agricultura - REVISTA FERMIERULUI

De luni, 15 martie 2021, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plăți directe (schema de plată unică pe suprafaţă - SAPS, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu) şi pentru beneficiarii măsurilor de mediu şi climă (Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale), în cadrul Campaniei 2021.

APIA a încheiat convenții pentru finanțarea capitalului de lucru cu instituții bancare și nebancare. Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează sa acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și non-bancare care au încheiat convenții cu APIA.

Potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea unică de plată pentru anul 2021 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și/sau pentru măsurile de mediu şi climă – M10, M11, M13.

De asemenea, prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenției, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenției și că beneficiarul, la data emiterii Adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Valoarea creditului este de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

APIA reamintește fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de agenție în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor este de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM sunt postate pe site-ul agenției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Foto: NHR Agropartners

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Pasionat din copilărie de agricultură, Dan Herțeg a reușit prin multă muncă să dezvolte ceea ce astăzi este una dintre fermele importante, model, din județul Arad. Fiind o persoană deosebit de calculată, adeptă a unei planificări minuţioase, știe că fiecare bănuţ investit trebuie să genereze profit. Ferma din localitatea Semlac are astăzi în exploatare 3.086 de hectare.

„Avem un parc de zece tractoare. Lucrăm cu șapte operatori. La randamentul pe care îl avem astăzi nu este nevoie de mulți operatori, ci puțini, bine plătiți și obligatoriu de calitate.”

Dan Herțeg (49 de ani) s-a apucat de agricultură în urmă cu 17 ani. „Nu mi-e rușine, ba chiar sunt mândru de faptul că am pornit de la două tractoare românești, un 450 și un 650, și am ajuns astăzi, așa cum urmează să vedeți, la o flotă mare de utilaje pe care le deținem, o parte din ele în leasing, mare parte din utilaje plătite. Lucrăm pe trei societăți. Societatea cea mare este Agro Raluca, înființată în anul 2004, pe care o conduc din poziția de director și în care sunt angajatul soției, dacă se poate spune așa. Am și eu un PFA, iar fiica mea, inginer agronom, are un SRL”, ne-a spus fermierul arădean încă de la începutul dialogului nostru.

Înainte de 1989, părinții lui Dan Herțeg cultivau legume în solarii. „Agricultura este o pasiune moștenită din familie. Eu am muncit de mic, de la 10-11 ani mergeam vara în vacanțe la irigat, nu e o rușine să muncești, cred că e un lucru care înnobilează omul.”

A început cu 117 hectare, iar în prezent, cele 3.086 de hectare sunt lucrate pe trei societăți, iar toamna, Dan Herțeg, pune peste o mie hectare cu grâu, cu rapiță încă o mie și ceva, iar primăvara însămânțează floarea-soarelui (pe vreo 150 ha) și porumb (în jur de 700 ha).

L-am întrebat cum se descurcă cu forța de muncă. „Avem șapte oameni care lucrează la noi de foarte mult timp, de 10-15 ani. Unul dintre ei a început cu tatăl meu, în 1993, și de atunci este la noi. Mai este câte unul care vine, învață un an sau doi, câștigă undeva la 10.000 de lei salariu într-o lună bună, apoi pleacă. Dar vin alții la fel de buni cu care ne descurcăm”, a răspuns Dan Herțeg.

În agricultură, încă sunt probleme nerezolvate

Dan Herțeg este adeptul sămânței din import. „Folosesc soiuri și hibrizi de la marii producători străini”, a punctat fermierul, care ne-a zis că și în anii agricoli dificili s-a descurcat destul de bine. „2018 a fost un an normal pentru zona noastră, în care am obținut 8.519 kg/ha la grâu, 11-12 tone/ha la porumb, peste 4 tone/ha la rapiță. În 2019 am avut o producție medie de grâu de 3.020 kg/ha. La rapiță am avut undeva la 2.700 kg/ha, iar în 2020 la rapiță am făcut aproape 4.000 kg/ha. Porumbul ne-a salvat în 2019, dar și 2020, an în care am obținut o producție medie de 10 tone/ha. Anul trecut, la grâu, de la semănat și până pe 26 mai, am avut circa 76 de litri de ploaie. Am primit apoi într-o lună circa 100 de litri de ploaie. Am obținut undeva între 3.800-4.000 kg/ha, foarte slab”, povestește fermierul.

A reușit să irige o suprafață de 346 ha, pe vechea structură de hidranți. Vrea să extindă suprafața irigată prin accesarea proiectelor europene, intenționează, de asemenea, să investească în echipamente pentru irigat. „Momentan, așteptăm să vedem ce se decide la Bruxelles, dacă ne plafonează subvențiile. Sunt mulți factori, multe elemente care contribuie la posibilitatea de a ne dezvolta sau a rămâne pe loc”, precizează Dan Herțeg, adăugând că de ani de zile fermierii cer ca subvenția pe societăți comerciale să nu mai fie înregistrată ca venit și impozitată ca atare, problemă care a rămas și azi nerezolvată. „Subvenția este un ajutor pentru prețurile foarte mici de la noi. Vedem că la noi se vinde 1 kg de grâu cu 55-60 de bani. În Europa 1 kg de grâu se vinde undeva la 90 de bani. Deci este o diferență de 40%. Primim o subvenție mai mică decât europenii cu 30-40%. Lucrez și pe raza a două orașe. Impozitele sunt undeva la 20 de euro. În toată Europa civilizată, impozitul pe un hectar de teren este de doi euro. Mi se pare și acest lucru o problemă de rezolvat. Motorina este subvenționată la 72 de litri. Sunt ani în care nu putem să ne încadrăm în 70 de litri, pentru că folosind o scarificare de 20-24 de litri, la o trecere cu disc, la un semănat, la fertilizat, recoltat, la transporturi tehnologice și la tot ce ai folosești peste 100 de litri. Cred că ar fi timpul ca după atâția ani aceste lucruri să se îndrepte.”

„Așteptăm să vedem ce se decide la Bruxelles, dacă ne plafonează subvențiile. Sunt mulți factori, multe elemente care contribuie la posibilitatea de a ne dezvolta sau a rămâne pe loc.”

Randamentul la tractoarele șenilate este foarte mare

Vizita noastră în ferma lui Dan Herțeg a trecut și prin parcul de utilaje agricole, fermierul amintindu-și că în anul 2004 a cumpărat de la târgul Agromalim Arad două tractoare din grupul CNH și două pluguri. „După care, într-un an ne-am dezvoltat. În momentul de față, avem un parc de zece tractoare. Lucrăm cu șapte operatori, suntem suficienți, poate chiar prea mulți. La randamentul pe care îl avem astăzi nu este nevoie de mulți operatori, ci puțini, bine plătiți și obligatoriu de calitate.”

În 2017, fermierul arădean a cumpărat un tractor articulat pe șenile, de la Titan Machinery. „Am un partener de suferință, un agricultor din județul Constanța, care din două vorbe m-a convins. Și-a cumpărat unul în 2016 și altul în 2017. Și îmi spunea că este de necrezut ce poate face acest utilaj și de aceea am luat decizia de a lua și al doilea tractor. Este vorba despre cel mai mare tractor articulat, pe șenile, Case IH Quadtrac 620. Adevărat că am luat decizia să achiziționez acest tractor pentru că știam că sunt cele mai bune din piață în ceea ce privește tractoarele pe șenile, Case IH având peste 25 de ani de experiență în tractoare șenilate.”

Nu doar experiența producătorului l-a convins pe Dan Herțeg să investească în tractoarele pe șenile, ci și faptul că aceste utilaje nu compactează solul, au o tracțiune mai bună, puterea motorului se aduce mai bine la nivelul solului. „Tractoarele pe roți, vara, în anii mai secetoși chiar aveau o problemă. Randamentul la tractoarele șenilate este foarte mare. Printr-o singură trecere poți face două-trei lucrări, consumul de motorină este foarte rezonabil, iar costul de producție pe hectar scade mult. Sunt lucruri importante în avantajul fermierului.”

„Dacă s-ar asocia, fermierii mici cred că ar avea o soartă mai bună, sunt bani europeni, sunt variante pentru ei.”

Dezvoltare prin asociere

Dialogul cu Dan Herțeg s-a încheiat cu viitorul, pentru că, având în vedere problemele actuale ale agriculturii românești, pe toți ne preocupă ce va fi, cum vor merge mai departe fermierii, ce e de făcut la ora actuală. „Fermierii mari probabil că s-au pregătit și se pregătesc, își vor diviza societatea mare în societăți mai mici. Probabil că vom face între noi grupuri de producători sau cooperative, cei mari. Cei mici, la fel, trebuie să înființeze cooperative, ca să se poată dezvolta. Sunt foarte mici, iar la nivel de inputuri nu au putere de negociere, la vânzare de produse și acolo pierd foarte mult. Dacă s-ar asocia, cred că ar avea o soartă mai bună, ar face niște silozuri, sunt bani europeni, sunt variante pentru ei. Noi, ăștia mari, nici bani europeni pe proiecte nu prea putem accesa. Sperăm ca la următorul exercițiu financiar 2021-2027 să avem și noi acces la banii europeni. Până acum nu am avut, fiind societăți mai mari, eram depunctați. Cei mai mici aveau puncte bonus, dar nu aveau săracii finanțare de la bănci, pentru că nu-i finanța nimeni că nu aveau cu ce gira, și așa s-a pierdut și din bruma de bani europeni.”

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

Miercuri, 10 martie 2021, Executivul de la București a aprobat prelungirea Programului IMM INVEST pentru anul în curs, program care include și subprogramul AGRO IMM INVEST cu un plafon de un miliard de lei.

AGRO IMM INVEST reprezintă garantarea de către stat a creditelor acordate întreprinderilor mici și mijlocii din domeniile agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar de către instituțiile de credit. Subprogramul are un plafon de un miliard de lei.

Potrivit ministrului Agriculturii, Adrian Oros, prin subprogramul AGRO IMM INVEST va fi acordat un grant nerambursabil de maximum 10% din valoarea creditului garantat, cu condiția încadrării în plafonul de 120.000 de euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii, sau 100.000 de euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, respectiv 800.000 de euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul alimentar.

Creditele se referă atât la capitalul de lucru, cât și la investiții. Sunt subvenționate 100% comisionul de risc, comisionul de administrare și dobânzile, iar perioada de grație este de maximum 24 de luni pentru rambursarea principalului, în timp ce rambursarea creditelor se face în cel puțin două rate pe an.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Începând cu 5 martie 2021, Adrian Sâmbotin este noul director comercial național al companiei ADAMA Agricultural Solutions. Reamintim că, încă de la începutul anului, au avut loc schimbări în managementul Adama, Gabriela Vila conducând operațiunile din România și Moldova ale ADAMA, din rolul de director general.

Adrian Sâmbotin, după ce a ocupat în trecut poziția de director comercial regional Vest și Centru, acum preia responsabilitățile comerciale. Cu o carieră de 14 ani petrecuți în zona comercială și de marketing în cadrul unor companii importante din piață, noul director comercial ADAMA vine cu experiența ultimilor patru ani petrecuți în cadrul companiei unde a avut o contribuție esențială la dezvoltarea businessului și adoptarea rapidă a noului portofoliu de produse Adama.

„Am acceptat această provocare profesională cu entuziasm și cu certitudinea că voi putea să conduc departamentul comercial ADAMA România spre un nou nivel de performanță. Mă bazez pe o echipă foarte bună, pe relațiile comerciale excelente cu partenerii noștri și, având în vedere serviciile foarte bune oferite de compania noastră, privesc cu optimism spre implementarea strategiilor de îmbunătățire a portofoliului de produse, de creștere a cotei de piață și a parteneriatului cu distribuitorii și fermierii”, a declarat Adrian Sâmbotin.

Experiența în domeniu și abilitățile sale sunt esențiale pentru noile prerogative în structura ADAMA. Printre acestea, un loc important îl are excelența în zona comercială, dezvoltarea de noi proiecte și a echipei – cea mai importantă legătură cu partenerii de afaceri, informează compania.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Marți, 09 Martie 2021 12:51

AgroConcept, 5 ani în România

Anul acesta, AgroConcept sărbătorește cinci ani de activitate ca importator exclusiv al mărcilor New Holland și Kverneland în România, două mărci istorice a căror tradiție în domeniu însumează nu mai puțin de 270 de ani.

Cu o rețea de 14 centre regionale, 255 de angajați și un vârf al cifrei de afaceri de 90 de milioane de euro, AgroConcept s-a ridicat în scurt timp la nivelul angajamentului ambițios din 2016. În urma a numeroase investiții și datorită fermierilor care au ales să îi fie parteneri, AgroConcept este astăzi un important jucător pe piața utilajelor agricole din țara noastră.

„2020 ne-a ridicat tuturor ștacheta și ne-a determinat să ne depășim multe limite. A fost un an greu nu doar din cauza pandemiei care a bulversat comunitatea de afaceri și a rescris interacțiunea umană, dar și din cauza secetei care a schimbat total planurile multor fermieri și a pus pe hold întregi regiuni agricole. Am reușit, și prin încrederea partenerilor noștri fermieri, să traversăm acest an cu o echipă intactă și cu rezultate care păreau imposibile în martie anul trecut. Ne concetrăm acum pe anul agricol 2021 și ne pregătim, printre altele, de inaugurarea unui nou sediu, al 15-lea în numai cinci ani de la deschidere, într-o locație pe care o vom anunța în curând”, a declarat Jaydeep Singh, CEO al AgroConcept din martie 2020.

Jaydeep Singh este parte din echipa AgroConcept încă din primele zile de activitate și a coordonat inițial dezvoltarea întregii rețele de centre regionale, pentru ca ulterior să supervizeze departamentele de vânzări, marketing și servicii post-vânzare. Numirea sa ca CEO este un pas firesc și deschide o nouă etapă pentru AgroConcept, cea de consolidare, după ritmul alert de dezvoltare pe care compania și l-a impus timp de cinci ani. În acest context, dezvoltarea rețelei de centre regionale a fost kilometrul zero al AgroConcept în momentul semnării acordului cu New Holland.

Cu intenția clară de a aduce constant utilaje moderne și inovatoare în sprijinul fermierilor români, pe lângă New Holland și Kverneland, AgroConcept și-a lărgit constant portofoliul de produse, prin semnarea a 27 de alte parteneriate cu companii reprezentative din industrie, printre care se numără marca italiană de irigații Casella, cât și producători precum Cochet, Olimac, Joskin, Moro Aratri, Oros și Nardi, dar și parteneri financiari ca Deutsche Leasing și BNP Leasing.

„AgroConcept a semnat cu New Holland, Kverneland și cu toate celelalte companii din portofoliu parteneriate de încredere pe termen lung și ne-am asumat responsabilitatea de a le reprezenta în România cu cele mai bune rezultate posibile, în ciuda pandemiei și a contextului economic actual. În 2019 am fost mândri să prezentăm echipa și realizările AgroConcept președintelui mărcii New Holland, Carlo Lambro, venit special pentru acest lucru la sediul nostru din Șindrilița - Afumați, și am fost foarte bucuroși să avem validarea echipei CNHI că suntem pe cea mai bună cale la doar trei ani, pe atunci, de la începerea activității. Continuăm să ne depășim limitele, iar planurile noastre de dezvoltare sunt bazate pe consistență, adaptabilitate și muncă în echipă”, a mai declarat Jaydeep Singh, CEO AgroConcept.

Pentru a întâmpina campania de primăvară și în anticiparea celei de recoltare din mai-iulie, pe pagina de internet a companiei AgroConcept și în centrele regionale din toată țara fermierii găsesc ofertele comerciale active în prezent.

Foto: AgroConcept

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola

În urma modificărilor legislative aplicabile Campaniei 2021, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) transmite principalele noutăți privind normele de acordare a sprijinului din sectorul zootehnic.

Ajutoare naționale tranzitorii 7 și 8

În exploatația cu cod ANSVSA pentru care se solicită sprijin, la data cererii trebuie să existe minimum un animal, exclusiv din specia bovină, identificat și înregistrat în RNE (au fost eliminate celelalte specii: suine, ovine, caprine).

Sprijin cuplat zootehnic

La vaca de lapte a fost menținut pragul maxim de animale pentru care se va solicita sprijin - 250 capete – minimum 10 capete vaci de lapte, respectiv 5 capete în zona montană.

La taurinele pentru carne a fost eliminat tineretul de carne și metis cu carne, efectivul minim de 10 capete este format din vaci de carne + tauri carne (numai animale adulte, fără tineret). De asemenea, a fost introdusă reținerea de 6 luni pentru taurul de carne, similar cu vaca de carne. Taurul de carne trebuie sa fie prezent în exploatație la data depunerii cererii (s-a eliminat perioada de deținere de 8 luni anterior depunerii cererii). Totodată, pentru taurul de carne se acordă sprijinul cuplat dacă este înregistrat în Registrul genealogic, secțiunea principală. Vârsta maximă de 6 ani pentru taurul de carne se verifică la data-limită fără penalizări (17 mai 2021).

Categoria vaca metisă cu rase de carne a devenit – vaca de carne, înregistrată în Registrul Genealogic - secțiunea Suplimentară.

Ovine/caprine

A fost menținută condiția de raport de sexe respectiv 1 berbec/țap la 35 oi/capre.

A fost menținută condiția de acordare a sprijinului cuplat și pentru oile/caprele neînscrise în Registrul Genealogic, dar care asigură raportul de sexe cu masculi cu certificate de origine.

Adeverința eliberată de către asociații se poate depune până la 1 septembrie 2021, menținându-se derogarea de depunere ulterioară depunerii cererii.

Au fost menținute documentele specifice respectiv: adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea berbecilor/ţapilor în Registrul genealogic al rasei, înscrierea/înregistrarea oilor sau caprelor în Registrul genealogic al rasei, pentru care se solicită sprijin cuplat zootehnic, şi respectarea raportului de sexe de minimum un berbec/țap înscris în Registrul genealogic al aceleiaşi rase, secţiunea principală, la 35 de femele ovine/caprine și/sau adeverinţa eliberată de biroul județean/oficiul pentru zootehnie judeţean, prin care se confirmă respectarea raportului de sexe de minimum un berbec/țap cu certificat de origine la 35 de femele ovine/caprine neînscrise şi neînregistrate într-un Registru genealogic.

A fost eliminată obligația ca adeverințele eliberate de către asociații pentru SCZ să fie vizate de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ).

În ceea ce privește condițiile de acordare a sprijinului cuplat pentru bivolițe și viermi de mătase, APIA precizează că acestea nu au suportat modificări.

Campania de depunere a cererilor unice de plată aferente anului 2021 a început pe 1 martie, ultima zi de depunere fiind 17 mai 2021, deoarece anul acesta data oficială de închidere a campaniei, 15 mai, pică într-o zi nelucrătoare.

Reamintim că se completează o singură cerere unică de plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie

Planeta se confruntă cu un moment critic. Două din cinci specii de plante sunt amenințate cu dispariția, cu implicații uriașe pentru viitorul tuturor ecosistemelor.

Cartografierea speciilor de plante a analizat peste 40.000 de specii de plante cunoscute pe Pământ, dorindu-se analizarea unui număr cât mai mare de specii pentru a satisface nevoile nutriționale și de mediu.

Semințele sunt unități de reproducere a speciilor, fiind atemporale, și fără să-și limiteze arealul de dispersie dețin puterea de a regenera speciile, de a promova biodiversitatea și de a permite ecosistemelor să se adapteze la o lume în continuă schimbare. Acestea sunt principalele motive pentru care este necesar să se păstreze semințele și aceasta este nevoia prin care a apărut conceptul de „bancă de semințe”.

Băncile de semințe sunt un instrument rentabil pentru conservarea plantelor ex-situ pe termen lung (departe de habitatul lor natural). Semințele colectate sunt condiționate, sunt uscate și supuse înghețării după anumite tehnici, fiind astfel conservate pentru viitor, pentru a păstra diversitatea genetică. Acestea oferă o poliță de asigurare împotriva amenințărilor cu care se confruntă plantele în natură.

Un fapt fascinant despre semințe și conservarea lor este că semințele pot fi viabile sute și chiar mii ani. Mărturie în acest sens stă cea mai veche sămânță datată cu carbon 14 viabilă recuperată din săpăturile de la Palatul lui Irod cel Mare din Israel, care are aproximativ 2000 de ani (sămânța sâmbure de curmal)!

Datele de specialitate demonstrează că din cauza schimbărilor climatice există multe specii de plante care erau folosite în urmă cu un secol și care nu sunt cultivate la fel de frecvent astăzi ori au dispărut în totalitate din sfera de interes.

Băncile de semințe oferă o modalitate de a păstra acea valoare istorică și culturală, ele fiind ca niște biblioteci de semințe care conțin informații valoroase despre strategiile de evoluție a plantelor, prevenind  pierderea diversității genetice la speciile rare de plante.

În majoritatea băncilor de semințe, semințele sunt, de asemenea, disponibile pentru cercetare în beneficiul publicului și, prin urmare, sunt finanțate public. Crescătorii de plante au adesea nevoie de gene pentru a crește randamentul, rezistența la boli, toleranța la secetă, calitatea nutrițională a plantelor utilizate în agricultură.

Metode și tehnici de conservare

La fel ca orice alt lucru, și semințele se degradează în timp, chiar în condiții optime de conservare prin metode laborioase, urmărindu-se în permanență factorii care ar putea duce la compromiterea viabilității semințelor. Este dificil de prezis cât timp o sămânță va rămâne viabilă astfel încât băncile de semințe renumite monitorizează potențialul de germinare în timpul depozitării, la anumite intervale de timp urmărind mai mulți parametri. Când procentul de germinație a semințelor scade sub limita pragului admisibil, semințele trebuie replantate și recoltate pentru o altă rundă de depozitare pe termen lung. Strategia de menținere a speciilor constă în păstrarea semințelor într-o colecție de bază pe termen lung, zeci sau sute de ani, dar și într-o colecție activă, urmărindu-se astfel păstrarea caracterelor genetice.

Semințele sunt creaturi vii, fiecare sămânță este unică și reacționează diferit față de factorii externi de păstrare, motiv pentru care, pentru a stabili norme acceptabile pentru băncile internaționale de semințe, FAO a Organizației Națiunilor Unite și un grup de consultanță numit Biodiversity International au dezvoltat împreună un set de standarde în ceea ce privește metodele de lucru și de conservare a genelor.

Concluzie

Astăzi, lumea are mii de bănci de semințe. Colecțiile lor sunt de o importanță critică pentru speciile planetei și pentru sănătatea ecosistemelor în care trăim. În epoca diminuării zonelor sălbatice și a biodiversității putem folosi băncile de semințe pentru a restabili și regenera bogăția planetei, urmărindu-se în primul rand:

  • Îmbunătățirea diversității genetice capturate în colecțiile de gene, creșterea concentrării asupra taxonilor sub-specifici și reprezentarea eco-geografică și genetică adecvată prin colecții de specii multi-proveniență;

  • Prioritate plantelor amenințate de dispariție, precum și plantelor endemice și celor mai utile pentru viitor pentru adaptarea și inovarea umană;

  • Prioritate ecosistemelor cu risc de schimbări climatice (montane, maritime și insulare);

  • Asigurarea necesarului de hrană în situația unor catastrofe majore care pot avea loc.

Articol scris de: DR. ING. MATILDA POPESCU 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html                

Publicat în Opinii

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că ultima zi de depunere a cererilor unice de plată este 17 mai 2021, deoarece anul acesta data oficială de închidere a campaniei, 15 mai, pică într-o zi nelucrătoare.

Campania de depunere a cererilor unice de plată aferente anului 2021 a început pe 1 martie, iar până la această dată au fost depuse 5.524 de cereri pentru o suprafață de 48.072 de hectare.

În contextul pandemiei de COVID-19, fermierii își pot înregistra cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA şi/sau la Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 1 martie – 17 mai 2021.

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării cererii și declarațiilor atașate acesteia. APIA atrage atenția ca înainte de semnarea cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată datele înscrise și documentația depusă.

Reamintim că se completează o singură cerere unică de plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

„Ghid practic de protecția plantelor pentru fermieri” este o carte care n-ar trebui să lipsească din biblioteca agricultorilor, ghidul conținând informații despre patogenii și dăunătorii din culturile de cereale. Circa 200 de exemplare vor vedea lumina tiparului în câteva zile, cartea putând fi comandată de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin, locul în care-și desfășoară activitatea de cercetare autoarea – dr. ing. Otilia Cotuna, din poziția de șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin - CS III, care este și cadru didactic, șef lucrări la Facultatea de Agricultură din cadrul USAMVB Timișoara.

„În această primă ediție veți găsi informații despre patogenii și dăunătorii din culturile de cereale. Informațiile științifice sunt însoțite de fotografii sugestive făcute în culturile de pe teritoriul SCDA Lovrin și nu numai. Aceste fotografii vă pot ajuta în identificarea patogenilor și dăunătorilor din culturile de cereale. Ghidul nu este complet, pentru că se bazează strict pe munca mea din cercetare. Pentru un plus de originalitate, am ales să utilizez doar fotografiile mele”, precizează dr. ing. Otilia Cotuna, care punctează că, la finele fiecărui an, ghidul va fi revizuit și adăugit. Noi patogeni și dăunători vor fi adăugați, atât din culturile de cereale, cât și din alte culturi, rapiță, soia, floarea-soarelui. „Așadar, acest prim ghid a dat startul pentru o serie de ghiduri ce pot face din fiecare fermier un mic cercetător în cadrul fermei pe care o gestionează”, arată autoarea.

Otilia Cotuna a ținut să le mulțumească tuturor celor care i-au fost alături în această realizare. „Această lucrare a fost posibilă cu sprijnul SCDA Lovrin. Îi mulțumesc directorului stațiunii, conf. dr. Marinel Horablaga, care mi-a acordat toată încrederea, susținându-mă în toate activitățile specifice protecției plantelor. Alături de mine, pe parcursul redactării acestei cărți a fost dr. Mirela Paraschivu, șef de lucrări, prietenă și colaboratoare de nădejde, căreia îi mulțumesc. De asemenea, le mulțumesc tuturor referenților pentru susținere.”

Foto: dr. ing. Otilia Cotuna

Publicat în Eveniment
Marți, 02 Martie 2021 15:41

Coaliție împotriva fermierilor

Pe parcursul anului trecut și mai abitir în campania electorală pentru alegerile parlamentare, guvernanții de atunci și de azi le-au promis agricultorilor despăgubiri pentru culturile afectate de secetă. La culturile de toamnă mai sunt restanțe de dat. În ceea ce privește culturile însămânțate în primăvara lui 2020 și afectate de seceta pedologică fără precedent, în septembrie trecut fermierii primeau asigurări de la Ministerul Agriculturii, atât prin ministrul Adrian Oros, cât și prin secretarii de stat George Scarlat și Emil Dumitru, că la rectificarea bugetară din octombrie (care n-a mai fost atunci, ci mai târziu și fără banii pentru despăgubirea agricultorilor) vor fi cuprinse sumele necesare despăgubirilor. Apoi, până la alegerile din decembrie, fermierii au fost asigurați că în această primăvară, cel târziu, vor avea banii în conturi. După alegerile parlamentare s-a așternut tăcerea.

Noua conducere a țării s-a pus pe moșit bugetul anului 2021, iar despăgubirile pare-se că au fost uitate pe coclaurile bătătorite în campania electorală de toți cei care au fost și mai sunt în conducerea MADR, precum și de cei care acum sunt parlamentari ai partidelor care formează coaliția de guvernare.

Speranțele fermierilor s-au îndreptat către Parlamentul României, unde zilele trecute parlamentarii PSD au propus diverse amendamente la Legea bugetului de stat pe anul în curs, printre care și acordarea despăgubirilor pentru agricultorii ale căror culturi au fost afectate de secetă. Surpriză, însă! Tocmai ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a votat împotriva acordării despăgubirilor. La fel, împotrivă, au votat și alți parlamentari ai PNL, USR PLUS și UDMR, unii cu afaceri în agricultură, alții, care au fost în conducerea MADR pe vremea promisiunilor, cum e cazul lui Emil Dumitru. George Scarlat s-a abținut, ceea ce e egal cu împotrivă.

În ce țară ministrul Agriculturii votează și ia decizii împotriva agriculturii? E hilar, nu? Iată că se întâmplă în România, țara în care orice este posibil, după cum se vede. 

Ce i-a făcut să voteze împotrivă, totuși? Din ce aud, așa cum bănuiam, faptul că amendamentele la buget sunt inițiate de PSD, votul împotrivă a venit drept ceva firesc. Dar firesc este doar pentru clasa politică românească să procedeze în această manieră. În politica dâmbovițeană primează culoarea politică și nicidecum interesul cetățeanului. Dacă-i ordin, cu plăcere!

Credeți oare că are vreunul mustrări de conștiință? S-ar fi văzut, prin demisiile care ar fi fost deja depuse. Virtuți ca onoarea sau curajul nu și-au făcut loc în politica de la noi.

Indiferent de la ce partid vine o inițiativă legislativă, ea trebuie susținută de toată lumea, atâta timp cât este în avantajul cetățeanului. Așa arată normalul. În România anului 2021, exact asta nu se întâmplă, firescul lucrurilor arată altfel decât oriunde pe acest pământ.

Te-ai fi așteptat ca pentru „oamenii noi”, de la USR PLUS, să primeze cetățeanul român, în cazul de față fermierul, dar iată că „ce se naște din pisică șoareci mănâncă” – Ciocoii vechi și noi.

O Românie normală vom avea atunci când politicianul ajuns la guvernare va avea respect pentru cetățeanul care l-a trimis în fruntea țării, când politicianul nu va mai folosi banii publici pentru propriile-i interese, când toți cei angrenați în instituțiile statului vor ține seama de cetățeanul care le plătește salariile, care finanțează buzunarul statului. Încă o dată, buzunarul statului, nu al politicianului ori al funcționarului public!

Până atunci, noi să fim bine, că de rău se ocupă cei pe care i-am votat…

În fotografia care ilustrează articolul este coaliția care a votat împotriva fermierilor, doar pentru că amendamentele la Legea bugetului vin de la „partidul lui Ciolacu”.  

Publicat în Opinii

Publicitate

2021 GRO 300x250px

TPV RF 300x250 2

Virtual AGRO 2021 300x250px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista