Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) anunță că prinde contur un amplu proiect de modernizare a infrastructurii de irigații în județul Giurgiu, cu o durată de execuție de 36 de luni. În urma reabilitării, 76.582 de hectare vor putea fi irigate.
Reabilitarea Amenajării de Irigații Giurgiu-Răzmirești Zona A+C are ca scop revitalizarea unei zone agricole esențiale, asigurând fermierilor acces la sisteme moderne și eficiente de irigații, transmite ANIF.
Astfel, la Amenajarea Giurgiu-Răzmirești se reabilitează: stația de pompare plutitoare SPA Cama, formată din patru corpuri plutitoare; stația de repompare SRP1 Ghizdaru; canalele de aducțiune și distribuție, pe o lungime totală de 174 km; precum și 96 de construcții hidrotehnice.
„Prin aceste lucrări, modernizăm sistemele de irigații, creștem eficiența și facilităm accesul fermierilor la infrastructura necesară pentru o agricultură performantă. Agricultorii din județul Giurgiu vor beneficia de un sistem modern și fiabil, contribuind la creșterea producției și la dezvoltarea durabilă a regiunii. Constructorul responsabil de impermeabilizarea canalelor din cadrul asocierii și-a luat angajamentul de a finaliza lucrările cu 8 luni mai devreme decât termenul prevăzut, accelerând astfel beneficiile pentru fermieri”, a declarat Cornel Popa, director general ANIF.
CITEȘTE ȘI: Peste 30.000 ha la irigat, după reabilitarea Amenajării Sadova-Corabia
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, are în plan reorganizarea instituţiilor din subordinea MADR. Potrivit unui proiect de act normativ, Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu” se desființează prin preluarea activității și a personalului aferent, iar activitatea privind inspecția de stat în zootehnie, activitatea de ameliorare și reproducție desfășurată la nivel central, precum și activitatea specifică de laborator se preia în cadrul MADR. Activitatea de control și monitorizare din cadrul Oficiilor județene de zootehnie și centrelor regionale de zootehnie se preia de Centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Activitatea Centrului Naţional de Formare Profesională în Zootehnie se preia de Direcția pentru Agricultură Județeană Cluj.
Sindicatul Liber Ameliorarea, organizație a angajaților din cadrul Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu”, trage un semnal de alarmă privind posibilitatea desființării ANZ și readuce în atenția crescătorilor de animale rolul și locul acestei agenții în ameliorarea și reproducția animalelor de rasă pură, în formarea raselor de animale autohtone, protecția resurselor genetice aniamle, în identificarea și înregistrarea ecvinelor, identificarea stupilor și stupinelor, în asigurarea formării profesionale a crescătorilor de animale, pentru diverse calificări, prin Centrul Național de Formare Profesională, aducîndu-și astfel aportul la absorbția fondurilor europene puse la dispoziția crescătorilor de animale din România.
Vom publica câteva materiale puse la dispoziție de Sindicatul Liber Ameliorarea, prin care se dorește ca opinia publică, dar și autoritățile decidente, să înțeleagă importanța și necesitatea existenței Agenției Naționale pentru Zootehnie.
Agenția Națională pentru Zootehnie reprezintă autoritatea competentă a statului în zootehnie, este instituție unică prin atribuțiile sale, de interes național, prin misiunea sa de ameliorare și reproducție, conservarea fondului genetic zootehnic etc.
În conformitate cu prevederile Regulamentului European 1012/2016, regulamentul ameliorarii animalelor, în toate statele Uniunii Europene există un corespondent al Agenției.
La nivel naţional, ANZ este organizată în șapte Centre Regionale de Zootehnie care au în structura lor 41 de Oficii Județene de Zootehnie, prin care sunt realizate atribuțiile Agenției și sunt implementate strategiile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în sectorul zootehnic.
Scurt istoric
Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” este o instituție cu o veche tradiție și importanță strategică națională privind evoluția performanțelor animalelor de reproducție și gestionarea resursei genetice în România.
Astfel:
În anul 1926, prin „Legea creșterii, ameliorării și protecției sănătății animalelor domestice” s-a înființat Institutul Național Zootehnic. Profesorul G .K. Constantinescu, fondatorul zootehniei moderne în România, a organizat și condus Institutul Național Zootehnic, care a apărut ca o necesitate în procesul de trecere de la zootehnia empirică, întâmplătoare, la zootehnia modernă bazată pe știință și cunoaștere.
În anul 1947, Institutul Național de Zootehnie se reorganizează în Institutul de Cercetări Zootehnice, sporind astfel importanța activității, prin Legea nr. 176/1947, publicată în Monitorul Oficial nr. 127/07.06.1947. Institutul de Cercetări Zootehnice avea în subordine staţiuni de cercetare ştiinţifică cu activitate mixtă, respectiv desfăşurarea cercetării pe mai multe specii din zootehnie în aceeași unitate (Bonţida, Pădureni, Runcu, Ruşeţu, Popăuţi, Palas, Dulbanu, Mărculeşti).
În anul 1957 se înfiinţează Centrele de Selecţie a Animalelor ale Consiliului Superior al Agriculturii, sub coordonarea tehnică a Institutului de Cercetări Zootehnice.
În anul 1966, Stațiunea Centrală de Însămânțări Artificiale și Centrul de Selecție a Animalelor se reunesc sub denumirea de Stațiunea Centrală de Reproducție și Selecție a Animalelor București, ca structură în cadrul Institutului de Cercetări Zootehnice.
În anul 1971, prin HCM 87/1971, Stațiunea Centrală de Reproducție și Selecței a Animalelor București se reorganizează în Centrul Republican de Reproducție și Selecție a Animalelor București cu Centrele Județene de Selecţie a Animalelor.
În anul 1975, în baza prevederilor Legii nr. 40/1975 privind creşterea şi ameliorarea animalelor art. 20, se reorganizează, cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Unitatea Republicană de Reproducţie şi Selecţie ca Centrul Naţional de Reproducţie şi Selecţie a Animalelor (C.N.R.S.A.). În baza prevederilor Legii nr. 40/1975, cap. 2 şi 3, unitățile județene de reproducţie şi selecţie a animalelor au atribuţii tehnice importante pe care le desfăşoară.
În anul 1996, Centrul Naţional de Reproducţie şi Selecţie se transformă în Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”.
În anul 2014, Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” devine Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”.
În anul 2018, Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” este desemnată prin lege autoritate competentă în sectorul zootehnic și este responsabilă de implementarea a o serie de Regulamente și Decizii europene.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În perioada următoare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va publica Ghidurile Solicitantului, în variantă consultativă, pentru măsurile din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) ce vor fi lansate în perioada de tranziție, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
În prezent, pe pagina de internet AFIR sunt publicate Ghidurile Solicitantului consultative aferente submăsurilor 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor”; 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, 16.4/16.4a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol”, precum și Anexa - Listă specii plante eligibile pentru investiții noi/extindere/modernizare plante proteaginoase – aferentă Ghidului Solicitantului sm 4.2.
Timp de 15 zile, toți cei interesați pot transmite observații sau sugestii de îmbunătățire a ghidurilor. Ulterior expirării termenului, timp în care AFIR primește propuneri, sugestii sau observații, Ghidurile Solicitantului aferente submăsurilor mai sus menționate vor fi mutate de pe pagina principală a portalului AFIR în paginile special create și dedicate fiecăreia dintre aceste submăsuri.
Aceeași modalitate de publicare va fi aplicată și pentru Ghidurile Solicitantului aferente măsurilor ce vor fi lansate în perioada de tranziție.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Pe 10 noiembrie 2020 se desfășoară Conferința Agribusiness 4.0, în mediul virtual, așa cum au avut loc în acest an majoritatea evenimentelor, situație generată de pandemia COVID-19. Organizatori sunt Fundația Centrul pentru Management Agricol, Clubul Fermierilor Români și agenția de publicitate Godmother.
Ce este Agribusiness 4.0? O ediție maraton de opt ore, în care cei mai importanți jucători din agricultură vor prezenta soluții și planuri concrete celor peste 3.000 de participanți online din rândul fermierilor și al companiilor din sectorul agriculturii.
Totul însă, la distanță, respectând reglementările în vigoare ale situației din prezent, spun organizatorii.
Evenimentul include trei sesiuni care acoperă subiecte de actualitate din industria agricolă, precum provocările fermierilor pentru asigurarea competitivității și gestiunea riscurilor, tehnologie și modele de afaceri și noi meserii în agricultură, dar și strategie integrată de promovare a produsului românesc.
„Toate acestea vor fi prezentate și susținute de 20 de profesioniști din cadrul celor mai importante instituții naționale și internaționale din domeniu, care vor seta agenda industriei în contextul actual, printre care: Adrian Oros - ministrul Agriculturii; Thierry de l'Éscaille - secretar general ELO; Daniel Buda - MEP, ComAgri, Parlamentul European; Achim Irimescu - ministru plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României la UE; Georgiana Rusu - director general Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare; Florian Ciolacu - director executiv Clubul Fermierilor Români și Marian Murguleț - CIO al Guvernului României”, precizează organizatorii evenimentului virtual de agricultură.
Conferința Agribusiness 4.0 este organizată pe o platformă digitală care permite companiilor să își prezinte portofoliul de produse, să propună oferte speciale și să intre în contact direct prin chat și webcam cu reprezentanții firmelor interesate. Astfel, utilizatorii experimentează și accesează în timp real funcționalități și activități organizate în cadrul unei conferințe de agricultură, iar din câteva click-uri pot fi vizitate toate standurile virtuale prezente. Harta evenimentului este interactivă, participanții având posibilitatea de a vizualiza detalii și de a intra în contact cu expozanții.
„Industria agribusiness este și va fi mereu un mediu efervescent care se adaptează la condițiile exterioare foarte repede. Am propus și am găsit deschidere de la companii să punem în același loc, fie el și virtual, toată cererea și oferta din această industrie și suntem siguri că va fi un eveniment cu multiple beneficii pentru toți participanții”, concluzionează Valentin Văcăruș, organizator conferință și manager Godmother.
Revista Fermierului este partener media al evenimentului Agribusiness 4.0.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în intervalul 1 – 31 iulie 2020, se depun cererile de plată pentru sprijinul privind asigurarea recoltei de struguri pentru vin în perioada 2019-2020. Plata sprijinului comunitar pentru campania viticolă respectivă se face în lei, reprezentând 80%, respectiv 50% , 60% (exercițiul financiar 2019-2020) din valoarea totală a primei de asigurare. Ghidul solicitantului pentru asigurarea recoltei plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin a fost aprobat prin Decizia nr. 1382 din 26 iunie 2020.
Cererile de plată trebuie să fie însoțite de următoarele documente: copia actului de identitate (buletin/carte de identitate), pentru persoane fizice/certificat de înregistrare eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și certificat de înregistrare fiscală, pentru persoane juridice; copia poliței de asigurare; document de identitate bancară. „Acordarea sprijinului pentru asigurarea recoltei plantaţiilor viticole este una din măsurile de piaţă ale noii organizări comune de piaţă a produselor vitivinicole menită să contribuie la protejarea veniturilor producătorilor atunci când acestea sunt afectate de dezastre naturale, fenomene climatice cu efecte adverse, boli sau infestari cu dăunatori”, precizează reprezentanții APIA.
Beneficiarii măsurii sunt producătorii, persoane fizice/juridice care asigură recolta plantațiilor viticole cu soiuri pentru struguri de vin. Condiţiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească în vederea acordării sprijinului financiar: să exploateze o suprafață cultivată cu soiuri de viță-de-vie ce produc struguri pentru vin, de minimum 0,1 ha; suprafața de viță-de-vie cu soiuri ce produc struguri pentru vin pentru care s-a încheiat polița de asigurare a recoltei să fie înscrisă în Registrul plantațiilor viticole; să încheie cu un asigurător o poliță de asigurare a recoltei în care să fie menționate cel puțin cantitatea de struguri pentru vin asigurată, suprafața aferentă, localizarea acesteia, denumirea producătorului viticol care exploatează parcela viticolă și valoarea primei de asigurare.
Informaţii detaliate despre sprijinul privind asigurarea recoltei de struguri pentru vin în perioada 2020-2021 se regăsesc în ghidul publicat pe site-ul APIA: http://www.apia.org.ro/files/pages_files/GS_asigurarea_recoltei_struguri_pt_vin_ed_II_rev_1.pdf
Începând de azi, 15 mai 2020, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plată implementate de agenție în cadrul Campaniei 2020 (schema de plată unică pe suprafață - SAPS, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu și măsurile de mediu și climă, respectiv Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale). Prin urmare, fermierii care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și non-bancare care au încheiat convenții cu APIA, pot solicita adeverințe.
Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cererea unică de plată pentru anul 2020 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu și/sau pentru măsurile de mediu și climă – M10, M11, M13. „De asemenea, prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenției, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau că datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenției și că beneficiarul, la data emiterii adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare”, se arată într-un comunicat de presă APIA. Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA. Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor. „Reamintim că, potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%. În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, atragem atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii. Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/FNGCIMM sunt postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale”, transmite Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Foto: Valentin Popa, fermier - jud. Călărași