irigatii - REVISTA FERMIERULUI
Luni, 31 Ianuarie 2022 23:49

Un nou an, aceleași ofuri

Am intrat într-un an nou cu optimism, cu speranțe, cu dor de normalitate. Ca la orice început, ne stabilim obiective. Dar, atunci când e vorba de afaceri, mai ales agricole, îndeplinirea lor nu depinde doar de noi. Intervin piedicile conjuncturale, cum ar fi piața, legislația și, mai ales, condițiile meteo.

Deja agribusiness-ul românesc, și nu numai, e cuprins de nesiguranță. Lăsând la o parte faptul că nu se știe dacă anunțatele evenimente agricole, târguri, expoziții, caravane, chiar se vor ține – vedem, în funcție de evoluția pandemiei –, prima grijă a agricultorilor e să stea cu un ochi la grâul nerăsărit încă și cu celălalt la buzunarul care se tot găurește.

În acest prim număr din 2022 al publicației noastre vă veți întâlni cu unele dintre greutățile sectorului agricol, ale fermierului român, dar și ale furnizorilor de input-uri. Da, și aceștia din urmă se confruntă cu probleme, pentru că sunt o za dintr-un lanț.

Aminteam de târguri, care, dacă se vor desfășura, probabil vor fi sărace în tehnică agricolă, pentru că, încă de anul trecut, au început problemele pentru producători și furnizori. Producția merge greu din cauza lipsei componentelor, sunt întârzieri în fabricare și implicit în livrare. Stocuri nu prea mai au nici producătorii și nici dealerii.

Răbdarea va fi cuvântul de ordine al anului 2022, poate chiar și al următorilor. Din 2021, distribuitorii caută echipamente second-hand, pe toate piețele, pentru a putea onora cererea acelor fermieri care au nevoie de un utilaj, imediat. Răbdare trebuie să aibă și cei care implementează proiecte europene, și nu doar răbdare, ci și bani, pentru că prețurile nu mai sunt aceleași ca la momentul negocierii și depunerii proiectului. 

Probabil că unii vor renunța la achiziția de echipamente, dar nu vă imaginați că asta le va aduce un plus în conturi. Toate input-urile s-au scumpit. Îngrășămintele și-au triplat prețurile, creșteri sunt și la sămânță, iar prețul materiei prime agricole, al producției din câmp nu ține pasul cu aceste creșteri. Majorările la gaze și electricitate au făcut deja istorie.

Să rămânem totuși optimiști și cu speranța unui an mai bun decât toți cei anteriori? Fiecare trebuie să-și vadă de afacerea lui și să se adapteze la situația existentă, iar statul trebuie să sprijine economia, producția, în special în momentele dificile. Din păcate, de la Revoluție încoace, niciun sector din agricultură și industrie alimentară nu a avut parte vreodată de predictibilitate. Încă nu avem strategii, nu avem o legislație adecvată, nu avem direcții, toată lumea ridică din umeri și se uită spre cer. Azi, „merge și așa” nu mai merge. În piața asta comună, globală, nu mai merge, iar instituțiile statului nostru sunt încremenite în timp. Indiferent cine-i șef la Agricultură, în minister continuă să se „lucreze” după sintagma „știm noi mai bine”. Dau un exemplu: Planul Național Strategic 2023-2027 se dezbate cu toate sectoarele, cu fermierii, cu asociațiile din industria alimentară, dar doar de formă. Mi-a ajuns la urechi că ce a fost scris în PNS de către funcționarii statului, tot aia va ieși la final. Dezbateri de ochii lumii, să dea bine autoritatea. Vocea fermierului nu e auzită. Când se va înțelege și în România că o strategie pleacă de jos în sus? Că trebuie să țină seama de zone, regiuni, de specificitate? Când? Atunci când se va schimba mentalitatea celui care muncește la stat și e plătit din banii publici, din banii noștri, ai cetățenilor cotizanți la trezoreria statului.

Sunt mai puțin de două luni de când a preluat MADR Adrian Chesnoiu. După unii, face treabă, după alții, ba. E clar că nu poate mulțumi pe toată lumea, însă, după mine, și el acționează, cum se zice, pompieristic. A grăbit programele Tomata, Usturoiul și alte acte normative să iasă în timp util, însă nici la el nu văd graba de a face strategii. Spuneam de răbdare, să i-o acordăm. Politicul trebuie să-i acorde susținere, altfel răbdăm în van.

Românul e învățat cu greul, dar hai toți cei implicați în agricultură și industria alimentară să facem împreună cu autoritățile și presa să ne fie și bine.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - ianuarie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Editorial
Marți, 25 Ianuarie 2022 13:18

Un fermier autentic

La joncțiunea dintre Țara Românească și Moldova, în proximitatea localității Slobozia Conachi din sudul județului Galați, se găsește o fermă vegetală de 2.000 de hectare a unui tânăr iubitor de pământ și de tehnologie. Echipa de comunicare a Titan Machinery România a ajuns în această fermă și a stat de vorbă cu administratorul ei, Dumitru Ene sau Tică – așa cum îi spun apropiații.

dumitru ene 1

„Nu am făcut niciodată altceva decât agricultură. Pe lângă prestări de servicii, am avut și grădină de legume, am avut fermă de vaci și fermă de porci. Am făcut cam de toate.”

Deși tânăr, Dumitru Ene are o experiență profesională de aproape 30 de ani pe care a dedicat-o în exclusivitate agriculturii. A învățat silvicultură și a făcut de toate, legumicultură, zootehnie, cultură mare, iar astăzi administrează și o fermă piscicolă de circa 580 ha la Vlădești, în dreptul localității Cahul din Republica Moldova.

Inteligent, cu o capacitate mare de efort fizic și intelectual susținut, întreprinzător și deschis situațiilor oportune și tehnologiilor de ultimă generație, Tică a dezvoltat întreaga afacere agricolă din nimic. Fiind mezinul familiei, i-a urmat pe cei doi frați ai săi în acest meșteșug, însă el a fost cel care l-a dezvoltat cel mai mult, angrenând mai apoi întreaga sa familie în afacerea pe care o manageriază.

Pasionat de vânătoare, mașini și tehnologie inteligentă, nu ratează niciodată ocazia să facă ceea ce îi place mai mult, împreună cu cei dragi lui.

 

300 ha în proprietate, restul în arendă

 

Reporter: Care este povestea dumneavoastră?

Dumitru Ene: Pot să spun că nu am un alt istoric profesional în afară de agricultură. Nu am făcut niciodată altceva decât agricultură și nu am fost niciodată angajat la o altă firmă. Agricultura fiind principala activitate în România după 1990, am achiziționat un tractor românesc în 1991, apoi m-am hotărât să îmi iau permisul de conducere auto. În 1992 am terminat liceul de silvicultură. Am început să lucrăm cu acest tractor pentru șefii de asociație. Bineînțeles, pentru cei care mă mai primeau să prestez aceste servicii. În 1996 s-a început introducerea în România a erbicidelor și a îngrășămintelor în culturile agricole și mi-am extins activitatea.

Reporter: Pe lângă lucrările executate cu tractorul, aveați și alte activități agricole?

Dumitru Ene: Da, pe lângă aceste prestări de servicii, am avut și grădină de legume, am avut fermă de vaci și fermă de porci. Am făcut cam de toate. Am beneficiat și de legea grajdurilor gratuite, prin anii 2000. După care a venit anul 2005 și odată cu el și promisiunea acordării subvenției de 50 de euro la hectar începând cu 2007. Și atunci am început să mă gândesc să iau pământ în arendă. Am strâns foarte mult pământ, cam 400 - 500 ha în fiecare an, timp de 3 - 4 ani. Norocul meu a fost că în 2006 am plătit 300 kg pentru arendă. Pământul a fost luat în iarnă. Aveam două tractoare românești și un Case IH JX 95, doar atât. Dormeam câte o oră pe noapte, în rest numai și numai muncă. Nu știu de unde am făcut rost în acel an de 300 kg să plătesc arenda. Pe acea vreme, cu 300 kg lumea era foarte mulțumită. Veneau atât de mulți oameni sa facă contract, încât nu aveam timp să fac hârtii. În 2009 aveam 1.200 – 1.300 ha și am ajuns astăzi la aproape 2.000 ha.

ta 223 reportaj titan 1

„Deși este mai greu cu forța de muncă în zonă, atâta timp cât mă implic personal nu rămân cu treburile în urmă. Eu operez utilajele.”

Reporter: Aveți și teren în proprietate? Și care sunt principalele culturi pe care le înființați anual? Respectați un algoritm?

Dumitru Ene: Avem vreo 300 ha în proprietate și 1.700 ha în arendă. Respectăm rotația culturilor în ideea în care avem timp să facem lucrările, dar în general mergem cu rapiță, orz, grâu, floarea-soarelui și porumb. Proporțiile sunt: 20-25% rapiță, 25% grâu, 25-30% porumb și restul floarea-soarelui.

La rapiță avem acum 500 de hectare înființate, dintre care 300 ha sunt irigate. M-am străduit însă și am adăugat la finalul anului 2021 încă 100 de hectare la irigat, pentru că răsărirea acolo a fost cu probleme și au rămas astfel doar 100 ha la neirigat.

În 2020 am avut 500 de hectare de orz și 500 de hectare grâu, iar în 2021 am crescut suprafața cultivată cu grâu și am scăzut suprafața cultivată cu orz. De asemenea, avem 550 de hectare cultivate cu porumb irigate integral, restul este floarea-soarelui, aproximativ 200 de hectare. La acest moment aș vrea să renunț la floarea-soarelui, iar în următorii ani aș vrea să scot definitiv această cultură.

Reporter: Am remarcat mica fermă de struți pe care o aveți. Este pasiune sau afacere?

Dumitru Ene: Este câte puțin din fiecare, dar pasiunea nu ar fi existat dacă nu ar fi fost gândită ca o afacere, pentru că este foarte costisitoare. La început am avut 100 de struți, i-am vândut aproape pe toți, am avut și puține pierderi, dar acum am rămas doar cu trei exemplare. Cel mai mult s-au vândut la abatoare de struți din țară, în zona mea nu se vând.

Reporter: Cum vă descurcați cu forța de muncă?

Dumitru Ene: Avem opt angajați permanenți în acest moment, dar ne descurcăm. Deși este mai greu cu forța de muncă în zonă, atâta timp cât mă implic personal, nu rămân cu treburile în urmă. Eu mă implic personal în toate activitățile. De exemplu, singurele utilaje pe care nu operez în această fermă este un buldoexcavator CASE CE 580T, achiziționat în 2014, și o autopropulsată, în rest merg cu toate, lucrez pe toate utilajele.

ta 223 reportaj titan 5

„Referitor la partea de service, cele mai importante sunt timpul, viteza de reacție și disponibilitatea pieselor de pe stoc.”

 

Peste 1.000 ha irigate, o investiție care a salvat ferma în 2020

 

Reporter: Ați menționat că aveți și terenuri la irigat. Cum apreciați această investiție, merită?

Dumitru Ene: Da, și este un sistem proiectat și dezvoltat cu finanțare în regie proprie. Avem mai mult de 1.000 de hectare irigate. Așa cum spuneam, în 2021 am irigat 300 ha de rapiță, iar alte 200 ha de rapiță le-am înființat în teren neirigat, să testăm dacă iese ceva. Dar, pentru că prognoza a fost total nefavorabilă, am început să irigăm încă 100 de hectare din aceste 200 înființate inițial fără irigare.

La noi în zonă a fost foarte, foarte rău din punct de vedere meteo. Dacă la floarea-soarelui treierai 100-200 kg/ha, restul a fost zero. Au fost câteva situații aparte în ceea ce privește culturile premergătoare, prin care s-au scos 200-300 kg/ha de grâu.

La rapiță avem competiție destul de mare între mai mulți hibrizi de la producători aflați în concurență. Diferențele între teren irigat și teren neirigat sunt enorme. În 2020, de exemplu, am avut 5-6 tone producție la orz în teren irigat și zero producție la rapiță în teren neirigat.

Reporter: De ce fel de tehnologie de irigare dispuneți?

Dumitru Ene: Avem un sistem de irigații prin tambur. Avem 29 de tamburi, în total. Am început să-i achiziționăm din 2012 și am continuat până în 2019. Suntem un grup de 3-4 fermieri care practică acest sistem de irigații în zonă. Intenționez să dezvolt acest proiect și să măresc suprafața de teren irigat în continuare și să schimb într-o oarecare măsură și sistemul de irigare de pe tambur pe pivot, în ideea în care forța de muncă mai trebuie redusă. Iar pivotul are alte funcții și poate lucra mult mai mult decât tamburul. Vom începe să trecem de pe un sistem pe celălalt mai performant. Bineînțeles, vom încerca să mărim și suprafața de teren irigat acolo unde se poate, dar vom schimba puțin și sistemul de irigare. Sperăm anul acesta să achiziționăm vreo cinci pivoți, să înlocuiască tamburul.

ta 223 reportaj titan 2

Reporter: Este rentabilă investiția în sisteme de irigații?

