Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe site-ul instituției, în dezbatere publică, un proiect de hotărâre pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”, în anul 2023.

Suma totală alocată este de 14.800.000 lei, reprezentând echivalentul a maximum 2.960.000 euro, iar cuantumul per beneficiar este de 200 euro/ha. Pentru a obține sprijinul financiar, cultivatorii trebuie să obțină o producție minimă de 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 17 noiembrie.

Condiții pentru obținerea ajutorului de minimis

Pentru a beneficia de sprijin financiar, producătorii de cartofi pentru consum trebuie să respecte următoarele condiții de eligibilitate:

• Să utilizeze o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha inclusiv;

• Să obțină o producție de minimum 15 tone/ha de pe suprafața înscrisă în program, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 17 noiembrie a anului de cerere;

• Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu cartof de consum, în anul 2023;

• Să facă dovada producției minime realizate prin documente justificative, în funcție de forma de organizare, respectiv: copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică/factura/fila/filele din carnetul de comercializare.

Beneficiarii pot fi din următoarele categorii: producători agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, valabil pana la 31 decembrie 2023; producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008; producători agricoli societăți agricole, constituite potrivit prevederilor Legii nr. 36/1991; producători agricoli persoane juridice.

Pentru înscrierea în Program, cultivatorii trebuie să depună o cerere însoțită de următoarele documente:

a) Copie a B.I./C.I. solicitant sau al/a reprezentantului legal daca cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit;

b) Copie a atestatului de producător valabil până la 31 decembrie 2023;

c) Împuternicire/procură notarială și o copie a B.I./C.I a unui reprezentant, după caz;

d) Copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea;

e) Dovadă cont activ bancă/trezorerie;

f) Adeverința în original, din Registrul agricol conform înscrisurilor aferente anului 2023, care atesta suprafața de teren cultivată cu cartof de consum utilizată de solicitant în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosință asupra terenului în cauză;

g) Declarații pe propria răspundere.

Cererea de înscriere în program trebuie depusă începând cu data intrării în vigoare a HG și până cel târziu data de 15 mai, inclusiv.

Valorificarea producției se va face până cel târziu la data de 17 noiembrie, inclusiv, iar depunerea documentelor justificative se va realiza până la 20 noiembrie, inclusiv. Ulterior, Direcțiile Agricole Județene transmit situația centralizatoare la MADR – DGBFFE - până la data de 5 decembrie inclusiv.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8161-proiect-hg-ajutor-minimis-cartof-2023.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În România, cerealele de toamnă ocupă locul 2 ca suprafață cultivată, după cultura porumbului. Cultura de cereale păioase este una dintre cele mai sigure culturi, datorită faptului că aceasta este genetic concepută pentru a rezista temperaturilor scăzute din timpul iernii. Însă, la fel ca toate celelalte culturi și cele de cereale păioase necesită atenția cuvenită atât în ceea ce privește pregătirea terenului, cât și respectarea tuturor verigilor tehnologice, pentru a putea vorbi despre o cultură generatoare de profit.

Buruienile sunt plante fără valoare economică atunci când sunt întâlnite în culturi și reduc producția. Buruienile consumă apa și nutrienții din sol în detrimentul plantelor cultivate. De asemenea, acestea reduc spațiul care revine plantelor cultivate, le umbresc, determină scăderea temperaturii la suprafața solului. Într-un lan în care sunt buruieni, plantele cresc mai firave, au rezistență mai mică la cădere, fructifică mai slab și devin sensibile la atacurile de boli și dăunători.

Combaterea buruienilor este principala lucrare de îngrijire din cultura cerealelor păioase. Din cercetările Corteva, pierderile de producție în cazul culturii de grâu din cauza concurenței buruienilor sunt aproximativ de 10 – 20%, dar pot ajunge în situații extreme până la 60 – 70%.

Pachetul Pixxaro™ Super, inovația cu cel mai larg spectru de combatere a buruienilor

În România, practica agricolă cea mai utilizată este combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene prin aplicarea erbicidelor primăvara, practică agricolă care rezolvă și combaterea buruienilor care nu pot fi controlate prin erbicidarea de toamnă, cum ar fi pălămida (Cirsium arvense), volbura (Convolvulus arvensis).

Lider detașat pe segmentul de erbicide la cereale păioase, compania Corteva Agriscience deține un portofoliu complet de erbicide pentru cultura de cereale păioase, oferind soluții atât pentru segmentul de aplicare în toamnă, prin erbicidul Bizon™, cât și pentru segmentul de aplicare în primăvară prin erbicidele: Pixxaro™ Super, Pallas™, Floramix™, Mustang™ și Cerlit™ Super.

Pachetul Pixxaro™ Super conține 1L Pixxaro™ (fluroxipir 280 g/L și halauxifen-metil 12 g/L, cunoscută sub denumirea de brand Arylex™ Active, prima moleculă care aparține noii clase Arylpicolinate) și 120 g Frontal 50 SX (500 g/kg tribenuron metil), fiind destinat pentru o suprafață de 3,2 - 4 hectare, în funcție de gradul de infestare, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene din culturile de cereale atât de toamnă, cât și de primăvară: grâu, grâu durum, orz, orzoaică, triticale și secară. Atenție, nu se utilizează la cultura de ovăz!

Buruienile dicotiledonate anuale și perene combătute de erbicidele din pachetul Pixxaro™ Super  sunt unele dintre cele mai păgubitoare pentru cultura de cereale păioase, precum: ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), traista ciobanului (Capsella bursa pastoris) albăstrița (Centaurea cyanus), loboda (Chenopodium album), fumărița (Fumaria officinalis), lungurica (Galeopsis tetrahit), sugel (Lamium spp.) hrișca urcătoare (Polygonum convolvulus), troscot (Polygonum aviculare), rocoină (Stelaria media), mac (Papaver rhoeas), turița (Galium aparine), pălămida (Cirsium arvense), volbura (Convolvulus arvensis).

Pachetul Pixxaro™ Super este cea mai sigură soluție pentru combaterea macului (Papaver rhoeas) din cultura de cereale păioase, inclusiv a celui rezistent la erbicidele sulfonil ureice.

Pachetul Pixxaro™ Super este cea mai de încredere soluție în combaterea buruienilor perene: volbura (Convolvulus arvensis) și pălămida (Cirsium arvense).

Eficacitatea pachetului Pixxaro™ Super la doza de 0,31 L/Ha Pixxaro + 37.5 g Frontal 50 SX

• Volbura (Convolvulus arvensis)

• Polygonum spp.

• Loboda (Chenopodium album)

Pachetul Pixxaro™ Super, comparativ cu soluțiile existente pe piață, are eficacitatea cea mai ridicată în combaterea turiței (Galium aparine), indiferent de stadiile de dezvoltare în care se află această buruiană.

Eficacitatea erbicidului PixxaroTM în combaterea turiței (Galium aparine)

Pachetul Pixxaro™ Super are o flexibilitate foarte mare în aplicare, de la faza de 3 frunze (BBCH 13) până la faza de burduf a culturilor de cereale păioase (BBCH 45).

Pe lângă avantajele menționate, pachetul Pixxaro™ Super, aplicat în conformitate cu recomandările din eticheta și materialele de promovare, are o selectivitate foarte bună pentru culturile de cereale păioase și nu afectează culturile ce urmează în asolament, chiar și în condiții de secetă extremă și în situațiile în care s-au efectuat lucrări minime ale solului.

Alegeți cu încredere pachetul Pixxaro™ Super oferindu-vă inovația cu cel mai larg spectru de combatere a buruienilor dicotiledonate anuale și perene din cultura de cereale păioase, cu acțiune foarte rapidă, foarte selectiv pentru cultura de cereale, fără restricții pentru rotația culturilor.

Articol scris de: ALEXANDRA MARIA PETCUCI, Category Marketing Manager Erbicide Corteva Agriscience România & Rep. Moldova

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

„Nu este deloc ușor să fii fermier”, ne-a spus Adrian Alexa, acesta având o experiență vastă, de peste 50 de ani, în agricultură. Nemțean autentic, născut și crescut la poalele Carpaților Orientali, Adrian Alexa și-a dedicat întreaga viață profesională slujind pământul din această zonă. În urmă cu aproape 30 de ani a înființat împreună cu prietenul său, inginerul agronom Ioan Apetrei, o fermă vegetală, pe care au condus-o împreună spre cele mai înalte culmi ale succesului, pornind de la vreo 20 de hectare, astăzi lucrând circa 1.500 de hectare.

„În agricultură ai băgat banii în pământ și este posibil să nu scoți nimic.”

Calm, calculat și deosebit de ambițios, Adrian Alexa ne-a primit în ferma sa, Tehnoind SRL din localitatea Ștefan Cel Mare, județul Neamț, împărtășindu-ne o serie de amintiri, dar și planuri ale fermei pe care o administrează cu atâta pasiune.

Reporter: Care este povestea dumneavoastră, a fermei Tehnoind? Sunteți un fermier cu foarte multă experiență aici, în zonă. Când ați început să faceți agricultură? Este o tradiție din familie sau o pasiune care s-a născut în timp?

Adrian Alexa: Această pasiune a început în școala tehnică din municipiul Roman, pe care am terminat-o în 1968 cu specializarea contabilitate. Atunci am început această pasiune pentru agricultură. Pe vremurile acelea, la școlile tehnice se studiau foarte multe discipline cu specific tehnic, respectiv cultura plantelor, cultura horticolă, culturi furajere, mașini agricole, tractoare, semănători și toată gama de utilaje agricole. Toate aceste discipline erau în programa săptămânală de studiu, iar acest ciclu de instruire a durat patru ani, cu examene de absolvire în fiecare an. Drept urmare, erau niște școli foarte apreciate în acea perioadă. În familie nu am avut tangențe cu agricultura mare. Familia mea cultiva strict pentru nevoile gospodăriei: porumb, cartofi și aveam câteva animale domestice, dar cam atât.

Am început să lucrez în agricultură la 1 august 1968, iar astăzi am ajuns să am 54 de ani de experiență. Am lucrat la CAP-ul din Piatra-Neamț având funcția de contabil-șef, apoi am intrat conform repartizării Partidului Comunist la Direcția Agricolă Neamț, contrar dorinței mele. Apoi am ajuns director Plan Economic, iar acolo m-a prins și Revoluția.

Reporter: Cum au evoluat lucrurile pentru dumneavoastră după Revoluție?

Adrian Alexa: În 1994, pe când aveam 26 de ani de experiență în agricultură, am înființat împreună cu prietenul meu, inginerul agronom Ioan Apetrei, această unitate agricolă. Am luat un vechi CAP de aici din zonă, care nu avea nimic, decât niște grajduri dărăpănate, și am început de la prima lopată, apoi primul tractor, urmat de prima semănătoare, prima combină, am început cu cultura mare și am continuat până astăzi. De atunci, ne-am modernizat constant.

Am început cu câteva hectare, apoi am tot adunat teren în arendă în jurul fermei. Am avut la început 15-20 de hectare, de la care ne-am extins până la 1.500 de hectare. Am rotit mai multe tipuri de culturi, iar în momentul de față avem porumb 600 ha (din care 180 de hectare reprezintă lot semincer), grâu 450 ha (din care 150 reprezintă lot semincer), floarea-soarelui, sfeclă, cartofi, orz, rapiță, pe restul de suprafață exploatată. Încărcăm întreaga suprafață astfel încât să putem face o rotație corespunzătoare pentru a putea avea câtuși de puțin o garanție că dacă nu ai rezultate la una, ai mai multe șanse la cealaltă.

Reporter: Cu ce tip de semințe înființați fiecare cultură și cum descrieți producția de grâu din acest an?

Adrian Alexa: Lucrăm la grâu atât cu cu soiuri românești, cât și cu soiuri din import și pot să spun că suntem mulțumiți. La porumb, lucrăm cu firmele consacrate de pe piața de semințe și am avut rezultate bune. De aceea am decis să producem și sămânță pentru acestea.

Producția de grâu nu a fost la nivelul cheltuielilor din acest sezon 2021-2022. Îngrășămintele și celelalte inputuri au costat enorm. La grâu nu am avut mai mult de patru tone la hectar, dar costurile de producție au fost foarte mari.

La fel și la celelalte culturi. În acest moment, cultura de porumb este deficitară, nu are apă. Dacă facem 5-6 tone, suntem în pierdere.

Reporter: Culturile sunt asigurate?

Adrian Alexa: Noi asigurăm culturile, numai seceta nu o putem asigura, pentru că asigurătorii nu permit acest lucru, dar la celelalte calamități culturile sunt asigurate. Nici banca nu-ți dă voie să iei credite, dacă nu ai asigurate culturile.

La ora actuală, am luat un credit pentru producție, un credit pentru investiție, facem totul prin credite. Fără doar și poate, am beneficiat de anumite fonduri europene pentru proiecte care s-au desfășurat pe SAPARD și ulterior FEADR și AFIR, am construit niște spații de depozitare de circa 6.000 de tone pe un proiect european, am mai cumpărat și niște utilaje, dar cele mai multe utilaje agricole le-am achiziționat cu fonduri proprii. Anul acesta, am cumpărat utilaje prin credite de aproximativ 540.000 de euro.

Investiția fermierului, supusă hazardului

Reporter: Credeți că, în România, agricultura este o afacere riscantă?

Adrian Alexa: Noi suntem sectorul din economie care bagă banii în pământ, îi bagi efectiv în pământ și stai, stai și te întrebi dacă îi vei putea scoate pentru a-ți plăti datoriile la bancă sau nu îi vei mai scoate. Dacă cumpăr orice materie primă pentru a o procesa și a o vinde ulterior, am asigurată recuperarea efortului financiar. Pe când în agricultură, ai băgat banii în pământ și este posibil să nu scoți nimic. Pe lângă investițiile în lucrările efectuate, utilaje ș.a.m.d., mai este motorina scumpă, sunt semințele scumpe, fertilizant, îngrășăminte, erbicide, fungicide, manoperă etc.

Pe de altă parte, toți furnizorii de materiale necesare culturilor agricole, dar și statul au investiția asigurată. Însă fermierul este singurul cu recuperarea investiției supusă hazardului. Toată lumea spune că agricultura este un business din care poți câștiga bani, însă aceasta reprezintă asigurarea alimentației și trebuie să fie primordială în tot ceea ce se întreprinde în lume.

Reporter: Cum a fost vremea, care au fost condițiile pedoclimatice în această zonă în ultimii cinci ani? Beneficiați de irigații?

Adrian Alexa: Ultimii cinci ani au fost în medie deficitari în ceea ce privește apa. Dar anul acesta a fost cel mai rău din punctul de vedere al secetei pedologice și arșiței. A fost și acum doi-trei ani o secetă, dar nu ca în acest an, avem parte de o secetă cumplită. Dispunem de sisteme de irigații la suprafețele cu lot semincer, dar pentru asta am forat la peste o sută de metri adâncime, pentru că nu avem altă sursă de apă. Acest lucru l-am reușit cu niște eforturi financiare foarte mari, pentru că energia electrică nu este în zonă și este nevoie de consum de motorină și este extrem de costisitor. Însă altfel nu se poate face irigare, iar pentru hibridare este nevoie neapărat de apă.

„Producțiile bune nu se pot obține fără utilaje performante, dar și efortul este pe măsură, foarte mare.”

Reporter: Ce părere aveți de ce se întâmplă pe piața cerealelor, având în vedere contextul geopolitic de la Marea Neagră?

Adrian Alexa: Eu sunt deosebit de empatic cu poporul ucrainean care suferă. Războiul e un lucru care nu ar mai trebui să se întâmple niciodată, nici măcar prin minte nu ar trebui să-i mai treacă cuiva să mai facă război astăzi. Sunt alături de ei cu sufletul, dar nu știu dacă de aceeași empatie și ajutor am fi avut parte și noi, dacă am fi fost în locul lor. Fără doar și poate sunt de acord să-i ajutăm, dar acest ajutor nu trebuie să fie în direcția de a ne distruge pe noi. Vedeți, prețurile acestea pe care le impun, toată infrastructura de transport din Ucraina concentrată către porturile de la Galați și Constanța sunt lucruri care pe de-o parte ne afectează la capacitatea de livrare a producției obținute de noi și, pe de altă parte, ei le oferă și la niște prețuri care nouă ne creează o concurență fantastică.

Spre deosebire de costurile pe care le avem noi la producție, la ei cheltuielile sunt mult mai mici. Este binecunoscut faptul că ucrainenii au fost și sunt mari furnizori de îngrășăminte chimice, erbicide, pesticide etc. La ei motorina este la un cu totul alt preț, mult mai jos comparativ cu noi, apoi partea de utilaje la fel, mai ales că ei au foarte multe utilaje rezistente, bune, iar la ei nu se pune problema consumului de combustibil. În Ucraina, utilajele sunt mult mai ieftine, dar și mult mai fiabile, pentru că nu au făcut niciun rabat de la materialele din care sunt construite aceste utilaje. La noi, dacă ai lucrat 30 de hectare, nu mai rămâne același fier de plug. Din toate aceste cauze, ei au niște costuri de producție mult mai mici față de noi și își permit să vândă producția mai ieftin, creându-ne o concurență total neloială.

Producții bune cu investiții optimizate, evitând risipa de bani

Reporter: Cu ce fel de utilaje ați început afacerea agricolă?

Adrian Alexa: Primele utilaje au fost tractoarele românești U 650. Am făcut atunci un credit și am luat șapte astfel de tractoare cu pluguri românești, semănători etc. Ulterior, au pătruns pe piață firmele străine mari. Nu știu cât de bine este acest lucru, însă un tractor U 650 îl trăgeai pe marginea tarlalei și îl repara orice fel de mecanizator cu ceea ce avea el la îndemână. Acum, dacă s-a stricat tractorul trebuie să vină componenta din Germania sau din Austria, Franța etc. Deci sunt și părți bune, și părți mai puțin bune. 

Costurile sunt foarte mari, și te gândești de mai multe ori înainte să cumperi o combină de 400.000 de euro, de pildă. Te gândești în cât timp o amortizezi și ce producție ar trebui să faci în acest timp. Diferența este foarte mare. Producțiile bune nu se pot obține fără utilaje performante, dar și efortul este pe măsură, foarte mare. Și dai peste un an ca acesta, cu secetă, un an distrugător și pentru sănătate, și pentru agricultură.

Reporter: Când ați început colaborarea cu Titan Machinery? În ce an și cum a evoluat această colaborare?

Adrian Alexa: Am început de mulți ani colaborarea. Am achiziționat foarte multe utilaje de la Titan Machinery. Îl cunosc pe domnul Manfred (n.r. Manfred Spendier, Managing Director Titan Machinery România), pe doamna Melania (n.r. Melania Ungureanu, Director Titan Machinery România), am o relație foarte bună cu ei. Am colaborat foarte bine, avem o varietate de utilaje Case IH: Magnum 280, Farmall 105 A. Am achiziționat, de asemenea, semănătorile Väderstad Tempo F8 și Väderstad Rapid 400 C, cu care semănăm toate culturile, am achiziționat un fertilizator Sulky X 40+, cu ECONOV. Dar primul utilaj a fost un tractor Case IH Maxxum 140.

„Suntem oameni muncitori. Nu ne-am făcut vile și palate, nu am făcut vacanțe scumpe, nu trăim în lux.”

Reporter: Aplicați tehnologia de fertilizare cu rată variabilă ECONOV?

Adrian Alexa: Fertilizatorul Sulky X40+ ECONOV este o investiție pe care am făcut-o în special pentru a economisi cantitatea de îngrășăminte chimice pe care le aplicăm la hectar. Mașina asta poate aplica cu rată variabilă, adică exact cât are nevoie solul, dar mai ales unde are nevoie. Noi facem cartare agrochimică, studiul solului cu mostre de sol luate din câmp, facem hărți cu structură, textură și nevoile de îngrășământ pentru întreaga suprafață, în funcție de culturile pe care le înființăm. Aplicăm întreaga tehnologie de fertilizare cu rată variabilă ca la carte, cu Sulky X 40+ cu ECONOV, și rezultatele se văd. Fertilizarea aceasta o facem urmărind obiectivele pe care ne dorim să le atingem, respectiv producții bune cu investiții optimizate, evitând risipa de bani.

Reporter: Cum apreciați tractoarele Case IH?

Adrian Alexa: Tractoarele sunt aproape de vârf tehnologic, sunt tractoare bune, îți faci treaba bine cu ele. Sunt tractoare solide, rezistente și care au multă tehnologie. De aceea le-am și ales. Să ne facem bine și repede treaba cu ele, fără să fie nevoie de multă întreținere sau de investiții suplimentare. Eu cred că sunt printre cele mai bune. De mentenanța utilajelor și de coordonarea utilajelor și a oamenilor în câmp se ocupă partenerul și prietenul meu, inginerul Apetrei.

Noi suntem oameni muncitori. Nu ne-am făcut vile și palate, nu am făcut vacanțe scumpe, nu trăim în lux. Muncim și ne rugăm să plouă sau să nu stăm în ploaie și să așteptăm să vedem dacă mai avem timp să recoltăm ș.a.m.d. Nicio bancă nu îți dă nimic până nu ai pus garanția. După ce ai pus garanția, îți poți amaneta și clanța de la poartă.

Reporter: Despre semănătorile Väderstad ce ne spuneți?

Adrian Alexa: Sunt scule foarte bune, au o precizie foarte bună și îți oferă încrederea că nu mai pierzi bani. Cu aceste semănători ai garanția că ai făcut o investiție bună, sigură. Îți oferă o uniformitate a culturii, un start în vegetație așa cum trebuie și apoi productivitate. Pentru noi era neapărat necesar să luăm aceste semănători.

Reporter: Cum descrieți relația pe care o aveți cu reprezentanții Titan Machinery din zona în care vă desfășurați activitatea?

Adrian Alexa: Îmi plac oamenii de cuvânt, oamenii care se impun prin respect și care comunică. Cu domnul Cristi (n.r. Cristian Dabija, director zonal Titan Machinery România), am o relație foarte bună. Îmi răspunde de fiecare dată la telefon, mă ajută de fiecare dată când este nevoie. Nu au fost probleme nici cu echipele de service, totul a fost în regulă.

Reporter: Planuri de viitor?

Adrian Alexa: Practic, în momentul de față nu dorim să ne mai extindem suprafața. Ne luptăm să rămânem cu aceeași suprafață. Mai mult, noi suntem în situația de a cumpăra din terenul pe care îl lucrăm, pentru a rămâne compact și a evita parcelarea lui. Pentru că dacă terenul va fi discontinuu, atunci nici investițiile în utilaje nu vor mai fi eficiente. Pentru a rămâne cu această suprafață, am recurs la schimb de parcele între noi, fermierii.

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea plăților finale, ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2022.

S-au autorizat la plată 56.643 fermieri cu suma totală de 61.988.981 euro, din care:

• 57.267.717 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

• 3.935.996 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

• 785.268 euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Pe 30 noiembrie 2022, APIA a finalizat plata avansului cererilor depuse în Campania 2022. S-a plătit către fermieri suma de 1,247 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi cofinanțare de la Bugetul National. La această sumă se adaugă 67,44 milioane euro autorizați pentru schemele de măsuri de piață, comerţ exterior, promovarea produselor agricole şi ajutoare de stat.

În conformitate cu prevederile regulamentelor europene în vigoare, plata avansului se realizează în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie a anului de cerere. După finalizarea etapei de plată în avans APIA începe plățile regulare, care se finaliază la 30 iunie 2023.

Plăţile pentru schemele finanțate din FEGA și FEADR se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9490 lei/euro.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În luna august am publicat în Revista Fermierului – ediția print (dar și aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/cultura-mare/item/5484-soiuri-de-grau-adaptate-pentru-sud-estul-romaniei.html) despre două soiuri de grâu adaptate pentru sud-estul României, grâu pe care l-am văzut în ferma Agromec Vlad Țepeș, județul Călărași. Ne-am întors în câmp, la exploatația administrată de Constantin Mihalache la recoltat, pentru a vedea producțiile date de RGT Borsalino și RGT Accroc, soiuri de grâu ce aparțin companiei franceze RAGT, testate, apoi semănate pe suprafețe mari în ferma călărășeană, care pe anumite suprafețe produce și sămânță, categorie biologică C1.

Am ajuns la Agromec Vlad Țepeș în momentul în care sămânța era însăcuită, pregătită de livrare. Pe Constantin Mihalache l-am găsit optimist, cu toate că, la fel ca toți fermierii, s-a confruntat anul acesta cu condiţii climatice extreme, lipsa precipitaţiilor şi temperaturile crescute având mari repercusiuni asupra culturilor înfiinţate şi în toamna trecută, şi în primăvară. „Noi am înfiinţat în premieră în România un soi de grâu, RGT Borsalino, anumite suprafeţe pentru producerea de sămânţă, categorie biologică C1. Cele două soiuri de grâu despre care eu spun că sunt adaptate pentru sud-estul țării noastre sunt RGT Accroc şi Borsalino. Accroc este un soi de grâu extratimpuriu, care în trecut a mai fost cultivat în România, iar fermierii din Constanţa, Tulcea îl cunosc, pe zonele aride a avut nişte producţii spectaculoase, un soi de grâu aristat, cu pruină, ceea ce-l face rezistent la secetă şi chiar la atacul de dăunători. Şi în condiţii vitrege dă producţii extraordinar de bune. De pildă, noi ne-am bucurat de producţii, avându-l pe un areal extins, între 6,5 tone/ha până la 8 tone/ha, producându-ne mari satisfacţii. Un grâu cu talie scurtă, care rezistă la cădere şi cu calităţi foarte bune pentru morărit şi panificaţie. Ambele soiuri sunt aristate, ceea ce înseamnă că sunt mai rezistente la secetă”, arată Constantin Mihalache.

Soiurile de grâu Accroc şi Borsalino au fost însămânțate după data de 5 octombrie 2021. Distanţa între rânduri a fost de 12,5 cm şi s-a folosit o densitate de 340 boabe germinabile pe metru pătrat. Ceea ce a însemnat o cantitate de sămânţă de 150 kg la hectar. „O cantitate mică, care a însemnat un raport sămânţă/producţie foarte bun. A înfrăţit foarte bine, şi-a menţinut fraţii până la recoltare, spicele au fost uniforme şi foarte bine repartizate, nu prea a suferit de secetă şi arşiţă şi la dozele de azot folosite de noi, aproximativ 160 kg substanţă activă la hectar, grâul a rămas practic în picioare, iar recoltatul s-a făcut cu uşurinţă”, menționează fermierul din județul Călărași.

Accroc și Borsalino, soiuri extratimpurii cu calități deosebite

Constantin Mihalache ne-a însoțit în vizita din ferma Agromec Vlad Țepeș și ne-a oferit detalii despre cele două culturi de grâu care i-au adus satisfacții în acest an agricol dificil.

RGT Accroc este un soi extratimpuriu, ceea ce îl face să treacă peste perioada de arşiţă şi secetă din luna mai, cu uşurinţă. „Frunzele acoperite cu pruină, un soi aristat, cu talie scurtă, rezistent la spectrul de boli, inclusiv cel mai rezistent la rugini, galbenă şi brună, şi bine rezistent, tolerant la Fusarium. Calităţi de panificaţie extraordinar de bune, 14,5-15% proteină în condiţiile anului ăstuia, masă hectolitrică foarte bună. Îl recomand cu prisosinţă tuturor fermierilor din zonele aride, secetoase, unde se pot obţine producţii bune şi i-ar scoate din impas în momente precum cele pe care le-am traversat până acum”, precizează fermierul.

De la soiul RGT Borsalino nu a obţinut producţii la fel de mari ca la Accroc, însă rezultatele chiar și așa aduc profit. De reținut că acest soi poate fi cultivat de la sfârşitul perioadei optime până în luna decembrie. Constantin Mihalache îl recomandă fermierilor care seamănă mai târziu, în afara epocii optime. „Înfrățirea a fost extraordinară. Borsalino este un soi umblător, care se poate cultiva, şi recomandarea mea este, pentru că acum am văzut potenţialul lui foarte mare de înfrăţire, că se poate cultiva la sfârşitul perioadei optime până în luna decembrie, deoarece el este poate printre puţinele soiuri din România care nu are nevoie de vernalizare, de perioada de frig pentru a stimula primordiile florale. După cum ştiţi, grâul secretă un hormon nedetectat până acum, dar se bănuieşte vernalină, care-l face să stimuleze procesul de înflorire, de a asigura producţiile cât mai multe şi constante. Acest soi de grâu îl recomand fermierilor care seamănă mai târziu, în afara epocii optime, care din diferite cauze nu pot pregăti terenul, întârzie mai mult la semănat sau îşi doresc să mărească suprafeţele de semănat. La fel, este un grâu aristat, principala calitate a lui este faptul că înfrăţeşte foarte puternic, producţii foarte bune, la fel calităţi deosebite pentru morărit şi panificaţie. Un grâu cu talie scurtă, extratimpuriu, se recoltează cu două-trei zile, chiar mai devreme decât toate soiurile de grâu din România, ceea ce-l face un competitor important chiar şi pentru cultura de orz, care ne aduce primii bani în buzunar fermierilor din România.”

Potenţial genetic cuprins între 10-12 tone/ha

Ambele soiuri se bucură de genetică extraordinar de bună, punctează Constantin Mihalache, fiind introduse în România de RAGT Franţa. „O genetică extraordinară pe culturile de păioase. Ambele soiuri sunt rezistente la rugini, la septoria şi tolerante cu fusarium, ceea ce face ca Accroc și Borsalino să devină o opţiune serioasă pentru fermieri, acolo unde impactul acestor boli este foarte mare. De asemenea, îl recomand tuturor fermierilor, pentru că ambele sunt soiuri extratimpurii, cu înflorire timpurie, ceea ce face ca înflorirea să fie devreme şi să treacă uşor peste perioada de arşiţă şi secetă despre care ştim bine că se manifestă în țara noastră în a doua şi a treia decadă a lunii mai. Sunt soiuri cu talie scurtă, suportă foarte bine dozele superioare de azot, până la 160 kg de substanţă activă la hectar, potenţialul genetic este cuprins între 10 și 12 tone la hectar, foarte rezistente la o serie de boli şi, fiind soiuri cu talie scurtă, rezistente la cădere.”

Agromec Vlad Țepeș se află la început de drum în producerea de sămânță, însă fermieri din întreaga țară caută să cumpere sămânță de la societatea din județul Călărași, având încredere și văzând lucrurile bune care se întâmplă aici de ani buni. „Le recomand cu tărie să cultive aceste două soiuri, Accroc și Borsalino, pentru că aşteptările nu le vor fi înşelate”, a conchis fermierul Constantin Mihalache.

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Irigațiile reprezintă punctul cheie în obținerea unei producții ridicate la cultura porumbului, seceta fiind aproape anual prezentă la noi în țară. Există mai multe metode de irigare, de la cele mai simple ca irigarea prin inundare, la cele mai performante, precum irigarea prin picurare.

În actualul context al scumpirii energiei, al crizei de apă și al scumpirii azotului, metoda cea mai performantă de irigare (și nu doar irigare-fertirigare) este irigarea prin picurare, care în ultimii ani se practică în sudul țării.

Avantajele și dezavantajele irigării prin picurare

Avantaje:

• Aplicarea apei uniform;

• Posibilitatea aplicării apei impreună cu fertilizanți;

• Fertirigare;

• Presiune redusă;

• Cantitate de apă mai mică;

• Control ușor asupra cantității de apă aplicate.

Dezavantaje:

• Prețul instalării anuale a sistemului;

• Filtrarea apei;

• Atacul de rozătoare și păsări;

• Suprapresiunea;

• Montarea instalației.

Totuși nu încape îndoială că în actualul context irigarea prin picurare este cea mai potrivită/adaptată metodă de irigare. Fiind o metodă aparte de irigat este nevoie de o genetică adaptată pentru un asemenea sistem.

Ce trebuie să aibă un hibrid pentru a putea fi recomandat la picurare?

Foarte simplu:

• Toleranță la densități ridicate - peste 80.000 de plante recoltabile la hectar;

• Productivitate superioară;

• Toleranță la pricipalele boli ale culturii (aici chiar apar);

• Tulpină foarte puternică.

Genetica Corteva a demonstrat că are toate aceste calități, astăzi recordul mondial de producție este de peste 38 tone/ha la un hibrid Pioneer - P1197 AMX, iar principala noastră recomandare este din aceeași mamă - P0937 hibridul cel mai adaptat și utilizat de fermierii care irigă.

Colegii noștri din echipa tehnică efectuează anual teste utilizând această tehnică de irigare, astfel încât putem să vă facem cele mai corecte recomandări din piață având în vedere performanța ridicată a actualului portofoliu.

În funcție de ce dorește să obțină fermierul, venim cu trei grupe de propuneri:

• FAO 300-400: P9415, P9944 și P9978 – producții de 14-16 t/ha, fără nevoie de uscare, precum și consum redus de apă și îngrășământ;

• FAO 400- 500: P9911, P0260 și P0710 – producții de 16-18t/ha, consum moderat, uscarea este opțională, după caracteristica anului;

• FAO 500-550: P0937, P1441 și P1551– producții de 18-22t/ha, cele mai mari producții, dar și investiția în apă și fertilizare va fi pe masură, de asemenea uscarea este necesară, în cele mai multe cazuri se va recolta la peste 18% umiditate.

Dacă vorbim de irigare prin picurare, vorbim în realitate de performanță ridicată, iar când vine vorba de performanță, hibrizii de porumb Pioneer sunt câștigătorii clari și singurele produse ce deblochează accesul către producții record.

Articol scris de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În ședința Guvernului din 5 octombrie a.c. a fost aprobată Hotărârea privind stabilirea pentru anul 2022 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și al plăţii pentru tinerii fermieri.

Prezentul act normativ aprobă acordarea în avans a plăților în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal, începând cu data de 16 octombrie 2022, într-un procent de maximum 70%. Peste 800.000 fermieri beneficiază de aceste forme de sprijin.

Cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal sunt:

• 96,2796 euro/ha - schema de plată unică pe suprafaţă;

• 5 euro/ha - plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha și 5 ha, inclusiv și 48,7184 euro/ha - peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv;

• 58,5308 euro/ha - plata pentru înverzire;

• 48,1398 euro/ha - plata pentru tinerii fermieri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Încet, încet, ne apropiem de sfârșitul anului agricol 2021-2022, un an sub spectrul unei secete larg răspândite prin mai toate regiunile țării (lucru recunoscut și de ministrul Agriculturii). În premieră, seceta a reușit să pună pe butuci sistemele de irigații, alea câte funcționează, prin nivelul scăzut al Dunării, care de zeci de ani nu s-a mai consemnat.

Ministrul Agriculturii nu are la acest moment nicio soluție practică de a îndulci amarul situației de criză la fermierii greu încercați și care se află în zonele neirigate ale țării, ori din cauză că situația nu prezintă interes la nivel de guvern, ori că nici domniei sale (incluzând și partidul) nu îi pasă în mod real de a face ceva efectiv în această situație și totul se rezumă la ,,jocul de gleznă” al imaginii, care mai impresionează doar vechii activiști social-democrați din generația iliesciană sau a celei care a crescut la umbra și ,,țâța” acesteia (a se citi beneficiile). Din păcate, încă sunt numeroși.

Nu ar fi de mirare ca PNL să blocheze orice soluție practică de ajutor al fermierilor afectați de secetă, având în vedere că vorbim de un electorat preponderent social-democrat, și deci nu există interes de a-l mulțumi în perspectiva viitoarelor alegeri care se apropie.

Sincer, nu îmi propun a face analiza in extenso a agendei ministrului Daea, fiindcă ar fi doar o pierdere de timp, asta în condițiile în care domnia sa nu a fost capabil de-a lungul prea multelor mandate avute să reușească creionarea unei agende strategice pentru agricultura românească, existând doar o singură excepție, importantă, ce-i drept, și care se referă la promovarea programului de reabilitare a sistemului de irigații, dar și aici fără a încerca updatarea acestuia la noi soluții și concepte care să ducă la creșterea performanței energetice în primul rând, dar nu numai.

Scopul articolului prezent este doar de a trage un semnal de alarmă la nivelul fermierilor, care deja sunt puși în fața faptului de a gândi primele decizii privitoare la noul an agricol 2022-2023 și care nu sunt ușoare de luat, asta, în condițiile în care rezerva de apă este inexistentă în majoritatea regiunilor țării, iar costurile inputurilor au crescut foarte mult, plus că în unele regiuni, cum este o parte importantă din Moldova și nu numai, fermierii vin după trei ani secetoși, care i-a adus într-o postură absolut imposibilă.

Nu îmi permit să dau colegilor fermieri sfaturi legate de deciziile tehnice pe care le vor lua, dar îmi permit să spun că lozincile patriotarde care au mai fost și vor mai fi spuse în curând în special de autorități, dar nu numai, legate de așa-zisa obligație a fermierilor de a ,,cultiva pământul și a asigura securitatea alimentară”, sunt doar niște prostii și nu au legătură cu realitatea. Asta o spun în condițiile în care trebuie să înțelegem că și afacerile din agricultură sunt la fel ca oricare altele, asta, mai ales în condițiile în care se manifestă din ce în ce mai mult o agresivitate prost înțeleasă a unei părți a societății românești, legată de importanța acestei activități și a breslei care o practică.

Anul acesta poate mai mult ca oricând, a venit momentul în care s-ar putea ca decizia semănatului să nu se mai poată lua doar cu speranța că va ploua odată și odată, asta, în condițiile în care mă hazardez să spun că și dacă va ploua normal în toamnă, culturile înființate vor fi în pericol în lunile martie-aprilie de anul viitor (2023), când consumul specific va crește foarte mult, iar rezervă de apă este foarte probabil să nu fie.

Pericolul mare rezidă și din faptul că înființarea culturilor va avea un cost mai mult decât dublu față de anii anteriori, ceea ce duce la un alt nivel de expunere al acestor investiții.

Trebuie avut în vedere că avem nevoie de o toamnă și o iarnă excedentar de ploioase, adică Dumnezeu va trebui să uite deschis pentru mult timp robinetul ploilor, pentru a putea discuta de o refacere a rezervelor de apă, dar oare se va întâmpla acest lucru? Și cine ne poate spune înainte dacă așa va fi?

Mă gândesc cu groază la colegi, care nu vor fi puțini și care vor trebui să semene cereale păioase de toamnă după cultura de floarea-soarelui, care a secătuit efectiv solul de apă și elemente nutritive și care a creat perspective extrem de proaste culturilor care vor urma, asta, ca să nu spunem condiții imposibile.

La fel se va pune întrebarea cum vom putea înființa cultura de rapiță în condițiile unui sol foarte greu de lucrat? Oare cine își va putea asuma riscul de a cultiva doar culturi de primăvară, mai ales dacă are ferma la neirigat? Dacă nu vor fi ploi până în primăvara anului viitor, ce se va întâmpla?

În toate cazurile, fermierii afectați de secetă vor acumula datorii, dar care din păcate sunt purtătoare de dobândă foarte apropiate de nivelul de 2 cifre, având în vedere situația globală și manifestarea agresivă a unei inflații create cu bună știință în perioada de pandemie de foarte multe guverne, prin tipărirea de monedă, și accentuată de războiul de la granițele noastre care a pus pe jar piața energetică și a materiilor prime, iar acum efectele le simțim cu toții, și nu la modul cel mai plăcut.

Personal, cred că fermierii în acest an nu vor fi susținuți de autorități, iar toate măsurile promovate vor fi luate pe calapodul programului „de 3 ori subvenția” sau în traducere liberă ,,împușcați-vă singuri”. Mai mult, așa cum s-a și întâmplat deja, la orice problemă grea și delicată, politicienii răspund prin crearea unei comisii sau comitet. La cea de acum, în calitatea de coordonator, ministrul Daea a prezentat o însăilare de măsuri pompieristice, multe copiate din propunerea de PNS înaintată de fostul ministru Chesnoiu și care nu au nicio realitate cu prezentul, adică cu fermierii îngenuncheați de secetă, și, ce este mai rău, nu vor avea legătură nici cu viitorul.

Cum poți să vii să prezinți acum ca fiind urgente și miraculoase măsuri care poate vor fi implementate în următorul deceniu (sub spectrul unui foarte mare „poate”), și tu să le discuți ca fiind soluții la situația prezentă?

Să vii să discuți de remedierea irigațiilor, dar să nu realizezi că principala problemă nu mai este doar prezența apei pe canalele principale, ci și accesarea ei de către fermieri, iar dificultatea mare este legată de modul de folosință a infrastructurii secundare de irigat, unde legislația este confuză și măsurile – inexistente. Oare chiar să fim blestemați să avem doar miniștri care nu înțeleg că mai mult de 30% din infrastructura de irigații secundară este deținută de OUAI-uri care mai există doar pe hârtie și nu avem soluții rapide de rezolvare a acestor probleme, și de eliminare a acestor blocaje, chiar dacă avem fermieri care ar dori să se implice? Cifrele sunt din situații MADR.

Soluții au tot fost înaintate de către fermieri, dar la schimbarea fiecărui ministru o luăm de la început, ca și cum toate materialele dispar din MADR și așa se cer altele, se fac alte discuții, cu toate că nu se schimbă decât ministrul, restul funcționarilor rămân, dar degeaba.

Avem și numeroși foști demnitari, care mai de care mai isteț și mai pregătit acum, de când stau pe tușă și ne amenință că dacă vor mai fi numiți încă o dată vom vedea și soluțiile miraculoase, dar care le-au lipsit cu desăvârșire atunci când au fost pe fotoliul de demnitate publică.

Plus că mai avem o problemă, în sensul că majoritatea demnitarilor care sunt numiți prin ,,firman de la Înalta Poartă” se consideră peste noapte atât de deștepți și de bine pregătiți, încât nu mai ascultă de nimeni, cu excepția ,,odraslelor de partid” trimise pentru a fi numite pe diferite posturi, asta, cu toate că ei în viața reală sunt doar niște bieți atârnători ai unor afaceri moștenite sau, alții, sunt doar atârnători de funcții publice.

Dar întorcându-ne la soluțiile promovate de noul ministru al agriculturii, stau și mă întreb cum să vii cu un program de finanțare care are la bază o filozofie care nici măcar cămătarii nu au îndrăznit să o promoveze, adică îl îndemni pe amărâtul de fermier să cheltuie acum în avans subvenția pe următorii 3 ani la o dobândă ROBOR + 2%, adică astăzi înseamnă circa 9,5% pe an, asta în condițiile în care încă nu s-a bătut în cuie nivelul subvenției începând cu 2023, condițiile fiind încă în dezbatere.

Legat de programul de finanțare de ,,3 ori subvenția” aș avea și o întrebare legată de faptul că s-a decis ca programul de garantare să se deruleze prin FGCR, fond deținut de trei bănci comerciale private, altele decât CEC, care asigură finanțarea programului. Aici se impune o mică nuanță pentru cei care nu sunt familiarizați, în sensul că există două fonduri de garantare, FNGCIMM deținut de stat și care a fost implicat în principal în derularea programului IMM INVEST cu toate subcomponentele sale, și FGCR, care a primit printre altele în exclusivitate subcomponenta Rural Invest și, în plus, acest program de acum, promovat de ministrul Daea.

Care este dilema? Simplu, comisioanele creditelor acordate sunt suportate de stat și în aceste cazuri din urmă sunt încasate de FGCR și, indirect, de către băncile care îl dețin, dar fără să fie foarte clar de ce s-a alocat așa și nu s-a alocat către fondul FNGCIMM deținut de stat, ceea ce ar fi însemnat o economie, și nu mică?

Revenind, în final mesajul articolului este simplu și pe care foarte mulți fermieri îl cunosc, adică deciziile pe care le veți lua vi le veți asuma singuri, iar dacă va ieși rău sunteți singurii care veți plăti, fiindcă nimeni nu vă va ajuta. Poate a venit timpul ca fiecare să se gândească și la el cu familia lui, în principal, înainte de a lua decizia de a ,,îngropa grămezi de bani în pământ”, fără să fie prea multe argumente că vor fi și recuperați.

În rest, numai de bine.

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Cele patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (PRO AGRO, LAPAR, UNCSV, APPR), au trimis autorităților o scrisoare deschisă prin care solicită măsuri hotărâte pentru ca sectorul agroalimentar românesc să nu devină victimă colaterală a războiului din Ucraina. AAC însumează aproximativ 3.500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 milioane de hectare, la care se adaugă 1,5 milioane hectare echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează o cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Scrisoare deschisă către Președinția și Guvernul României

Domnului Klaus Iohannis, președintele României

Domnului Nicolae Ciucă, prim-ministru

Domnului Adrian Câciu, ministrul Finanțelor Publice

Domnului Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Cerem măsuri hotărâte pentru a nu deveni victime colaterale ale războiului din Ucraina!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) își exprimă îngrijorarea extremă în fața valului de perturbări ale pieței combustibililor și măririi necontrolate a tarifelor de transport și operațiuni portuare, cărora fermierii români nu mai reușesc să le facă față.

Din cauza proximității față de zona de conflict, țara noastră este grav afectată de creșterea abruptă a cererii de motorină, deoarece aceasta este achiziționată cu predilecție de pe teritoriul României, pentru a fi oferită sub formă de ajutor poporului ucrainean, din fonduri de asistență financiară externă. De asemenea, în afara cantităților mari de motorină contractate direct la rafinărie, sunt angajate servicii de livrare a cisternelor din Constanța până în interiorul Ucrainei, în apropierea graniței românești, la tarife de 29 lei/km, comparativ cu tarifele practicate în mod curent în România, de circa 4 - 5 lei/km, la care se adaugă costuri de asigurare foarte ridicate aferente acestor transporturi, având ca efect distorsionarea pieței asigurărilor.

Deoarece în România începe campania de recoltat, lucrarea agricolă cu cel mai mare consum specific de combustibil (care implică combine, remorci tehnologice, transport, etc.), ne apropiem cu pași repezi de o ruptură pe lanțul de aprovizionare cu motorină și de costuri fără precedent, care riscă să compromită sezonul de recoltat pentru producția autohtonă de cereale și de rapiță.

Menționăm aici, încă o dată, solidaritatea noastră deplină cu poporul ucrainean greu încercat, dar totodată tragem un semnal de alarmă în condițiile în care Ucraina este sprijinită cu ajutoare financiare externe, dar prin furnizori români de produse și servicii! România este țara exclusiv afectată de astfel de distorsiuni de piață, prin presiunea pe cererea locală, de aceea somăm autoritățile de la București și de la Bruxelles să ia URGENT măsuri de protejare și de ajutorare a fermierilor și întreprinderilor agroalimentare din țara noastră!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a cerut în mod repetat, după declanșarea crizei din Ucraina, măsuri care să atenueze repercusiunile grave la nivelul producătorilor agricoli ale escaladării fără precedent a cheltuielilor cu energia, combustibilii și îngrășămintele. La toate acestea se adaugă acum tensionarea extremă a pieței în condițiile descrise mai sus.

Considerăm că se impune de urgență asigurarea, prin măsuri administrative, a necesarului intern și a aprovizionării ritmice a pieței autohtone cu combustibil, pentru a se evita rupturile de stoc, precum și controlul creșterii prețurilor la combustibili sau chiar plafonarea acestora în circumstanțele excepționale pe care le traversăm.

De asemenea, solicităm măsuri de stopare a erodării prețurilor interne la producător ale produselor agricole, în condițiile blocajelor logistice curente, ale posibilităților limitate de a transporta marfa dinspre punctele de producție către noduri logistice, puncte de consum sau porturi, și a prezenței volumelor suplimentare de marfă din Ucraina aflate în tranzit. Efectul asociat este deprecierea calității recoltei autohtone, iar cei mai afectati vor fi fermierii mici și cei care nu dispun de capacități logistice și de stocaj. O soluție imperativă care să compenseze aceste neajunsuri este subvenționarea depozitării interne pentru producătorii agricoli și pentru alți actori de pe lanțul valoric al cerealelor.

Pentru acoperirea acestor nevoi și asigurarea durabilității sistemelor alimentare afectate de criză, Regulamentul Delegat (UE) 2022/467 al Comisiei Europene din 23 martie 2022 constituie cadrul adecvat de acordare a unor ajutoare excepționale de adaptare a producătorilor din sectoarele agricole.

În acest context, așteptăm asumarea concretă de către conducerea statului și guvernului a unor măsuri care să frâneze erodarea competitivității sectorului agroalimentar din România, permițându-i să furnizeze hrană într-o perioadă critică pentru securitatea alimentară globală.

Guvernul a aprobat programul de susținere a producției de struguri de masă pentru anul 2022. Actul normativ (HG nr. 798 din 16 iunie 2022, publicată în M. Of. Partea I nr. 595 din 20 iunie 2022) stabilește o schemă de ajutor de minimis pentru susținerea producției de struguri de masă, în baza prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.408/2013 al Comisiei Europene din 18 decembrie 2013.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă totală de 15.000.000 lei, reprezentând echivalentul a maximum 3.000.000 euro și se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2022.

Valoarea maximă în euro a sprijinului financiar care se acordă producătorilor de struguri este de 1.200 euro/ha, iar plata se efectuează proporțional cu suprafața deținută. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Măsura vizează următoarele categorii de beneficiari:

• Producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător;

• Producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale;

• Producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru a accesa ajutorul de minimis, cei interesați trebuie să îndeplinească o serie de criterii cumulative de eligibilitate, astfel:

a) Să dețină o suprafață cultivată cu struguri de masă de minimum 0,1 ha – maximum 10 ha inclusiv;

b) Să obțină o producție de minimum 6.000 kg/ha struguri de masă;

c) Să fie înregistrati în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu strugurii de masă în anul 2022, la specificația vii nobile pe rod, pentru struguri de masă;

d) Să facă dovada producției realizate prin documente justificative (bon fiscal/factură/filă/file din carnetul de comercializare).

Cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a hotărârii de guvern, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

Verificările în teren pentru identificarea soiurilor de struguri de masă și evaluarea producției, cu încadrarea în lista de soiuri de masă, se realizează de echipe mixte, constituite din reprezentanți ai DAJ și ai APIA.

„Avem pentru prima dată în cadrul bugetului de stat pe anul 2022 inclusă suma de 15 milioane de lei destinată producătorilor de struguri de masă, un sector cu mare potențial. Venim în sprijinirea fermierilor noștri pentru a-i impulsiona să realizeze producții care să asigure cât mai mult accesul românilor la strugurii obținuți pe plan local. Această măsură va fi corelată cu programele de investiții din Planul Național Strategic, unde am direcționat sume pentru cei care produc, dar și pentru depozitarea producției”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html