Discuţiile în cadrul lansării noului produs PIC au fost deschise de Stanca Tudor, director evecutiv al Patronatului Român al Cărnii de Porc. "PIC, lider mondial în genetică, este în România şi rămâne aici – ceea ce nu poate decât să ne bucure. Efectivele de porcine din România crescute în sistem profesional s-au mărit permanent, ca şi cele de reproducţie. Patronatul nostru are 68 de membri, dintre care mulţi sunt deja parteneri ai PIC Romania. Sectorul de porc e în creştere, iar firma PIC s-a orientat foarte bine deoarece avem încă o deficienţă de purcei", a afirmat Stanca Tudor care a realizat o scurtă introspecţie a situaţiei pieţei actuale a cărnii de porc pe plan naţional prezentând ultimele noutăţi din domeniu.
"Avem posibilităţi de dezvoltare"
Caracteristicile pieţei globale şi europene a porcului precum şi viziunea PIC asupra creşterii porcului au fost prezentate de directorul PIC România, Ioan Ladoşi. "Pe primul loc la producţia mondială în lume îl deţine China după care vine Uniunea Europeană. Perspectivele de creştere a producţiei până în 2018 sunt modeste, doar China va cunoaşte o creştere masivă.
De asemenea, preţul carcasei de porc în perioada 2010-2013 va fi moderată", a afirmat Ioan Ladoşi care a menţionat că la noi există un real potenţial de dezvoltare a acestui sector, dar că problema noastră este că avem costuri de producţie foarte ridicate comparativ cu alte ţări din UE. Directorul PIC a prezentat şi câteva aspecte importante privind bunăstarea animală cu referire la paragraful 4 al Anexei Directivei 2001/93/EC, dar şi noutăţile şi proiectele de cercetare ale Grupului PIC.
Ultimele noutăţi ale programului genetic şi de cercetare PIC au fost prezentate de Valentin Kremer, genetician PIC. El a vorbit fermierilor prezenţi despre mecanismul, instrumentele şi avantajele ameliorării genetice, toate fiind parte a programului genetic global al PIC.
Inovaţii în ajutorul fermierilor
Camborough Plus soseşte în România într-un moment propice, un moment de criză, propunându-şi să ajute fermierii să-şi maximizeze profitul şi să reducă costurile de producţie şi întreţinere în fermele cu flux industrial. Despre importanţa şi necesitatea scrofiţei Camborough Plus pe piaţa din România, dar şi avantajele şi rezultatele obţinute de noul produs pe piaţa internaţională au vorbit Mădalin Hîncu şi Marius Boc. Misiunea asumată de PIC Romania rămâne şi pe viitor aceea de a contribui prin valoarea genetică a animalelor livrate, la îmbunătăţirea continuă a performanţelor productive şi financiare în fermele partenere.
Caracteristici Camborough Plus
Camborough Plus a fost creată în urmă cu 5 ani, în Nucleul Genetic Aurora, Canada şi, în tot acest timp, a fost testată pe pieţele din America de Nord, America de Sud, Asia şi Europa.
Rezultând din încrucişarea a doi bunici PIC, GP1010 şi GP1070, Camborough Plus devine cea mai răspândită femelă hibrid produsă de PIC la nivel global. Scrofiţa preia de pe linia paternă caracteristici privind prolificitatea şi capacitatea de alăptare, iar de pe linia maternă preia robusteţea şi longevitatea. În 5 ani de existenţă, Camborough Plus s-a remarcat prin rezultate deosebite privind:
• numărul de purcei fătaţi
• greutatea la înţărcare
• caractere materne îmbunătăţite
• SMZ
• mortalitatea redusă în maternitate
• conversie excelentă a furajului Preformanţe obţinute Camborough Plus în efectiv 40.000 de scroafe
Tabelul il gasiti in revista tiparita
AUTOR: HANELORE ALEXA, FOTO: DELIA CIOHODARU
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) doreşte înfiinţarea unui sistem de info-chioşcuri în zonele rurale pentru a oferi informaţii fermierilor în vederea accesării fondurilor europene pentru agricultură.
Achiziţionarea, instalarea de terminale şi mentenanţa acestora vor fi finanţate de către MADR prin programele de asistenţă tehnică prevăzute din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. De asemenea, la nevoie, Ministerul Agriculturii ar putea finanţa un abonament pentru Internet necesar funcţionării corespunzătoare a acestor info-chioşcuri.
Totodată, MADR consideră că obiectivele tip „info-chioşcuri” pot fi amplasate în sediile primăriilor din zonele rurale. Pentru implementarea acestui proiect, Ministerul Agriculturii propune semnarea unui acord cu Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru a facilita colaborarea cu Prefecturile şi Consiliile Locale.
Agricultorii care vor dori să acceseze informaţiile puse la dispoziţie prin intermediul info-chioşcurilor vor fi îndrumaţi de către angajaţii instituţiilor aflate în subordinea celor două ministere implicate în acest proiect.
Scopul programului iniţiat de MADR este de a creşte eficienţa şi de a simplifica procedurile de completare a cererilor de sprijin din fonduri europene. Informarea la nivel local cu privire la programele finanţate din fonduri comunitare este o prioritate a Ministerului Agriculturii, iar acest program vine în completarea campaniilor de informare derulate de instituţiile subordonate.
Ca în fiecare an, comercianţii de pomi de Crăciun şi-au făcut calculele greşit, scrie antena3.ro.
Mii de brazi au fost abandonaţi în pieţe, negăsindu-şi cumpărători. O demonstrează şi imaginile surprinse vineri noapte în pieţele Obor şi Crângaşi din Capitală.
Aşa că cei care nu au avut bani suficienţi pentru a-şi lua brazi îi pot lua acum gratis, cu atât mai mult cu cât în curând pomii vor ajunge la gropile de gunoi sau vor fi arşi.
Guvernul a aprobat joi modificarea Codului Fiscal, care prevede alinierea accizelor la directivele Uniunii Europene, introducerea declaraţiei unice, a impozitării de 3% pe veniturile microîntreprinderilor, precum şi introducerea impozitării veniturilor nedeclarate de natură necunoscută ale persoanelor fizice.
Ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat, la finalul şedinţei de guvern, că din 2011 microîntreprinderile vor putea opta pentru sistemul de impozitare de 3% din veniturile obţinute, ca alternativă la impozitarea cu 16% a profitului.
Pentru a putea opta pentru acest sistem, o firmă trebuie să aibă între unu şi nouă salariaţi şi o cifră de afaceri de cel mult 100.000 de euro în anul anterior, a precizat Ialomiţianu. El a adăugat că nu vor putea opta pentru acest sistem microîntreprinderile care obţin venituri din activităţi bancare, asigurări, jocuri de noroc, precum şi din consultanţă şi management. Impactul bugetar în cazul că toate microîntreoprinderile ar opta pentru acest sistem ar fi unul pozitiv, de circa 100 milioane lei. O altă modificare importantă a Codului Fiscal, a spus Ialomiţianu, este impozitarea veniturilor nedeclarate ale persoanelor fizice, a căror natură nu poate fi cunoscută în momentul controlului Fiscului.
Aceste venituri vor fi estimate prin metode indirecte, prin metoda cheltuielilor efective şi metoda fluxurilor financiare. Vor fi verificate persoanele cu venituri foarte mari, urmărindu-se elementele de creştere a averilor, cheltuielile efectuate în raport cu veniturile declarate. Fiscul va impozita cu 16% diferenţa dintre cheltuielile efective ale acelei persoane şi veniturile declarate, doar dacă această diferenţă este mai mare de 10% faţă de ce s-a declarat sau este mai mare de 50.000 de lei, a precizat oficialul MFP.
În Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 841 din data de 15 decembrie 2010 a fost publicată Legea nr. 232/2010 privind regimul de import al mostrelor de îngrăşăminte şi al îngrăşămintelor, care a primit avizul favorabil al Comisiei Europene.
Actul normativ reglementează regimul de import al mostrelor de îngrăşăminte şi al îngrăşămintelor chimice, asigurând controlul de conformitate al îngrăşămintelor, urmărirea trasabilităţii îngrăşămintelor pe întreaga filieră, protejarea producătorilor agricoli în vederea utilizării de îngrăşăminte de calitate şi cu eficienţă maximă.
Astfel, în urma depunerii documentaţiei de către importatori, certificatul de abilitare pentru importul mostrelor de îngrăşăminte se emite de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - I.C.P.A. Bucureşti, iar certificatul de abilitare pentru import îngrăşăminte se emite de direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Importul de mostre de îngrăşăminte şi îngrăşăminte (din ţări terţe) este admis numai pe baza prezentării certificatului de abilitare pentru importul mostrelor de îngrăşăminte si a certificatului de abilitare pentru import îngrăşăminte.
Prin adoptarea acestei legi au fost luate măsuri de protecţie pentru producătorii agricoli în vederea utilizării de îngrăşăminte de calitate, precum şi stoparea introducerii în ţară a unor produse neautorizate cu impact negativ asupra mediului înconjurător şi sănătăţii oamenilor.
Informaţii suplimentare:
Monitorul Oficial nr. 841 din data de 15 decembrie 2010
Actul nr. 232 din 7 decembrie 2010
Lege privind regimul de import al mostrelor de îngrăşăminte şi al îngrăşămintelor
Textul complet in format pdf...
Veniturile reale ale angajaţilor din sectorul agricol au înregistrat în România, în 2010, o scădere de 8,2%, cel mai semnificativ declin din UE, în timp ce în Uniunea Europeană (UE27) acestea au crescut cu 12,3%, după un declin de 10,7% în 2009, potrivit datelor preliminare pe 2010 prezentate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Cele mai mari scăderi ale veniturilor agricultorilor s-au înregistrat în România şi Marea Britanie (minus 8,2%), Grecia (minus 4,3%) şi Italia (minus 3,3%).
Cele mai mari creşteri ale veniturilor agricultorilor s-au înregistrat în Danemarca (54,8%), Estonia (48,8%), Irlanda (39,1%), Olanda (32%), Franţa (31,4%), Letonia (25,5%), Belgia (24,1%), Bulgaria (23%) şi Germania (22,8%).
Veniturile reale ale angajaţilor din sectorul agricol au crescut în 2010 în 21 de state membre şi a scăzut în şase ţări membre.
Între 2005 şi 2010 Eurostat estimează că venitul real pentru un angajat din sectorul agricol a crescut, în medie, cu 10% în UE 27 iar forţa de muncă din sectorul agricol a scăzut cu 12,7%.
Salariul minim în mediul privat va fi de 700 de lei, au stabilit sindicatele şi patronatele, care au semnat vineri contractul colectiv de muncă la nivel naţional.
'Salariul unui muncitor calificat creşte de la 720 la 770 de lei. Am încercat să schimbăm veriga de maiştri care vor avea o creştere semnificativă de salarii, de la 780 se va duce la 910 lei. Cei cu studii superioare vor rămâne la acelaşi nivel în valoare absolută, adică 1.200 lei', a declarat Cezar Corâci, preşedintele UGIR 1903.
Potrivit acestuia, există îngrijorări legate de ceea ce se va întâmpla în anumite ramuri ale economiei precum textile, mobilă şi multe sectoare care cuprind IMM-uri, pentru care este un efort deosebit 'să facă ceea ce semnăm noi aici'.
'Am încercat să acoperim, pentru persoanele cu salariile foarte mici, măcar inflaţia', a precizat Corâci.
Adrian Izvoranu, reprezentantul Alianţei Confederaţiilor Patronale din România, a menţionat că influenţa pe inflaţie este nesemnificativă.
'Cifra pe care am negociat-o este agreată şi de FMI în discuţiile de la ultima vizită. Atunci s-a discutat pe această temă şi s-a acceptat această creştere. Vorbim de 700 de lei. Fondul de salarii se va majora cu 12-17%, depinde de ponderea cheltuielilor salariale în cadrul cheltuielilor generale ale companiei. Acolo unde performanţa managerială este mai slabă vor fi probleme', a spus Izvoranu.
Sindicatele s-au arătat nemuţumite de faptul că România va avea şi în 2011 două salarii minime pe economie, unul pentru angajaţii din mediul privat, şi unul pentru cei din mediul public. Sindicatele şi patronatele au convenit ca pe 1 martie să reactualizeze anexa privind ramurile, adaptată la situaţia economică a României şi la problematica europeană.
Această perioadă este necesară pentru a aşeza ramurile în scopul de a încheia contracte la nivel de ramuri. De asemenea, cele două părţi s-au mai angajat ca în 6 luni să se aşeze la masă pentru o adaptare a contractului colectiv de muncă la legislaţia în vigoare şi, respectiv, la propunerile pe care partenerii le-au făcut, în aşa fel încât acest contract, valabil pe o perioadă de 4 ani, să aibă cuprinse în interiorul său drepturile şi obligaţiile lucrătorului din România. Contractul colectiv de muncă este valabil în perioada 2011-2014.
Campania ''Vin Sărbătorile, nu Sfârşitul Lumii! Stop exceselor alimentare!'' a fost lansată, miercuri, de prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, cu scopul de a atrage atenţia asupra efectelor nocive pe care le are această perioadă de supra-alimentare asupra organismului uman. Conform unui studiu, 43% din românii din mediul urban au obiceiuri alimentare nesănătoase şi nu respectă orarul meselor. Principala problemă este faptul că alimentele sunt selectate în principal după gust, fără a se ţine cont de valorile nutritive.
În perioada sărbătorilor de iarnă, românii au obiceiul de a consuma cantităţi uriaşe de mâncare şi, în special, preparate din carne de porc. Şi cum alcoolul nu poate lipsi într-o zi de sărbătoare de la masă, se fac abuzuri şi în acest sens, ceea ce duce la probleme digestive, hipertensiune, iar pe termen lung, la boli de inimă şi diabet.
Potrivit profesorului Mencinicopschi, masa îmbelşugată înseamnă digestie îngreunată. Aproape toate felurile tradiţionale de mâncare sunt preparate din ingrediente incompatibile, din îmbinarea cărora rezultă alimente greu de digerat, hipercalorigene, care stropite generos cu alcool pot trimite de urgenţă la spital, atrage atenţia specialistul.
Consumul excesiv de alcool este destul de frecvent în această perioadă a anului, după cum o dovedesc statisticile medicale făcute publice în anii precedenţi. Consumul moderat de alcool nu este periculos, problemele apar atunci când se depăşeşte limita. Pentru a evita problemele gastrice din perioada aceasta, când toţi mâncăm ceva mai mult şi mai gras, sunt necesare anumite măsuri de precauţie, respectiv să mâncăm sănătos, să reducem tutunul, să consumăm multe citrice şi odihnă suficientă. Pentru a petrece sărbatori liniştite şi fără probleme de sănătate, prof. dr. Mencinicopschi oferă mai multe informaţii pe site-ul său - www.doctormenci.ro - unde urmează să fie postate şi o serie de articole informative cu sfaturi esenţiale pentru a "supravieţui" sărbătorilor. Potrivit prof. Mencinicopschi, scopul este de a educa poporul român şi de a oferi informaţii cruciale pentru această perioadă a anului.
România şi Bulgaria au avut, în 2009, un PIB/locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) mai mic cu 50 până la 60 la sută faţă de media din Uniunea Europeană, potrivit unei estimări revizuite publicată, miercuri, de Oficiului European de Statistică (Eurostat).
Valoarea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) în România s-a situat la 46 la sută din media Uniunii Europene, în creştere cu un procent faţă de estimările preliminare publicate în luna iunie. România ocupă în continuare penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei, unde valoarea PIB/locuitor exprimat în PPS a fost de 44 la sută din media UE.
Comparativ, în 2008, PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) în România s-a situat la 47 la sută din media UE, iar în Bulgaria la 44 la sută din media UE.
Şi în 2009 cea mai prosperă ţară membră a blocului comunitar a fost Luxemburg, unde PIB/locuitor exprimat în PPS a fost de peste două ori şi jumătate mai mare (271 la sută) faţă de media din UE, în scădere faţă de 280 la sută în 2008. Urmează Olanda, unde PIB/locuitor exprimat în PPS a fost cu 30% mai mare (131%) faţă de media din UE, în scădere faţă de 134% în 2008.
În Irlanda, Austria şi Danemarca, PIB/locuitor exprimat în PPS a fost între 20 şi 30% mai mare comparativ cu media din UE, în timp ce în Suedia, Germania, Belgia şi Marea Britanie PIB/locuitor exprimat în PPS a fost anul trecut între 10 şi 20% mai mare comparativ cu media din UE. Franţa, Italia şi Spania au înregistrat în 2009 un PIB/locuitor exprimat în PPS între 0 şi 10% mai mare comparativ cu media din UE.
Imediat sub media din UE se situează Grecia şi Cipru (0-10% sub media din UE), iar Cehia, Portugalia, Malta şi Slovacia au avut în 2009 un PIB/locuitor exprimat în PPS mai mic cu 10 până la 30% faţă de media din UE. Ungaria, Estonia, Polonia, Lituania şi Letonia au înregistrat în 2009 un PIB/locuitor exprimat în PPS a fost între 30 şi 50% mai mic faţă de media UE. Pe ultimele locuri se situează România şi Bulgaria.
România se menţine în continuare în zona recesiunii, celelalte state din Uniunea Europeană care nu au ieşit din recesiune fiind Irlanda, Grecia, Luxemburg şi Olanda, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Vergil Voineagu.
Tehnic, ieşirea din recesiune presupune creştere economică în două trimestre consecutive faţă de trimestrele precedente. Raportat la trimestrul precedent, România a înregistrat scădere economică de 0,3% în trimestrul I 2010, creştere de 0,3% în trimestrul II 2010 şi scădere de 0,7% în trimestrul III 2010. Faţă de acelaşi trimestru din anul precedent, România a înregistrat scăderi de 3,2%, 1,5% şi respectiv 2,2%.
Grecia şi România au fost singurele state membre ale Uniunii Europene care au înregistrat în trimestrul al treilea al acestui an o scădere a Produsului Intern Brut în ritm anual. În timp ce Uniunea Europeană a înregistrat, în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, o creştere a PIB de 2,2% (după o creştere de 2,0% în trimestrul al doilea), iar zona euro a avut o creştere economică la 1,9%, PIB-ul Greciei a înregistrat o contracţie de 4,5% în ritm anual, iar România a înregistrat o scădere economică de 2,2%.
Situaţia este similară în ceea ce priveşte datele privitoare la evoluţia PIB în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu trimestrul precedent. Potrivit Eurostat, Uniunea Europeană a înregistrat o creştere trimestrială a PIB de 0,5% iar în zona euro PIB a crescut cu 0,4% în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul al doilea. În schimb, Grecia (minus 1,1%) şi România (minus 0,7%) au fost singurele state membre ale Economia Uniunii Europene care au înregistrat o scădere a Produsului Intern Brut.
Instituţiile statului ar trebui să verifice documentele pe care trebuie să le deţină orice vânzător de produse tradiţionale şi să ia măsuri împotriva contrafacerilor, nu să distrugă comerţul cu acest tip de produse, consideră Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR)
'Este înfiorător faptul că instituţiile statului nu verifică documentele pe care trebuie să le deţină orice vânzător de produse tradiţionale şi nu ia măsuri împotriva contrafacerilor. Acest lucru nu trebuie să ducă la distrugerea germenului unui nou tip de comerţ în care drumul de la producţie până la farfuria consumatorului este mai scurt, în care poluarea este mai redusă şi cantităţile de adjuvanţi, aditivi, coloranţi etc sunt sensibil diminuate sau absente. Înfiorător este faptul că adevăraţii evazionişti sunt cei care ne dau lecţii de moralitate în timp ce vina este aruncată asupra celor care vând 10 ouă sau 3 kg de morcov pe o piaţă controlată', declară directorul executiv al FNPAR, Daniel Botănoiu, într-un comunicat remis Agerpres.
Acesta a adăugat că 'înfiorător' este faptul că în România intră camioane încărcate cu porci vii cu destinaţia Bulgaria, după care sunt sacrificaţi în România fără ca cineva să răspundă pentru acest lucru.
'Surprinzător, porcii nu se descarcă în curţile celor care produc mărfuri tradiţionale nici măcar în curţile producătorilor de carne de porc autohtoni, ci în curţile celor care au abatoare şi firme de procesare specializate', a adăugat Botănoiu.
FNPAR, cea mai mare organizaţie patronală din agricultură, a fost înfiinţată în anul 2007, iar membrii săi reprezintă 67% din sectorul agricol din România. Federaţia are reprezentativitate la nivel european, fiind afiliată la Copa Cogeca, cea mai mare organizaţie a producătorilor şi cooperativelor agricole europene.
Uniunea Europeană va subvenţiona şi în România agricultura ecologică începând cu 2011. În funcţie de tipul de cultură, subvenţiile ar urma să fie cuprinse între 153 de euro pe hectar şi 400 de euro pe hectar.
Pentru a obţine subvenţiile, agricultorii trebuie să se constituie în persoane fizice autorizate şi să obţină ulterior o acreditare care să ateste faptul că nu folosesc chimicale pe plantele pe care le cultivă. România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu primeşte sprijin financiar comunitar pentru agricultura ecologică.
Din informaţiile operative centralizate de Institutul National de Statistică asupra ritmului de colectare a datelor statistice în teren la Recensământul General Agricol, în cele şase zile de la demararea activităţilor recenzorilor, se constată că s-au completat 8,35 % din numărul chestionarelor statistice estimate a fi înregistrate.
- În 18 judeţe înregistrarea datelor statistice a fost superioară mediei calculate la nivel naţional. Procente mai mari s-au înregistrat în:
1. Judeţul Arad -15.51 % din chestionarele estimate a fi înregistrate
2. Judeţul Dolj -13.61 %
3. Judeţul Vaslui -12.84 %
4. Judeţul Braşov - 10.68 %
5. Judeţul Brăila - 10.42 %
6. Mehedinţi -10,13 %
Un ritm mai scăzut s-a înregistrat în:
Rezultatele la nivelul fiecărui judeţ privind înregistrarea datelor statistice la Recensământul General Agricol la data de 8 decembrie 2010 sunt prezentate în anexă.
Secretariatul Tehnic Central al Comisiei Centrale pentru Recensământul General Agricol 2010
Producătorii agricoli pot depune cererea de acord prealabil pentru finanţarea prin rambursare pentru motorina utilizată în agricultură pentru anul 2011 până la data de 31 decembrie 2010.
Cererea de acord prealabil pentru finanţare prin rambursare se depune la centrul judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Prin această cerere, beneficiarii estimează cantitatea de motorină care va fi utilizată în anul 2011 la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, respectiv în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare şi pentru care solicită trimestrial ajutorul de stat.
Precizăm că, până în prezent, au fost depuse 200 de cereri de acord prealabil pentru finanţarea prin rambursare.
După obţinerea acordului prealabil, emis de către APIA, beneficiarii trebuie să depună la centrele judeţene APIA o cerere trimestrială pentru ajutorul de stat prin rambursare a diferenţei de acciză.
Cererea se depune până la finele lunii următoare trimestrului pentru care se solicită rambursarea şi este însoţită de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate în trimestrul respectiv, precum şi de documentele prevăzute de Ordinul 126/2010 cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit HG 408/2010, pentru motorina utilizată la efectuarea lucărilor mecanice în agricultură se stabileşte o acciză redusă de 21 euro/1000 litri. Diferenţa dintre acciza standard şi cea redusă se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare.
Informaţii suplimentare
Categoriile de beneficiari ai ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură:
1. producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi cele familiale constituite potrivit O.U.G. nr. 44/2008 şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar, sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;
2. organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare - dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie;
3. întreprinderile mici şi mijlocii care desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare agricole, definite conform Legii nr. 346/2004 şi prevederilor anexei I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008;
4. organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu completările ulterioare.