Comunicarea prin gust
VINVEST şi Institutul Multimedia româno-elveţian, continuă seria de evenimente planificate cu ocazia deschiderii expoziţiei "De la primele scrieri, la multimedia. O scurtă istorie a comunicării şi mai mult..."
Muzeul de Artă Timişoara a fost gazda evenimentului "Comunicarea prin gust" ce a avut loc la 15 martie 2011. Acest eveniment s-a adresat oamenilor de afaceri, reprezentanţilor HoReCa, magazinelor de specialitate etc.
Scopul acestui eveniment a fost acela de informare, familiarizare şi demonstrare a aplicabilităţii codurilor QR pentru produsele sectorului vitivinicol prezente în spaţiul businessului autohton.
Cele 17 soiuri de vin ale producătorilor Cotnari, Jidvei, Murfatlar, Cramele Recas, Vinarte, Societatea Romană de Promovare a Vinului, S.E.R.V.E. Ceptura, Vie Vin Vânju Mare, Winero, Produse Moldoveneşti au fost prezentate şi degustate în cadrul acestei manifestări.
Până la data de 30 aprilie a.c., cele 17 vinuri vor rămâne expuse în Sala Baroc din cadrul Muzeului de Artă Timişoara.
Cererea de reexaminare a preşedintelui cu privire la aplicarea cotei TVA de 5% pentru alimentele de bază, respinsă
Plenul Senatului a respins, miercuri, cererea de reexaminare transmisă Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu a legii prin care este aplicată o cotă a TVA de 5% pentru alimentele de bază.
Cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu a primit din partea Comisiei pentru buget din Senat un raport de respingere, acesta fiind aprobat de plenul Senatului cu 53 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă şi o abţinere, cererea preşedintelui fiind astfel respinsă.
În timpul dezbaterilor din plenul Senatului pe marginea acestui subiect, senatorul PSD Adrian Ţuţuianu a susţinut că grupul parlamentar pe care îl reprezintă nu va susţine cererea de reexaminare, social-democraţii considerând că legea amintită este necesară pentru cetăţenii României.
"România are cea mai mare cotă a TVA-ului din Europa, după Danemarca care are 25%, în timp ce rata sărăciei în România este dublă faţă de restul ţărilor europene. Discutăm de foarte mult timp despre un TVA diferenţiat pentru alimentele de bază. Legea este necesară pentru categorii mari de oameni din România. În plus, preţurile au crescut în ultima perioadă, ceea ce afectează familiile sărace şi pensionarii", a declarat Ţuţuianu.
Senatorul democrat-liberal Ovidiu Marian a susţinut punctul de vedere al grupului pe care îl reprezintă, afirmând că PDL va vota în favoarea adoptării cererii de reexaminare a preşedintelui, întrucât 'legea a trecut de Camera Deputaţilor dintr-o eroare'. Şi liderul grupului mixt Şerban Mihăilescu a susţinut că senatorii independenţi nu susţin legea de aplicare a unui cote reduse a TVA-ului pentru alimentele de bază, deoarece 'astfel de reglementări nu pot fi conţinute într-o singură lege'.
Legea transmisă spre promulgare prevede nivelul de aplicare a unei cote reduse a TVA de 5% asupra bazei de impozitare pentru livrarea de pâine, carne proaspătă, lapte de consum, ulei vegetal, zahăr şi produse expandate din cereale.
Propunerea legislativă privind modificarea legii 571/2003 privind Codul Fiscal a fost adoptată de Camera Deputaţilor, Cameră decizională în acest caz, în data de 19 octombrie 2010. Propunerea are ca iniţiatori mai mulţi parlamentari PSD şi PNL.
Cereri de plată pentru 1,075 milioane hectare, depuse în cadrul SAPS 2011
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 1 - 18 martie 2011, au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă SAPS 2011, un număr de 200.255 cereri de plată, pentru o suprafaţă de circa 1.075.905,78 hectare.
Dintre cei 200.255 de fermieri care au depus cereri de plată, 194.838 au completat declaraţia de suprafaţă utilizând aplicaţia IPA Online pentru o suprafaţă de 1.056.989,59 hectare.
La nivelul centrelor judeţene/locale au fost depuse, în mod clasic, un număr de 5.417 cereri, pentru o suprafaţă de 18.916,19 hectare.
Reamintim că APIA a lansat, la data de 1 martie 2011, Campania de primire a cererilor de plată pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă pentru anul în curs.
Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaţă, fermierii trebuie să depună la Centrele APIA, în intervalul 1 martie - 16 mai 2011, o singură cerere de plată. Pentru depunerea cererilor de plată începând cu data de 17 mai, se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 11 iunie 2011, cererea de sprijin nu mai este admisă la calcul.
Campania de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă SAPS 2011
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 14 - 18 martie 2011, au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă SAPS 2011, un număr de 200.255 cereri de plată, pentru o suprafaţă de circa 1.075.905,78 hectare.
Dintre cei 200.255 de fermieri care au depus cereri de plată, 194.838 au completat declaraţia de suprafaţă utilizând aplicaţia IPA Online pentru o suprafaţă de 1.056.989,59 hectare.
La nivelul centrelor judeţene/locale au fost depuse, în mod clasic, un număr de 5.417 cereri, pentru o suprafaţă de 18.916,19 hectare.
Reamintim că APIA a lansat, la data de 1 martie 2011, Campania de primire a cererilor de plată pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă pentru anul în curs.
Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaţă, fermierii trebuie să depună la Centrele APIA, în intervalul 1 martie - 16 mai 2011, o singură cerere de plată. Pentru depunerea cererilor de plată începând cu data de 17 mai, se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 11 iunie 2011, cererea de sprijin nu mai este admisă la calcul.
106.957 cereri de plată depuse la APIA pentru sprijinul pe suprafaţă SAPS 2011
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 1-11 martie 2011, au fost depuse în cadrul Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă SAPS 2011, un număr de 106.957 cereri de plată, pentru o suprafaţă de circa 543.051,29 hectare.
Dintre cei 106.957 de fermieri care au depus cereri de plată, 102.908 au completat declaraţia de suprafaţă utilizând aplicaţia IPA Online pentru o suprafaţă de 529.060,95 hectare.
La nivelul centrelor judeţene/locale au fost depuse, în mod clasic, un număr de 4.049 cereri, pentru o suprafaţă de 13.990,34 hectare.
Reamintim că APIA a lansat, la data de 1 martie 2011, Campania de primire a cererilor de plată pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă pentru anul în curs.
Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaţă, fermierii trebuie să depună la Centrele APIA, în intervalul 1 martie - 16 mai 2011, o singură cerere de plată. Pentru depunerea cererilor de plată începând cu data de 17 mai, se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 11 iunie 2011, cererea de sprijin nu mai este admisă la calcul.
Ministrul agriculturii Valeriu Tabără a acordat o Diplomă de Excelenţă Societăţii Comerciale Cramele Recaş SA
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Valeriu Tabără, a acordat miercuri, 9 martie 2011, o Diplomă de Excelenţă Societăţii Comerciale Cramele Recaş SA pentru vinul SOLO QUINTA 2010, care a obţinut trofeul pentru cel mai bun vin alb sec în concursul „Vinalies Internationaes 2011”, desfăşurat la PARIS în perioada 25 februarie-1 martie.
„Începem acordarea unor diplome de excelenţă pentru cei care obţin rezultate la târgurile internaţionale. Ne face mare plăcere să acordăm prima diploma pentru vinul SOLO QUINTA şi apreciem drept un succes de mare prestigiu al unui domeniu de mare importanţă economică – cel al viticulturii. Dintre toate proiectele Ministerului Agriculturii cu finanţare din fonduri europene, cele pe restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole merg cel mai bine, toţi banii fiind cheltuiţi cu folos. Astfel, din 2007 numărul de beneficiari de fonduri europene – a crescut de la 40, pentru 1.176 ha cu o valoare de 6,9 milioane euro la 189 de beneficiari în 2010 pentru o suprafaţă de 5.124 ha cu o valoare de 41,54 milioane de euro. În 2011, până în prezent au fost depuse proiecte de 42 de beneficiari, pentru o suprafaţă de 1.379 ha si o valoare de 10,43 milioane de euro, din suma de 42 milioane de euro disponibilă pentru tot anul în curs”, a declarat ministrul Valeriu Tabără în deschiderea conferinţei de presă.
Strategia de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc pentru perioada 2006-2015 vizează, printre altele şi creşterea suprafeţelor apte să producă vinuri DOC asociată cu o mărire a ponderii vinurilor de calitate şi evident cu scăderea producţiei de vin de masă.
O altă măsură de sprijin din fonduri europene se referă la promovarea vinurilor pe pieţele ţărilor terţe pentru campaniile viticole 2008/2009-2012/2013. Acesta se acordă producătorilor sau organizaţiilor de producători de vinuri cu denumire de origine controlată (DOC) şi vinuri cu indicaţie geografică (IG), care desfăşoară acţiuni de promovare sau publicitate, participă la evenimente, târguri, expoziţii şi concursuri internaţionale şi efectuează studii de piaţă şi studii de evaluare a măsurilor de promovare şi informare.
Sprijinul financiar comunitar acordat este de 50%, de la bugetul de stat este sub formă de cofinanţare în valoare de 30% din totalul cheltuielilor eligibile, iar beneficiarul contribuie cu aproximativ 20 % din valoarea proiectului.
În prezent au fost aprobate şi se află în derulare programe de promovare în Japonia, Rusia, China şi SUA.
Punctajul pentru membrii OIPA va fi acordat în cadrul Măsurii 123 începând cu sesiunile următoare
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) aduce clarificări asupra unuia dintre criteriile de selecţie ale proiectelor care sunt depuse în cadrul Măsurii 123 'Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere' a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 - 2013.
Astfel, menţionăm că membrii Organizaţiilor Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) care depun proiecte de investiţii în cadrul Măsurii 123, nu pot primi 17 puncte pentru îndeplinirea criteriului de selecţie numărul 5 în cadrul acestei sesiuni de cereri de proiecte, ci doar în cadrul sesiunilor următoare.
În cadrul acestui criteriu este specificat faptul că beneficiari eligibili sunt cei care alcătuiesc 'forme asociative constituite cu minim 6 luni înainte de lansarea sesiunii pentru care aplică, conform legislaţiei în vigoare' sau 'membri ai unei Organizaţii Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) recunoscută, cu o vechime de minimum 6 luni în cadrul OIPA'. De asemenea, solicitantul poate fi membru al unei asociaţii care este membru fondator al unei OIPA.
Aşadar, conform criteriului de selecţie numărul 5 a cererilor de finanţare din cadrul Măsurii 123, solicitanţii eligibili trebuie să fie:
- cooperative agricole de procesare a produselor agricole - conform Legii nr. 566/2004;
- societăţi cooperative de valorificare - conform Legii nr. 1/2005;
- asociaţii familiale sau întreprinderi familiale, conform OUG nr.44/200;
- grupuri de producători recunoscute în conformitate cu Ordonanţa nr. 37/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
- membri ai unei Organizaţii Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) - solicitantul eligibil trebuie să demonstreze în studiul de fezabilitate sau în memoriul justificativ că investiţia deserveşte membrii formei asociative, exclusiv OIPA.
Dacian Cioloş: Nu se pune problema unei crize alimentare în Uniunea Europeană
Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, consideră că la ora actuală nu se pune problema unei crize alimentare în Uniunea Europeană.
"La nivel european nu stăm atât de prost cu stocurile şi nu se pune problema unei crize alimentare în UE din cauza lipsei aprovizionării pieţelor. Stocurile se vând, se reconstituie prin cumpărare, dar UE are un potenţial de producţie reală. Lucrurile nu stau foarte prost şi nu avem motive de îngrijorare. Vom vedea cum va fi şi recolta pe care o aşteptăm în acest an", a declarat, vineri, Dacian Cioloş.
În ceea ce priveşte intrarea României într-o potenţială criză alimentară, după cum afirmă tot mai multe voci în ultima perioadă, comisarul Cioloş a afirmat că nu poate exprima o părere avizată, iar la afirmaţia că România ar fi capabilă să hrănească 80 de milioane de oameni, a răspus:"Să le hrănească".
"Eu nu vreau să dau sfaturi, dar am mai spus că punctul de plecare este să ai orientare pe mai mulţi ani de zile, respectiv ce vrei să faci, în care sectoare şi regiuni, utilizând anumite tipuri de resurse. Este o condiţie necesară, dar poate nu suficientă, dar este un punct de plecare şi abia apoi poţi explica concret cum vrei să hrăneşti 30-40-50 de milioane de oameni. Potenţial au o grămadă de ţări din Africa, dar acesta trebuie valorificat. Să ştii cum să valorifici resursele din ţară, folosind fonduri europene, să cunoşti perspectivele pieţei comune, dar şi cele mondiale. Acestea sunt întrebări la care România trebuie să răspundă, nu comisarul pe agricultură. Eu răspund prin PAC, de care beneficiază şi România, dar modul cum o face depinde de autorităţile de aici, şi nu numai de ministru, ci şi de modul cum se organizează agricultorii", a explicat comisarul european.
Potrivit acestuia, în perioada următoare tendinţa la nivel european este ca preţurile la alimente să rămână ridicate datorită volatilităţii mari a acestora.
Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală Dacian Cioloş se află într-o vizită oficială în România (3-4 martie), unde a discutat cu autorităţile de la Bucureşti probleme de actualitate de pe agenda Comisiei Europene şi a României.
Oficialul european s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu şi cu premierul Emil Boc.
De asemenea, Dacian Cioloş a aut întrevederi cu ministrul Muncii, Ioan Botiş, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu, şi ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea. Întrevederea cu ministrul Agriculturii nu a avut loc deoarece Valeriu Tabăra se află, în aceste zile, într-o vizită oficială în Franţa.
Noul model de scrisoare de confort
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a publicat pe pagina oficială de internet (www.apdrp.ro) noul model de scrisoare de confort angajantă, valabilă pentru sesiunile de depunere a proiectelor care vor fi organizate începând cu luna martie 2011.
Noul model de scrisoare de confort angajantă l-a înlocuit pe cel anterior şi este agreat atât de către Autoritatea de Management pentru PNDR, APDRP şi Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) IFN SA, cât şi de către instituţiile bancare partenere a FGCR şi cele semnatare a protocoalelor de colaborare (Alpha Bank România SA, Banca Comercială Română, Bancpost, BRD – Groupe Société Générale S.A., CEC Bank).
Modelul standard de scrisoare de confort se va întocmi şi elibera de către băncile comerciale care se angajează să acorde credite bancare solicitanţilor de fondurilor europene nerambursabile pentru asigurarea cofinanţării private.
Această cofinanţare trebuie să asigure minimum contravaloarea cheltuielilor eligibile care vor fi suportate de beneficiar.
Scrisoarea de confort trebuie depusă odată cu Cererea de Finanţare la Oficiul Judeţean al APDRP.
Scrisoarea de confort este un document justificativ prin care se dovedeşte posibilitatea de cofinanţare a beneficiarului, scopul fiind de a asigura implementarea proiectelor selectate pentru finanţare.
APDRP deschide două noi sesiuni de depunere de proiecte, din 1 martie
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit va deschide, în perioada 1 - 31 martie 2011, a unsprezecea sesiune de depunere de cereri de proiecte pentru măsura 123 - 'Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere' şi a şasea sesiune pentru măsura 313 - 'Încurajarea activităţilor turistice' din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).
Potrivit datelor APDRP, fondurile totale disponibile pe cele două măsuri sunt de 215 milioane de euro, din care 130 de milioane de euro pentru măsura 123 şi 85 milioane de euro pentru 313.
Fondurile alocate măsurii destinate încurajării activităţilor turistice (măsura 313) sunt defalcate pe cele patru componente, respectiv 'Investiţii în infrastructura de primire turistică' - 55,25 milioane de euro, 'Investiţii în activităţi recreaţionale' - 14,45 milioane de euro, 'Investiţii în infrastructura la scara mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice' - 12,75 milioane de euro şi 'Dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural' - 2,55 milioane de euro.
Suma maximă nerambursabilă pentru finanţarea unui proiect din cadrul măsurii 123 este de două milioane de euro, în timp ce pentru măsura 313 este de 200.000 de euro.
Depunerea proiectelor se va face la sediile judeţene ale APDRP, între orele 9.00 şi 14.00, solicitantul trebuind să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în ghidul solicitantului aferent fiecărei măsuri.
Termenul limită pentru depunerea proiectelor este 31 martie, ora 12.00, rezultatele urmând să fie anunţate pe site-urile APDRP şi MADR
Citeşte mai mult ...
Acţiuni ample de control pentru prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de arbori
Reprezentanţii Ministerului Mediului şi Pădurilor şi cei ai Inspectoratului General al Poliţiei Române au organizat în perioada 22 – 25.02.2011, o amplă acţiune de control pe raza judeţelor Harghita şi Neamţ pentru prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de arbori din păduri şi a faptelor ilegale asociate din exploatarea, circulaţia, depozitarea, prelucrarea primară şi comercializarea materialului lemnos. Acţiunea s-a desfăşurat în baza unui plan comun de acţiune al Ministerului Mediului şi Pădurilor şi al Inspectoratului General al Poliţiei Române,
Controlul a fost coordonat de 5 ofiţeri din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Ordine Publică şi de un reprezentant al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva. La acţiunea de control au participat 42 poliţişti din cadrul Inspectoratelor de Poliţie Judeţene Harghita şi Neamţ, 21 de jandarmi din cadrul Inspectoratelor de Jandarmi Judeţene Harghita şi Neamţ, 31 specialişti silvici şi 2 comisari din cadrul Gărzii
Au fost verificate 18 societăţi comerciale în domeniul silvic, au fost organizate 15 filtre pe drumurile publice şi controlate 112 mijloace auto şi hipo, fiind constatate 19 infracţiuni, din care 15 la Legea 46/2008 - Codul Silvic, 3 la Legea 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi una la O.U.G. 195/2002 privind regimul circulaţiei pe drumurile publice.
Totodată, 33 de persoane au fost depistate săvârşind abateri la normele contravenţionale, dintre care 27 de persoane, la regimul silvic, valoarea totală a sancţiunilor aplicate fiind de 117.500 lei.
De asemenea, au fost ridicaţi în vederea confiscării 287 m.c. material lemnos, în valoare totală de 51.270 de lei, iar 781 m.c. material lemnos, în valoare de 189.551 de lei, au fost ridicaţi în vederea stabilirii provenienţei.
„Dacă facem o comparaţie cu 2009, tăierile ilegale din 2010 au fost mai puţine. Am modificat legislaţia şi am introdus sancţiuni drastice pentru o arie mai largă de abateri. Am inclus Jandarmeria, Poliţia de frontieră şi Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă, pe lângă cei din sistemul silvic, care vor putea aplica aceste sancţiuni în cazul constatării unor abateri de la Codul silvic. Însă nu este suficient. Voi propune în continuare să înăsprim şi mai mult sancţiunile. Voi propune să constituie infracţiune orice fel de tăiere ilegală din pădure, indiferent de cantitate, nu numai cazurile în care este depăşită cantitatea de 5 mc, aşa cum este în momentul de faţă. Acţiunile cum a fost cea de zilele trecute contribuie la reducerea acestui fenomen”, a declarat ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely.
Astfel de acţiuni ample de control pentru prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de arbori din păduri vor fi organizate pe parcursul întregului an.
Guvernul analizează o măsură de obligare a supermarketurilor să aloce până la 30% produselor româneşti
Guvernul analizează o propunere a patronatelor prin care s-ar impune supermarketurilor să aloce 20-30% din spaţiu produselor româneşti, a declarat, vineri, prim-ministrul Emil Boc.
El a menţionat, însă, că măsura trebuie să ţină cont de prevederile europene în domeniu, pentru a putea fi adoptată.
"Am ţinut cont de câteva dintre propunerile pe care mediul de afaceri le-a avansat, propuneri care vor fi analizate de către structurile ministeriale. O propunere pe care o vom analiza inclusiv cu Consiliul Concurenţei, din perspectiva legislaţiei europene, este cea legată de propunerea ca în supermarketuri să existe un procent de 20-30% din spaţiu alocat pentru produsele autohtone. Propunerea mie mi se pare corectă, dar va trebui analizată din perspectiva legislaţiei europene. Cred că acest lucru este bine-venit, sub rezerva de a analiza legislaţia europeană în materie", a spus Boc.
Primul-ministru a discutat vineri cu sindicatele şi apoi cu patronatele, la Ministerul Muncii, despre Codul muncii şi despre măsuri de încurajare a mediului de afaceri.
Valeriu Tabără: Irigaţiile - una dintre cele mai mari catastrofe ale României
Sistemul de irigaţii din România este, în opinia ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, una din cele mai mari catastrofe ale României.
'Sistemul de irigaţii este, cu contribuţia mai multor factori, una din cele mai mari catastrofe ale României. Nu am reuşit să aşezăm sectorul pe un făgaş de normalitate. În 2010, nu am găsit niciun demers către UE pentru susţinerea domeniului. Lucrăm acum la un pachet de măsuri pentru a-l promova la UE pentru a ni se accepta relaţionarea directă cu Mediul şi s-ar putea să reuşim să cuprindem un pachet de măsuri care să fie susţinut financiar', a declarat joi, la Tulcea, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, răspunzând astfel nemulţumirilor unor fermieri privind lipsa subvenţiilor pentru sistemul de irigaţii.
Referindu-se la situaţia digurilor din judeţul Tulcea, în condiţiile în care există lucrări de apărare împotriva inundaţiilor al căror statut juridic nu este clar, ministrul a menţionat că doreşte limpezirea situaţiei acestora.
'Vrem să clarificăm situaţia juridică a digurilor din judeţul Tulcea, pentru că nu e una normală. Trebuie să vedem ce poate fi luat de autoritatea locală şi ce trebuie să revină de drept celor care gestionează digurile. Sunt, din păcate, mai mulţi gestionari care trebuie să vină sub o singură autoritate. Dacă digurile sunt de interes naţional, ele vor fi preluate de stat, în schimbul lor urmând să fie acordate despăgubiri', a menţionat Valeriu Tabără.
De asemenea, ministrul Agriculturii a anunţat că, în august, cel mai probabil comisarul UE desemnat de Grecia pentru Pescuit, Maria Damanaki, va vizita România, Tulcea urmând să fie unul din oraşele gazdă.
'Ar trebui să avem normele foarte bine puse la punct astfel încât să obţinem încrederea că România poate folosi mulţi bani pentru pescuit, inclusiv pentru susţineri sociale. Argumentul meu pentru menţinerea cotelor la pescuit în Marea Neagră a fost pentru a susţine comunităţile de pescari, fiindcă sunt pentru tradiţiile locale', a afirmat ministrul Tabără.
Oficialul guvernamental s-a pronunţat împotriva renaturării, susţinând că decizia trebuie luată în funcţie de eficienţa financiară a activităţilor.
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a participat joi la Tulcea la dezbaterea ''Satul românesc - între prezent şi viitor'', organizată de Antena Satelor, Asociaţia Comunelor din România şi Prefectura judeţului Tulcea, la eveniment fiind prezenţi peste 100 de agricultori şi autorităţi.
Micozele porumbeilor
Micozele sunt boli cauzate mai ales de alimentaţia cu furaje mucegăite, de proastă calitate, ce pot afecta grav performanţele porumbeilor. Ignorarea calităţii grăunţelor precum şi intervenţia cu antibiotice fără a cunoaşte adevărata cauză a îmbolnăvirilor, duce la trenarea bolii în efectiv ajungându-se uneori şi la moartea exemplarelor foarte slăbite.
Aspergiloza
Boala este produsă de fungii din specia Aspergillus fumigatus. Sporii de Aspergillus se găsesc în furajele şi în aşternutul mucegăit de unde, pe cale aerogenă sau digestivă, ajung în organismul păsărilor.
Aspergiloza afectează în special organismele slăbite (imunodepresate) în urma alimentaţiei deficitare sau după administrarea excesivă de antibiotice. La pui apar tulburări respiratorii acute, evoluând cu anorexie, diaree albicioasă, prezenţa de noduli în cavitatea bucală şi la comisurile ciocului, dispnee, gâjâială. Nu apare rinita. La adulţi afecţiunea îmbracă o formă cronică, cu respiraţie grea, nările sunt murdare, excrementele sunt cretoase, slăbire.
Porumbeii trecuţi prin boală nu mai sunt apţi de performanţe sportive.
Anatomopatologic se observă noduli aspergilari în pulmoni, saci aerieni şi ficat.
Diagnosticul se pune prin examen de laborator micologic şi micotoxicologic.
Tratament: se scot din alimentaţie furajele alterate.
Grăunţele se pot umecta cu o soluţie de acid acetic 2% sau Violet de genţiana 1g/kg de boabe, 7 până la 45 zile sau NISTAROM 1,5 g/kg grăunţe. Se asigură suplimentar polivitamine (C.P.B) şi HEPATOPROTECT (pulbere hidrosolubilă cu metionină, vit. C, vit. B1 şi glucoză) 1g/2,5 kg greutate vie, zilnic, minim 3 săptămâni şi COLUMBOCLIN, 1-2 zile consecutive.
Aflatoxicoza
Este o micotoxicoză produsă de aflatoxine (toxine secretate de Aspergillus flavus) extrem de puternice. Apar în boabele mucegăite de cereale. Porumbeii se intoxică când ingeră accidental hrană mucegăită. Apare inapetenţă, tristeţe, anemie, sufuziuni, edeme în muşchii pectorali, hepatică (aflatoxică) şi moarte.
În cazul ingestiei reduse de micotoxine porumbeii se pot reface.
Tratament: se vor administra numai furaje de bună calitate, se vor scoate din alimentaţie grăunţele alterate sau cele păstrate în condiţii necorespunzătoare. Se va administra NISTAROM 1,5 g/kg grăunţe sau se pot umecta acestea cu o soluţie de acid acetic 2% sau Violet de genţiana 1g/kg de boabe, 7 până la 45 zile. Suplimentar se asigură polivitamine (C.P.B) şi HEPATOPROTECT (pulbere hidrosolubilă cu metionină, vit. C, vit. B1 şi glucoză) 1g/2,5 kg greutate vie, zilnic, minim 3 săptămâni.
Candidoza
Are ca agent etiologic Candida albicans, apărând în general la tineret şi la păsările afectate de alte boli preexistente (trichomonoza), avitaminoze, abuzul de antibiotice. Porumbeii afectaţi sunt abătuţi, nu au poftă de mâncare, respiră cu dificultate. Nările pot fi astupate cu o secreţie albicioasă. În cavitatea bucală apar depozite albicioase cu aspect brânzos, cretaceu. În afara localizărilor din cavitatea bucală se pot găsi leziuni în esofag, guşă, intestin, ficat şi trahee.
Diagnosticul se pune prin examen microscopic al raclatului sau cultivare pe agar Sabouraud, acordându-se atenţie diagnosticului diferenţial cu difterovariola şi trichomonoza.
Tratamentul se efectuează cu NISTAROM şi polivitamine (BIOVIT PLUS, C.P.B, Vitamina AD3E, Rombiotim) inclusiv HEPATOPROTECT. Periodic, pentru refacerea florei intestinale, regularizarea tranzitului intestinal, stimularea apetitului şi a imunităţii, administraţi alternativ
SUPERFORM (1 ml/litru apă/zi, săptămânal), VITAPREMIX BIOMOS
(1 lingură/kg boabe umezite cu apă sau ulei), VITA B Complex 1,5 ml/litru apă, sau 2-3 ml/kg boabe), TONDIGEST (sirop din plante ce stimulează apetitul) minim 7 zile şi GLUCOVIT (pulbere hidrosolubilă, energizant, util în convalescenţă).
În scopul creşterii rezistenţei la îmbolnăviri şi pentru reducerea morbidităţii administraţi periodic produsele Romvac speciale pentru porumbei: COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL PENTRU PORUMBEI, 2 picături/porumbel/zi, individual sau 30 picături sau 1 ml/litru apă/zi şi GLUCOVIT pulbere hidrosolubilă, eventual asociat cu COLUMBOCLIN, 1-2 zile consecutive.
DR. CĂTĂLIN TUDORAN, DR. COSTIN STOICA, ROMVAC COMPANY
Publicitate
Revista
