Programul Național Antigrindină a fost sistat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunțând lipsa alocării fondurilor necesare activității de operare pentru anul în curs. Prin urmare, MADR a oprit funcționarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor.

Odată cu această decizie, unitățile de combatere a căderilor de grindină operate de către IAA (Intervenții Active în Atmosferă) au intrat în regim de conservare și pază. „Ne simțim dezorientați de această decizie. Considerăm că ar fi trebuit să existe o serie de consultări cu fermierii înainte de a se lua o astfel de hotărâre. Ne pare rău că Ministerul Agriculturii a decis să întrerupă înainte de încheierea sezonului agricol un program care a funcționat și ne-a ajutat constant timp de 15 ani. Ne confruntăm deja cu efectele secetei și ale contextului economic dificil, iar acum suntem și mai vulnerabili. Sperăm ca Ministerul Agriculturii să își schimbe decizia și activitatea să reînceapă cât mai curând”, spune Robert Băicoianu, director executiv al Organizației Naționale Interprofesională Vitivinicolă (ONIV).

Intervențiile active în atmosferă, atât pentru combaterea grindinei, cât și pentru stimularea precipitațiilor, sunt practici recunoscute și aplicate cu succes în diverse țări, precum Germania, Franța, Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ungaria, Statele Unite ale Americii și Emiratele Arabe Unite. Aceste națiuni dispun de sisteme integrate și performante de peste cinci decenii.

„IAA își exprimă o profundă îngrijorare față de fermierii români, în special cei care dețin plantații viticole și livezi, care riscă pierderi semnificative în cazul producerii unor fenomene extreme înainte de recoltare. În absența intervențiilor, formațiunile noroase purtătoare de grindină de dimensiuni mari vor cauza daune severe culturilor agricole, care ar fi putut fi prevenite”, precizează Ionuț Lazăr, director de program al Unității Antigrindină din Vrancea, adăugând că toate țările vecine cu România au sisteme de protecție antigrindină care funcționează până la finalul sezonului.

„IAA colaborează activ cu toate țările în care funcționează intervențiile active în atmosferă, adoptând și adaptând cele mai bune practici pentru dezvoltarea unui sistem național complex, orientat spre combaterea efectelor schimbărilor climatice și protejarea agriculturii românești. IAA va continua cercetările în colaborare cu țările menționate mai sus, pentru ca România să beneficieze de cele mai avansate tehnologii disponibile în acest domeniu”, susține dr. fiz. Daniel Florea, director de program al Centrului Zonal Iași.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 21 martie 2024, Guvernul a aprobat obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament).

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei Centre Zonale de Coordonare - Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

În 2024 vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor precum și pentru  utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

**********

Miercuri, 20 martie 2024, la sediul MADR, reprezentanții Forumului APPR s-au întâlnit cu ministrul Agriculturii, Florin Barbu, și cu directorul general al Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, Gheorghe Căunei. S-a hotărât că se va monitoriza strict lansarea de rachete antigrindină în județele Prahova, Vrancea, Buzău, Iași, Vaslui, iar tragerile se vor face doar cu acordul expres al ministrului Agriculturii, și numai în cazuri excepționale și justificate. 

**********

Informații suplimentare

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale faţă de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea Sistemului au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Harta investițiilor în dezvoltarea SNACP: cu albastru sunt evidențiate punctele de lansare operaționale în sezonul 2023 de combatere a căderilor de grindină, iar cu roșu este marcat amplasamentul noilor puncte de lansare ce urmează a fi realizate începând din 2024

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 12 aprilie 2023, Guvernul a aprobat obiectivele celei de-a XXIII-a etape anuale de implementare a Programului de Realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor pe perioada 2010-2024, precum și banii necesari pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare de 27 de milioane lei credite bugetare și 86,65 milioane lei credite de angajament.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) transmite că, pentru dezvoltarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei Centre Zonale de Coordonare din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate în 2023 vor finanța realizarea de studii de fezabilitate pentru înființarea a două unități de creștere a precipitațiilor, una în Muntenia și una în Moldova, precum și pentru înființarea a două noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Cluj și Sălaj-Bistrița. Totodată, va începe realizarea de noi Puncte de lansare a rachetelor antigrindină în cadrul Grupurilor de Combatere Vânju Mare, Dăbuleni, Olt, Giurgiu, Dâmbovița-Argeș, Matca, Suceava-Botoșani și Maramureș.

De asemenea, anul acesta vor fi realizate activități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv aviație, generatoare terestre și baloane cu heliu, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase.  

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2004. „De la an la an, prin extinderea SNACP au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente”, precizează MADR.

Harta investițiilor în dezvoltarea SNACP: cu albastru sunt evidențiate punctele de lansare operaționale în sezonul 2023 de combatere a căderilor de grindină, iar cu roșu este marcat amplasamentul noilor puncte de lansare ce urmează a fi realizate începând de anul acesta.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Sezonul de combatere a căderilor de grindină din acest an a început pe 15 aprilie, cele șase Unități operaționale din cadrul Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) fiind pregătite pentru realizarea intervențiilor active în atmosferă în scopul reducerii riscurilor de fenomene meteorologice periculoase, transite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În sezonul 2022 de combatere a căderilor de grindină, respectiv în perioada 15 aprilie-15 octombrie, Unitățile de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) vor proteja o suprafață de aproximativ 2,2 milioane de hectare, prin funcționarea, pentru început, a unui număr de 94 de puncte de lansare (PL), amplasate astfel:

• UCCG Prahova - asigură, cu 22 de PL, protecția culturilor agricole în județele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt;

• UCCG Iași - asigură, cu 16 PL, protecția culturilor agricole din județele Iași și Vaslui;

• UCCG Vrancea - asigură, cu 20 PL, protecția culturilor agricole în județele Vrancea și Galați;

• UCCG Oltenia - asigură, cu 19 PL, protecția culturilor agricole din județele Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți;

• UCCG Timiș - asigură, cu 7 PL, protecția culturilor agricole din județul Timiș;

• UCCG Mureș - asigură, cu 10 PL, protecția culturilor agricole din județul Mureș.

Alte 12 PL din cadrul UCCG Timiș și Mureș se află în diferite stadii de realizare (construcție, finalizare lucrări, dotare sau punere în funcțiune) urmând a intra în operare pe parcursul sezonului.

În ultimii ani, precizează MADR, suprafața protejată a crescut constant, de la 116.000 ha protejate împotriva fenomenelor meteorologice periculoase, în anul 2015, la peste 1,5 milioane de hectare în anul 2021, cu perspectiva de a depăși 2,3 milioane hectare în acest sezon.

SNACP nu are în acest moment capacități de intervenție pentru combaterea căderilor de grindină la nivelul întregii țări, ci doar în zonele protejate de infrastructura antigrindină din cadrul unităților operaționale. Serviciile de protecția antigrindină și capacitățile de creștere a precipitațiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii țări și de conectare la nivel transfrontalier.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) a devenit funcțional începând cu anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă etc. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc), precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. Activitățile de combatere a grindinei generează modificări ale condițiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acțiune, în spațiu și timp. Responsabilitatea managementului Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP, structură de specialitate din subordinea MADR.

Foto: MADR

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În vederea dislocării grindinei de mari dimensiuni care ar fi putut afecta podgoriile, precum și alte culturi din județul Vrancea, nu mai puțin de 41 de rachete antigrindină au fost lansate în cursul zilei de luni, 11 iunie 2019, a anunțat directorul Unităţii de Combatere a Grindinei Moldova II, Ion Marin.

De la începutul sezonului operativ, în Vrancea, au fost lansate aproape 250 de rachete antigrindină.

„Anul acesta este un sezon foarte solicitant. Începând din 15 aprilie, de la deschiderea sezonului operativ, şi până în 10 iunie, am avut 13 intervenţii în care s-au lansat rachete antigrindină. În total, am tras 249 de rachete antigrindină. Numărul rachetelor a variat în funcţie de intensitatea norilor purtători de grindină. Cele mai multe rachete au fost trase în 24 mai, când au fost lansate 61 de rachete”, a declarat Ion Marin, citat de corespondenții presei centrale.

Conform spuselor reprezentantului UCG Moldova II, gradul de protecţie a culturilor cu ajutorul rachetelor antigrindină este de circa 75-80%.

„Gradul de combatere şi de protecţie a culturilor cu ajutorul rachetelor antigrindină este de circa 75-80%. Nu există nicăieri în lume grad de protecţie antigrindină 100%. Am avut solicitări din diverse localităţi din judeţ care doresc să aibă sistem antigrindină în zonă. De exemplu, zona de munte nu face obiectul protecţiei căderilor de grindină”, a adăugat Marin.

La nivelul Unităţii de Combatere a Grindinei Moldova II există, la ora actuală, zece puncte de lansare a rachetelor antigrindină operative, opt în Vrancea şi două în Galaţi, iar în acest an, Guvernul a alocat suma de 7,6 milioane de lei pentru construcţia altor 10 puncte de lansare a rachetelor antigrindină.

Cu un stilou scump, aparținând șefului AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul Agriculturii, Petre Daea, și-a notat până și ora la care liderul PSD, Liviu Dragnea, i-a comunicat subalternului său cu titlu de ordin să ajungă oarecum din urmă performanța Republicii Moldova de a avea suprafețe arabile protejate împotriva căderilor de grindină de 1,6 milioane ha, dar să o și depășească prin protecția de 100% a culturilor pomi-viticole, precum și agricole din România.

Pe lângă protecția sută la sută a întregii suprafețe agricole a țării împotriva căderilor de grindină, Dragnea i-a trasat subalternului său directiva ca tot până în 2020 să dezvolte un pachet integrat de protecție, prin adăugarea unui sistem de stimulare a precipitațiilor.

Chiar și cu existența acestui pachet integrat de protecție, în cazul unor dezastre naturale, potrivit spuselor președintelui PSD și al Camerei Deputaților, Executivul „nu va sta insensibil”, lăsând să se înțeleagă că fermierii ar urma să fie sprijiniți financiar.

El a categorisit acest sistem ca fiind unul de securitate națională și a precizat că actuala coaliție guvernamentală va sprijini 100% demersul de dezvoltare a sa.

„Așa cum e firesc, celui care muncește foarte mult i se dă și mai mult să muncească. Vă anunț, domnule ministru, că obiectivul s-a schimbat - cel din campania electorală - în sensul că obiectivul va fi acoperirea întregii suprafețe a țării. Nu putem lăsa culturile agricole. (...) Așa că să vă îngrijiți, să faceți cele necesare pentru ca, din punct de vedere logistic, administrativ și financiar, să prindem în bugetul anului viitor cele necesare, iar 2024 să-l aducem în 2020. Asta însă cu condiția ca, în 2020, toată suprafața țării să fie acoperită. (...)

Eu vă propun, domnule ministru – un om tânăr, cu foarte multă putere de muncă –, să duceți la capăt și sistemul de stimulare a precipitațiilor, să faceți un pachet integrat. Eu m-am bucurat foarte mult când am auzit care este suprafața protejată în Republica Moldova – 1,6 milioane hectare. Sigur că poate părea pentru unii un obiectiv prea mare să ajungem din urmă Moldova, dar eu cred că putem depăși acest obiectiv și faptul că ani de zile autoritățile române nu au dat importanța maximă acestui tip de acțiune arată, de fapt, o parte din cauzele care au făcut ca agricultura românească să fie în situația în care se găsește, cu sute de mii de tone importuri și mii sau zeci de mii de tone exporturi și discutăm ori de legume, ori de fructe, ori de carne, de toate felurile.

Din partea majorității guvernamentale și din partea tuturor structurilor care vor fi necesare, veți avea tot sprijinul, pentru că este un obiectiv de securitate națională.

Dacă cumva, în anumite zone, anumite specii vor fi afectate, Guvernul României nu va sta insensibil sau nu va sta să se uite, dând vina numai pe Dumnezeu sau pe vreme, dar eu nu cred că efectele vor fi atât de mari. Haideți să așteptăm să se finalizeze toată această perioadă de schimbări climatice destul de neobișnuite și vorbim după aceea”, a afirmat Liviu Dragnea, vineri, 21 aprilie 2017, la sediul UCCG Moldova 2, Vrancea.

Potrivit spuselor sale, programul antigrindină a fost cuprins în programul de guvernare PSD, astfel încât să se ajungă la o acoperire de aproximativ 850.000 ha.

În plus, pesedistul a spus că dezvoltarea sectorului de protecție antigrindină și de stimulare a precpitațiilor va duce la crearea de noi locuri de muncă, dar și la dezvoltarea industriei de apărare pe orizontală.

„În etapa în care ne aflăm, așa cum am convenit cu domnul ministru (n.r. - Petre Daea), să acoperim 500.000 ha la 15 aprilie 2017, obiectivul a fost îndeplinit, iar până la sfârșitul anului să ajungem la 850.000 ha.

Ne interesează să dezvoltăm un sistem complet de stimulare de precipitații și de combatere a grindinei, care să acopere tot teritoriul țării. Este foarte bun sistemul, este gândit în special pentru pomicultură și viticultură, dar nu putem să lăsăm la voia destinului culturile agricole din sud, din Bărăgan, din Câmpia de Vest, din Moldova. Am vorbit cu domnul ministru (n.r. - Petre Daea), în perioada următoare vor upgrada programul inițial, în așa fel încât în maximum doi ani să avem toată țara acoperită. În același timp, efectul benefic, dincolo de efectul bun pentru fermieri și pentru agricultură, în general, va fi și pentru industria din România. Au fost capacități de producție care au dispărut și care, acum, vor reveni la viață, vor asigura tot ceea ce este necesar, plecând de la rachete, cutii, instalațiile, aruncătoarele de rachete, inclusiv acele benzi de care operatorii vorbeau și care, acum, nu se mai fabrică în România pentru că, la Făgăraș, a dispărut autorizația de mediu”, a conchis Dragnea.

În contextul afirmațiilor legate de securitatea națională, fostul șef al ANM, Ion Sandu, i s-a plâns lui Dragnea și lui Daea de acțiunile subversive ale fostului guvern tehnocrat de a introduce management privat la meteorologie. Cei doi i-au promis lui Sandu că lucrurile se vor schimba.

„Până acum, ANM a susținut total această activitate, în sensul că toată informația din ANM este și în acest centru, și în cel de la Iași, dar și în cele care vor urma”, a afirmat Ion Sandu, un apropiat al  generalului de brigadă (r) Gheorghe Căunei-Florescu, șeful Direcției Generale Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor din cadrul MADR. „Profit de această ocazie să spun despre mesajele pe care le-am dat în ultimul timp cu privire la inițiativa făcută de vechiul guvern, cu privatizarea sau managementul privat, una care poate să încurce și acest program și am documente în acest sens. Am documente care atestă că nici acest program nu va putea funcționa cu management privat”.

45 de milioane de euro pentru 2017 și 2018. „Cu 34 de puncte de lansare, anul acesta intenționăm să protejăm o suprafață de 500.000 ha” (Florescu, MADR)

Într-o declarație înainte de conferința de la UCCG Moldova 2, Vrancea, de vineri, 21 aprilie 2017, generalul de brigadă (r) Gheorghe Căunei-Florescu, șeful Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor din cadrul Ministerului Agriculturii, a mărturisit că în programul de guvernare s-au alocat destui bani pentru sistemul național antigrindină. Mai exact, pentru anul 2017, sunt disponibili în jur de 20 de milioane de euro, iar pentru anul anul acesta și pentru 2018, cumulat, s-au alocat 45 de milioane de euro și o protecție de 880.000 ha.

Dacă în prezent, conform spuselor sale, sunt funcționale 34 de puncte de lansare, până la sfârșitul anului, se vrea rachetizarea a 60 de astfel de puncte de lansare.

„(...) Fonduri sunt mai mult decât suficiente pentru a implementa acest sistem la nivel național. Bineînțeles, vom activa și sistemul de aviație, cât și alte tehnologii cum sunt și generatooarele terestre, pentru protecția împotriva grindinei sau pentru uniformizarea fenomenelor extreme.

La nivel național, în momentul de față sunt 34 de puncte funcționale. În plus, 11 puncte de lansare vor fi puse anul acesta în funcțiune, dar ele parcurg anumite etape. Cu aceste 34 de puncte, anul acesta intenționăm să protejăm o suprafață de 500.000 ha. Dublăm astfel capacitatea de protecție. În anul 2016 am funcționat cu 17 puncte de lansare și am protejat în jur de 280.000 ha.

După Legea 173 am prevăzut centrele și unitățile de combatere, unde vor fi implementate și astfel avem trei centre zonale: Moldova, Muntenia și Transilvania. În cadrul acestora vom aplica șapte dezvoltări de combatere (în ordinea implementării): Prahova, Iași, Vaslui, Vrancea, Vâlcea (aici mai puțin pentru că, deocamdată, avem doar trei puncte de lansare), Timișoara, Târnăveni, Mureș, Buzău, Craiova.

Până la sfârșitul anului intenționăm să mai construim încă 26 de puncte de lansare, astfel că, atunci, vom avea în jur de 60 de puncte de lansare. În anul 2018 ajungem la o protecție de aproape un milion de hectare, mai exact 880.000 ha. Vorbim aici de protecție 100%, dar influența este mult mai mare. Dacă un punct de lansare protejeasă 15 km pătrați, influența este pe 40 km pătrați”, a punctat fostul militar de carieră.

Alături de unitatea-pilot de la Prahova, în 2011 și-a început activitatea unitatea de la Iași, anul trecut unitatea de la Focșani, iar anul acesta – îmbucurător – și-a demarat activitatea și unitatea Oltenia cu grupul Drăgășani. De asemenea, sunt în stadii avansate Timișul și Mureșul, urmând ca, în etapa imediat următoare, să fie funcțională unitatea din Maramureș.

Excepția... confirmă oare regula?

Într-un articol publicat de partenerii noștri de la „Surse și Resurse”, cei care de altfel ne-au susținut și cu o parte din suportul logistic de transmisie LIVE pe pagina de Facebook a evenimentului din Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea, același general în rezervă, Căunei-Florescu, mărturisea de această dată în fața fostului ministru al Agriculturii, Daniel Constantin (aflat în prezent într-un puternic con de umbră), în data de 2 octombrie 2015, de o mai veche breșă în buna funcționare a sistemul de rachetizare. Asta poate și pentru a mai descreți frunțile celor prezenți la eveniment, ca urmare a imposibilității lansării rachetelor antigrindină, fapt care nu a mai fost valabil cu ocazia vizitei lui Dragnea.

Potrivit articolului publicat de colegii noștri, unul dintre oamenii care „acum câțiva ani” activau într-un punct de lansare rachete antigrindină (cel mai probabil angajat al firmei care se ocupa de exploatarea UPCCG Prahova) s-a panicat în momentul în care trebuia să execute foc asupra unei formațiuni noroase periculoase, a scăpat proiectilul din mâini și, potrivit spuselor lui Gheorghe Căunei Florescu, președintele Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a pierdut controlul sfincterian și... „a fugit”.

​„Nu este nici o glumă proastă, și nici păcăleală inițiatică tipic militărească. Sunt afirmațiile cu subiect și predicat ale generalului-maior cu două stele, în rezervă, dr. ing. Gheorghe Căunei Florescu, șeful AASNACP, cu ocazia inaugurării Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea”, spun colegii și prietenii noștri de la http://sursesiresurse.weebly.com/ „Răspunsul său vine în primă instanță, surprinzător, la întrebarea reporterului nostru dacă putem exporta rachete antigrindină performante și în Republica Moldova, proiectile și sisteme de tragere (RAG96 și RAG96S, respectiv lansatorul LARMA 1) fabricate de Electromecanica Prahova, ca soluție mult mai eficientă la produsele exportate de vecinii noștri de peste Dunăre, celorlalți vecini ai noștri cu capitala la Chișinău. Conform unor informații provenite din surse militare, aceste proiectile bulgărești ar fi produs inclusiv incidente în Republica Moldova”.

Ca fapt divers, de exploatarea Unității Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova s-a ocupat în ultimii ani... chiar Electromecanica Ploiești, producătorul rachetelor românești, potrivit site-urilor de licitații http://licitatiipublice.clubafaceri.ro, www.dgmarket.ro, www.tenderise.eu și altele.

„Practic, noi avem proceduri, avem foarte bine pusă la punct partea de legislație. De asta am susținut să avem lege și să avem proceduri, că altfel este responsabilitatea foarte mare. Aici (n.r. - UCCG Moldova 2 Vrancea, punct de lansare Panciu) lucrează 24 de ore din 24 doi oameni (n.r. - unitatea este deservită de General Conf Group, un furnizor de îmbrăcăminte de protecție, uniforme militare, echipamente de supraveghere etc.). Doi oameni stau în punctul de lansare. În momentul când vine fenomenul extrem, se întunecă; începe să trăsnească. Când asta se întâmplă, te cuprind fiorii. De aceea, oamenii trebuie să aibă o bună pregătire și noi totdeauna, anual, îi trimitem la psiholog. Și nu la orice psiholog, ci la psihologul pe securitate națională. Deci nu te duci să-ți pună o ștampilă. Cu toate acestea, la Prahova, acum câțiva ani, a trecut și un om mai puțin verificat. În momentul în care a început furtuna, se deplasa cu racheta de la rastel către instalația de lansare și a trăsnit o dată. În momentul acela a scăpat racheta, a făcut pe el și a fugit. A rămas unul singur, acela a luat racheta, a introdus-o (...). Asta trebuie făcută în câteva minute, că dacă nu a trecut norul și ai pierdut (...). Cel în cauză a plecat și n-a mai venit”, a precizat fostul militar de față cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, jurnaliști și alți invitați.

„Nu spunem că afirmația șefului AASNACP a fost intenționată sau nu, direcționată sau nu, pentru că nu știm anume cu câți ani în urmă s-a petrecut evenimentul. Aceasta este însă realitatea faptelor. Legăturile cu furnizorul de servicii care se ocupa de exploatarea UPCCG Prahova au fost făcute ulterior doar prin muncă de documentare, informațiile fiind disponibile pe Internet. Important de menționat este că acest tip de incident a avut loc, iar semnalul de alarmă este de ce unități care ar fi trebuit să fie deservite de personal militar angajat sunt gestionate de firme private, chiar dacă au experiență ca furnizori de material de specialitate (oricare ar fi el). Până la urmă, de buna funcționare a acestor sisteme ține inclusiv bunăstarea fermierilor și siguranța cetățeanului”, precizau totodată cei de la Surse și Resurse.

Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) a început să fie implementat încă din anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor  măsuri de combatere a schimbărilor climatice generatoare de fenomene meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc), precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Ca mecanism guvernamental de prevenție și protecție împotriva riscurilor climatice, dezvoltarea SNACP este inclusă în Strategia MADR pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030, în Strategia Ministerului Mediului privind Schimbările Climatice, în concepția de dezvoltare a Strategiei Naționale privind managementul riscurilor, aflată în curs de elaborare de către Ministerul Afacerilor Interne, iar parte din unitățile din cadrul Sistemului sunt incluse în infrastructura critică națională.

UCCG Moldova 2 Vrancea este a doua unitate realizată în cadrul Centrului Zonal de Combatere Moldova (pe lângă UCCG Moldova 1 Iași) și a treia unitate operațională din cadul SNACP, alături de UPCCG Prahova și UCCG Moldova 1 Iași. Omologarea unității începe cu patru puncte de lansare (din cele 11 prevăzute în studiul de fezabilitate), amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, asigurând protecția unei suprafețe de circa 50.000 ha de culturi valoroase pentru economia agricolă. Investiția a durat 10 ani (2004-2014), a presupus cheltuieli de circa 5,8 milioane lei (1,3 milioane euro) și, în anii următori, urmează să își tripleze suprafața protejată, pe măsură ce se finalizează investițiile. SNACP se apropie de pragul de 30% din structura operațională prevăzută prin legislația în vigoare a fi realizată până în 2024.

Unitățile de combatere a căderilor de grindină de la Prahova și Iași se află în diferite faze de omologare, iar cea de la Vrancea intră de anul acesta în procedura de omologare.

Activitățile de intervenții active în atmosferă (AIA) sunt reglementate prin Legea 173/2008.

Pe fondul instabilității atmosferice severe înregistrate în data de 31 mai 2016, anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă, în intervalul 14.10-18.10, toate cele trei unități de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) au intrat în stare de alertă și au realizat cu succes activități de combatere a căderilor de grindină.

„UCCG Moldova 1 Iași, a realizat ieri activități de combatere a căderilor de grindină la nivelul județului Iași în intervalul 15:47-16:38 când s-au lansat rachete antigrindină din patru puncte de lansare (Maxut-Deleni, Valea Racului, Ruginoasa și Hodora). Din aceste PL-uri, s-au înregistrat 12 intervenții active în atmosferă, care au protejat recoltele și comunitățile din zonă față de căderile de grindină. După cum se observă și pe imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, riscul de a se produce căderi de grindină a fost maxim, dimensiunea greloanelor variind pe alocuri între 1.27 și 2.54 cm diametru”, se precizează în comunicat.

Conform aceluiași document, tot marți, în raza de intervenție a UCCG Moldova 2 Vrancea, în jurul orei 18:30 s-au intervenit activ în atmosferă, prin lansarea a două rachete antigrindină din punctul de lansare Anghelești.

UPCCG Prahova a intervenit în intervalul orar 14:15-16:35 în cinci din cele opt puncte de lansare din cadrul unității. Astfel în PL Pietroasele au fost desfășurate opt acțiuni de combatere a grindinei, urmând patru acțiuni în Tohani, patru intervenții din Ceptura, două din Mehedința și o acțiune a avut loc din Tătaru, mai spun oficialitățile MADR.

„Eficiența intervențiilor a fost de 100%, în zona protejată de unitățile din cadrul SNACP nefiind înregistrate căderi de grindină. Insistăm asupra faptului că SNACP nu are în acest moment capacități de intervenție pentru combaterea căderilor de grindină la nivelul întregii țări, ci doar în zonele protejate de infrastructura antigrindină din cadrul celor trei unități operaționale”, se precizează în comunicat.

La momentul de față, sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) are capabilități de intervenție limitate la nivel regional, în funcție de amplasarea punctelor de lansare a rachetelor antigrindină. În sezonul de combatere a căderilor de grindină din anul 2016 sunt operaționale Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județele Prahova și Buzău, pe o suprafață de 180.000 ha, prin 11 puncte de lansare; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iași care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județul Iași, pe o suprafață de 90.000 de ha, prin punctele de lansare amplasate în localitățile: Maxut, Valea Racului, Ruginoasa, Hodora și Coarnele Caprei, precum și Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județul Vrancea, pe o suprafață de 50.000 de ha, prin punctele de lansare amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, conform datelor Ministerului Agriculturii.