agricultura - REVISTA FERMIERULUI
Miercuri, 15 Mai 2024 14:34

Gestionarea riscurilor în agricultură

Pe 14 mai 2024, la București, s-a desfășurat a doua ediție a Conferinței Naționale de Gestiune a Riscurilor Agricole, la care au participat fermieri și organizații profesionale ale acestora. Au fost identificate principalele riscuri cu care se confruntă fermierii din țara noastră, din punct de vedere climatic, financiar, tehnologic și de management al fermei. S-au oferit, totodată, soluții strategice aplicate pentru combaterea riscurilor. Evenimentul a fost organizat de AON România, unul dintre liderii globali ai pieței brokerajului de asigurări corporate, în parteneriat cu organizația CSR Nest și în colaborare cu AGXecutive, companie care oferă servicii integrate în sfera resurselor umane, având focus exclusiv pe sectorul agribusiness.

CEO Aon România Eugen Anicescu alături de Florin Constantin fondator AGXecutive

În contextul creșterii frecvenței fenomenelor climatice extreme și a impactului acestora asupra fermierilor, conferința AON Agri Risk Management a evidențiat importanța adoptării unor strategii proactive de gestionare a riscurilor în agricultură. Colaborarea între sectorul agricol și industria asigurărilor, împreună cu implementarea tehnologiilor avansate și a soluțiilor inovatoare, poate contribui la creșterea rezilienței și sustenabilității în fața provocărilor climatice. Prin investiții inteligente și utilizarea asigurărilor agricole, fermierii pot reduce incertitudinea și își pot asigura stabilitatea activităților, contribuind la protejarea producției agricole și la securitatea alimentară a comunității.

Despre anul 2024, Gabriel Razi, analist independent al pieței agricole, a spus că este cel mai provocator an din punct de vedere financiar și economic. „Nemulțumirile fermierilor sunt determinate de discrepanța și lipsa de corelare între costuri și încasări. Fermierii sunt nemulțumiți de prețul cerealelor și acuză Ucraina, dar, în realitate, singurul element financiar dintr-o fermă pe care ei îl pot controla sunt costurile de producție, nu prețurile de vânzare”, a afirmat Gabriel Razi.

 

Agricultura se va confrunta mai frecvent cu evenimente climatice care produc pierderi semnificative

 

În 2022 și 2023, catastrofele naturale, în special riscurile asociate secetei și inundațiilor, au cauzat pierderi economice semnificative economiei globale, peste 300 miliarde USD în fiecare an. Însă, procentul de recuperare din asigurare nu a depășit 40% în nici un an, ba chiar este în scădere. „Aceste cifre subliniază necesitatea unei acoperiri și a unei consultanțe adecvate pentru economie în general, și pentru sectorul agricol în special, în fața unei recurențe crescute a evenimentelor catastrofale. AON își asumă rolul de a informa și a oferi consultanță companiilor agricole, fiind în prima linie de impact. Ne dorim să sprijinim fermierii să își protejeze culturile, dezvoltând soluții care să răspundă nevoilor actuale. În contextul schimbărilor climatice, organizațiile sunt presate să-și regândească gestionarea riscurilor, să crească nivelul de acoperire prin asigurare și să adopte tehnologii "verzi", fiind esențială înțelegerea modificărilor legislative. Ne confruntăm cu o cronicizare a riscurilor acute din trecut, cu alte cuvinte ne vom confrunta mai frecvent cu evenimente climatice care produc pierderi semnificative”, a declarat Eugen Anicescu, CEO AON România.

Eugen Anicescu CEO AON România

În anul agricol 2023-2024, lipsa precipitațiilor și seceta pedologică au afectat o mare parte din țară, de la începutul anului și persistând până în prezent. Culturile de toamnă au avut deja o producție limitată, iar cele de primăvară se confruntă cu o incertitudine considerabilă. În plus, volatilitatea mare a prețurilor la cereale a complicat și mai mult situația fermierilor.

„În luna aprilie, fenomenele meteorologice extreme, precum grindina din zona Saraiu, județul Constanța, au lovit cu putere, afectând atât culturile de toamnă, cât și cele de primăvară. Aceste evenimente au cauzat daune semnificative, inclusiv primele daune totale în sezonul 2024. Aceste incidente reprezintă doar un aspect din impactul devastator pe care schimbările climatice îl au asupra agriculturii. Incendiile, seceta și alte fenomene meteorologice extreme devin din ce în ce mai frecvente și mai intense, punând în pericol fermierii și producția agricolă. În fața acestor provocări, soluțiile de asigurare devin indispensabile pentru protejarea fermierilor și a activităților lor. Este esențial ca fermierii să își protejeze culturile și animalele cu asigurări adecvate, astfel încât să fie pregătiți să facă față riscurilor și să își securizeze veniturile în fața situațiilor de criză”, a subliniat Horia Lupu, directorul general Agra Asigurări.

Horia Lupu Director general Agra Asigurări

 

Externalizarea riscurilor

 

Participanții împreună cu echipa AGXecutive au realizat un exercițiu interactiv, analizând principalele riscuri agricole, evaluându-le atât după probabilitate, cât și după impactul lor.

Între primele cinci riscuri identificate se numără lipsa apei și seceta pedologică și atmosferică din sud-estul țării care afectează culturile de primăvară, alături de lipsa precipitațiilor în perioada semănatului la culturile de toamnă (rapiță și grâu), urmat de riscul financiar care cuprinde instabilitatea pieței, prețurile cerealelor, volatilitatea prețurilor producției agricole la vânzare la recoltare și a producției stocate, lipsa finanțării pentru fermele în dificultate, grindina și vântul puternic care afectează recolta de rapiță, fenomenele meteorologice extreme, furtuni și vijelii și ploile de lungă durată sau torențiale, urmată de creșterea prețurilor la inputurile agricole (sămânță, produse de protecția plantelor) și la utilajele agricole.

„Nu toate soluțiile de asigurare existente par a fi suficient de potrivite pentru a adresa riscurile sistemice cu care se confruntă domeniul agricol de la noi și în special seceta, înghețul, băltirile sau epizootiile. Fermierii conștientizează acut amploarea riscurilor cu care se confruntă, mai ales în context economic potrivnic, precum cel actual, când cerealele au prețuri scăzute și inputurile agricole au prețuri ridicate, astfel că au nevoie de încredere maximă în partenerul din sfera asigurărilor pentru a trece de la o percepție în termeni de cost, la una în termeni de reducere reală a riscurilor în ceea ce privește asigurările agricole”, a punctat Florin Constantin, fondator AGXecutive.

Florin Constantin fondator AGXecutive

Una dintre abordările propuse este externalizarea riscurilor prin transferul parțial sau total al acestora către alte entități, cum ar fi companii de asigurări specializate în agricultură sau alte instituții financiare. Astfel, fermierii își pot proteja culturile, producția și eficiența financiară a fermei, împotriva unor riscuri cauzate de fenomene extreme, precum seceta pedologică și atmosferică, lipsa apei, grindina, vântul puternic, înghețul sau incendiile, fără a-și expune întregul capital și a-și periclita stabilitatea financiară a afacerii.

Strategiile inovatoare și eficiente de management al riscurilor pot veni în completare. Printre variantele propuse s-au numărat diversificarea culturilor pentru a reduce expunerea la riscuri specifice, implementarea tehnologiilor agricole avansate pentru a monitoriza și gestiona mai eficient resursele agricole, precum și investiții în infrastructura de irigații și stocare a apei pentru a contracara riscul de secetă.

 

Asigurările agricole parametrice oferă stabilitate financiară

 

În a doua parte a evenimentului, discuția s-a axat pe exemple specifice comparative din ferme românești, cu analiza studiilor de caz și a soluțiilor de asigurare. Asigurările agricole parametrice sunt produse care deja câștigă teren în multiple piețe regionale și internaționale, vin în completarea soluțiilor tradiționale, oferindu-le fermierilor o stabilitate financiară în fața pierderilor cauzate de factori climatici.

Primăvara a debutat cu temperaturi de vară, iar martie 2024 a fost cea mai călduroasă lună martie înregistrată vreodată. În a doua jumătate a lunii aprilie, grindina a făcut ravagii în zona Dobrogei, cu daune între 60-90% pe areale mari. Este esențial să ne adaptăm rapid la aceste condiții volatile și să identificăm soluții eficiente pentru a sprijini fermierii în gestionarea riscurilor și protejarea culturilor și a infrastructurii agricole în fața acestor provocări complexe. Asigurările tradiționale și cele parametrice funcționează în mod complementar, acoperind riscuri diferite și oferindu-le fermierilor un nivel mai amplu de protecție. Aceste două tipuri de asigurări nu conduc la dublă asigurare, ci se completează reciproc, reducând riscurile neacoperite și crescând șansele fermei de a-și minimiza pierderile economice prin despăgubiri semnificative, în situația producerii unui eveniment asigurat”, a arătat Cerasela Tudor, expert senior în cadrul liniei de business Agriculture din cadrul AON România. 

Cerasela Tudor expert senior în cadrul liniei de business Agriculture din cadrul Aon România

Conferința AON Agri Risk Management a reunit experți din domeniul agricol și al asigurărilor pentru a dezbate soluțiile de gestionare a riscurilor cauzate de fenomenele meteorologice extreme, importanța parteneriatelor între asigurători și fermieri, precum și noile tehnologii și inovații care pot sprijini și îmbunătăți producția în ferme.

20240514 103825

 

**********

AON este o companie globală de consultanță specializată în managementul riscului, pensii și sănătate. Cu expertiza sa bazată pe date și livrată de experți, AON ajută clienții să reducă volatilitatea și să maximizeze performanțele într-o economie globală dinamică.
AON România, parte a grupului AON plc., este unul dintre liderii pieței de brokeraj de asigurări și consultanță în managementul riscului, oferind servicii calitative și inovatoare pentru companii industriale și comerciale, autorități publice, grupuri de interes, ONG-uri și indivizi.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Fermierii ar trebui să aibă acces la inovații revoluționare, precum Noile Tehnici Genomice (NGTs), pentru a face față și a avea culturi mai rezistente și mai adaptabile în fața consecințelor severe ale schimbărilor climatice. Aceasta este una dintre concluziile de la Congresul European de Horticultură (Europe Horticulture Congress - EHC 2024) care se desfăşoară la Palatul Parlamentului din București, în perioada 12-16 mai 2024.

În fața a peste o mie de participanți din țările europene, Maria Cîrjă, Marketing Manager pentru România și Republica Moldova la Corteva Agriscience, a prezentat una dintre cele mai importante soluții pentru o agricultură durabilă: „Prin inovația avansată, cu capacitatea de a aborda provocări de la schimbările climatice la nutriție, promisiunea NGTs pentru agricultură este vastă. Tehnologiile precum CRISPR-Cas sunt esențiale în ajutorul adaptării și diminuării schimbărilor climatice, precum și a tranziției continue către practici mai durabile în agricultură, cu mai puține inputuri. Corteva Agriscience se aliniază considerațiilor conform cărora NGTs ar putea reprezenta o resursă suplimentară pentru fermieri pentru a se adapta la scenariile climatice în schimbare, consolidând în același timp securitatea alimentară atât pentru producători, cât și pentru consumatori”.

Corteva Agriscience Empowering Farmers with Revolutionary Innovation

La Congresul European de Horticultură, în fața unei audiențe formate din oameni de știință, profesori și ingineri din domeniul academic și din industrie, reprezentantul Corteva a subliniat importanța NGTs pentru o înțelegere profundă a funcționării genelor în cadrul speciilor de plante, permițând dezvoltarea sau îmbunătățirea trăsăturilor plantelor prin editări precise sau personalizarea funcțiilor multiple ale genelor. Spre deosebire de Organismele Modificate Genetic (GMOs), NGTs operează exclusiv în materialul genetic al plantei, fără a include „gene străine”. Această variabilitate inerentă provine din ADN-ul propriu al speciei de plante, deosebindu-se de tehnologiile tradiționale transgenice.

Ca exemplu al gamei largi de aplicații potențiale ale NGTs, Maria Cîrjă a prezentat rezultatele profesorului Ezura Hiroshi, PhD, de la Universitatea Tsukuba din Japonia, care au condus la crearea roșiei HIGH GABA. Profesorul Hiroshi și-a dedicat eforturile aplicării NGTs în îmbunătățirea culturilor horticole precum pepenii și roșiile și a dezvoltat cu succes o roșie CRISPR cunoscută sub numele de roșie HIGH GABA, care prezintă o creștere semnificativă a conținutului de acid gamma-aminobutiric (GABA) în comparație cu roșiile obișnuite. GABA, o moleculă sintetizată în mod natural în toate organismele vii, este recunoscută pentru capacitatea sa de a scădea tensiunea arterială ridicată la oameni, iar creșterea prezenței sale în roșii are implicații semnificative pentru sănătatea publică, putând îmbunătăți sănătatea inimii.

Maria Cârjă a explicat că, în viitor, NGTs prezintă promisiuni imense în diverse aspecte ale agriculturii: „Aceste inovații oferă potențialul de a crește productivitatea culturilor fără a necesita extinderea terenurilor agricole, generând astfel beneficii semnificative climei, mediului și societății. În ciuda utilizării relativ stabile a terenurilor agricole în Europa între 2005 și 2020, în ciuda creșterii populației, NGTs pot contribui la satisfacerea cererii tot mai mari de alimente în mod sustenabil. Mai mult, NGTs ar putea oferi o soluție durabilă pentru abordarea problemei presante a secetei care a afectat sectorul agricol al României în ultimii ani. Adoptarea NGTs ar permite fermierilor români să își sporească productivitatea în mod constant prin culturi cu o rezistență sporită la boli și secetă”.

Corteva se aliniază la ideea că facilitarea inovării pentru agricultori necesită reglementări clare, pragmatice și armonizate la nivel mondial pentru a sprijini implementarea cercetării și dezvoltării de NGTs ca instrument de ameliorare, asigurând inovarea și menținând în același timp coerența reglementărilor. Uniunea Europeană poate debloca potențialul transformator al NGTs, favorizând un sistem agroalimentar mai rezistent și mai durabil, în beneficiul fermierilor și al consumatorilor deopotrivă. „Combinația dintre noile tehnici de ameliorare a plantelor, împreună cu tehnologiile emergente, cum ar fi imagistica și știința datelor, oferă un set de instrumente puternice pentru producția continuă de alimente sănătoase într-o lume în schimbare”, a conchis Maria Cîrjă.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, solicitările fermierilor din România privind prioritățile pentru agricultură, precum și propunerile de măsuri privind tranzitul și importurile produselor agricole din Ucraina.

Cu ocazia vizitei oficiale în România a comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, în perioada 13-14 mai 2024, Alianța pentru Agricultură și Cooperare, membră a COPA-COGECA, a transmis oficialului Comisiei Europene o scrisoare prin care semnalează o serie de subiecte importante pentru agricultura românească, respectiv o serie de probleme pentru care trebuie adoptate urgent și implementate rapid cele mai potrivite soluții pentru fermieri, care să țină cont de realitățile din ferme. 

 

Simplificarea PAC

 

Politica Agricolă Comună este definită ca un parteneriat între agricultură și societate, între Europa și cetățenii săi, care pune în centru zonele rurale, fermierii și fermele agricole, activitățile agricole care asigură materia primă și produsele necesare asigurării siguranței alimentare la nivelul UE și nu numai.

„În aceste condiții, suntem de părere că este extrem de important să fie reanalizate acele prevederi care nu (mai) corespund realităților din ferme, schimbărilor climatice, specificului agricol al fiecărui stat membru și adoptarea unor flexibilități în ceea ce privește obligațiile de mediu și climă impuse de noua Politică Agricolă Comună. În mod special, considerăm că trebuie găsit un compromis între politica de mediu și agricultură. Fermierii din toată Uniunea Europeană au nevoie de simplificarea PAC și condiționalitățile pliate pe specificitățile fiecărei țări”, arată AAC.

De asemenea, pentru Politica Agricolă Comună post 2027 este nevoie de un buget substanțial mărit față de actuala programare, de la 0,4% la 1% din PIB-ul Uniunii Europene, iar pentru Ucraina ar trebui să se constituie un fond separat și complementar bugetului alocat agriculturii UE. „Solicităm mărirea bugetului pentru agricultură până la 1% din PIB-ul UE pentru ca fermierii să poată implementa constrângerile care li se impun prin măsurile legislative foarte exigente, care au ca rezultat creșterea substanțială a costurilor de producție și impactul asupra prețurilor către consumatorii finali prin tranzitarea și importul produselor agricole din țările terțe sau în curs de aderare către statele membre UE.”

 

Ecoscheme și condiționalități

 

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită revizuirea prevederilor pentru GAEC 6, 7 și 8 începând cu anul 2024 până în 2027 (actualul cadru financiar UE) care să țină cont de realitățile din teren și condițiile specifice fiecărei țări din Uniunea Europeană.

„În fiecare an facem demersuri pentru a obține derogări de la prevederile în vigoare, în condițiile în care poate ar fi mai eficient să revizuim și să modificăm aceste prevederi, pentru a se potrivi mai bine agriculturii din fiecare stat membru UE. Pe 23 noiembrie 2023 am transmis în atenția comisarului Janusz Wojciechowski un document de poziție în care prezentam argumentele Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind adoptarea derogărilor pentru PAC în anul 2024.”

 

Pentru zece ani, derogare la neonicotinoide

 

AAC solicită modificarea Regulamentelor europene 783, 784 și 785/ 2018, care să fie completate cu excepția de utilizare a neonicotinoidelor la tratamentul sămânță pentru sămânța folosită la înființarea culturilor în regiunile în care de la natură se înregistrează depășiri ale Pragului Economic de Dăunare (PED) ale dăunătorilor de sol. Excepția poate fi limitată la o perioadă de zece ani, după modelul glifosat, timp în care industria poate găsi un înlocuitor. „Este important pentru fermierii din România să poată folosi în continuare cele trei substanțe neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) care nu au încă înlocuitori cu aceeași eficacitate și eficiență economică.”

Studiile și cercetările realizate în ultimii ani în România de către instituțiile de cercetare abilitate demonstrează că:

  • România se află într-o situație unică din cauza nivelului extrem de ridicat de proliferare a dăunătorilor din anumite regiuni ale țării, peste Pragul Economic de Dăunare (PED), care necesită aplicarea substanțelor de tip neonicotinoid, care reprezintă singura metodă eficientă de prevenire și tratament împotriva acestor dăunători;

  • Utilizate responsabil, conform recomandărilor producătorilor, nu există un impact negativ asupra sănătății oamenilor, animalelor sau biodiversității din sol având în vedere că neonicotinoidele se aplică semințelor și nu plantelor în creștere, sunt absorbite și metabolizate/consumate de plante până la momentul recoltării.

Aceste cercetări efectuate în România se alătură studiilor realizate de EFSA în 2015 și 2018 la cererea Comisiei Europene, cu privire la efectele toxice ale neonicotinoidelor asupra albinelor.

„Deciziile UE de interzicere a folosirii neonicotinoidelor în culturi au fost adoptate în baza principiului precauției și nu pentru că studiile ar fi demonstrat un impact negativ real, major asupra oamenilor, animalelor, insectelor și mediului înconjurător. Reamintim că neonicotinoidele sunt folosite în cultura mare, în legumicultură și pomicultură pentru a controla un spectru foarte mare de dăunători, precum și în domeniul veterinar. Atașat scrisorii adresate comisarului european pentru Agricultură am transmis documentul de poziție al Alianței trimis autorităților din România în luna aprilie 2024, privind aplicarea neonicotinoidelor în România, cercetările derulate în ultimii ani, rezultatele acestor studii și argumentele Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind acordarea derogării în cazul României pe o perioadă de zece ani pentru aplicarea acestor substanțe la tratamentul semințelor pentru culturile de porumb, floarea soarelui și rapiță. Ca abordare generală, considerăm că fermierii au nevoie de furnizarea de soluții alternative eficiente înainte de interzicerea substanțelor autorizate care asigură controlul bolilor și dăunătorilor, fără a afecta economia și prețurile agricole. Ecosistemele agricole au nevoie de protecție fito-sanitară, iar pesticidele au același rol ca și medicamentele la oameni”, precizează AAC.

 

Piețele agricole ale UE, puternic afectate de liberalizarea comerțului cu Ucraina

 

Alianța pentru Agricultură și Cooperare readuce în atenția autorităților europene și naționale măsurile care trebuie adoptate în regim de urgență pentru a combate și preveni falimentul a circa un milion (35%) de exploatații agricole din România, dacă prețurile la produsele agricole vor rămâne la nivelul scăzut actual, ținând cont de prețurile mari la inputuri, constrângerile legislative impuse de la nivel european și avalanșei de produse agricole din Ucraina direct sau Moldova, care au intrat oficial și neoficial în țara noastră și care au creat condiții concurențiale neloiale producătorilor și produselor autohtone. Efortul este în prezent distribuit inechitabil printre cetățenii UE, cu sectorul agricol suportând o povară disproporționată și nesustenabilă.

„Realitatea este că piețele agricole ale UE sunt puternic afectate de liberalizarea comerțului cu Ucraina. Susținem în continuare să existe sprijin pentru Ucraina doar dacă se iau toate măsurile care se impun pentru a proteja și a nu distruge fermele românești, europene și pentru a respecta condițiile de reciprocitate existente în piața unică. Pe fondul  protestelor fermierilor din întreaga Uniune Europeană și nemulțumirea generală din comunitatea agricolă, ne exprimăm temerea că dacă soluțiile adoptate nu vor fi  suficient de eficiente pentru a ajuta fermierii afectați, nemulțumirea va continua să crească, iar susținerea pentru Ucraina va scădea în general. Acest lucru ar trebui evitat cu orice preț, mai ales în preajma alegerilor europene.”

 

Măsuri solicitate în regim de urgență

 

  1. Completarea listei produselor sensibile din acordul de liber schimb cu Ucraina cu grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, rapiță și produse derivate din acestea, cu intrare în vigoare începând cu 1 iunie 2024.

  2. Introducerea unor praguri de import pentru orice marfă agricolă supusă liberalizării comerciale, bazate pe media anuală sau trimestrială pentru anii 2021 și 2022, cu o perioadă de activare mai scurtă de zece zile (în loc de 21 de zile). Raportarea acestor praguri la anii 2021, 2022 și 2023 nu va furniza suficientă ușurare, deoarece impactul importurilor din ultimii doi ani a depășit deja toate așteptările și a cauzat multe probleme fermierilor noștri.

  3. Acceptarea și susținerea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană doar după ce își va îndeplini obligațiile pe toate capitolele, sectoarele și va respecta condițiile impuse pentru statele membre UE, la nivelul producției agricole și condiții de reciprocitate pentru produsele importate.

  4. Respectarea legilor și legislației în vigoare pentru produsele agricole care intră în România ca tranzit /import din Ucraina sau Moldova, respectarea tonajului maxim permis în România și punerea de sigilii electronice pe toate produsele agricole non-UE. S-a constatat că sunt vămi, începând cu cea de la Siret, Oancea, în care nu se cântăreau deloc cantitățile intrate în ultimii doi ani, ele neexistând practic în evidențele oficiale și ducând, astfel, către o statistică denaturată prezentată oficial.

  5. Montarea de cântare mobile în punctele vamale unde nu funcționează cântarele, suplimentarea comenzii de sigilii electronice urmărite prin GPS, corelată cu numărul de mijloace de transport (autoutilitare, camioane, vagoane, etc), aplicarea corectă a acestora și urmărirea în timp real pentru a ne asigura că se respectă legislația și nu se mai continuă cu acest tratament preferențial care creează prejudicii majore economice României, care nu au fost și nu vor putea fi acoperite sau compensate niciodată pe deplin, care distrug și duc către insolvență a unei părți importante a producătorilor agricoli din România, forțând preluarea fermelor de către creditori și fondurile de investiții străine.

  6. Asigurarea transparenței informațiilor privind toate cantitățile de produse agricole intrate în România prin tranzit și import, pe fiecare punct vamal și port, care specifică cine este vânzătorul, importatorul, transportatorul, numărul avizului de însoțire a mărfii, numărul avizului pentru cântar și analize, traseul mărfii, dacă sunt mai multe puncte de descărcare și perioada estimată de ajungere la destinația finală prin publicarea zilnică pentru ziua anterioară pe site-ul Autorității Vamale Române, pentru ca orice parte interesată să aibă acces neîngrădit.

  7. Investiții în refacerea integrală a infrastructurii feroviare din România. Căile Ferate Române asigură o parte din tranzitul cerealelor din Ucraina pe teritoriul țării noastre. Starea acestora este una precară, iar suprasarcina determinată de intensificarea transportului cerealelor ucrainene nu face decât să accentueze problemele curente și să accelereze degradarea infrastructurii existente dacă nu se vor realiza urgent investiții de reabilitare a rețelei feroviare.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare își exprimă deschiderea pentru continuarea dialogului pe temele semnalate cu autoritățile naționale și europene, pentru consultări în vederea identificării unor măsuri imediate, viabile pentru sprijinirea fermierilor și asigurarea rezilienței sectorului agricol din România și din Uniunea Europeană pe termen mediu-lung.”

Scrisoarea adresată comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a fost trimisă spre informare către Ursula Von Der Leyen - președinte Comisia Europeană; Valdis Dombrovskis - vicepreședinte Comisia Europeană; Klaus Iohannis - președintele României; Marcel Ciolacu - premierul României; Florin-Ionuț Barbu - ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Luminița-Teodora Odobescu - ministrul Afacerilor Externe; Ștefan-Radu Oprea - ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat; Mara Roman - Șef Secția Politice Reprezentanța Comisiei Europene în România; Achim Irimescu - ministru plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE secția Agricultură, Păduri și Pescuit; Marcel Simion Mutescu - președinte Autoritatea Vamală Română.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Luni – 13 mai 2024, Clubul Fermierilor Români a participat la reuniunea organizată de comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, la București. Principalul subiect discutat a fost viitorul Politicii Agricole Comune.

„Considerăm această întâlnire o continuare a dialogului inițiat cu ocazia celei mai recente vizite a delegației Clubului Fermierilor la Bruxelles pe 25 martie 2024, când am înaintat comisarului european Janusz Wojciechowski o serie de propuneri privind consolidarea dialogului strategic pentru un cadru european favorabil fermierilor, care să țină cont de necesitatea asigurării competitivității economice, respectarea mediului și relansarea socială a spațiului rural”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

În cadrul întâlnirii de la București, Clubul a înaintat o scrisoare deschisă către comisarul Wojciechowski, cu propuneri de acțiuni strategice, semnalate de către fermierii români, apreciate ca foarte importante în actualul context geopolitic și al necesității identificării unor soluții optime și imediate pentru redresarea competitivității fermelor, mai ales a celor din statele membre UE, vecine cu Ucraina.

„Tragem un semnal de alarmă privind riscurile absenței unei strategii europene și a unor mecanisme comune și naționale coerente, de răspuns imediat și consolidat la efectele multi-crizelor economice, sociale, de mediu și de piață cu care se confruntă fermierii europeni, într-o formă mai puternică pentru cei din țara noastră. Clubul Fermierilor a elaborat un document de reflecție privind OBIECTIVELE, PRINCIPIILE și MĂSURILE vizând abordarea integrată a dezvoltării pe termen lung a agriculturii românești, ca parte a unei arhitecturi de politici și capacități europene, regândite în raport cu provocările majore actuale și oportunitățile excepționale ale unei Politici Agricole Comune”, a punctat Florian Ciolacu.

Aspectele principale identificate ca fiind prioritare pentru a susține fermierii români cu scopul de a contribui la adaptarea economică și legislativă actuală la nivel european sunt:

  • Promovarea unor soluții care să permită producătorilor din cele cinci state membre UE (cele mai afectate de războiul din Ucraina) valorificarea remuneratorie a cerealelor.

  • Susținerea dezvoltării unui culoar de depozitare-stocare și valorificare a cerealelor de origine românească în Portul Constanța pentru a evita discriminarea față de transporturile de cereale din Ucraina.

  • Compensarea fermierilor români pentru pierderile de venit cauzate de valoarea redusă a cerealelor pe piața europeană.

  • Debirocratizarea și simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC).

  • Creșterea plafonului pentru ajutorul de minimis și a celor alocate per beneficiar în cazul intervențiilor de dezvoltare rurală.

  • Utilizarea fondurilor PAC doar pentru fermierii europeni.

  • Creșterea rezervei agricole de criză din marjele bugetare.

  • Referitor la propunerea de creștere a taxelor pentru importurile din Rusia și Belarus, Clubul consideră inoportună această decizie.

  • Continuarea convergenței externe în privința susținerii ambiției de echitate a cuantumurilor plăților directe și a unei agriculturi durabile.

  • Reiterarea solicitării de a identifica noi surse de finanțare, externe PAC pentru cerințele de mediu pe care fermierii trebuie să le aplice.

Clubul Fermierilor Români reafirmă angajamentul său de a promova un model românesc de agricultură performantă, care să valorifice specificul național în contextul geopolitic actual și își exprimă disponibilitatea de a colabora cu toți factorii de decizie interesați pentru identificarea și implementarea de soluții eficiente în vederea protejării intereselor fermierilor români și a competitivității afacerilor agricole autohtone.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Luni, 13 Mai 2024 13:08

Fermierii, din nou în stradă

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) anunță proteste ample în toată țara pentru data de 27 mai 2024.

Agricultorii, membri ai Forumului APPR, sunt indignați față de lipsa de reacție a reprezentanților guvernului, a ministerului de resort, și mai ales, față de absența unor soluții eficiente la problemele majore cu care se confruntă sectorul agricol. Totodată, fermierii susțin că autoritățile sunt incoerente în decizii, ceea ce duce la consecințe devastatoare pentru predictibilitatea activității agricole. „Având în vedere că toate eforturile noastre de soluționare a acestor probleme urgente și deosebit de grave pe calea dialogului civil au avut drept rezultat o impresionantă apatie la nivelul autorităților, în data de 27 mai 2024, Forumul APPR va organiza un protest amplu în București și în mai multe zone reprezentative din țară”, transmite Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România.

De peste șase ani, Forumul APPR, împreună cu alte organizații profesionale ale fermierilor, solicită modificarea, în Codul Civil, a prevederilor privind durata minimă a contractului de arendă și reglementarea unei durate minime a acestuia la cel puțin șapte ani.

De asemenea, fermierii sunt nemulțumiți de întârzierea plății compensatorii de 100 euro/ha (cadru Ucraina). Se dorește, totodată, extinderea acestei măsuri pentru culturile de primăvară din 2023, în condițiile în care Uniunea Europeană tocmai a anunțat că prelungește cadrul temporar „Ucraina” ce permite statelor membre să ofere mai ușor ajutoare naționale agricultorilor.

Sistemul antigrindină este un alt punct pe lista revendicărilor Forumului APPR, care dorește emiterea de urgență a unui ordin de ministru care să limiteze și să reglementeze strict activitatea sistemului antigrindină, cel puțin în județele Prahova, Vrancea, Iași, Vaslui, Buzău.

Lipsa măsurilor de protecție a agriculturii românești și cerealele ucrainene continuă să fie printre problemele fermierilor noștri. Mai jos găsiți lista de revendicări ale Forumului APPR, cu explicație la fiecare solicitare.

Provocările cu care se confruntă fermierii din România în această perioadă sunt extrem de numeroase, de aceea membrii Forumului APPR consideră esențială rezolvarea lor. „Agricultura joacă un rol esențial în societate, cu valențe multiple, furnizând hrană, habitat, locuri de muncă și contribuind la construirea unor economii naționale puternice prin schimburi comerciale. Fermierii sunt nucleul zonelor rurale și au nevoie să fie susținuți corespunzător. Incapacitatea, atât la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cât și la nivelul guvernului, de a contura o strategie agricolă coerentă, ignorarea, în mod repetat a solicitărilor noastre legitime și acuzațiile nefondate ale unor reprezentanți ai autorităților la adresa fermierilor, nu mai pot fi acceptate. Ne vom face respectați în stradă!!!”

 

Revendicările Forumului APPR

 

  • Întreprinderea tuturor demersurilor pentru modificarea, în Codul Civil, a prevederilor privind durata minimă a contractului de arendă și reglementarea unei durate minime a acestuia la cel puțin 7 ani până la sfârșitul lunii iunie 2024. Forumul APPR, împreună cu alte organizații de profil, au contribuit cu explicații și au pus la dispoziția legiuitorului informațiile necesare pentru o înțelegere cât mai bună a urgenței pe care o reprezintă amendarea reglementării privind durata și condițiile contractului de arendă. Cu toate acestea, propunerea a fost respinsă pentru că au lipsit două (!!!) voturi. Am participat la nenumărate întâlniri cu autoritățile competente, am dezbătut acest subiect pe care îl considerăm epuizat și desigur, pe deplin înțeles de către decidenți; am alocat timp și resurse pentru ca perspectivele fermierilor și problemele cauzate de instabilitatea contractelor de arendă și a celor legate de incoerențele fondului funciar să fie corect înțelese și tratate în consecință. Am explicat, de asemenea, cât de importantă este această modificare a Codului Civil pentru a încuraja investițiile pe termen mediu și lung. Satul românesc are nevoie de investiții, acestea se realizează doar în condiții de predictibilitate și stabilitate și din acest motiv este nevoie de un cadru legislativ actualizat. Noi, fermierii, vom suporta în continuare, în lipsa acestei reglementări, consecințele deciziei imature de a respinge modificarea: nu vom putea aplica ecoschemele (pentru că nu se poate trece la agricultură conservativă de la un an la altul), nu se poate dezvolta, la modul serios, sectorul de agricultură ecologică, nu se pot amortiza investițiile în utilaje moderne (de exemplu cele care să ne permită aplicarea și extinderea lucrărilor minime în vederea protejării solurilor), nu se poate face un plan de culturi, nu se pot accesa fonduri europene din cauza perioadei de monitorizare și de păstrare a suprafetelor și a exploatației, nu se poate dezvolta infrastructura de irigații.

  • Plata, în cel mai scurt timp, către fermieri a sumei de 100 euro/ha pentru culturile de toamnă înființate în 2022 și extinderea măsurii pentru culturile de primăvară din 2023, în condițiile în care UE tocmai a anunțat că prelungește cadrul temporar „Ucraina” ce permite țărilor să ofere mai ușor ajutoare agricultorilor. Agricultorii români se confruntă încă din 2020 cu o serie de probleme de ordin financiar pe care am încercat, pe toate căile, să le facem cunoscute către MADR și nu numai. Cu toate acestea, decidenții se comportă iresponsabil și întârzie, nejustificat, plata acestor ajutoare pe alocuri vitale.

  • Suspendarea imediată a sistemului național de protecție antigrindină, până când eficiența și impactul său asupra agriculturii vor fi prezentate clar într-un studiu științific detaliat și obiectiv, prin intermediul căruia să se urmărească evidenţierea cantităţii de precipitaţii, monitorizarea traiectoriei rachetelor şi a locului de deflagraţie, precum și procedura de tragere în ansamblul ei. Forumul APPR, în demersul de rezolvare a acestei situații, solicită identificarea unei entități imparţiale, cu expertiză recunoscută la nivel internațional, care să realizeze o astfel de cercetare, menită să evalueze eficienţa și utilitatea acestui sistem, pe care o putem recomanda oricând autorităților competente. Este imperativ ca MADR să acționeze prompt și fără sincope pentru a proteja interesele fermierilor și a asigura dezvoltarea sectorului agricol în România. În contextul actual al schimbărilor climatice și al frecvenței tot mai mari a fenomenelor extreme, îndeosebi a secetei, este evident că agricultura românească se confruntă cu multiple provocări și riscuri. În acest sens, se impune să evaluăm, cu celeritate, nu doar eficiența sistemului antigrindină, ci și modul în care acesta interacționează cu alte procedee legate de gestionarea riscurilor în agricultură, cum ar fi combaterea secetei. Un prim pas în ameliorarea situației actuale îl reprezintă adoptarea unui ordin de ministru, care să limiteze și să reglementeze strict activitatea sistemului antigrindină, cel putin în județele Prahova, Vrancea, Iași, Vaslui și Buzău.

  • Inițierea în cel mai scurt timp posibil (adică nu mai târziu de jumătatea anului calendaristic) a îndelung-amânatelor consultări cu mediul asociativ pe tema implementării unei soluții sistemice de gestionare a riscurilor catastrofice cu care se confruntă agricultura (de tip plasă de siguranță), utilizând intervențiile și oportunitățile oferite în cadrul Planului Național Strategic PAC, cu posibilitatea de a antrena contribuții din ambii piloni (plăți directe și dezvoltare rurală). Solicităm susținerea la nivel național și european a soluțiilor inovatoare, de ultimă oră (inclusiv în domeniul cercetării în genetică), capabile să atenueze efectele schimbărilor climatice în agricultură.

  • Identificarea cu prioritate și alocarea transparentă și pe principiul egalității de șanse a fondurilor naționale și europene pentru implementarea Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații trebuie sa reprezinte obiectivul principal al autorităților naționale. Crearea unui cadru de dialog constant cu mediul asociativ, pentru optimizarea alocării resurselor în funcție de nevoi. Solicităm, în acelați context, încheierea urgentă a demersurilor care să facă posibil transferul către Organizațiile Utilizatorilor de Apă al sistemelor de irigaţii amenajate care nu au fost finalizate si/sau recepţionate, mai ales în areale cu secetă extremă (Dobrogea, zona nordului Moldovei, Siret-Baragan) în care acestea există fizic și s-ar putea iriga.

  • Mecanisme eficiente de protecție la frontieră pentru a asigura că fermierii români nu sunt penalizați, în continuare, în raport cu concurenții lor internaționali. În ceea ce privește reînnoirea măsurilor comerciale autonome în favoarea Ucrainei, avem nevoie de soluții capabile să remedieze perturbările majore ale piețelor agricole din ultimii doi ani, asigurând, în același timp, sprijinul necesar pentru fermierii ucraineni. Uniunea Europeană a devenit debușeu major al mărfurilor de origine ucraineană, iar eforturile autorităților trebuie canalizate către promovarea de soluții care să mențină capacitatea de a produce a agricultorilor locali și să asigure condiții de concurență echitabile în ceea ce privește măsurile sanitare și fitosanitare. Solicităm consolidarea coordonării inter-agenții și a controalelor oficiale privind respectarea standardelor de calitate și producție ale UE și eliminarea breșelor din sistemul de monitorizare a fluxurilor de marfă care ar putea face posibilă intrarea în mod ilegal a mărfurilor agricole de origine non-UE.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Succesul fermierilor depinde de protecția corespunzătoare și eficientă a culturilor în prezența dăunătorilor care pot afecta productivitatea și profitabilitatea acestora. Măsuri preventive de protecția plantelor sunt necesare cu scopul de a furniza soluții pentru o recoltă bună și o agricultură de succes chiar și în anii marcați de secetă și temperaturi extreme.

Necesitatea alegerii soluțiilor potrivite pentru fermieri este esențială pentru protecția culturii, iar riscul temperaturilor extreme este acela de a favoriza apariția de-a lungul sezonului a mai multe generații deoarece stadiul de larvă al dăunătorilor depinde de temperatura, cât și de calitatea plantei gazdă. Pentru a menţine controlul asupra populaţiilor de dăunători, produsele de protecția plantelor trebuie aplicate în funcție de cultură, ritmul de creștere al culturii, intensitatea atacului dăunătorilor și sursa prezenței acestora.

De pildă, pentru clasa lepidopterelor, dăunători precum Helicoverpa armigera sau „omida fructificațiilor” și Ostrinia nubilalis cunoscută sub numele de „sfredelitorul porumbului”, un habitat marcat de temperaturile ridicate din timpul lunilor de vară duce la riscul apariției a două generații pe sezon. Pentru a preveni acțiunea lor, fermierii sunt mereu atenți la succesiunea acestor generații și aleg insecticide care să facă față dăunătorilor chiar de dinaintea dezvoltării insectelor și combaterea lor din stadiile larvare.

În România, specialiștii Administrației Naționale de Meteorologie au declarat că perioada cuprinsă între 2023-2024 a reprezentat un an agricol marcat de secetă în Sud, Sud-Est și Sud-Vestul țării și au avertizat că 2024 nu va face excepție de la anul extremelor meteorologice în țară. Ținând cont de aceste prognoze pentru anul în curs, combaterea dăunătorilor din clasa lepidopterelor devine esențială pentru fermierii români și aplicarea unor măsuri preventive pentru protecția plantelor.

 

Suvisio®, protejează eficient culturile

 

Compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură Corteva Agriscience dezvoltă produse de protecția plantelor care protejează eficient culturile împotriva dăunătorilor și în stadiile incipiente ale larvelor. O astfel de soluție este insecticidul Suvisio®, cu acțiune sistemică locală pentru culturile de cartof, legume, viță-de-vie, pomi și porumb, având control imediat asupra dăunătorilor în toate stadiile larvare încă din primele 2-4 zile. Este recomandat a se utiliza atunci când populațiile de insecte ating un prag economic de dăunare al plantei, pentru a crește nivelul de reziliență al culturii și pentru obținerea unor culturi sănătoase.

Prin acțiunea Suvisio®, fermierii români pot obține un control mai bun al combaterii lepidopterelor în condițiile lunilor de vară cu temperaturi peste media normală a perioadei, asigurând un management strategic al acțiunii dăunătorilor.

Cosmin Iancu, fermier jud. Ilfov, explică beneficiile aplicării insecticidului pentru a reduce daunele asupra culturii de porumb a sfredelitorului porumbului: „În ultimii 2-3 ani, condițiile de secetă au favorizat creșterea unei intensități a atacului sfredelitorului porumbului la culturile de porumb, așadar am început de anul trecut să fiu mult mai atent la momentul propice aplicării unei soluții eficiente. Am ales Suvisio®, pentru că este un produs din portofoliul Corteva de protecția plantelor, o categorie de produse în care am mare încredere după ce am apelat deja la soluții care m-au ajutat să asigur sănătatea culturilor împotriva patogenilor și dăunătorilor la o varietate de culturi. L-am aplicat înainte de eclozarea ouălor și producerea atacului sfredelitorului porumbului și pot spune că a dus la încetarea deplasării și hrănirii și moartea insectei dăunătoare după o perioadă scurtă de timp”.

Foto din ferma lui Cosmin Iancu (Picmar Prod - Grădiștea, jud. Ilfov)

porumb cosmin iancu

Corteva își îmbunătățește continuu tehnologia, angajându-se să ofere fermierilor soluții și tehnologii care să-i ajute să ofere o protecție superioară culturilor. Astfel, fermierii români sunt mult mai avantajați în ceea ce privește dezvoltarea și protecția culturilor, iar produsele de protecția culturilor îi ajută să-și maximizeze productivitatea și rentabilitatea pentru un viitor prosper chiar și în cazul unor scenarii climatice nefavorabile.

 

Autor: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii

La București, în zilele de 9 și 10 mai 2024, se desfășoară seminarul „Noi măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene”, eveniment de formare practică organizat în cadrul proiectului european AMR F&V. Sunt prezenți aproximativ 80 de fermieri și medici veterinari din țara noastră. Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR) și Colegiul Medicilor Veterinari din România sunt parteneri de diseminare. Sesiuni de formare practică sunt planificate în fiecare stat membru al Uniunii Europene în perioada 2024-2026.

Instruirea ar trebui să aibă ca rezultat o mai bună conștientizare a fermierilor și a medicilor veterinari care lucrează cu animalele producătoare de alimente cu privire la cel mai recent cadru legal și obligațiile acestora în ceea ce privește prescrierea și utilizarea antimicrobienelor.

seminar1

La evenimentul de la București, instruirea include sesiuni plenare cu prezentări privind actualizările legislative și sesiuni dinamice ale grupurilor de lucru axate pe specii specifice, împărtășind perspectivele, problemele și soluțiile fermierilor și medicilor veterinari, cu sesiuni de informare plenară și studii de caz identificate ale poveștilor de succes.

Obiectivul sesiunii de instruire

  • Informarea fermierilor și a medicilor veterinari cu privire la implicațiile Regulamentului (UE) 2019/4 privind furajele medicamentate și ale Regulamentului 2019/6 privind produsele medicinale veterinare în practica lor zilnică la fermă;

  • Facilitarea tranziției către o utilizare redusă a antimicrobienelor prin informarea fermierilor și a medicilor veterinari cu privire la măsurile care ar putea preveni apariția infecțiilor;

  • Încurajarea schimbului de bune practici care informează fermierii și medicii veterinari cu privire la posibilele abordări pentru reducerea utilizării antimicrobienelor în practica de zi cu zi.

„Câte lucruri avem zilnic de învățat, trebuie doar să fim receptivi. Ca părinte, niciodată nu mi-am pus problema de unde provine rezistența la un antibiotic, în cazul unei infecții bacteriene, știind că nu facem automedicație. Se vede treaba că nu este de ajuns ca noi să fim prudenți, ci și cei care ne asigură hrana. În cazul  bacteriilor, dacă am înțelege cât de repede se adaptează aceste microorganisme comparativ cu organismul uman, poate am fi mai prudenți atunci când am decide utilizarea antiobiticelor nu doar pentru consum uman, ci și veterinar. Participarea la acest seminar mi-a demonstrat încă o dată că, în România, avem fermieri responsabili, care cunosc prevederile sanitar-veterinare, le aplică în fermele lor și sunt interesați să afle noutățile din domeniu”, ne-a declarat Liliana Piron, director executiv LAPAR.

liliana piron

În perioada februarie 2024 - august 2026, în cadrul proiectului european „Noi măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene”, se organizează 30 de ateliere de formare practică, pentru a contribui la tranziția către o utilizare redusă a antimicrobienelor și, în special, la obiectivul „De la fermă la consumator” (F2F) de a reduce vânzările globale ale UE de antimicrobiene pentru animalele de fermă și acvacultură cu 50% până în 2030.

seminar2

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Plata subvenției de 100 euro/hectar, reprezentând ajutorul pentru sectorul vegetal pe cadrul de criză Ucraina, respectiv 100 euro/echivalent UVM pentru sectoarele suin și avicol, va demara pe 15 mai 2024, a anunțat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Așa cum am promis, fermierii vor primi 100 euro/hectar, respectiv 100 euro pentru UVM la porc și pasăre. Fermierii vor primi acești bani chiar dacă plafonul estimat inițial pentru plata despăgubirilor va fi depășit. În acest sens avem în vedere o suplimentare a bugetului, pentru a asigura cuantumul de 100 de euro tuturor beneficiarilor eligibili”, a declarat ministrul Florin Barbu.

Centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) vor efectua plățile către toți beneficiarii eligibili imediat după aprobarea suplimentării bugetului necesar.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Începând cu data de 9 mai 2024, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii unor măsuri și intervenții, respectiv pentru: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS), Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente, DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile, DR-04 – Agricultură ecologică – conversie, DR-05 – Agricultură ecologică – menținerea certificării, DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană (ANC_ZM), DR – 10 – zone afectate de constrângeri naturale semnificative și DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice.

La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea de plată pentru anul 2024, solicitând finanțare pentru măsurile și intervențiile indicate mai sus. Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA.

Prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru intervențiile și măsurile care fac obiectul convenției încheiate cu instituțiile bancare și nebancare, că s-a efectuat controlul administrativ sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii de plată a beneficiarului referitor la eligibilitatea pentru intervențiile și măsurile implementate de APIA prevăzute în Convenție.

Totodată, adeverința eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Fermierii pot solicita eliberarea adeverințelor prin transmiterea unei cereri prin mijloace electronice către Centrele APIA.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Înaintea vaccinării, porumbeii trebuie să fie într-o stare perfectă de sănătate. Specialiștii recomandă o schemă „mecanică” de tratamente anterioare vaccinării, adresată în special columbofililor care nu au acces, din diverse motive, la un laborator de specialitate în patologia aviară și implicit columbofilă.

Ordinea efectuării tratamentelor este aleatorie. Ideal ar fi să se facă analize de laborator și să se trateze doar bolile diagnosticate. Prima parte a tratamentelor profilactico – curative, aici.

02 Endectocid

Ziua 16, 17: Vitaminoterapie + Dezintoxicare + Refacerea florei intestinale

Se administrează Nutri Vita-Min-Amino / Complex Polivitaminic Buvabil pentru porumbei / Vita B Complex / Bioenterom.

Ziua 18: Deparazitare internă + externă (simultan)

Varianta 1 – Endectocid (soluție care combate limbricii, capillaria, râia, păduchii hematofagi): 1 picătură / porumbel, la ceafă.

Varianta 2 – Rombendazol Super (conține avermectină și albendazol, nu se administrează în perioada de formare a penajului: năpârlire și tineret), combate, în plus, și teniile: 1 / 4 – 1 / 5 cp. / porumbel (1 cp. / 2,5 kg) sau la tot efectivul, pisate și amestecate pe boabe umezite.

Varianta 3 – Levorom pulbere: 1 g / 10 porumbei – 500 ml de apă/zi, doză mică, cu dietă alimentară. Levamisolul are și efect imunostimulator. Produsul Levorom conține levamisol care combate limbricii, capillaria, syngamus).

Ziua 19: Pregătirea și stimularea organismului înainte și după vaccinare

- se administrează Superform (imunostimulent cu iod, molibden, fier) 1 zi sau Aspirină / Salivet / Romergan – Alergotrat.

Ziua 20: Vaccinare contra paramixovirozei (PMV) sau/și salmonelozei (S) se efectuează cu:

- Paramixovacol (vaccin uleios contra PMV, 0,2 ml/porumbel; la adulți are efect protector de circa 1 an) sau

- Columbopolivac S (vaccin apos, mixt, contra PMV + S), 0,3 ml/porumbel, subcutanat, în treimea mijlocie a cefei.

03 Columbopolivac S

Atenționări

- Înainte de injectare, vaccinurile se vor încălzi la temperatura camerei, deoarece pot provoca șoc mortal dacă sunt injectate reci, direct de la frigider.

- Se recomandă administrarea de antialergice (ex.: Alergotrat), în scopul sedării porumbeilor emotivi și al prevenirii accidentelor postvaccinale.

- La adulții multivaccinați, de obicei, este necesară o singură vaccinare anuală contra PMV (indiferent de tipul de vaccin inactivat apos sau uleios).

- În cazul apariției PMV într-un anumit areal geografic, se recomanda 2, chiar 3 vaccinări anti-PMV, anuale, cu orice tip de vaccin inactivat, indiferent de producător, categoria de vârstă sau rasa păsărilor.

- La tineretul nevaccinat anterior, se recomandă vaccinarea precoce contra PMV la vârsta de 21 – 28 de zile, în funcție de situația epidemiologică locală.

Varianta I – În cazul situației favorabile, se vaccinează cu vaccin inactivat apos/uleios și se repetă vaccinarea după 6 luni.

Varianta II – În situația actuală a României, având în vedere incidența crescută a bolilor cu potențial imunosupresor (circoviroza, adenoviroza, micotoxicoza) sau/și a PMV, se recomandă vaccinarea la vârsta de 21 de zile (de preferat), cu vaccin viu Avipestisota (tulpina Lasota), administrat oculonazal (1 doză porumbel = 5 doze găină), urmat, după 2 – 3 săptămâni, de vaccinarea cu vaccin inactivat și repetat după 6 luni, precum și administrarea de King Herbs cu ocazia vaccinărilor.

- Înainte de apariția țânțarilor, se va efectua vaccinare contra diftero-variolei.

 

Articol scris de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, șeful Laboratorului de Diagnostic Romvac Company SA

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Zootehnie

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista