vinificatie - REVISTA FERMIERULUI

Parlamentul a aprobat prin Lege Ordonanţa 130/2020, privind acordarea de granturi în economie. Cu 242 voturi pentru, zero abțineri și zero împotrivă, Camera Deputaților a adoptat varianta aprobată de Senat pe 2 septembrie 2020, aducând câteva amendamente. Astfel, prin modificările aduse Ordonaței 130 se completează coduri CAEN ale sectoarelor economice afectate de actuala criză și care au fost excluse inițial de guvern în textul ordonanței din 6 august. Prin urmare, domeniul producerii vinurilor și cel al distribuției tradiționale de bunuri de larg consum, împreună cu alte domenii economice, au devenit eligibile la finanțare prin legea adoptată ieri, 20 octombrie 2020, și trimisă președintelui țării pentru promulgare.

„De asemenea, legea schimbă grila de punctaj din Anexa 4, Criteriile de selecție la finanțare a proiectelor de investiții”, punctează Ovidiu Gheorghe, președintele ACDBR (Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România).

Cele două sectoare economice, producerea vinului și distribuția tradițională de bunuri de larg consum, au o cifră de afaceri estimată la cinci miliarde de euro.

Ovidiu Gheorghe arată că într-un răspuns primit în 15 septembrie de la Comisia Europeană de Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România se subliniază: „Reglementările UE stabilesc reguli generale de eligibilitate pentru fonduri, în timp ce statele membre stabilesc alte reguli de eligibilitate în conformitate cu obiectivele strategice ale finanțării și normele naționale. Totuși, deoarece ajutorul acordat de stat pune beneficiarii săi într-o poziție favorabilă față de competitorii acestora (spre exemplu, oferirea de lichidități financiare), statele membre trebuie să se asigure că, în baza puterii lor discreționare, selecția beneficiarilor ajutoarelor să fie bazată pe criterii stabilite obiectiv, pentru a limita denaturarea competiției din piață”.

Sectoarele vitivinicol și distribuția tradițională de bunuri sunt furnizori ai HoReCa, fiind drastic afectate de căderea acestei piețe, atât prin diminuarea vânzărilor, cât și prin retururile primite. În funcție de profilul de business al distribuitorului și al producătorului de vinuri, scăderea cifrelor de afaceri a variat la nivelul lunilor martie, aprilie a.c. între 30% și 120% , comparativ cu lunile similare ale anului 2019.

„Fără sprijin financiar de la guvern pentru menținerea viabilității companiilor, vom genera diminuarea profitabilității și șomaj, cu impact major asupra încasărilor la bugetul de stat, povara financiară fiind atât asupra antreprenorilor, cât și asupra statului. Ordonanța de urgență a fost publicată în 6 august, aprobarea schemei de sprijin financiar a fost primită de la Comisie ulterior, în 27 august. Această cronologie ne determină să credem că, dacă președintele României va promulga rapid legea, guvernul își poate însuși imediat modificările și să lanseze Măsurile „Capital de lucru” și „Investiții” în cursul săptămânii viitoare, notificând în paralel Comisia Europeană. Ministrul Economiei, domnul Virgil Popescu, trebuie să nu distorsonieze piața prin măsuri discriminatorii, nu trebuie să se grăbească și să pună în aplicare o Ordonanță de Guvern cu omisiuni, împotriva voinței Parlamentului României, așa cum a declarat zilele acestea, că măsura „Capital de lucru” va fi activă la 22 octombrie. Puterea juridică a legii în fața ordonanțelor și interesul general trebuie să primeze întotdeauna într-un stat democrat. În opinia noastră, președintele țării și Guvernul României sunt chemați să pună în practică modificările propuse de mediul de afaceri și aprobate în unanimitate de 242 de deputați”, a evidențiat Ovidiu Gheorghe.

Publicat în Știri
Luni, 05 Octombrie 2020 18:25

Logică simplă

Ceea ce părea imposibil acum un an – să organizezi un weekend al „porţilor deschise” la cramele din Dealu Mare (în luna august) – s-a întâmplat şi a devenit un fapt care nu numai că s-a bucurat de succes, ci a devenit „marker” pentru noile tipare comportamentale, dramatic schimbate de epoca Covid.

Rezistenţa la schimbare nu este exclusiv o caracteristică a aparatului administrativ, aşa cum am fi tentaţi să spunem. Instituţiile statului, toate câte or fi ele (prea multe, evident) sunt formate din oameni. Oameni ca noi (bine, cu diferenţa notabilă că ei se cred „miezul” şi consideră munca lor nu ca pe o îndatorire, ci, cel mai adesea, ca pe un favor pe care ni-l fac nouă, muritorilor de rând).