Dumitru Ene: Noi ne-am amortizat investiția în primii 2-3 ani. Iar dacă luăm în calcul anul agricol 2019-2020, cred că nici nu mai încape discuție. Nici nu vreau să fiu în pielea unui fermier care în anul 2020 nu a scos combina din curte. A fost o situație care a creat multă supărare în acel an negru pentru agricultură. În timp ce eu treieram, alți fermieri erau la mare. Când am început să investesc în irigații, unii râdeau de mine: „Ce știe, domne, ăsta să facă?!”. Și acum au venit mai mulți să vadă sistemul, nu numai de la noi din sat.

 

Vârful în tehnica actuală, semănătorile Väderstad

 

Reporter: Aveți o colaborare îndelungată cu Titan Machinery, din ce văd aici în fermă ca dotare tehnică...

Dumitru Ene: Colaborarea a început în 2013, când am achiziționat o combină Case IH Axial-Flow 8230 și o mașină de erbicidat autopropulsată Tecnoma Galaxy de 36 de metri, concomitent. Am continuat cu Titan Machinery achiziționând semănătoarea de păioase Väderstad Rapid A600S, cu care am executat deja patru campanii cu aproximativ 1.500 ha în fiecare campanie. Am semănat rapiță, orz și grâu, în proporții relativ egale, de câte 500 ha fiecare. De asemenea, am achiziționat și un buldoexcavator CASE CE 580T, și o semănătoare de precizie pentru prășitoare, Väderstad Tempo L 16.

ta 223 reportaj titan 6

Reporter: Înainte să achiziționați semănătorile Väderstad, cu ce tip de semănătoare ați lucrat?

Dumitru Ene: Înainte de a achiziționa semănătorile Väderstad, am lucrat cu semănători românești, de la Craiova. Dar pe semănătorile românești nu urcam eu personal. De când am luat semănătorile Rapid și Tempo, numai eu mă ocup de aceste operațiuni. Cu Väderstad Rapid A600S, spre exemplu, lucrez 1.500 ha anual, toamna. Iar faptul că lucrez atât de mult numai eu cu ea este pentru că îmi place.

Cu semănătoarea Väderstad Tempo L de 16 rânduri, într-un dus-întors la semănat porumb execut 3,2 ha. Am semănat și pe timp de noapte. Începeam în jur de ora 10 dimineața și semănam până la orele 22-23. Lucrarea o efectuam cu autopilot, personal. Răsărirea era perfectă. Nici nu avea cum să fie altfel în teren lucrat toamna, iar dacă adaptezi și adâncimea de semănat, totul iese așa cum trebuie.

Reporter: De ce ați ales utilajele marca Väderstad?

Dumitru Ene: În 2013 am cumpărat un cultivator Väderstad Top-Down cu o lățime de lucru de 6 metri. Mi-a plăcut cum au rezistat materialele din care este construit, mai ales piesele de uzură. De când l-am cumpărat, nu a fost nevoie de intervenții asupra lui sau de suduri pe el, nu au fost probleme să se rupă ceva, nimic. Chiar și acum este într-o stare bună de funcționare. Doar o singură dată i-am schimbat discurile, în rest a făcut zeci de mii de hectare fără nicio problemă. Mi-a plăcut această rezistență a materialelor și designul utilajului, motiv pentru care am mers pe Väderstad în continuare.

Un alt factor care mi-a plăcut foarte mult în ceea ce privește semănătorile Väderstad a fost acela că tasarea lucrării o face după semănare, nu înainte, cum se întâmplă la alte semănători. Precizia este foarte, foarte bună, iar viteza este mare. Cu Väderstad Tempo L 16 am semănat în campania din toamna anului trecut aproape 800 de hectare în 5-6 zile cu o viteză medie de peste 15 km/h. Ambele semănători lucrează foarte bine, sunt utilaje cu care îți faci treaba.

ta 223 reportaj titan 4

Reporter: Cum ați descrie colaborarea pe care o aveți astăzi cu echipa Titan Machinery România?

Dumitru Ene: Colaborarea este foarte bună, progresivă. În ceea ce privește partea de service, am avut probleme, așa cum acestea pot apărea la orice utilaj, dar care s-au rezolvat în timp util. Cele mai importante sunt timpul, viteza de reacție și disponibilitatea pieselor de pe stoc. Colaborarea cu echipa comercială o pot descrie ca fiind una apropiată, de prietenie, cu multă voie bună.

Apoi, desigur, Titan Machinery are un portofoliu de produse variat, unele dintre ele fiind vârf tehnologic, utilaje de foarte bună calitate în general, utilaje pe care te poți baza în orice situație. Un fermier are de unde alege și sunt utilaje pe care merită să le alegi, așa cum au fost în cazul meu semănătorile Väderstad. Din punctul meu de vedere, semănătorile Väderstad reprezintă vârful în tehnica de astăzi, deși eu nu obișnuiesc să pun astfel de etichete.

„Curaj și tupeu le recomand tinerilor care vor să se apuce de agricultură.”

 

Rezultatele nu vin fără voință și implicare

 

Reporter: Ce planuri aveți? Urmăriți să creșteți și suprafața agricolă?

Dumitru Ene: Înainte de orice, vreau să continui cu dezvoltarea tehnologiei. În ceea ce privește suprafața, cred că este suficient în momentul acesta. Nu dau înapoi la nevoie, dar nici nu mă străduiesc să cresc. Principala tehnologie în care intenționez să investesc este dezvoltarea sistemelor de irigat, apoi, pe partea de utilaje, am vorbit cu reprezentanții Titan Machinery despre câteva utilaje pe care mi le-aș dori.

Reporter: Ce recomandări aveți pentru tinerii care doresc să se apuce de agricultură?

Dumitru Ene: Curaj și tupeu. Cu toate că primul, al treilea sau al cincilea an nu vor fi mulțumiți. Nu știu dacă mulțumirea va veni prea curând. Dar dacă n-au voință și nu se vor implica total, rezultatele nu vor veni niciodată. Sunt foarte multe aspecte pe care trebuie să le ia în calcul și este destul de dificil. Sunt cei doi factori pe care nu-i putem controla: temperatura și umiditatea. Cu irigatul controlezi ceva. Trebuie să ai puțin noroc și la irigat, după care intervine temperatura. Anul trecut, în 2021, noi am avut un noroc chior vis-a-vis de polenizarea la porumb. Am avut o polenizare aproape perfectă, dar au fost 28 de grade Celsius, câteva zile nu a sărit temperatura de 30 de grade, un vânt care a adiat ușor, nu am intrat cu irigatul.

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!

Tracțiunea, aderența, rezistența și siguranța sunt doar câteva dintre numeroasele provocări care apar atunci când conduceți pe teren noroios și umed. BKT a dezvoltat o gamă de anvelope care „mușcă” din noroi. Filosofia BKT este întotdeauna aceeași, există o anvelopă perfectă pentru orice situație. Și pentru noroi.

Nu doar tractoarele sunt cele care fac munca „murdară”, ci există multe utilaje diferite care trebuie să dea tot ce au mai bun chiar și pe cele mai dificile terenuri, cum ar fi noroiul. Anvelopele BKT sunt concepute pentru a satisface toate nevoile exploatațiilor agricole și sunt create pe baza feedbackului direct de la fermieri, pentru a-i ajuta să depășească provocările de zi cu zi.

De aceea anvelopele care se confruntă cu noroiul au fost concepute special pentru aceasta. Designul acestora vizează, de fapt, depășirea diferitelor provocări legate de tracțiunea pe terenuri instabile, unde aderența nu este uniformă, iar anvelopa trebuie să se auto-curețe rapid. De asemenea, trebuie să fie rezistentă la rupere și oferă siguranță și control maxim în timpul condusului.

Designul benzilor de rulare ale acestor anvelope este mai agresiv, pentru o aderență mai mare și pentru a trece prin noroi, datorită blocurilor mai înalte și mai bine distanțate. Acestea permit anvelopei să intre adânc în sol, facilitând aderența, în timp ce spațierea mai largă ajută la auto-curățare, o caracteristică extrem de importantă atunci când lucrați pe suprafețe și terenuri noroioase.

Există diverse utilaje agricole - de la tractoare la sisteme de aspersoare și încărcătoare telescopice - care trebuie să lucreze pe sol alunecos și pentru care BKT a dezvoltat game specifice.

BKT AGRIMAX ELOS

Anvelopele AGRIMAX ELOS sunt concepute pentru tractoare care operează pe terenuri umede și mlăștinoase. Această anvelopă a fost proiectată pentru a asigura o tracțiune excelentă chiar și în cele mai complexe condiții de lucru, cum ar fi câmpurile de orez, precum și o excelentă capacitate de auto-curățare datorită benzii de rulare foarte adânci. Părțile laterale ale acestei anvelope sunt, de asemenea, echipate cu protecții pentru pereții laterali pentru siguranță și protecție maxime împotriva impactului sau deteriorărilor. Sunt disponibile opt dimensiuni diferite.

BKT AGRIMAX RI 818

Totodată, sistemele de aspersoare pivotante funcționează adesea în noroi și pentru acestea BKT a dezvoltat AGRIMAX RI 818. Pe lângă faptul că lucrează la presiuni scăzute pentru a reduce compactarea solului și pentru a conserva culturile, această anvelopă asigură o tracțiune excelentă, care este esențială atunci când se lucrează pe câmpuri în condiții de umiditate, cum se întâmplă de obicei în situațiile în care este utilizată. Modelul benzii de rulare oferă, de asemenea, capacități excepționale de auto-curățare și o mai mare stabilitate în cazul utilizării în pantă, datorită designului direcțional. Este disponibilă în două dimensiuni: 280/85 R 24 și 320/85 R 38. Aceasta din urmă are un bloc mai adânc, în comparație cu anvelopele tradiționale cu irigare diagonală, pentru o mai bună aderență.

BKT TR 117

Aceleași caracteristici sunt valabile și pentru TR 117, o anvelopă cu cută înclinată specifică aplicațiilor de irigații cu pivot central, disponibilă în patru dimensiuni: 11,2 – 24, 13,6 – 24, 14,9 – 24 și 11,2 – 38. TR 177 are, de asemenea, un model special al benzii de rulare care mărește aderența și permite o auto-curățare excelentă.

Celelalte două utilaje care operează adesea pe teren umed sunt încărcătoarele telescopice multifuncționale și excavatoarele de tip păianjen, care sunt utilizate pentru curățarea și întreținerea șanțurilor agricole care sunt predispuse să cedeze.

BKT CON STAR

Pentru aceste două utilizări, BKT propune CON STAR, care garantează performanțe deosebite în orice condiții, datorită aderenței ferme oferite de canelurile largi care măresc suprafața de contact cu solul de dedesubt. Compusul rezistent la tăiere și așchiere garantează rezistența și durabilitatea, în timp ce designul în diagonală împiedică derapajul lateral, chiar și în condiții de încărcare maximă, acesta fiind un element fundamental pentru aceste utilizări. CON STAR are un indice de sarcină de 168 pentru dimensiunea 440/80 - 24, ceea ce înseamnă că poate face față la sarcini de până la 5.600 kg fără pierderea stabilității. Această anvelopă este disponibilă în 11 dimensiuni diferite.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola

La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au avut loc, în sistem de videoconferință, dezbateri cu privire la irigații și investițiile prin Planul Național Strategic (PNS). La discuțiile conduse de ministrul Adrian Chesnoiu au participat aproximativ o sută de persoane, asociații și federații ale fermierilor, precum și experți din cadrul instituțiilor implicate în implementarea viitoarei Politici Agricole Comune (PAC).

Au fost prezentate liniile generale privind finanțarea sistemelor și a infrastructurii de irigații în PNS 2023-2027.

Pentru modernizarea infrastructurii de irigații propunerea este ca alocarea publică totală să fie de 400 milioane euro cu o intensitate a sprijinului public nerambursabil raportată la costurile eligibile per proiect de 100%. În ceea ce privește înființarea sistemelor de irigații, este propusă o alocare publică de 100 milioane euro, cu o valoare maximă a sprijinului de 500.000 euro/beneficiar, iar intensitatea sprijinului public nerambursabil, raportată la costurile eligibile per proiect, de 65%.

Ministrul Adrian Chesnoiu a subliniat importanța dezvoltării infrastructurii secundare de îmbunătățiri funciare, prezentând, ca element de noutate, introducerea intervenției privind înființarea sistemelor de irigații la nivelul fermei. „Lucrăm la îmbunătățirea cadrului normativ pentru finanțarea investițiilor în sistemele de irigații, astfel încât să aducem apa mai aproape de exploatație și plantă. Știm că lucrările de investiții în infrastructura mare necesită o perioadă îndelungată de timp pentru implementare. De aceea, este foarte important să intervenim, astfel încât, din bugetul anului 2023, să finanțăm investițiile care privesc atât infrastructura principală, sistemele locale, cât și infrastructura de desecare. Fermierii au nevoie să acționăm rapid și eficient”, a arătat ministrul.

Propunerile transmise de asociațiile și federațiile fermierilor vor fi analizate, iar în elaborarea PNS, Ministerul Agriculturii se va raporta strict la obligațiile prevăzute în regulamentele europene și la indicatorii de rezultat, transmite MADR.

Foto: Titan Machinery România

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Clubul Fermierilor Români și-a adaptat mecanismele de funcționare și conducere la nivel național pentru a asigura democratizarea conducerii asociației, precum și pentru o mai bună reprezentare a intereselor regiunilor în agenda de lucru a Asociației. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2022, Laszlo Becsek preia funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de 6 luni, ianuarie – iunie 2022.

„Sunt onorat să preiau mandatul Președinției rotative a Clubului Fermierilor Români. Voi urmări cu prioritate consultările pentru elaborarea PNS și a Strategiei Naționale de Gestiune Integrată a Apei pentru Agricultură, implementarea Proiectului Concorde, derularea programelor de pregătire organizate de Club, proiectele specifice regiunii Centru, precum și activarea Comitetelor executive regionale ale asociației”, transmite proaspătul președinte Laszlo Becsek, care este membru fondator al Clubului Fermierilor Români și membru în Consiliul Director.

Fotografie Laszlo Becsek Presedinte Clubul Fermierilor Romani

Laszlo Becsek este un fermier cu o afacere de succes, un model care îi poate inspira și pe alți fermieri. Absolvent al Facultății de Agricultură din Cluj-Napoca și Doctor în agronomie, actualul președinte al Clubului Fermierilor este administrator și asociat unic al firmei BIOFARM S.R.L. cu activitate în Târgu Secuiesc (Covasna).

Ferma lui Laszlo Becsek a fost înființată în anul 1995, iar în prezent desfășoară activitate agricolă pe o suprafață de 1.000 de hectare de teren arabil, având în asolament cartofi pentru consum, cartofi pentru sămânță, grâu, rapiță, porumb și ceapă.

Cu o echipă de aproape o sută de oameni și tehnologia potrivită, a ajuns la performanța de a avea o productivitate sporită la cereale de 7.000 kg/ha, la rapiță 3.500 kg/ha, la cartof 42.000 kg/ha, iar la ceapă de 48.000 kg/ha. Producția de cartofi și cea de ceapă este livrată în întregime în supermarketuri, îndeplinind toate cerințele de calitate solicitate de acestea.

De-a lungul timpului, societatea a realizat investiții semnificative în spații de depozitare, ambalare (cea mai mare de acest fel din țară), dar și în flota proprie de mașini frigorifice. Investițiile au fost realizate prin programul SAPARD, dar și prin credite și fonduri proprii.

 

Obiectivele și prioritățile noului președinte

 

Pentru următoarele șase luni, obiectivele prioritare ale noului președinte sunt:

  • Contribuție activă în cadrul consultărilor în grupurile de lucru cu MADR, în vederea elaborării PNS;

  • Contribuții la elaborarea Strategiei Naționale de Gestiune Integrată a Apei și Solului în Agricultură. Promovarea cooperării multi-parteneriale (Guvern – organizații fermieri) pentru elaborarea, aprobarea și implementarea unui Plan național multi-anual de dezvoltare a sistemului de irigații și desecare-drenaj;

  • Implementarea proiectului CONCORDE – promovarea și asigurarea respectării bunelor practici în comerțul cu cereale;

  • Implementarea programului Clubului privind Consultanța pentru utilaje agricole: armonizarea relațiilor între fermieri și comercianții de tehnică agricolă și service piese schimb (informare, consultanță, formare continuă, contractare, mediere);

  • Sprijinirea implementării eficiente a proiectelor finanțate din PNRR pentru educație și mediu care au impact în domeniul agriculturii. Promovarea unor proiecte de dezvoltare a agriculturii (irigații, desecare, combaterea eroziunii solului, creșterea capacității de stocare în vederea valorificării eficiente a produselor agricole) în procesul de actualizare și optimizare a programului-cadru de finanțare PNRR;

  • Derularea programelor de pregătire organizate de asociație, care anul acesta își propun să înroleze 120 de tineri fermieri în programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” și 40 de fermieri în programul „Antreprenor în Agricultura 4.0”;

  • Desfășurarea Conferințelor Regionale ale Clubului pentru asigurarea informării, consultării și identificării problemelor reale ale fermierilor din toate regiunile agricole;

  • Activarea și creșterea rolului Comitetelor Executive Regionale ale Clubului, pentru implicarea activă a fermierilor în activitățile asociației și informarea acestora despre subiectele de interes major privind dezvoltarea afacerilor agricole;

  • Consultări la Bruxelles și participare la negocierile privind normele de aplicare ale Pactului Ecologic European și ale strategiilor subsecvente pentru agricultură: promovarea intereselor fermierilor români în cadrul întâlnirilor cu COM AGRI, DG AGRI, ELO, COPA-COGECA, Farm Europe.

Mecanismul președinției rotative urmărește punerea în prim-plan a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine președintele. Astfel, alături de prioritățile Clubului la nivel național, președintele va urmări totodată și următoarele obiective specifice:

  • Promovarea adoptării și operaționalizarea finanțării unui Plan Național Strategic de Dezvoltare a Sectorului Cartofului în România.

  • Susținerea elaborării unui studiu privind identificarea modelelor de ferme performante în România, indiferent de dimensiunea acestora, și elaborarea scenariilor de dezvoltare durabilă a acestora, în perspectiva redresării balanței comerciale a produselor agroalimentare.

  • Susținerea elaborării și punerea în aplicare a unei strategii naționale multi-parteneriale de promovare a produselor românești agroalimentare (creșterea numărului de produse certificate la nivel național prin intermediul schemelor de calitate ale MADR; promovarea cu prioritate la raft a produselor românești; dezvoltarea de puncte gastronomice locale; echilibrarea deficitului balanței comerciale pe produse agroalimentare; calitate și trasabilitate pentru produsele românești).

  • Promovarea ca model de bună practică la nivel european a programului Clubului privind pregătirea tinerilor lideri pentru agricultură.

  • Asigurarea condițiilor pentru implementarea proiectului din PNRR privind dezvoltarea învățământului liceal dual agricol. Promovarea proiectului „O Roboseră în fiecare școală” din România.

Reamintim că, președinția rotativă este asigurată de fiecare regiune timp de șase luni, iar pentru continuitate și desfășurarea în bune condiții a coordonării Clubului, se constituie un grup decizional de tip Troică, format din președintele în exercițiu, fostul și viitorul președinte (desemnați de regiune). Dan Hurduc a fost primul președinte desemnat la conducerea rotativă a Clubului, mandatul acestuia desfășurându-se în perioada 1 iulie 2021 – 31 decembrie 2021.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) informează că fermierii care au depus facturile pentru decontarea a până la 50% din contravaloarea energiei electrice consumate pentru irigații au primit banii în conturi.

În total, 172 de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) au depus facturi a căror valoare totală eligibilă pentru decontare se ridică la 16.598.267,61 lei. Până la 27 decembrie 2021, pentru 159 de beneficiari au fost efectuate plăți în valoare de 16.091.886,41 lei, iar pentru 13 beneficiari urmează să se facă plata imediat după finalizarea procedurii de verificare a datelor conturilor.

Reamintim că, pentru anul 2021, a fost stabilită cota de până la 49,99% pentru decontarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică necesar funcționării agregatelor sau echipamentelor pentru irigații pentru care se asigură apa pentru irigații în baza contractelor multianuale/sezoniere încheiate cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Joi, 23 Decembrie 2021 12:53

Performanță în agricultură

Alexander Degianski a absolvit, în 2012, cu media 10, Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. Tânărul inginer este de lăudat având în vedere că până la el nu a mai obținut nimeni nota maximă, de la înființarea facultății. Interlocutorul nostru de azi este și absolvent de științe economice, din anul 2011. La vârsta de 31 de ani administrează cinci mii de hectare de teren arabil și cinci mii de hectare de pădure ale unui concern din Belgia, întinse în județele Timiș și Arad. Totodată, deține o fermă proprie de circa 400 de hectare, la Giulvăz, exploatație de familie, a cărei bază a fost pusă de tatăl lui, de profesie medic veterinar.

„Din păcate, foarte mulţi fermieri neglijează partea de IT, de high-tech. Eu văd de pe telefon în fiecare moment ce avem pe stoc, unde s-au dus, cine a lucrat în parcela asta, la ce dată, unde-s tractoarele, cine-i pe ele. Aceste lucruri pot să ducă la adevărate economii.”

DSC08091

În toamna aceasta am ajuns în vestul țării și am căutat să stăm la discuții cu fermieri care au reușite notabile în agricultura românească, oameni de la care ai ce învăța, mai ales că am abordat subiecte diverse, legate de tehnologii, tehnică, de probleme și soluțiile găsite de ei la acestea. Unul dintre tinerii vizitați, model pentru alții, este Alexander Degianski, care ne-a zis un lucru datorită căruia noi credem că el are succes. Managerul unei ferme este important să aibă cunoştinţe teoretice combinate cu cele practice, cunoştinţe economice și, foarte important azi, este să ai habar de IT (tehnologia informației) și informatică. „Profesorul meu de botanică, domnul Gicu Arsene, ne zicea că un agricultor ştie ce, când şi cum, iar un agronom ştie ce, când, cum şi mai ales de ce. Este foarte important să ai cunoştinţe teoretice combinate cu cele practice, este important să ai şi cunoştinţe economice, că până la urmă totul zace în economie. Din păcate, foarte mulţi dintre fermieri neglijează partea de IT, de high-tech. Noi avem un informatician în fermă, noi avem propriul nostru sistem de management al fermei, soluţia noastră, toate utilajele, contractele de arendă, terenurile, CF-urile, lucrările, contabilitatea, stocuri, gestiuni, toate sunt în acest sistem informatic. Eu văd de pe telefon în fiecare moment ce avem pe stoc, unde s-au dus, cine a lucrat în parcela asta, la ce dată, unde-s tractoarele, cine-i pe ele. Aceste lucruri pot să ducă la adevărate economii majore în ceea ce priveşte financiarul. Este foarte important să ai atât cunoştinţe agronomice, cât şi economice. Personal sunt absolvent şi de agronomie, şi de ştiinţe economice, şi pentru mine a reprezentat un mare avantaj acest lucru.”

 

Depozitarea, o variantă câștigătoare

 

Pentru Alexander Degianski, acest an agricol nu a fost deloc ușor, însă a fost unul cu multe satisfacții profesionale, cu toate că porumbul a fost compromis din cauza secetei. „A fost un an agricol foarte greu din punct de vedere logistic, din punct de vedere organizatoric, dar cu multe satisfacţii profesionale. În afara culturii de porumb, care de la aşteptări de 10-11 tone la hectar avem acum aşteptări de 3 tone la hectar. Porumbul chiar este compromis la noi, din păcate. Am semănat o mie de hectare cu porumb, din care am reuşit să ridicăm vreo 120. Am avut 56 de zile fără ploaie, din 20 aprilie până în 16 iulie, perioada lui de creştere intensivă. Anul trecut ne-am închis peste 10 tone la hectar. În această zonă cultura de porumb nu este cea mai pretabilă.”

În anul agricol 2020-2021, în ferma administrată de Alexander Degianski, rapiţa a fost semănată pe vreo o mie de hectare, iar producția obținută a trecut de 3,5 tone/ha. Și în vestul țării a fost anul grâului, cultură care în ferma tânărului manager a ocupat 1.600 de hectare. Însă Alexander Degianski nu a dorit să ne spună și cât a obținut la hectar. „Abia aşteaptă toată lumea să mai reducă din preţuri, de aceea nu vă divulg producția, vorbim după ce vindem grâul şi vă zic la virgulă cantitatea de grâu la hectar. N-am vândut nimic la recoltat, am vândut o parte în luna august când preţul a ajuns aproape de un nivel maxim atins şi acum aşteptăm până în luna februarie, martie, aprilie, ianuarie, depinde când ni se va arăta a fi oportun a vinde.”

DSC08026

Își permite să aștepte prețuri bune având în jur de 22.000 de tone capacitate de depozitare. „Intenționăm să extindem depozitarea, să mai preluăm şi de la vecini, şi de la alţi fermieri. Eu consider că este foarte util să ai depozitare pentru că în campanie toată lumea vrea să tragă pielea de pe tine. În zece ani, în nouă ani s-a dovedit că depozitarea este o variantă mult mai câştigătoare.”

Alte culturi din ferma timișeană au fost orzoaica pe 50 ha, la care s-au închis pe 7,1 tone/ha și floarea-soarelui pe vreo 250 de hectare.

 

Tehnologie proprie la floarea-soarelui

 

„La floarea-soarelui, cea mai importantă verigă e arătura. Am tehnologia mea cu o densitate un pic mai mare decât a celorlalţi fermieri, am semănat 75.000 de boabe pe hectar.”

Pe câmpul de la Giulvăz am asistat la recoltarea florii-soarelui, cultură la care producția este mai slabă decât anul trecut, însă prețul este cu mult mai bun. „Ne-am apucat de recoltat floarea-soarelui pe 7 septembrie, umiditatea a fost sub 9%, undeva la 8,5%, ceea ce ne permite să depozităm în condiţii bune, preţul este bun şi, spre surprinderea noastră şi producţia este bună, în jur de 3 tone la hectar. Producţia e mai slabă decât anul trecut, dar preţul este undeva cu 40% mai mare, poate chiar mai mult.”

Anul acesta, Alexander Degianski a optat să semene o suprafață mai mică cu floarea-soarelui, în jur de 250 de hectare, comparativ cu 700-800 ha în anii trecuți. „Din cauza interzicerii neonicotinoidelor nu prea putem risca. Viermii sârmă, răţişoara porumbului, gândacul pământiu ne-au făcut anul trecut, de exemplu, să întoarcem 140 de hectare de floare. În 2021 am preferat să punem mai puțină floare, pe terenuri mai uşoare, unde să nu avem probleme de infestare, unde asigurăm o rotaţie cât mai bună, deci din păcate nu avem ce face.”

L-am întrebat pe tânărul fermier despre tehnologie și dacă practica se îmbină cu teoria de prin facultățile agronomice. „Din păcate, faţă de cărţile de la facultate e schimbat cam tot ce se poate schimba, pentru că, din păcate, şi-mi asum ceea ce zic, cărţile nu prea mai au tangenţă cu practica agricolă. Sunt foarte multe copy-paste din cărţile anilor ’70-’80, substanţe interzise găseşti în cărţile actuale de la universităţi, soiuri vechi de când lumea şi pământul. Prin urmare cea mai importantă verigă tehnologică pentru mine la floarea-soarelui este arătura, ceea ce, da, se regăseşte şi în vechile cărţi. Urmează o discuitură sau un combinator din toamnă, ca pământul să se aşeze, dăm îngrăşămintele primăvara devreme, complexele le încorporăm cu un combinator, intrăm să semănăm, concomitent cu semănatul sau imediat după semănat aplicăm şi doza de azot ce urmează să completeze necesarul; erbicidarea o facem cu produse de top, iar semănatul îl facem cu semănătoare Väderstad Tempo extrem de precisă, de cea mai bună calitate. De obicei semănăm după ce terminăm semănatul culturii de porumb, pentru că am observat că parcă-i merge un pic mai bine florii-soarelui. Eu am tehnologia mea cu o densitate un pic mai mare decât a celorlalţi fermieri, am semănat 75.000 de boabe pe hectar, sunt monohibrid, în ferma noastră este NK Neoma de la Syngenta, şi acum are greutate hectolitrică 46, ceea ce vorbeşte de la sine, o greutate hectolitrică excepţională, iar în condiţiile anului acestuia, cu secetă imensă şi apă foarte, foarte puţină în sol, mă pot declara foarte mulţumit de această cultură.”

floare alex

Asolamentul este foarte important, dar, spune Alexander Degianski, tehnologia îi ajută să mai sară anumite etape din el. Cea mai mare problemă în respectarea asolamentului florii-soarelui, rapiţei şi soiei este dată de sclerotinia. „Pentru sclerotinia, despre care toată lumea ştie că este o ciupercă care practic infestează plantele şi găsim în cadrul tulpinii acei scleroţi care duc la frângerea tulpinilor, actualmente există anumite produse biologice pe bază de alte ciuperci parazite pe sclerotinia care reduc foarte mult riscul, astfel încât poţi ajunge de la o rotaţie de 4-5 ani la una de 3 ani. Şi este un lucru foarte bun.”

 

La rapiță, tehnologii mai puțin intensive

 

De la floarea-soarelui ne-am mutat la semănat de rapiță. Era 8 septembrie, o zi însorită de toamnă, în care tânărul fermier ne-a arătat tehnologia acestei culturi programate a fi însămânțată pe vreo o mie de hectare. Când am ajuns noi, semănatul era aproape finalizat. Utilajele îi permit să semene undeva la 150 de hectare pe zi. „Condițiile sunt bune de semănat, din păcate prognoza meteo nu este foarte îmbucurătoare din cauza faptului că nu vedem mari precipitaţii, am suferit groaznic anul acesta în partea de vest a României din cauza acestei lipse de precipitaţii, din luna aprilie, 20 aprilie dacă nu mă înşel, şi până în 16 iunie, adică vreo 56 de zile, n-am avut gram de apă, zero, ceea ce ne-a afectat ireversibil cultura porumbului, iar din 16 aprilie până acum două săptămâni, pe final de lună august, când am avut în jur de 70 de litri, n-am avut din nou gram de apă. Problema majoră este că uniformitatea precipitaţiilor nu mai este aceeaşi, adică media multianuală se păstrează oarecum, dar distribuţia ei în timp este total haotică. Avem perioade lungi de ploi abundente, urmate de perioade lungi de secetă, iar plantele nu sunt adaptate să trăiască în astfel de condiţii. Tocmai de aceea lucrările de îmbunătăţiri funciare sunt o prioritate la noi în fermă”, arată Alexander Degianski.

„La rapiță, pe un teren mai bine prelucrat şi oarecum reavăn, am semănat pe la 450.000 de boabe germinabile la hectar.”

Plantele premergătoare culturii de rapiță sunt grâul și pe vreo 50 ha orzoaica. „Tehnologia la mine este relativ simplă şi sper eu cât mai bine conservatoare pentru apă. Imediat după recoltat, că-i terenul moale, încercăm să evităm, dar de la prelucrare bună şi până la prelucrarea mai grea când terenul este uscat intrăm obligatoriu cu un gruber la adâncime de 30-35 cm, grubere de la Väderstad, avem trei bucăţi, cu tractoare specifice şi puternice de 500 CP, 400 CP şi 300 CP care le trag. Aceasta este urmată imediat de o discuire cu un Väderstad Carrier, avem un Carrier de 12,5 m şi unul de 6,5 m care nivelează şi închid un pic capilaritatea solului, după care urmează fertilizatul şi aşteptatul. De obicei, în lunile iulie, sfârşit de iulie – început de august avem câteva precipitaţii mai serioase, iar din acel moment nu mai facem nimic, pentru că vedem şi acum că terenul este oarecum verde, intrăm cu semănătorile în momentul în care începem să semănăm, pregătim terenul cu semănătorile care sunt dotate cu bare nivelatoare, grapă cu discuri, tăvălugi foarte buni şi implicit organe de semănat bune şi chiar şi acum sămânţa este nud şi vă pot arăta să vedeţi că toată sămânţa zace în teren umed.”

DSC08116

Fiecare an agricol are specificul lui, iar în opinia lui Alexander Degianski, tehnologia rapiţei nu poate fi aceeaşi an de an. „În funcţie de condiţiile din sol variem. Anul trecut am mers cu densitate de 550.000 de boabe germinabile pe hectar, era terenul uscat şi nu ştiam ce va răsări. Anul acesta, pe un teren mai bine prelucrat şi oarecum reavăn suntem pe la 450.000 de boabe germinabile la hectar. Avem o parcelă unde am semănat cu Väderstad Tempo rapiţă la 70 cm care anul trecut am semănat-o pe 50 de hectare la densitate de asemenea de 550.000 de boabe germinabile pe hectar şi din păcate rezultatele au fost un pic mai slabe decât cea semănată convenţional, dar eu cred că din cauza densităţii prea mari pe rând, astfel încât anul acesta am redus norma la 350.000 de boabe pe hectar şi vedem ce o să iasă. Această rapiţă pe care o semănăm la 70 cm nu o erbicidăm, o prăşim, şi lumea zice că mă întorc în „era de piatră”, dar din păcate vedeţi, cu toate mişcările astea haotice, ecologiste, să scoatem erbicidele – nu ştim când vom fi din nou călcaţi pe gât, cum am fost călcaţi cu neonicotinoidele, şi ne vom trezi că n-o să mai avem erbicide, şi atunci prefer să văd care variantă este mai pretabilă unei tehnologii mai puţin intensive în raport cu pesticidele.”

 

Tehnică agricolă de vârf

 

În ferma administrată de Alexander Degianski am văzut tehnică agricolă de vârf. Și totuși, chiar și într-o fermă de 5.000 de hectare e continuu nevoie de utilaje performante. „Niciodată nu avem destul. Tot timpul trebuie să reînlocuim flota. Momentan da, putem face absolut toate lucrările cu flota noastră, poate un pic la recoltatul păioaselor avem nevoie de ajutor pe vreo 500-600 de hectare, dar prefer să închiriem combine, că avem parte de prestatori serioşi, şi să investim acei bani în alte tehnologii. În rest suntem autonomi şi independenţi, ca şi cei din politica noastră. De obicei, utilajele se înlocuiesc la un anumit număr de ore, când vine vorba de cele motorizate. Tractoarele le schimbăm când au peste 5.000-6.000 de ore de funcționare. Avem în fermă remorci vechi de 15 ani și anul acesta le-am făcut reparații capitale. În afară de partea metalică, nu au absolut nimic în ele ce să mai fie înlocuit, deci noi am băgat în fiecare remorcă vreo 10.000-15.000 de euro şi sunt ca noi. Când vorbim despre utilaje de prelucrat solul, de obicei la a şaptea – a opta campanie deja începe să plesnească cadrul, să se mai ducă din cilindri, din diverse elemente de uzură, şi înlocuim. Deci fiecare utilaj, în funcţie de starea lui şi de cât de mult este folosit, îşi găseşte şi perioada de înlocuit.”

DSC08161

 

Independență în gestionarea apei

 

Am încheiat vizita noastră la Giulvăz cu o discuție despre apă, marea problemă a agriculturii din toată lumea, nu doar la noi. Din întreaga suprafață de teren a fermei pe care o are în grijă Alexander Degianski, 220 km sunt canale care reprezintă infrastructura de desecare, cu trei stații de pompare. „Pot spune că din această suprafaţă aproape 180 km sunt decolmataţi şi sunt decolmataţi fie pe munca noastră, fie pe ajutorul dat de ANIF şi avem o colaborare foarte bună cu ANIF în ultima perioadă. Problema majoră este alta în schimb: cum aduci apa pe canale? Pentru că acestea sunt canale de desecare. Noi am irigat din canalele de desecare principale şi din canalele colectoare, dar este o situaţie de hazard până la urmă, că rolul lor e să evacueze apa. Tocmai de aceea vom începe acum o nouă strategie de gestionare a apei în fermă, să impermeabilizăm canale, să cerem aprobări de la Apele Române, să facem prize de ape, râul Timiş e la 3-5 km de aici, şi vrem să le folosim cu dublu scop. Trebuie să înţelegem că aceste canale pot avea dublă funcţie, atât de desecare, cât şi de irigare, vrem să aducem terenurile depresionare nivelate, urmează acum să întreprindem nivelare pe o suprafaţă de aproape o sută de hectare anul acesta şi avem de gând să facem vreo 600 de hectare până în următorii trei ani. Noi pe fermă, în anii în care nu s-a făcut nimic şi nu am avut canalele curăţate, nu am avut pompele funcţionale, pierdeam între 350 şi 600 de hectare din cauza băltirilor. Aceşti bani, într-un an, dacă-i investeşti de bună voie, de pe această suprafaţă pierdută, îţi asigur că pe viitor nu-i vei mai pierde. Acestea sunt principalele noastre dorinţe în cadrul fermei, să avem o independenţă a ceea ce înseamnă gestionarea apei. Când e prea multă, să o evacuăm, când e prea puţină, să o aducem şi terenurile să fie drepte.”

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!

Vineri 17 decembrie și luni 20 decembrie 2021, fermierii trebuie să depună facturile pentru decontarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică necesar funcționării agregatelor sau a echipamentelor pentru irigații, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Fermierii trebuie să transmită către filialele teritoriale ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) facturile pentru contravaloarea energiei electrice consumate pentru irigații începând cu data de 1 iulie 2021, calculată conform cotei aprobate.

Pentru anul 2021 a fost stabilită cota de 49,99% pentru decontarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică necesar funcționării agregatelor sau echipamentelor pentru irigații pentru care se asigură apa pentru irigații în baza contractelor multianuale/sezoniere încheiate cu ANIF.

Actele pot fi depuse la sediul filialelor teritoriale sau transmise electronic, la adresele de e-mail disponibile pe pagina de internet a ANIF.

Conform legislației, termenul este de două zile de la data intrării în vigoare a Ordinului ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 348/2021, ordin  publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1192, în data de 16 decembrie 2021.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Guvernul a aprobat în ședința din 15 decembrie 2021 o Hotărâre pentru modificarea art. 10 din HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Astfel, precizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, se completează sumele necesare pentru plata către fermieri a ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul III al anului 2021 (perioada 1 iulie 2021 – 30 sept. 2021).

Fondurile alocate schemei de sprijin pentru motorina utilizată în agricultură de la bugetul MADR pe anul 2021 se majorează cu 187.963.234 lei, iar suma totală alocată cu această destinație crește de la 569.039.000 de lei la 757.002.234 de lei.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va începe efectuarea plăților către beneficiari imediat după publicarea actului normativ în Monitorul Oficial, precizează MADR.

Suplimentarea se asigură astfel:

  • 13.963.234 de lei, disponibili la finalizarea perioadei de depunere a cererilor în cadrul schemei de „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-mai 2021 asupra sectorului apicol”;

  • 174.000.000 de lei, în conformitate cu OUG nr.122/2021 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2021.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că în ședința guvernului din 10 decembrie 2021 a fost adoptată o hotărâre care modifică și completează Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1872/2005.

Una din modificările aduse actul normativ vizează stabilirea modalității de alocare și aprobare a cheltuielilor în cotă de până la 50%, aferente consumului de energie electrică necesar funcționării agregatelor sau a echipamentelor pentru irigații. Aceste cheltuieli se suportă de către Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF), în limita sumelor alocate din bugetul MADR cu această destinație.

Totodată, prin acest act normativ se reglementează procedura privind decontarea cheltuielilor, în cotă de până la 50%, aferente consumului de energie electrică necesar funcționării agregatelor sau a echipamentelor pentru irigații, pentru care se asigură apa pentru irigații în baza contractelor multianuale/sezoniere.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista