Agenţiile de presa din toată lumea şi numeroase publicaţii transmit în mod constant dispute aprige în centrul cărora se afla alimentele. Sunt acestea adevărate corespondenţe de război de unde aflăm că părţile beligerante îşi dispută prioritatea în circulaţia alimentelor. Vrem, nu vrem, trebuie să recunoaştem că şi România, mai ales, se află angajată în această luptă murdară pentru AGRO-DOLAR. Iată un episod concludent: scandalul cărnii de cal a avut drept "vinovat de serviciu" România, aşa cum aprecia şi premierul Victor Ponta. Ţara noastră a fost tăvălită în toată presa europeană ca vinovată de vânzarea cărnii de cal drept carne de vită. În final, vinovatul: un procesator francez, care a intrat în faliment. Treaba lui, dar nimeni nu şi-a cerut scuze pentru acuzele nefondate şi nedovedite. Un episod şi mai apropiat: în fructele de pădure exportate din România s-a găsit virusul hepatitei. Vezi, Doamne, virusul respectiv s-a dedat la fructele de pădure şi a devenit un pericol pentru consumatorii acestor fructe. Pe la noi se zice că "asta să i-o spui lu' mutu". Cineva doreşte excluderea României de pe piaţa fructelor de pădure. Şi acest episod a rămas în coada de peşte. Să mergem şi pe alte fronturi. Iată unul dintre acestea: Comitetul de Consiliere Antidumping al Uniunii Europene, format din reprezentanţii statelor membre, a aprobat introducerea unor taxe provizorii antidumping aplicate importurilor de biodiesel din Argentina şi Indonezia. De ce? UE considera că producătorii de biodiesel din aceste două ţări vând produsele lor către cumpărătorii europeni sub costul de producţie. Un alt episod în care se află în calitate de cobeligerant tot UE. Organismul executiv, Comisia Europeană, încurajează statele membre să testeze anumite loturi de grâu originare din SUA. Întrebarea este de ce? S-a aflat că la o fermă din statul american Oregon a fost descoperit grâu modificat genetic neautorizat. Cu această ocazie au apărut şi alţi aliaţi, este vorba de Japonia, cea mai mare piaţă de desfacere pentru grâul american, şi Coreea de Sud care au suspendat temporar importurile de grâu din SUA ca urmare a descoperirii făcute. Americanii la rândul lor urmăresc mai multe piste prin care grâul modificat genetic neautorizat ar fi fost cultivat. La noi în ţară, spunea într-o emisiune televizată expertul în chimie organică dr. ing. Ştefan Manea, că şi la noi în ţară a fost cultivat un grâu modificat genetic care dă în final o proteină otrăvitoare. Poate cineva verifică!
Un alt episod petrecut în Ungaria are în centru importul de ouă care este o sursă majoră de pierdere pentru producătorii autohtoni.. Conform Asociaţiei Producătorilor de Ouă, o cantitate de aproximativ 100 de milioane de bucăţi sunt introduse legal în ţară, restul fiind importat la negru. Printre măsurile ce vor fi luate se află şi un control mai strict al importurilor de ouă. În războiul alimentelor au intrat şi Organizaţiile pentru mediu care consideră ca seminţele reprezintă cheia reformei în agricultură. Comisia Europeană, la rândul ei, dă undă verde dispariţiei a sute de mii de soiuri vechi, tradiţionale de seminţe, propunând noul proiect de lege privind comercializarea seminţelor şi a materialului de înmulţire. Repun întrebarea: pe când ne va furniza şi spermă, ca din roadele ieşite din sămânţa lor m-am lămurit, fructele sunt făţoase, dar fade. Sunt în momentul de față dezbateri aprinse pe tema acordului comercial dintre SUA şi UE. Negocierile, din ce mai tensionate. Dacă se va încheia acordul pe acest front, va duce la crearea celei mai mari regiuni comerciale din lume din care provine aproximativ jumătate din producţia economică a lumii. Pe frontul de răsărit nimic nou pentru ţara noastră. Exporturile de produse alimentare pe piaţa rusă rămân la stadiul de discuţii, în condiţiile în care nicio o companie românească nu a primit până în prezent un aviz favorabil din partea autorităţilor veterinare din Federaţia Rusă. Oare de ce?
Un acord pozitiv din partea Rusiei ar putea aduce producătorilor români de produse de origine animală oportunitatea de a intra pe o piaţă cu un potenţial de consum uriaş. Dispute uriaşe au ca obiectiv soia nemodificată genetic, dar până una alta, la noi în ţară se consumă şroturi din soia modificată genetic. Cine va învinge? Deocamdată războiul este în plină desfăşurare şi a deschis multiple fronturi. Oare peştele mare va înghiţi pe cel mic?! Atenţie la Câmpia Aradului, cea mai mănoasă din România!

Din această toamnă, federația PRO AGRO va avea negocieri la nivel european cu privire la implementarea măsurii de tranzacționare de către străini a terenurilor agricole din România. Reprezentanții PRO AGRO au avut deja primele discuții pe marginea acestui subiect cu Preşedinţii Camerelor Agricole din Lituania şi Ungaria, în cadrul şedinţelor de la Copa Cogeca.

“În septembrie, vom participa, alături de producători agricoli din mai multe state din nord-estul Europei, la o conferinţă organizată de Camera Agricolă din Ungaria. Vrem ca împreună să pregătim un set de măsuri care să nu avantajeze cumpărătorul străin în detrimentul celui local. Și așa vorbim de o măsură care a speriat destul de mult agricultorii din România. Vreau să-i asigur însă că terenurile lor nu vor fi cumpărate oricum și doar de către străini. Vom susţine implementarea măsurilor necesare pentru a proteja dreptul de proprietate al terenurilor agricole deţinute de fermierii români şi de a facilita accesul lor la piaţa funciară”, Alexandru Jurconi, președinte PRO AGRO.

Raportarea autorităților locale din țările din Europa de nord-est, cu privire la implementarea acestei măsuri, se va face în baza negocierilor din septembrie. Soluțiile care vor fi găsite pentru implementarea cât mai corectă a măsurii de tranzacționare de către străini a terenurilor agricole va fi însușită și de Organizația Fermierilor Europeni Copa Cogeca.

Acum în Europa, se confruntă cu această problemă Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Cehia, Polonia și Ungaria.

În 2013 va fi o producţie de cereale mai bună decât în 2012 şi mai mare decât media ultimilor cinci ani conform estimărilor Comisiei Europene. Deşi anul agricol a fost afectat de condiţiile meteo nefaste printr-o iarnă prelungită în vestul şi centrul Europei şi cu ploi abundente în lunile mai şi iunie situaţia la nivelul continentului este echilibrată. Dacă în Franţa cel mai mare producător de grâu, rezultatele vor fi mai slabe anul acesta, producţiile din Spania, România, Bulgaria şi Ungaria sunt îndeajuns de bune pentru a compensa acest fapt.

Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară a declarat într-o dezbatere organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti că România ar trebui să nu mai importe soia modificată genetic atâta timp cât fermierii din ţara noastră nu au voie să o cultive. 'De ce suntem obligaţi să importăm soia modificată genetic, iar agricultorului român îi este interzis să cultive soia modificată genetic şi se spune că este dăunătoare sănătăţii consumatorului. Dacă produsele modificate genetic reprezintă un pericol pentru sănătate, trebuie să fie interzise importurile de produse modificate genetic, iar dacă se consideră că plantele modificate genetic nu sunt dăunătoare sănătăţii, trebuie să fiu lăsat să le cultiv. România are un potenţial uriaş la culturile de soia. La ora actuală, României i s-a creat, la nivelul Uniunii Europene, un dezavantaj major, prin interdicţia de a cultiva soia modificată genetic. România a fost un mare producător de soia în Europa, iar costurile de producere sunt net superioare ca avantaje, faţă de costurile la soia de import', a spus Minea. Importurile din Europa se ridică la 40 de milioane de tone conform statisticilor, în România intrând peste 500.000 de tone de astfel de produse, cu precădere porumb şi soia. De asemenea Comisia Europeană a aprobat propunerea privind reforma inustriei agroalimentare, legislaţia fiind mult mai compactă pentru unele sectoare acest lucru nefiind pe placul preşedintelui Uniunii Crescătorilor de Păsări din România care s-a arătat deranjat de faptul că revizuirea s-a făcut foarte repede fără a se da posibilitatea operatorilor români din domeniul agroalimentar să îşi expună punctul de vedere. 'Cred că timpul de la criza calului până la adoptarea noilor acte legislative a fost prea scurt şi nu am avut posibilitatea să prezentăm poziţia sectorului faţă de noile reglementări', a spus Ilie Van.

Dana Simion, șef Unitate Direcția Sănătate și Protecția Consumatorilor a Comisiei Europene a declarat că fructele și legumele sunt cele mai urmărite în comerțul intracomunitar. 'După cum se poate constata din Raportul anual pe 2012 al Direcţiei, fructele şi legumele, cu un total de 716 acţiuni, reprezintă categoria cu cel mai mare grad de urmărire în Uniunea Europeană. Pe locul doi se află peştele şi produsele de peşte, cu 373 de acţiuni. Urmează nucile şi alunele, produsele din nuci şi alune şi seminţele, cu 329 de acţiuni, şi carnea şi produsele din carne, cu 289 de acţiuni. De asemenea, 289 de acţiuni au privit urmărirea materialelor de contact alimentar, care pot dăuna sănătăţii consumatorilor', a arătat Dana Simion. De asemenea legislația europeană în domeniu a fost consolidată și simplificată aducându-le avantaje consumatorilor, operatorilor dar și procesatorilor. 'Revizuirea legislaţiei aduce avantaje la nivelul categoriilor de consumatori, cetăţeni, operatori şi procesatori. Avantajele privesc un mai bun control privind sănătatea cetăţenilor şi animalelor împotriva bolilor ce se pot transmite la om, printr-un control al riscurilor mai eficient, o mai bună protecţie a plantelor, o mai bună protecţie a peisajelor, a grădinilor publice şi private, utilizarea redusă a pesticidelor, emiterea paşaportului fitosanitar de către fermier, după obţinerea avizelor necesare, acordarea de compensaţii financiare sporite şi scutirea majorităţii agricultorilor de la taxe, în cazul controalelor oficiale. Avantajele îi privesc şi pe operatorii economici, prin regruparea pieţelor, crearea unui registru comun şi emiterea unui singur document de certificare care să combine paşaportul fitosanitar şi eticheta oficială. Procesatorii vor beneficia şi ei prin armonizarea conceptului de zonă protejată, care va fi aliniat la conceptul de zonă liberă. De asemenea, va fi introdus conceptul de bonus-malus, pentru operatorii care respectă normele. Organismele modificate genetic nu fac parte din revizuirea acestui act legislativ', a explicat oficialul european. Comisia Europeană a aprobat propunerea privind reforma inustriei agroalimentare, legislaţia fiind mult mai compactă pentru unele sectoare, ajungându-se de la 1500 de pagini la 500. 'Nu s-a renunţat la prevederi, prin revizuirea legislaţiei, ci mai multe directive vor fi introduse într-un regulament. Actele de bază nu mai cuprind toate detaliile tehnice, ci numai detaliile de bază, iar detaliile tehnice vor fi incluse în legislaţia suplimentară', a precizat Dana Simion. Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti a organizat o sesiune de informare intitulată "Animale, Plante, Controale oficiale: Norme mai inteligente pentru produse mai sigure" cu ajutorul căreia se dorește întărirea măsurilor de siguranță pentru tot sectorul agroalimentar.

Asociaţia Bio România a organizat o conferinţă de presă la care a participat şi ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Daniel Constantin, aceasta având rolul de a prezenta noile măsuri ce vor sprijini agricultura ecologică dar şi ideea constituirii unei măsuri distincte, cu buget propriu, în cadrul noii Politici Agricole Comune pentru acelaşi sector. Membrii guvernului au adoptat un act normativ în ultima şedinţă care le vine în ajutor micilor fermieri astfel încât cuantumul pentru micile exploataţii (0,3-5 ha) va fi mărit de la 450 de euro la 540. Măsura are menirea de a-i ajuta pe aceştia să îşi acopere taxele de inspecţie şi certificare anuale. De asemenea fermierii care au exploataţii cuprinse între 0,5 şi 20 de hectare vor primi 611,43 euro, iar cei care au peste 21 de hectare vor primi 510 euro. "Aș dori să punctez două aspecte deosebit de importante pentru agricultura ecologică: în primul rând, față de anul trecut, sprijinul a crescut de la 4 milioane euro la peste 7 milioane euro, o creștere semnificativă dar insuficientă daca ne raportăm la numărul de operatori din sistemul ecologic, astfel încât facem eforturi ca de la an la an să mărim aceste sume și să răspundem nevoilor pe care le au fermierii; iar în al doilea rând, s-au echilibrat formele de sprijin între diferitele tipuri de exploatații", a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Totodată noua Politică Agricolă Comună va cuprinde o măsură ce vizează procesul de înverzire pentru care subvenţia la suprafaţă va fi condiţionată în procent de 30% a mai spus ministrul.

Președintele Asociației Bio România, Marian Cioceanu a declarat că atât numărul producătorilor de produse bio cât și consumul lor a crescut semnificativ în țara noastră. De asemenea el a mai spus că dacă cele 3,5 milioane de ferme de subzistență din România ar accesa fonduri europene și ar fi ajutate și de Ministerul Agriculturii, ele ar putea să se transforme în ferme mici care să producă produse bio. Daniel Constantin a precizat că fermele care în afară de producție pun accent și pe procesare și marketingul mărfurilor proprii vor avea prioritate la finanțare cu ajutorul noului plan de dezvoltare durabilă.

Campania de informare ''PNDR VINE ÎN SATUL TĂU'' organizată în perioada 13 martie – 17 iunie 2013 de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a ajuns la finele primei părți. Caravana a trecut prin 1.520 de localități din 40 de județe informând peste 70.000 de persoane și înștiințându-i despre stadiul actual al implementării Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR (plăți directe, măsuri active dar și cum se pot evita neregulile și fraudele). Echipa de 70 de promoteri au dezbătut probleme importante precum accesarea măsurii 241 „Plăți de agro-mediu'', cum se accesează un credit agricol pentru cofinanțare dar și derularea corectă a proiectelor. „La fiecare eveniment din cadrul campaniei, aducem împreună pe cei care au un rol important în dezvoltarea rurală, şi implicit în atragerea fondurilor europene pentru agricultură. Beneficiarii PNDR trebuie să fie în permanentă legătură cu autorităţile – nu doar cu reprezentanţii APDRP de la nivel central sau local, ci şi cu toate autoritățile publice cu atribuţii în dezvoltarea locală. Pot spune că am avut un sprijin real din partea tuturor factorilor locali, mai ales din partea primăriilor, și vreau să le mulțumesc tuturor pentru acest lucru. Campania noastră se află în plină derulare, iar etapa următoare va fi una consistentă și foarte importantă pentru o informare corectă și transparență instituțională", a declarat George TURTOI, Directorul General al APDRP. A doua etapă a campaniei se va desfășura în perioada iulie – noiembrie 2013.

O serie de ferme din judeţul Botoşani vor fi vizitate de membrii Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor. Controlul vine în urma discuţiilor purtate cu autorităţile şi fermierii locali care au cuprins noua lege a apiculturii, administrarea şi exploatarea pajiştilor, dar şi liberalizarea pieţei terenurilor agricole. Reducerea TVA la pâine şi renunţarea impozitării terenurilor cu risc de alunecare au fost şi ele dezbătute în cadrul întâlnirii ce s-a desfăşurat la Prefectura din Botoşani.

Programul de dezvoltare rurală va sprijini în continuare modernizarea spaţiului rural românesc. Această susţinere constă în finanţări pentru servicii de bază şi reînnoirea satelor, însoţite de investiţii în infrastructură. Se va da o mai mare importanţă abordării de tip LEADER în pregătirea strategiilor de dezvoltare rurală, se vor acorda finanţări nerambursabile pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de microîntreprinderi şi de întreprinderi mici cu activităţi neagricole în mediul rural şi în cele din urmă se vor lua măsuri de susţinere a investiţiilor în fermele mici, şi de promovare a produselor tradiţionale şi a organizării producătorilor.