Or, revenind la baricadarea mentală în faţa noului (şi, prin aceasta, la blocarea „acţiunii”), dacă acceptăm un simplu (dar dureros) proces de autospovedanie, vom constata că, din nu știu ce motive, românii, într-o proporție covârșitoare, sunt reticenți și chiar ostili în fața noului.

„Asta nu se face” sau, dimpotrivă, apăsatul „așa se face de când lumea”. Nu lipsesc zeflemeaua și ocara din arsenalul defensiv (și, în fapt, ofensiv) angrenat să ne apere de valul schimbării.

„Asta-i teorie/poezie” (eventual, cu completarea „practica ne omoară”). „Dacă era ceva bun, se făcea până acum”, „nu le trebuie românilor așa ceva”, „e prea devreme” ș.a.m.d.

Necesitatea de a ne apropia de produsul românesc este pe larg dezbătută de ani buni.

Tot de ani buni se discută (în van) despre produsul agricol cu identitate. Vinul, de pildă.

Toate „inițiativele” de sprijin sau, pur și simplu, dedicate vinului s-au susținut pe un mod de gândire „clasic” (în cel mai fericit caz) și anacronic (cel mai des).

Propuneri ca digitalizarea, trecerea parțială în realitate virtuală sau augmentată n-au fost luate în seamă pentru că, nu-i așa, „nici la americani nu se face asta” (fals: se face!).

A evada din spațiul târgurilor și expozițiilor (pentru a căror știință de organizare/valorificare nu am adunat suficiente competențe, fiind undeva la limita examenului de capacitate) și a muta „mesajul” mai aproape de consumator, în circuite de restaurante wine-friendly sau în programe sincronizate la crame, părea un demers sortit eșecului. Pentru că, de fapt, era mai simplu să nu încerci. Până mai ieri. Iaca, a venit pandemia și „locurilor comune” de contact cu iubitorii vinului li s-a pus gard.

Târgurile, expozițiile, festivalurile, dar și acțiunile de sampling la raft, s-au cam dus...

O dovadă că românul nu suferă de lipsă de memorie, ci doar de conservatorism este că imediat s-au reactivat „fișiere” cunoscute, dar neaccesate: degustări online, vânzări online, tururi virtuale (aici mai e de lucrat mult) și „expoziții” în restaurante (terase, deh!) și la crame.

În ceea ce privește turismul la crame, atunci când el este formatat în anumiți parametri (operațiune care face posibilă atragerea unui număr foarte mare de turiști) și se face apel la o comunicare coerentă și conjugată, se vede cu ochiul liber că drumul către reușită e bun. Mă rog, ar mai fi de vorbit și despre… drumuri.

Dar chiar și aceste neajunsuri cauzate de infrastructură sau de puținătatea mediilor de comunicare dispuse să preia pro bono informația dau, de fapt, țintele acțiunilor de mâine.

Este nevoie de o integrare a vinului în activitatea curentă a mai multor ministere, nu doar în cea a Ministerului Agriculturii (și, că veni vorba, care este activitatea din acest minister dedicată produsului finit – vin?). Mecanismul de promovare are nevoie de „rotițele” Culturii, Economiei, Turismului etc.

Să spunem că exemplul acțiunii din Dealu Mare (porți deschise 22-23 august 2020) trebuie să fie preluat, mai întâi, de toate zonele viticole, pentru a se considera că „privatul” a făcut ceea ce era de făcut și, abia după aceea, statul să „răspundă pozitiv”, sprijinind și el acest tip de acțiuni. Acțiuni care ar trebui să devină proces continuu.

Dar, vin(!) cu o întrebare: chiar dacă nu s-a mai pomenit, chiar dacă nu toți producătorii sunt prinși în „mișcare”, chiar dacă nu au trecut anii pentru validarea proiectului, nu s-ar putea ca Statul să se implice de la început, astfel încât să scurtăm timpii de „coacere”, să ne apropiem mai repede de împlinire?

…cu toţii?! 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - septembrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Paharul cu... visuri

Ministerul Agriculturii anunță că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) primește cereri de plată pentru acordarea de sprijin financiar aferent măsurii de distilare a vinului în situații de criză. Până aici, totul e bine și frumos, mai ales că producătorii de vin au fost afectați în acest an de secetă, de grindină, de înghețuri târzii și de pandemia generată de noul coronavirus care a închis majoritatea canalelor de distribuție ale vinului românesc. Reprezentanți ai sectorului vitivinicol susțin că, în mod real, nu există un sprijin pentru producătorul de vin, alcoolul etilic distilat rămânând în proprietatea distilatorului, iar actul normativ care reglementează ajutorul are foarte multe lacune și erori.

„Dacă ar fi existat respect din partea Ministerului Agriculturii pentru vinul românesc, acest tip de anunț trebuia făcut și postat cu atâta emfază acum două luni. Este total neserios să faci promovare publică unei măsuri care, pe componenta de acordare a avansului, se încheie în două-trei zile! Adică, azi, 9 septembrie ministerul anunță măsura, APIA a transmis informarea cu o zi înainte, pe 8 septembrie și celui căruia i se adresează îi rămân doar câteva zile la dispoziție pentru depunerea documentației. Este trist! Înseamnă că nu-ți pasă și totul e așa, de ochii lumii. Patronatul Național al Viei și Vinului a solicitat MADR implementarea acestui tip de sprijin destinat sectorului vitivinicol încă din 14 aprilie 2020. Ordinul care reglementează ajutorul a fost publicat în 28 august. Care este sprijinul acordat producătorului de vin din România? Franța a publicat o măsură de ajutor asemănătoare în data de 3 iunie 2020. Acolo, în Franța, actul normativ prevede clar câți bani primește producătorul de vin și câți bani primește distilatorul. De pildă, producătorul primește 78 euro/hl, respectiv 58 euro/hl, în funcție de sistemele de calitate (DOC, IG, vin varietal), iar ajutorul pentru distilator ajunge la 83 euro/hl, respectiv 63 euro/hl. În România, lucrurile nu stau așa, iar probabilitatea ca sectorul vitivinicol românesc să nu primească nimic pe această măsură anunțată pompos de autorități este mare. Alcoolul etilic distilat rămâne în proprietatea distilatorului., ne-a declarat Ovidiu Gheorghe, director general al Patronatului Național al Viei și Vinului.

PNVV solicită MADR prelungirea termenelor de aplicare a măsurii, clarificări și corectarea erorilor, așa încât producătorii români să beneficieze de finanțarea prevăzută în Programul Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023.

Statul susține producătorul sau distilatorul? Ce prevede Ordinul 240/2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a transmis, pe 8 septembrie 2020, că acordă sprijin financiar pentru măsura de distilare a vinului în situații de criză, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 240/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de distilare a vinului în situații de criză, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023.

Sprijinul financiar pentru măsura de distilare a vinului în situații de criză se acordă după finalizarea operațiunilor de distilare și denaturare, precum și în avans. „Astfel, cererile pentru acordarea sprijinului se depun la sediul APIA – Aparat Central după finalizarea operațiunilor de distilare și denaturare - nu mai târziu de 25 septembrie 2020, conform art. 5, alin 1 din OMADR 240 / 2020; respectiv în avans - nu mai târziu de 11 septembrie 2020, conform art. 5, alin. 4 din OMADR 240 / 2020”, se arată în comunicatul de presă transmis de APIA.

Solicitanții pot fi persoane juridice sau forme asociative ale acestora, autorizate pentru distilarea produselor vinicole și care obțin în urma distilării acestora un produs cu o concentrație alcoolică de minimum 92% din volum.

Valoarea avansului este de maximum 80% din valoarea corespunzătoare volumului estimat conform alin. (10) lit. d), din OMADR 240/2020, în condițiile constituirii unei garanții bancare de 100% din valoarea avansului solicitat.

În vederea aprobării sprijinului financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate: distileria să fie localizată pe teritoriul României; să dețină autorizație valabilă la data începerii procesului de distilare a vinului și să obțină în urma acestuia un produs cu o concentrație alcoolică de minimum 92% din volum.

Produsul rezultat în urma distilării vinului, pentru care se acordă sprijinul financiar va fi utilizat exclusiv în scopuri industriale, inclusiv în scopuri de dezinfectare sau farmaceutice, sau în scopuri energetice, astfel încât să se evite denaturarea concurenței.

Volumul minim de vin ce poate face obiectul cererii de plată este de zece hectolitri.

Este eligibil pentru sprijin financiar în cadrul măsurii de distilare a vinului în situații de criză doar vinul produs pe teritoriul României.

Sprijinul financiar se acordă pentru categoriile de vin cu denumire de origine controlată (DOC), indicație geografică (IG) și vin varietal.

Valoarea sprijinului plătit distilatorului este stabilită la 4,63 lei/litrul de vin cu denumire de origine controlată (DOC), indicație geografică (IG) și 3,65 lei/litrul de vin varietal, care va fi distilat.

Costurile eligibile pentru sprijin cuprind costul vinului, costul transportului vinului către distilerie și costul distilării vinului în cauză.

Plățile se finanțează integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin APIA, în lei.

Plata sprijinului se face până la data de 15 octombrie 2020.

Publicat în România Viticolă
Miercuri, 13 Mai 2020 22:15

„Paza bună trece primejdia”

Creșterea accelerată a plantelor, temperaturile ridicate și precipitațiile căzute în ultima vreme fac previzibilă apariția primelor pete untdelemnii, simptomele manei (Plasmopara viticola) și ale primelor semne lăsate de putregaiul negru (Guignardia spp.), în special în zonele unde, în anul 2019, acest patogen, mai puțin cunoscut, a dus la pierderi considerabile de recoltă.

Pentru Tratament 2 la vița-de-vie, lăstar 20-25 cm, răsfirarea inflorescențelor, vă propunem: Curzate® F 2,5 l/ha + Systhane™ Forte 0,1 l/ha. Propunerea se bazează pe studiul riguros al substanțelor active din componența celor două produse: miclobutanil (Systhane™ Forte) și cymoxanil, folpet (Curzate® F) al căror mod de acțiune este perfect corelat cu faza de vegetație a viței-de-vie din acest moment și în special cu simptomele prezente deja pe frunze.

Prin urmare, recomandăm:

  • Curzate® F (cymoxanil și folpet) în doză de 2,5 l/ha:
  • cymoxanil este sistemic local, acționează rapid, afectează o serie de funcții vitale ale patogenilor, combate toate biotipurile de mană și induce reacția de autoapărare a plantelor împotriva manei;
  • folpet asigură protecție imediată prin contact, fungicid multi-side, previne reinfectarea țesuturilor prin inhibarea germinației sporilor.

Conform literaturii de specialitate, folpetul acționează și împotriva putregaiului negru (Guignardia spp.), putregaiului cenușiu (Botrytis spp.) și antracnozei (Elsinoe spp).

  • Systhane™ Forte (miclobutanil) 0,1 l/ha:
  • miclobutanil, substanța activă sistemică din grupa triazolilor, omologată împotriva făinării (Uncinula necator), pătrunde rapid în țesuturi și se translocă acropetal prin xylem, stopând creșterea miceliului și procesul de sporulare.

De asemenea, este bine de știut că spectrul de combatere al substanței active miclobutanil include bolile: putregai negru (Guignardia spp) și antracnoză (Elsinoe spp).

ALEXANDRU STAICU, KEY ACCOUNT MANAGER SPECIALTY CROPS CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & MOLDOVA

Publicat în România Viticolă

Precipitațiile căzute în ultima perioadă alternează volumetric de la o podgorie la alta și chiar de la un trup viticol la altul, înregistrându-se valori de: 1-8 mm în Miniș, 4-6 mm în Odobești, 7-12 mm în Panciu, 37-46 mm în Huși, 27-38 mm în Iași, 20 mm în Cotnari, 16 mm în Sâmburești, 30 mm în Drăgășani, 11-23 mm în Jidvei, 21 mm în Mediaș, 23 mm în Oprișor, 5-20 mm în Dobrogea, precipitații înregistrate până la data de 4 mai 2020. Deja putem spune că am trecut în etapa „validării regulii de 30” pentru infecțiile primare ale manei la vița-de-vie, având îndepliniți cei trei factori: 10 mm de precipitații, minimum 10 cm dimensiunea lăstarului și peste 10°C - temperatura aerului dimineața.

Studiind prognozele meteo pentru următoarele zile, în care vom avea temperaturi între 10°C și 25°C, am calculat perioada de incubație și rezultă variații între 7-14 zile (în funcție de temperatura înregistrată în podgorii). Din acest motiv, tragem un semnal de alarmă pentru focusarea noastră în monitorizarea temeinică a plantațiilor, în depistarea simptomelor de pe aparatul vegetativ.

Simptomele manei pe frunză se recunosc prin: evidențierea pe partea superioară a unor pete de decolorare nedelimitate distinct, având aspect uleios și o mai mare transparență decât restul frunzei; „pete undelemnii” sau uneori deformări în interiorul frunzei, „urme de degete”.

După perioada de incubație, mai sus relatată, în dreptul petelor pe partea inferioară a frunzei apare un puf albicios, catifelat, format din conidioforii cu conidiile ciupercii. Când condițiile sunt deosebit de prielnice, fructificațiile ciupercii pot apărea fără să mai fie precedate de pata undelemnie, astfel încât putem regăsi sporulații direct pe ciorchine.

Prin urmare, recomandăm aplicarea preventivă a produselor pentru combaterea manei.

Mai jos, regăsiți schema de tratamente corespunzătoare fiecărei perioade de vegetație (BBCH), în care vă propunem și produse pentru combaterea făinării (Uncinula necator), dar și a moliei strugurilor (Lobesia botrana).

 

Fenofaza de creștere

Agentul patogen

Substanța activă

Denumire produs

Doza recomandată

T1

BBCH 12-13

 A doua/treia frunzuliță vizibilă

Făinare

350 g/l meptildinocap

Karathane™ Gold 350 EC

0,5 l/ha

 T2

 

BBCH 53

Inflorescențele s-au dezvoltat, dar butonii floriferi sunt încă compacți

 

Mană

Făinare

Molie G1

 

mancozeb 80%

350 g/l meptildinocap

240 g/l spinosad

Dithane™ M-45

Karathane™ Gold 350 EC

Laser™ 240 SC

2,0 kg/ha

0,5 l/ha

0,2 l/ha

T3

BBCH 60

Prima floare înflorește, iar capișoanele primei flori se desprind de pe receptacul

Mană

 

Făinare

oxathiapiprolin 10%+folpet 

20% proquinazid

Zorvec™ Zelavin® Bria

Talendo®

0,2l/ha+1,25 kg/ha

0,225 l/ha

 

T4

BBCH 69

 Sfârșitul înfloritului, toate florile au capișoanele/corola căzute și se observă cele 5 stamine libere

Mană

Făinare

 

oxathiapiprolin 10%+folpet

240g/l myclobutanil

350 g/l meptildinocap

 

Zorvec™ Zelavin® Bria

 

Systhane™ Forte și Karathane™ Gold 350 EC

0,2 l/ha+1,25 kg/ha

 

0,2 l/ha

0,5 l/ha

 

T5

 BBCH 73

 Dezvoltarea boabelor, boabele se evidențiază bine în cadrul ciorchinelui

Mană

Făinare

Molie G2

30% cimoxanil + 22.5% famoxadon

20% proquinazid

240 g/l spinosad

Equation® Pro

Talendo®

Laser™ 240 SC

0,4 kg/ha

0,225 l/ha

0,2 l/h

 

T6

 BBCH 77

Compactarea ciorchinelui, boabele și-au mărit dimensiunea/70% din mărimea finală și încep să se atingă între ele 

Mană

 

Făinare

4,8% cimoxanil + 48% folpet

240g/l miclobutanil

Curzate® F

 

Systhane™ Forte

2,5 l/ha

 

0,2 l/ha

 

T7

 BBCH 81

Începutul coacerii boabelor - la soiurile cu pielița colorată, acestea încep să-și schimbe culoarea, iar compactarea boabelor crește

Mană

 

Făinare

30% cimoxanil + 22.5% famoxadon

 

20% proquinazid

Eqation® Pro

 

 

Talendo®

0,4 kg/ha

 

 

0,225 l/ha

 

T8

 BBCH 85

Struguri în pârgă, la soiurile albe boabele devin translucide, iar la cele cu pielița colorată, boabele s-au colorat în totalitate. Boabele sunt moi la atingere

Mană

 

 

 

Făinare

 

 

Molie G3

75% mancozeb

 

 

 

350 g/l meptildinocap

 

 

240 g/l spinosad

Dithane Neotec 75 WG

 

 

Karathane™ Gold 350 EC

 

 

 Laser™ 240 SC

2 kg/ha

 

 

0,5 l/ha

 

 

 

0,2 l/ha

Articol redactat de echipa dedicată culturilor speciale – Corteva Agriscience

(ALFRED ȘTEFAN, ALEXANDRU STAICU, GEORGE ANDRON, ARPAD JAKAB)

Publicat în România Viticolă

Spre finele lunii noiembrie din 2019, a luat ființă Asociația Producătorilor de Vin din Dealu Mare, inițiativă venită pe fondul unuia dintre cei mai dificili ani viticoli din istoria consemnată a regiunii. Din cauza episoadelor de grindină din primăvara lui 2019, urmate de secetă în vară, s-a constatat o diminuare a producției de struguri din renumitul areal viticol între 40% și 85% la unele soiuri. Prin urmare, condițiile meteorologice au condus la obținerea celei mai mici cantități de vin din istoria documentată a regiunii, însă de o calitate deosebit de bună.

La finalul recoltării și prelucrării strugurilor din sezonul 2019, Asociația Producătorilor de Vin din Dealu Mare raportează cel mai dificil an viticol din istoria documentată a regiunii, din punct de vedere cantitativ, obținându-se o producție cu aproximativ 60% mai mică decât în anul precedent. La această situație au contribuit condițiile meteorologice, și anume: două reprize de grindină, pe parcursul lunii aprilie - care au lezat vița-de-vie, elementele roditoare fiind distruse pe cale mecanică; seceta prelungită din perioada verii, care nu a permis creșterea în volum a boabelor de struguri; suplimentar, anumite zone au fost lovite de grindină și în ultima parte a lunii iunie, mai precis, zona Năieni.

Cramele cele mai afectate au fost: Tohani - minus 65%; Davino - minus 60%; Viile Metamorfosis - 75% diminuare a producției în viile de la Valea Urloi (Urlați) și 50% în viile de la Năieni – Fințești; Aurelia Vișinescu Wines - diminuare cu 51% (72% față de 2018, în funcție de parcele (procente locale cuprinse între 51% și 72%); SERVE - 45% scădere a producției de pe cele 65 de hectare (cu pierderi între 90% și 15%, pe diferite parcele); Budureasca - minus 40%; Lacerta - recoltă cu 30% mai mică decât în 2018.

Strugurii au avut, însă, un nivel calitativ excepțional, ceea ce i-a determinat pe membrii asociației să se unească pentru a pune la punct un sistem propriu de criterii și metode de verificare pentru obținerea unei certificări calitative superioare a vinurilor roșii de vârf obținute în plantațiile viticole din Dealu Mare, respectiv Denumirea de Origine Controlată și Garantată (DOCG). Asociația își exprimă hotărârea de a pune în aplicare acest set de reguli și încrederea că anul viticol 2019 va fi, de fapt, piatra de temelie pe care se va construi cu succes imaginea acestei regiuni renumite și valoroase.

Criterii restrictive de producție în vie și în cramă, mecanisme de verificare transparente

Zece crame cu istorie și experiență din Dealu Mare s-au asociat pentru a iniția primul sistem colectiv privat de garantare a calității superioare în domeniul vinului din România, inspirat din practicile unor regiuni viticole de prestigiu din țări cu îndelungată istorie viticolă. Inițiatorii noului sistem de certificare, și membri ai Asociației Producătorilor de Vin din Dealu Mare, sunt producători reprezentativi din regiune: Apogeum, Aurelia Vișinescu, Budureasca, Dagon Clan, Davino, Lacerta, Licorna Winehouse, SERVE, Tohani România și Viile Metamorfosis. Aceste crame au generat, împreună, o cifră de afaceri de peste 30 de milioane de euro anual și peste cinci milioane de sticle vândute în 2018.

Noul sistem se bazează pe un set autoimpus de criterii restrictive de producție în vie și în cramă (mai dur decât legislația în vigoare), însoțit de mecanisme de verificare transparente. Fondatorii își propun includerea acestor criterii în legislația regională specifică, pentru a pune în valoare caracteristicile deosebite ale acestei zone.

Vinurile realizate cu îndeplinirea acestor condiții restrictive vor putea fi recunoscute pe piață printr-un însemn special al Asociației Producătorilor de Vin din Dealu Mare, care va fi afișat pe sticle. Aceste marcaje speciale vor putea fi folosite doar de către cramele din asociație și doar pe loturile de vin care respectă întocmai regulile. Pentru a primi certificarea, cramele au obligația de a se supune controalelor asociației și de a îndeplini standarde olfactive și gustative superioare, înainte de lansarea produselor pe piață. Scopul, susțin reprezentanții cramelor, este transmiterea către publicul consumator a unui mesaj de încredere în format omogen, simplu de observat și ușor de înțeles.

Noul sistem de certificare reflectă caracteristicile distincte ale zonei și maturizarea cramelor din Dealu Mare. „Crearea unei mărci de certificare superioară, colectivă, pentru vinurile din Dealu Mare, este o evoluție necesară care reflectă atât maturizarea cramelor din regiune, cât și nevoia pieței de a primi produse care să beneficieze de garanții suplimentare față de cele oferite în prezent prin actuala lege. Acest sistem de reguli are ca scop promovarea trăsăturilor specifice care fac din această zonă viticolă una deosebit de valoroasă”, anunță Asociația Producătorilor de Vin din Dealu Mare.

Potrivit fondatorilor, proiectul este deschis tuturor producătorilor din regiune care acceptă să-și asume obligațiile în comun stabilite.

Feteasca neagră, vedetă pentru certificările superioare

Ca urmare a inițiativei celor zece producători vitivinicoli din Dealu Mare, vor apărea noi reguli pentru clasificarea vinurilor ca Denumire de Origine Controlată (DOC) simplă, acestea vizând, în primul rând, micșorarea voluntară a cantităților de struguri produse la hectar, până la cele mai mici niveluri din România, la anumite soiuri, în vederea obținerii unei calități cât mai ridicate a vinurilor.

Suplimentar clasificării DOC, apar, însă, și trei noi niveluri superioare de calitate, toate, exclusiv pentru vinuri roșii și axate pe utilizarea în proporție de cel puțin 25% a soiului reprezentativ pentru regiune - Feteasca neagră. Respectând această condiție, acest soi poate fi amestecat exclusiv cu Merlot și/sau Cabernet Sauvignon, cu condiția ca vița-de-vie din care provin strugurii să aibă vârsta de cel puțin șapte ani, iar cantitățile maxime admise la hectar să fie chiar și mai mici decât în cazul vinurilor clasificate ca DOC simplă.

Printre condițiile cele mai importante pentru obținerea clasificărilor superioare se numără:

-      la DOCG (garantat): maturare de cel puțin 8 luni în butoaie de lemn, urmată de cel puțin 12 luni de învechire la sticlă;

-      la DOCG Rezervă: maturare de cel puțin 12 luni în butoaie de lemn, urmată de învechire de cel puțin 3 ani la sticlă;

-      la DOCG Rezervă Specială: cel puțin 18 luni de maturare în butoaie de lemn și cel puțin 4 ani de învechire la sticlă.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 01-14 decembrie 2019

Publicat în România Viticolă

Moldova. Republica Moldova. Da, da. Încerc să atrag atenția că modelele funcționale nu sunt doar în „vest”, ci, după cum se vede, sunt și în „est”.

Nu am nici măcar o umbră de autocenzură când cataloghez miniștrii Agriculturii de la Revoluție până astăzi ca pe niște catastrofe.

Există, cumva, o excepție, dar menționarea numelui acelui ministru ne-ar îndepărta de la subiect.

Majoritatea au fost „dintre noi”. Agricultori.

Eșecul total în ceea ce privește produsul finit, produsele cu valoare adăugată mare, strategiile de piață, notorizarea pe plan internațional formează concluzia că întregul sector nu a reușit să coaguleze o masă critică de oameni care să desțelenească rezistența la schimbare, care să ceară și să obțină implementarea unor moduri noi de lucru (fie și prin imitație), care să arate celorlalți agricultori ce înseamnă – cu adevărat – succesul.

Crâcneala larg răspândită cum că „modelele apusului nu sunt bune”, „nu se potrivesc la noi”, că „piața lor e mare și a noastră fără putere” nu ține. Piața lor este mare pentru că și-au făcut-o mare. Piața noastră chiar e piața LOR!

A! „Interesele”, „forțele oculte”... Sigur, sigur.

Din poziția pasivă, așteptând să se întâmple minuni cu piața, dar încasând subvenții și accesând fonduri (într-o proporție alarmantă îndreptate doar către amonte, cu procente nesemnificative pentru aval, adică pentru piață), am uitat că „interesele” și „forțele” caută drumul cel mai ușor către supremație, ca un fluid care ocolește obstacolele, care-și creează un curs pe lângă acestea, inundând spațiile goale, nișele, breșele.

Obstacolele, chiar dacă nu inexpugnabile 100%, dar greu de trecut de către forțele economice nevăzute, de „interesele marilor puteri”, sunt: asocierea, brandingul, adecvarea la moment, la realitatea economică și la piață. Marketing. Acel concept care doar la noi nu are două sensuri (dinspre şi înspre piaţă).

Am adus vorba de miniștri, am pus degetul pe rana noastră pe care ne încăpăţânăm să o ținem deschisă.

Poate vi se pare nepotrivită aserţiunea, atâta vreme cât, prin comparație cu vecinul, colegul de clasă, aveți un business profitabil. Mă limitez la a atrage atenția că orice afacere din ziua de astăzi (oricât de profitabilă ar fi ea), dacă nu are un brand, un nume, una care să fie conectată DIRECT cu piața internațională, este o afacere cu un mare grad de vulnerabilitate.

Să focalizăm atent asocierea... „La noi nu se poate”, „românul și asocierea”, „fiecare cu treaba lui”, „să-i bag eu ăluia în sac?”, „nu vrem cooperativă”... Am putea umple pagini despre cum spunem că NU se poate face o asociere.

Dar, pentru a ne lămuri, ce este o asociere?

După Micul Dicționar Academic: „Grupare pentru atingerea unui scop. Alăturarea [...] la o acțiune comună. Susținerea unei idei exprimată de altcineva”.

După cum se vede, această „întovărășire” nu înseamnă neapărat punerea unor bunuri „la comun”, nu înseamnă partajarea acumulărilor personale, ca în comunism.

Sub brandul național Wine of Moldova, moldovenii cuceresc lumea

Un sens perfect valabil este unirea în jurul unei idei, a unei inițiative, a unui plan.

Așa au făcut vinarii din Republica Moldova. Și au reușit.

Credeți că lor nu le-au stat „forțele” împotrivă?!

Ba bine că nu! Tăierea accesului către piața Rusiei nu e o „întâmplare” concludentă?

Într-un moment dificil, în locul tânguielilor, moldovenii au ales inițiativa. Și gruparea în jurul acesteia. Banii pe care i-au pus la bătaie i-au pus pentru comunicare.

Printr-o instituție care seamănă și nu prea cu omoloaga (!) din România, producătorii de vin și-au făcut brand național (Wine of Moldova) și au purces la cucerirea lumii (inclusiv a României).

Producătorii mici riscau să rămână oarecum în afara fenomenului, neavând aceleași resurse ca marii producători și nici același tip de ofertă. Pe scurt, deși se bucură de brandul național, cu suportul ONVV, au format o asociație a Micilor Producători (ASW). De la șapte membri a ajuns astăzi la 33 de membri, urmând ca încă alți patru să li se alăture.

Fără a mai face vreo comparație cu entitățile asociative din vitivinicultura românească sau cu dimensiunile acțiunilor de la noi, este suficient să analizăm scopurile și realizările acestor mici producători (conform legislației Republicii Moldova, „mic producător de vin - unitate vinicolă care produce până la 100 000 de litri de vin anual, care deține cel puțin un hectar și cel mult 20 de hectare de viță-de-vie și [care] este independentă, din punct de vedere juridic, de orice altă unitate vinicolă”).

Evident că își doresc „promovarea intereselor”, dar... „educarea consumatorului de vin” e în prim-plan, laolaltă cu atragerea investițiilor.

Asociația a reușit să imprime un ritm alert pentru oenoturism (de câte ori am abordat, aici, acest subiect!) și seteaza ținta de 50% vânzări „de pe loc”, adică din cramă.

Să enunți idei poate nu e cel mai greu lucru, însă moldovenii le pun și în practică.

Ca invitat la diferite concursuri, festivaluri și târguri internaționale, vă pot spune că Moldova și producătorii de aici sunt mai cunoscuți decât producătorii noștri, sunt mai vizibili.

Campania „Hai la mine acasă”, care se derulează în perioada concediilor, face ca, pe de o parte, moldovenii să își cunoască mai bine țara (inclusiv podgoriile), iar, pe de alta, în cunoștință de cauză, moldovenii să-și invite prietenii, colegii, șefii din străinătate. Oenoturismul e vedetă, dar şi motor de dezvoltare.

Programul este coordonat coerent, iar haștagurile #hailamineacasă și #beourguest produc deja efecte.

În general, moldovenii au reușit să-și coaguleze acțiunile în jurul valorilor comune. Adoptă cu viteză și integrează în conceptul unitar noi curente de gândire. Noua paradigmă a istoriei viței-de-vie (vitis vinifera) postulată de subsemnatul, inclusiv în paginile Revistei Fermierului, a fost adoptată cu rapiditate (nu și la noi), astfel încât Republica Moldova deja afirmă că are pe răbojul vremii 7 000 de recolte, apropiindu-se (cum este și firesc) de deținătoarea recordului istoric, apropiata Georgie.

Puteți să nu mă credeți (sigur, ar fi păcat), dar poate că ar fi bine să verificați dacă există vreun sâmbure de model, vizitând GoodWine 2019 (Romexpo, 22-24 noiembrie), la un pahar de vorbă cu cei 12 producători „mici” care ne vizitează: ATU, Equinox, Vinăria Dac, Gogu Winery, Carpe Diem, Domeniile Pripa, Novac, I.M. Vinum, Leuntea Vin, Unicorn Estate, Kara Gani, Vinăria Poiana.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 01-14 noiembrie 2019

Publicat în Paharul cu... visuri
Pagina 5 din 5

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI ROMANIA AGRIMAXFACTOR BANNER 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista