hectar - REVISTA FERMIERULUI

Astăzi, 4 martie 2020, la Târgu-Mureș, în prezența a numeroși viticultori veniți din zona Ardealului și a Banatului, compania BASF a organizat cea de-a treia etapă, și ultima, din Concursul „Povești cu vinuri românești”. Cele trei vinuri câștigătoare de la fiecare categorie, alb, roze și roșu, se califică în marea finală ce va avea loc la Brașov, pe 6 mai.

Concursul „Povești cu vinuri românești” a ajuns la a cincea ediție, iar până la această dată s-au desfășurat toate cele trei faze regionale care vor preceda marea finală. Prima etapă, cea destinată vinurilor din regiunea Moldova, a avut loc pe 19 februarie 2020, în județul Vrancea, a doua etapă a avut loc pe 26 februarie, la Buzău, în cadrul căreia au fost evaluate vinurile din regiunile Muntenia, Oltenia și Dobrogea, iar a treia etapă s-a desfășurat azi, în județul Mureș și s-a adresat vinurilor produse în regiunile Transilvania și Banat.

Mai multe detalii despre Concursul „Povești cu vinuri românești”, precum și câștigătorii din etapele precedente, aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/horticultura/item/4380-povesti-cu-vinuri-romanesti-castigatorii-primelor-doua-etape-ale-concursului-basf.html

Vinurile câștigătoare din Transilvania și Banat

Vinuri albe:

    1. Fetească Regală 2019, sec - Podgoria Halmeu Vii SRL

    2. Sauvignon Blanc 2018, dulce – Crama La Salina

    3. Chardonnay 2019, sec – Vinifera Eco Zem, Crama Zaig

Vinuri roze:

    1. Cabernet Sauvignon & Merlot 2018, sec – Crama Dan Corbuț

    1. Fetească Neagră 2019, sec – Unic Silvagro, Crama Valea Ascunsă

    3. Pinot Noir 2019, sec – Crama Aramic

Vinuri roșii:

     1. Cabernet Sauvignon 2018, sec – Crama Daiconi

     2. Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon 2017, sec – Crama Dan Corbuț

     3. Cabernet Sauvignon 2018, sec – Crama Izvor

ATENȚIE! Cramele participante la Concursul „Povești cu vinuri românești” pot afla notele primite de vinurile lor contactând reprezentanții zonali ai companiei BASF: https://www.agro.basf.ro/ro/servicii/contacte-echipa-vanzari/

Publicat în România Viticolă

Visul oricărui fermier este să obțină recolte mari și de bună calitate. Dar, între momentul pregătirii de dinainte de însămânțare și recolta propriu-zisă de floarea-soarelui, apar numeroase obstacole sau compromisuri pe care fermierul este nevoit să le facă.

Se spune că agricultura e ca mersul pe sârmă, trebuie să știi cum să menții mereu în echilibru fiecare factor din lanțul tehnologic. Uneori, însă, acest efort duce la greșeli care pot compromite visul unei culturi de invidiat. Vă prezentăm cele mai întâlnite cinci greșeli la cultura de floarea-soarelui.

1. Densitatea prea mare la semănat

Din dorința de a obține mai multe plante la hectar, unii fermieri utilizează densități prea mari. Efectul este invers celui dorit. Plantele vor începe să concureze una cu cealaltă. Vor începe să crească prea înalte, în competiția pentru lumină, vor avea un capitul mai mic, iar riscul de cădere devine semnificativ mai mare. La fel și riscul unor atacuri puternice de boli, care se pot răspândi acum mult mai ușor. Din fericire, rezolvarea este foarte simplă, fermierul trebuie să respecte mereu indicațiile producătorului hibridului pe care-l folosește în cultură.

2. Combaterea insuficientă a buruienilor

O metodă folosită uneori pentru a limita cheltuielile este să aplici erbicide mai ieftine cu spectrul mai redus de combatere a buruienilor. Metoda poate da rezultate în anii ideali pentru cultură. Însă, așa cum știm, ultimii ani au fost departe de ideal, cu vreme capricioasă și factori favorizanți pentru buruienile dificil de combătut sau pentru parazitul Orobanche, cu care se confruntă mulți fermieri din estul țării. Condiții dificile, în care multe dintre produsele cu spectru redus de combatere nu mai dau rezultatele scontate.

O altă greșeală este lipsa de testare temeinică a amestecului din rezervor, ceea ce poate conduce, din păcate, la fitotoxicitate.

3. Arunci banii pe motorină, făcând prea multe treceri

Este o greșeală foarte des întâlnită în rândul fermierilor care folosesc erbicide cu eficacitate redusă, fiind nevoiți să facă și cel puțin o trecere suplimentară, de cele mai multe ori cu un graminicid. Însă, trăgând linie, costurile totale ale erbicidelor și ale motorinei le depășesc pe cele implicate de folosirea unui produs cu spectru larg de combatere a buruienilor atât dicotile, cât și monocotile anuale, precum este Pulsar® Plus.

4. Neaplicarea preventivă a fungicidelor

Există, din păcate, numeroși fermieri care consideră că fungicidele sunt doar o cheltuială în plus, iar nefolosirea acestora este un risc asumat. De cele mai multe ori însă, riscul este și mare, și inutil. Principala cauză este imprevizibilitatea vremii. Colegii noștri au constatat multe cazuri în țară când fermierii care au preferat să nu aplice fungicide s-au trezit, după precipitații, cu atacuri puternice de patogeni, fără să mai poată face ceva, deoarece nu mai puteau intra în câmp să aplice tratamente curative. Rezultatul? Culturi compromise. Mai bine să previi, decât să tratezi.

5. Prea puțină deschidere la nou

Este un fapt demonstrat. Agenții patogeni evoluează. Iar hibrizii și produsele fitosanitare trebuie să țină pasul. Dar ce facem când avem un produs preferat pe care-l folosim în mod repetat sau când folosim produse din aceeași clasă chimică? Apare fenomenul de rezistență. Fermierul trebuie să se informeze continuu, de la colegi sau reprezentanții producătorilor, cu privire la noile soluții sau produse apărute pe piață, și să încerce permanent soluții noi. Tehnologiile depășite aduc profituri mici.

Material furnizat de BASF Agricultural Solutions România

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

În ultimul deceniu, valoarea consumului de produse pentru protecția plantelor (PPP) în România a crescut de trei ori, fapt care a dus inclusiv la creșterea productivității agricole autohtone, dar ne aflăm cu mult sub nivelul de utilizare înregistrat la nivelul Uniunii Europene (UE), a declarat Vasile Iosif, președintele Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), marți, 6 noiembrie 2018, cu ocazia evenimentului aniversar „100 ani de agriCULTURĂ în România”.

„La ora actuală, consumăm pesticide de aproximativ 450 de milioane de euro, adică a crescut de trei ori consumul de produse pentru protecția plantelor în ultimii 10 ani. Sunt extrem de încântat să vă spun că, în același timp, a crescut și productivitatea agricolă, randamentul pe hectar sau producțiile agricole”, a precizat Vasile Iosif, președintele AIPROM. „Am încercat să mă documentez și să aflu cât consumă România, de fapt, substanță activă pe hectar. De dimineață (n.r. - 6 noiembrie 2018) am primit răspunsul dintr-o sursă oficială – la ora actuală, România, crescând de trei ori consumul de produse fitosanitare, a ajuns la performanța să utilizeze 610 grame de substanță activă, de produs, pe hectar”.

Oficialul AIPROM a făcut o comparație între nivelul întrebuințării pesticidelor în România față de cel din Ungaria și a aflat că ne aflăm la jumătatea consumului din țara vecină, în condițiile în care valoarea produselor este aceeași.

„Ungaria, o țară cam de două ori și ceva mai mică decât România, consumă produse de protecție a plantelor de cam aceeași valoare cât consumă țara noastră, pentru că ei utilizează 1.250 grame la hectar. Și asta, în condițiile în care media Uniunii Europene este de 2.000 de grame substanță activă consum la hectar”, a mai precizat Iosif.

Șeful AIPROM a spus totodată că agricultura țării noastre se află constant în fața provocărilor generate de insectele dăunătoare, unele specii prezente de ceva vreme pe la noi, iar altele, care creează pagube de puțin timp.

Din acest motiv, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dumitru Daniel Botănoiu, ia în calcul o nouă cerere de derogare pentru consumul de neonicotinoide.

„Indiscutabil, avem în fața noastră noi provocări – agenți de dăunare noi. Acum 7-8 ani, nimeni nu știa de Tuta Absoluta. De asemenea, Diabrotica Virgifera (n.r. - viermele vestic al rădăcinilor de porumb) știam că există în țările învecinate, dar în niciun caz că va veni și la noi într-o zi. Avem, de asemenea, probleme vechi, precum Tanymecus Dilaticollis (n.r. - rățișoara porumbului), o coleopteră care face ravagii la culturile cele mai importante”, a mărturisit Iosif. „Marți, 6 noiembrie 2018, într-o discuție cu secretarul de stat MADR, Daniel Botănoiu, acesta îmi spunea că se gândește foarte serios la partea de derogare, încă o dată, pentru neonicotinoide, pentru că, altfel, fermierul român va fi în postura să semene de două ori aceeași cultură pentru că, prima dată, Tanymecus o va consuma în totalitate”.

Nu în ultimul rând, reprezentantul AIPROM a mai precizat că, dacă acum câțiva ani, România se clasa pe primul loc la cantitatea de floarea-soarelui – aproape două milioane de tone producție -, la ora actuală, în 2018, se pare că vom fi cei mai mari producători de porumb la nivelul UE, cu 15 – 16 milioane de tone, „mult peste Franța”.

„Într-adevăr, trebuie să recunoaștem că ar trebui să fim foarte fericiți că avem cea mai mare producție, în condițiile în care randamentele la hectar sunt mai jos de 50 la sută față de Franța. Avem 2,5 milioane de hectare însămânțate cu porumb și o productivitate destul de slabă”, a conchis Vasile Iosif.

Eurostat are date finale privind consumul de pesticide doar din 2016

Potrivit datelor publicate luni 15 octombrie 2018, de Oficiul European de Statistică (Eurostat), în 2016, la noi în țară s-au comercializat 4.525.812 kg de fungicide şi bactericide, 5.066.293 kg de erbicide şi 743.763 kg de insecticide şi acaricide.

Aceleași statistici spun că în urmă cu doi ani, cele mai importante vânzări de pesticide în Uniunea Europeană s-au înregistrat în Spania, Franţa, Italia şi Germania (79% din total), ele fiind urmate de România, Portugalia şi Ungaria.

Totodată, Spania, Franţa, Italia şi Germania sunt principalii producători agricoli din UE, ele reprezentând aproape jumătate (46%) din terenul agricol utilizat din UE şi jumătate (47%) din totalul terenului arabil.

Conform Eurostat, există date disponibile pe 2016 pentru 20 de state membre ale UE. Statisticile privind vânzările de pesticide sunt folosite ca un indicator al consumului de pesticide în agricultură.

Publicat în România Agricolă

Nu mai puțin de opt tone de porumb boabe la hectar au obținut, în medie, în acest an, fermierii olteni, chiar dacă recoltatul nu a fost definitivat decât pe o treime din suprafața însămânțată, randamentul intermediar înregistrat fiind semnificativ mai mare decât cel din anii precedenți, relevă datele unui raport al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Olt, prezentate marţi, 18 septembrie 2018, de directorul general al instituţiei, Dragoş Drăghicescu.

Potrivit acelorași date, până la această oră, de pe suprafața recoltată s-a obținut o cantitate totală de porumb boabe de 292.000 de tone, în condițiile în care campania de cules continuă.

Producătorii agricoli recoltează în această perioadă şi floarea-soarelui, cultură în cazul căreia randamentul mediu pe hectar este de 3,1 tone. Până în prezent, floarea-soarelui a fost recoltată de pe mai mult de 80% din suprafaţă.

Drăghicescu a mai precizat că după campania agricolă de vară, judeţul Olt se clasează printre primele zece din ţară din punctul de vedere al randamentului la hectar la principale grupe de culturi.

În 2018, în judeţul Olt, cea mai întinsă suprafaţă - 128.900 de hectare - a fost cultivată cu grâu, producţia medie la finalul campaniei de recoltare fiind de 4,8 tone pe hectar, iar cantitatea totală obţinută fiind de aproximativ 618.720 de tone.

Pentru anul viitor, producătorii agricoli au decis să semene grâu pe circa 126.000 de hectare, această cultură urmând să fie cea mai întinsă.

Publicat în Cultura mare

În ciuda efectelor vremii nefavorabile asupra dezvoltării culturilor agricole în sezonul 2017-2018, fermierii cărășeni au reușit să obţinută recolte destul de bune la finalul campaniei de vară, a anunțat ing. Pavel Nefir, directorul-adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Caraş-Severin.

Mai exact, producătorii agricoli din Caraș-Severin au reușit să obțină la grâu un randament de peste 4.500 kg la hectar, în timp ce la orz şi la triticale, producția la hectar a fost de aproape 4.000 kg.

Conform afirmațiilor lui Nefir, citat de agenția națională de presă, campania de vară din acest an a durat peste 60 de zile, dublu faţă de anul trecut.

„Cu toate că lucrez de foarte mulţi ani în domeniu, aceasta a fost cea mai lungă campanie de vară pe care am trăit-o până acum, pentru că a durat 63 de zile, de la 11 iunie, până la 13 august, ceea ce înseamnă foarte mult pentru recoltatul culturilor de vară. Ca să facem o comparaţie, trebuie să spunem că, anul trecut, această campanie a ţinut doar 35 de zile. Capacitatea zilnică de recoltare a judeţului Caraş-Severin, ţinând cont de numărul de combine existente, de norma de lucru a unei asemenea combine, este de 2.575 de hectare. Dacă vremea ar fi fost favorabilă, recoltatul ar fi durat 11 - 12 zile. Prin urmare, cauza prelungirii recoltării nu a constituit-o lipsa unei dotări tehnice corespunzătoare, ci reprizele de ploaie care au fost aproape zilnice”, a precizat șeful DAJ Caraș-Severin.

Acesta a mai precizat că întârziindu-se recoltatul la culturile de vară, se ajunge la supracoacere, ceea ce înseamnă, în fapt, pierderi cantitative, dar mai ales calitative.

În ceea ce privește producția de grâu, aici s-au realizat peste 4.500 kg la hectar, iar la orz şi triticale aproape 4.000 kg, în timp ce la rapiţă au fost obținute peste 2.200 kg la hectar.

Din totalul celor 28.000 de hectare de culturi recoltate în această vară, circa 80% din suprafaţă a aparţinut fermelor mari, societăţilor comerciale, iar 20% a aparţinut agricultorilor mici, respectiv, societăţilor individuale.

Publicat în România Agricolă

Culturile de floarea-soarelui și porumb însămânțate în părțile de vest și de sud-vest ale țării, precum și în cele din nordul și estul Moldovei ar putea întâmpina „anumite probleme” la finalul acestui sezon agricol, a declarat directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, miercuri, 6 septembrie 2017, cu ocazia lansării pe piață a Inovagria Meteo (aplicație suport pentru informare și decizie privind managementul fenomenelor meteo și agrometeo din România).

Informația este lansată în piață la doar 17 zile distanță de afirmațiile publice ale ministrului Agriculturii, Petre Daea, potrivit cărora procesul de recoltare a florii-soarelui a debutat cu aproximativ 10 zile mai devreme, pe fondul temperaturilor ridicate care au produs o coacere forțată a semințelor, lucrările fiind, pe atunci, în plină desfășurare în județele din sudul și sud-estul țării.

„Este posibil ca în părțile de vest și sud-vest ale țării să fie anumite probleme la culturile de floarea-soarelui și porumb și, nu în ultimul rând, în cele de nord și de est ale Moldovei”, a declarat pentru Revista Fermierului, Elena Mateescu. „Cu siguranță, tehnologia este foarte importantă în contextul așteptărilor privind producțiile, pentru că efectele sunt diferențiate. Astfel, dacă au fost aleși hibrizi cu perioadă diferită de vegetație - de la extratimpurii, timpurii și până la tardivi -, cu însămânțarea în diferite epoci și, nu în ultimul rând, cu un grad de rezistență la ceea ce înseamnă arșița și seceta în lunile de vară (observăm că fenomenele se accentuează în special în a doua jumătate a acestui anotimp), toate acestea pot asigura un procent bun de producție”.

Prezent la sediul ANM, vicepreședintele celei mai mari organizații de producători agricoli de cultură mare (LAPAR), Gheorghe Albu, a precizat pentru Revista Fermierului că producțiile de floarea-soarelui și de porumb nu le vor depăși pe cele de anul trecut, iar în ceea ce privește randamentele din ferma sa, acestea ar putea fi chiar puțin mai mici decât cele din 2016.

„În ferma mea nu am excelat cu producții față de anul trecut (și la porumb, și la floarea-soarelui), dar ne menținem pe aceeași linie, poate puțin mai jos față de 2016. Producția obținută, chiar în condițiile acestea de secetă, de arșiță, este satisfăcătoare și ne ajută la recuperarea cheltuielilor, a ne onora contractele de arendă și a plăti inputurile și datoriile către bănci, în care să ne mai rămână nu o cotă de profit, ci de dezvoltare”, a menționat oficialul LAPAR.

Tot el a spus că la nivelul fermierilor membri ai LAPAR, și prin raportări, precum și prin întâlnirile pe care aceștia le-au avut, s-a constat că la nivel de productivități, acestea se „mențin pe linia de plutire” față de anul trecut.

„Am avut colegi care au obținut în 2016 și 2.300 – 2.400 de kilograme de semințe de floarea-soarelui la hectar, dar și unii care au recoltat 4.000 kg/ha. La porumb, am avut membri LAPAR care au obținut cantități de porumb de 5-6 tone de boabe la hectar, iar alții (printre care și colegul nostru Sitaru) care au contabilizat chiar și 10-15 tone de porumb la hectar”, a spus Albu. „Pentru anul agricol 2016-2017, considerăm încheiat ciclul cu floarea-soarelui și cu porumbul pentru că o parte din ele le avem în hambar sau chiar le-am și valorificat. Avem producții realizate care variază între 2,3 și 4 tone la hectar la floarea-soarelui sunt unele care s-au realizat. Comparativ, producțiile de anul acesta sunt aproape egale cu cele de anul trecut”.

În ceea ce privește exploatația sa, Albu are sole de pe urma cărora a obținut și 3,6 tone de semințe de floarea-soarelui la hectar, iar pe altele, plasate pe alte forme de relief, nu a obținut decât maximum 2.000 kilograme/ha, în timp ce de pe doar 150 ha însămânțate cu porumb pentru boabe (suprafețe lucrate chiar de arendatori, pentru consum propriu), randamentul mediu a fost chiar și de 10 tone.

„Una peste alta, depășim o medie de 2,7 tone de floarea-soarelui la hectar producție, suprafața însămânțată fiind de 1.500 hectare”, a mai adăugat Gheorghe Albu. „La porumb, noi îl cultivăm în mare parte pentru furaje. Îl facem siloz și am obținut în jur de 40-45 de tone de porumb-siloz la hectar. O parte din suprafață, prin contractul de arendă, o avem dată proprietarilor de teren, pentru că marea majoritate sunt din mediul rural și au nevoie și de o plată în natură (porumb și grâu), iar acolo, pe aceste locuri, oamenii obțin în jur de 10 tone de porumb la hectar. Asta, bineînțeles, cu protecția perdelelor forestiere, cu aplicarea de tehnologii, cu mai puține treceri pentru a păstra apa în sol, cu introducerea de hibrizi rezistenți la arșiță și secetă. Ei cotă parte din suprafață, dar la nivel de fermă, la mine, totalizează aproape 150 ha suprafață însămânțată cu porumb pentru boabe”.

Anul trecut, țara noastră a ocupat primul loc în Uniunea Europeană (UE) atât la suprafața cultivată, cât și la producția de semințe de floarea-soarelui, cu cele 1,95 de milioane de tone de pe 1,01 milioane hectare. În schimb, la porumb a deținut supremația doar la suprafață, cu 2,49 de milioane hectare, fiind pe poziția a doua la producție, după Franța, cu circa 10 milioane de tone, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

În 2017, suprafața programată pentru însămânțări a fost de 2,6 milioane hectare la porumb și de peste un milion de hectare la floarea soarelui.

Publicat în Cultura mare

Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, a confirmat pentru Revista Fermierului spusele premierului Mihai Tudose (și susținute ulterior de ministrul de resort, Petre Daea), potrivit cărora România ar putea contabiliza în această toamnă „producții-record” la grâu și floarea-soarelui, declarațiile fiind făcute în cadrul ședinței săptămânale a Executivului de vineri, 4 august 2017.

Baciu a ținut însă să specifice faptul că la grâu vorbim de randamente mai mari la hectar (peste 4,5 tone la hectar), dar de o producție totală mai mică față de cea de anul trecut, în timp ce, la floarea-soarelui, tocmai cantitatea totală care ar urma să fie contabilizată în perioada următoare ar face diferența.

„Ne referim la producția la hectar. La grâu, avem randamente mari, nu și producție totală. România nu va mai realiza anul acesta cantitatea pe care a obținut-o anul trecut. Va fi mai mică pentru faptul că a fost suprafață mai mică semănată cu grâu”, a precizat Baciu pentru publicația noastră. „Din câte știu, până la ora actuală, 30 la sută din totalul suprafeței cultivate cu grâu încă nu este recoltat. Este greu și ne putem aștepta la surprize. Nu știm cum este pe partea aceasta a Ardealului și pe jumătate din Moldova; ei încă au de recoltat. De multe ori, când ai producții mai mici, acestea afectează media totală.

Oricum, media pe țară va depăși media de anul trecut. În 2016, aceasta a fost de patru mii și ceva de kilograme la hectar, acum se duce mult peste 4,5 tone la hectar, grâu. Calitativ vorbind, anul acesta grâul va corespunde parametrilor ceruți de cumpărători.

Dimpotrivă, anul acesta, la floarea-soarelui producția totală va fi mai mare; e tocmai invers. Sunt câteva sute de mii de hectare semănate în plus. Ce nu s-a realizat ca suprafață însămânțată la grâu (a rămas nesemănată toamna trecută din cauza intemperiilor) s-a îndeplinit la floarea-soarelui”.

Întrebat fiind care este situația în ferma sa, Laurențiu Baciu a mărturisit că și el mai are de recoltat tot aproximativ 30 la sută din culturi. În toamna lui 2016, șeful LAPAR a însămânțat floarea-soarelui pe o suprafață mai mare decât în toamna lui 2015 din cauză că n-a reușit să cultive mai mult grâu.

„În toamna lui 2016 am însămânțat vreo 400 ha cu floarea-soarelui, iar la grâu am circa 500 ha semănate”, a continuat el.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește estimările privind randamentele la hectar în ferma sa, la grâu, Baciu estimează o producție „bunișoară”, dar nu mai mare decât cea de anul trecut, adică de aproximativ 7.000 de kilograme la hectar.

Tudose l-a lăudat pe Daea pentru absorbția subvențiilor și producțiile din acest an

„Pentru prima dată, prin eforturile deosebite ale domnului ministru Daea (n.r. - Petre Daea), tot ce a fost fond european pentru agricultură de luat s-a luat și au fost date toate subvențiile cu mult înaintea termenelor. Ne-a ajutat și natura și se pare că o să avem cele mai mari producții la câteva culturi, cum ar fi grâul, floarea-soarelui, producții-record”, a spus Tudose, imediat după discuția cu ministrul Sănătății.

Ca răspuns, ministrul de resort, Petre Daea, a explicat că nu-l contrazice pe șeful Guvernului și că va confirma prin date pe care instituția pe care o conduce le va acumula peste câteva zile și pe care le va aduce în ședința Executivului, „pentru a se cunoaște exact”.

În ceea ce privește subvențiile, Daea a adăugat că peste 2,2 miliarde de euro sunt „în țară”, o cerere de restituire de mai bine de 310 milioane de euro fiind deja transmisă către Bruxelles.

„Referitor la fondurile europene la care dumneavoastră ați făcut vorbire, România are, la ora actuală, 2,225 miliarde (n.r. - euro) în țară, bani de la Uniunea Europeană (UE). Am transmis o cerere de restituire pentru lunile următoare încă de 313 milioane de euro. Vă asigur pe dumneavoastră și Guvernul României că toți banii pentru agricultură vor fi aduși în țară la timp, în așa fel încât fermierii să aibă sumele necesare, iar Guvernul să-și realizeze obiectivul de guvernare în această direcție”, a conchis Petre Daea.

Și totuși, în 2016, valoarea producţiei vegetale a crescut cu 5,3%

Potrivit INS, față de 2015, anul trecut, suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 1,5%, în timp ce producţia a crescut cu 8,3% faţă de anul precedent, datorită în principal creşterii randamentelor la hectar (producţia medie la hectar), astfel: porumb boabe (+16,3%), ovăz (+12,3%), orz şi orzoaică (+7,5%), respectiv grâu (+3,8%). Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2016 reprezintă 46,4% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu, 39,2%.

În cazul plantelor uleioase, producţia a crescut cu 19,7%, datorită atât creşterii suprafaţei cultivate (+6,9%), cât şi randamentelor la hectar. Creşteri ale producţiei s‐au înregistrat la rapiţă (+45,4%) şi floarea-soarelui (+9,4%), iar la soia boabe s‐a menţinut la nivelul anului anterior.

În comparaţie cu anul 2015, valoarea producţiei vegetale a crescut cu 5,3% (45,15 miliarde lei), iar valoarea serviciilor agricole cu 3,5% (899,8 milioane de lei), în timp ce valoarea producţiei animale a anului 2016 a scăzut cu 2,4% (23,29 miliarde de lei), comparativ cu anul precedent.

Structura valorii producţiei anului 2016 nu a prezentat modificări semnificative, în comparaţie cu anul precedent. Ponderea producţiei vegetale a fost de 65,1%, ponderea producţiei animale, de 33,6%, iar serviciile agricole au avut o pondere de 1,3%.

În data de 30 iunie 2017, în urma publicării în Monitorul Oficial nr. 505 a Hotârării de Guvern nr. 434 pentru completarea art. 2 din Hotărârea nr. 208/2017 pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naționale tranzitorii și schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de plată 2016, a fost efectuată plata sumei de 33.788.356,48 euro aferentă schemei de sprijin cuplat în sectorul vegetal - Campania 2016, pentru un număr de 11.091 fermieri.

Publicat în Cultura mare

Recolta de porumb boabe din 2016, una care a totalizat 8,47 de milioane de tone potrivit datelor operative ale MADR, s-a contractat faţă de cea cu 2015 cu doar 5,6 procente, în condițiile unei producții totale 8,98 milioane de tone înregistrată anul trecut, iar cea la rapiță a crescut până la un total de 1,267 milioane tone, cea mai mare din ultimul deceniu.

Media la hectar obţinută în acest an la porumb boabe de pe 2,17 milioane de hectare recoltate până la 15 noiembrie a.c. se ridică la 3,9 tone, în creştere faţă de randamentul de 3,4 tone realizat anul trecut de pe 2,6 milioane hectare.

În altă ordine de idei, nevoia de consum intern a României la capitolul porumb boabe se ridică la 4,5 milioane de tone, fapt care generează posibilităţi semnificative de export. Numai în primele 7 luni din acest an a fost exportată în ţările intra şi extracomunitare o cantitate de 1,363 milioane de tone de porumb.

La rapiţa pentru ulei s-a obţinut o recoltă de 1,267 milioane de tone, faţă de numai 919.473 tone anul trecut, însă de pe o suprafaţă cu aproape 90.000 de hectare mai mare decât în 2015, respectiv 455.494 hectare.

Și producţia obţinută la rapiţă în 2016 este de departe cea mai bună din ultimii 10 ani, cu o medie de aproape 2,8 tone/ha. În 2015, s-au recoltat 367.885 hectare cu rapiţă, cu un randament de aproape 2,5 tone/ha.

Cu privire la recolta de seminţe de floarea-soarelui, datele operative ale Ministerului Agriculturii (MADR), citate de Agerpres, indică o producţie de 1,88 milioane tone pentru 2016 cu o medie de aproape 1,9 tone, în creştere faţă de anul trecut când producţia a fost de 1,78 milioane de tone. Suprafaţa recoltată a crescut uşor de un milion de hectare în acest an. Anul trecut, producţia medie a fost 1,76 tone la hectar, iar suprafaţa recoltată s-a ridicat tot la un milion de hectare.

Și la capitolul floarea-soarelui, România va avea un disponibil la export în condiţiile în care necesarul de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Pe de altă parte, producţia de grâu şi secară a României s-a majorat în acest an cu șase procente faţă de anul trecut, până la 8,484 milioane de tone, înregistrându-se o medie de peste 4 tone la hectar de pe 2,077 milioane hectare. În 2015, în țara noastră s-au obținut 7,98 milioane de tone de grâu, cu un randament de 3,77 tone la hectar, de pe o suprafaţă totală de 2,11 milioane hectare.

Depăşirea barierei de patru tone de grâu la hectar a fost o premieră pentru România ultimului deceniu, în condiţiile în care cele mai mari producţii medii au fost obţinute în 2015 - 3,84 tone la hectar, în 2011 - 3,68 tone la hectar, în 2014 - 3,58 tone la hectar şi în 2008 - 3,40 tone la hectar.

Potrivit datelor MADR, producţia de orzoaică de toamnă şi de primăvară totalizează 621.085 tone în 2016, faţă de 551.203 tone anul trecut, iar cea de ovăz 337.965 tone, în scădere uşoară faţă de 344.223 tone anul trecut.

Publicat în Știri
Pagina 6 din 6

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista