IPSO Agricultura şi John Deere lansează un nou tractor pe piaţa românească
Noul tractor John Deere model 3036E, 36 CP, fabricat în SUA, este compact, simplu, fiabil. Tractorul are un motor cu 3 cilindri, 1,5 L şi 36 cai putere. Este potrivit pentru lucrul cu încărcător frontal, aplicaţii de transport, lucrul cu diverse utilaje, care se pot ataşa în spatele tractorului. Are un raport foarte bun calitate/preţ şi este disponibil atât în varianta cu anvelope cu profil agricol, cât şi de gazon.
Răcirea motorului se face cu lichid, ceea ce duce la îmbunătăţirea performanţei motorului şi a consumului de combustibil. Motorul asigură un nivel redus al emisiilor şi al zgomotului, respectând cerinţele EPA pentru standardele Interim Tier IV.
Este un tractor compact, cu greutate de 1 tonă, iar dimensiunile sale sunt de 1,43 m lăţime, 2,82 m lungime şi 1,35 m înălţime (fără structură de protecţie care este pliabilă), ceea ce îl recomandă pentru utilizare în spaţii înguste sau joase.
Tractorul 3036E este foarte uşor manevrabil, iar raza de întoarcere redusă îl face să intre şi să iasă uşor din parcele mici, locuri înguste sau acoperite. Elementele de control plasate ergonomic, transmisia hidrostatică, scaunul confortabil suspendat şi vizibilitatea perfectă asigură confortul maxim al acestui tractor.
Transmisia este hidrostatică, cu 2 game de viteză. Deplasarea înainte/înapoi se face cu 2 pedale, ceea ce asigură uşurinţa în controlul maşinii. Tracţiunea se face pe toate cele 4 roţi.
Cabina tractorului este deschisă, însă tractorul dispune de un sistem de protecţie în caz de rostogolire, sistem care corespunde normelor de certificare SAE J2194. Scaunul operatorului este ajustabil, existând şi un sistem de detectare a prezenţei operatorului, sistem care opreşte tractorul în lipsa acestuia.
Pentru acest tractor, IPSO Agricultura recomandă şi achiţia unui încărcător frontal John Deere, model 305, cu o înălţime maximă de ridicare de 2,16 m, capacitate maximă de ridicare 350 Kg şi o cupă de materiale cu capacitate de 0,3 mc, încărcător care beneficiază de un joystick independent în cabina tractorului.
IPSO Agricultură le propune clienţilor săi noul tractor John Deere 3036E cu încărcător frontal 305, pachet disponibil acum prin toată reţeaua de vânzări.
Cargill o duce pe Bunica la METRO Expo!
Cargill Oils, lider pe piaţa uleiului de gătit din România, o aduce pe “Bunica” la cel mai mare târg Metro Expo, organizat de Metro Cash&Carry, în perioada 07 – 11 martie 2012, la RomExpo.
Cu ocazia acestei expoziţii, Cargill ne oferă şansa de a ne întâlni cu Bunica, adică actriţa Monica Ghiuţă, care este imaginea acestui brand, şi de a primi sfaturi de la cea care reprezintă simbolul familiei şi al mesei îmbelşugate, pline cu bunătăţi. Cargill promovează gătitul în casă şi alegerea unor ingrediente de calitate.
Cei ce vor vizita standul Cargill vor pleca acasă cu o amintire de neuitat!
De 8 Martie, femeile din Râşca au primit vaci irlandeze
45 de văcuţe din Irlanda, care au aterizat pe Aeroportul Internaţional Timişoara, în urmă cu o lună, au fost dăruite, de Ziua Femeii, gospodinelor din comuna Râşca, jud. Cluj, care au intrat în proiectul "Milk for orphans – Lapte pentru orfani”. Fiecare familie a primit şi câte 50kg de suplimente nutritive, ca să ajute animalele să se adapteze mai bine la condiţiile climatice din Munţii Apuseni.
Vacile de rasă au fost transportate din Irlanda până în ţara noastră cu avionul, pentru a fi integrate într-un program de asigurare a hranei pentru orfani şi familii de ţărani nevoiaşi. Acesta este al doilea avion cu juninci irlandeze care a aterizat pe aeroportul din Timişoara. Din 18 ianuarie, de când au sosit în România, văcuţele au stat în carantină timp de o lună şi jumătate.
„Mărţişoarele” irlandeze din rasa Holstein Friza au fost oferite de către Fundaţia Heifer România, în parteneriat cu Fundaţia Bothar Irlanda. Oliver Grogan, ambasadorul Irlandei în Romania şi Peter Ireton, reprezentantul Bothar Irlanda, s-au aflat alături de familiile beneficiare.
Indigestiile prestomacelor la rumegatoare
La rumegătoare digestia se realizează într-un tub digestiv voluminos, format din mai multe compartimente: rumen, rețea, foios și cheag. Primele trei compartimente gastrice poartă denumirea de prestomace sau prestomacuri; aici furajele sunt depozitate, fiind supuse, pe de o parte, unor prelucrări mecanice și fizice datorită unor contracții specifice care se succed într-o anumită ordine, formând cicluri de contracții, iar pe de altă parte, acestea sunt supuse unor transformări chimice cu ajutorul unor enzime care provin chiar din alimente și al microflorei ruminale.
Consecințe
Indigestiile prestomacelor apar destul de des la rumegătoarele mari, mai rar la cele mici și constă în diminuarea sau abolirea contracțiilor rumino-reticulare cu sau fără modificarea formei abdomenului fiind asociată, de obicei și cu suspendarea rumegării și lipsa poftei de mâncare.
Disfuncțiile prestomacelor diminuează valoarea economică a animalelor prin scăderea producției de lapte și procentului de grăsime .
În funcție de cauze apar diferite tipuri de indigestii: indigestia ruminală biochimică simplă; indigestia ruminală putridă cauzate de tulburarea digestiei microbiene.
De asemenea, pot să apară și dezechilibre acido-bazice la nivel ruminal fie cu scăderea pH-ului în acidoza ruminală acută, fie cu creșterea pH-ului în alcaloza ruminală; obstrucția foiosului- indigestie caracterizată prin uscarea și împăstarea conținutului din foios acumulat în exces; indigestia gazoasă acută ( meteorismul ruminal acut, timpanism sau popular ”umflare”) manifestată prin dilatarea excesivă a rumenului și rețelei prin gazele dezvoltate; indigestia prin supraîncărcare a rumenului -indigestie acută, fiind forma cea mai frecventă la rumegătoarele mari și apare ca urmare a supraîncărcării sau împăstării rumenului cu furaje nefermentescibile, urmată de dilatarea exagerată a pereților prestomacelor.
Cauze
Cauzele apariției acestor afecțiuni ale prestomacelor sunt multiple: surmenajul, frigul, schimbarea bruscă a alimentației, convalescența, gestația avansată, stabulația prelungită, lăcomia animalelor, consum de furaje ușor fermentescibile sau consum exagerat de alimente prea uscate, lignificate (paie, fânuri de rogoz), coceni tocați prea mărunt, mai ales dacă animalele nu sunt adăpate suficient) consum exagerat de concentrate, consumul unor plante toxice, cum sunt beladona, veratrum, cucuta, tutunuri, precum și furaje mucegăite. Indigestiile apar mai ușor când furajele sunt umezite de ploaie, ceață, rouă, brumă sau sunt înghețate.
Semnele clinice
Constau în abatere, reducerea sau suspendarea rumegării, gemete, scrîșniri din dinţi, eructații fetide, abdomen cu sau fără modificare de volum, constipații, scăderea producției de lapte, parezia prestomacelor.
Profilaxia constă în igiena alimentară sub aspect calitativ și cantitativ cu aport minim de balast (fibroase) dimineața, evitarea schimbărilor bruște a alimentației, evitarea scoaterii animalelor pe pășuni cu ierburi timpanogene, după rouă sau ploaie. Folosirea BLOCURILOR PENTRU LINS cu vitamine și minerale, mai ales în perioada de iarnă, când datorită furajerii specifice sezonului de stabulație, pH-ul conținutului ruminal este mai scăzut.
Tratamentul
Este în funcție de tipul indigestiei și urmărește: corectarea rației alimentare administrarea orală de: ruminative ca RUMIGEN cu efect excitant asupra mucoasei ruminale ceea ce duce la intensificarea sau reluarea mişcărilor compartimentelor gastrice, stimulând indirect rumegarea și îmbunătățește digestia; antibiotice: OXITETRACICLINĂ, NEOMICINĂ, o singură administrare. De asemenea, se administrează ULEI DE PARAFINĂ, SULFAT DE MAGNEZIU, drojdie de bere.
Concomitent se folosește un tratament de susținere cu: HEPATOPROTECT, VITAMINA B1-B6, PERFUZOL, GLUCOZĂ, MULTIVITAROM.
În cazuri grave se practică sondajul buco-esofagian, ruminocenteza sau ruminotomia și reînsămânțarea rumenului cu microfloră de la un animal sănătos.
Efectele DEL-CA-MAG la vacile de lapte
După aproape un an și jumătate de administrare a DEL-CA-MAG la vacile de lapte și tăurași, directorul fermei SC Managra SRL din Satu Mare, dar și directorul companiei producătoare de produse lactate ce achiziționează lapte de la acestă fermă vorbesc despre efectele pe care administrarea acestui produs le are asupra vacilor, dar și în economia fermei.
"Am început administrarea DEL-CA-MAG dintr-o întâmplare, la începutul lunii iunie 2010 când, din cauza lipsei de pe piață a calciului, am fost nevoiți să ne orientăm spre alți furnizori. Așa am ajuns să achiziționăm această dolomită despre care, la acea vreme, nu știam ce înseamnă, decât că poate substitui calciul" declară Gabriel Manea, director al fermei SC Managra SRL. După cum explică acesta, efectele DEL-CA-MAG s-au văzut încă din primele două luni când s-a constatat o creștere a gradului de grăsime în lapte.
"Înainte, procentul de grăsime din lapte era de 3,8. În prezent, acesta nu ne scade sub 4,1" spune Gabriel Manea. Acest lucru a însemnat o creștere a prețului oferit de procesator. "Datorită sporului de grăsime oferit de DEL-CA-MAG am ajuns să obținem un preț de 1,46 RON/litru", mai spune Gabriel Manea. Pe lângă acest avantaj, utilizând DEL-CA-MAG, cantitatea de lapte a crescut cu 10-15 procente pe cap de vacă. De asemenea, bunăstarea animalelor este mult îmbunătățită și dispar problemele la fătare. Nu în ultimul rând, costurile de achiziție ale produsului sunt mult mai mici decât calciul. "La viței, se observă o stare foarte bună a animalului. Vițeii mănâncă mai bine, sunt mult mai sănătoși, iar creșterea în greutate se observă cu ochiul liber.
Rentabilitatea fermei: plus 20%
Avantajele pe care DEL-CA-MAG le oferă animalelor se traduc și în economia fermei. Gabriel Manea spune că din punct de vedere economic, pentru cele 160 de capete din fermă, s-a obținut o scădere la jumătate a sumei investite lunar în medicamente și care însemna în trecut 3.500 RON. În cazul tăurașilor de carne, aceștia ajungeau, în medie, la 400 de kilograme la vârsta de un an și două luni. Folosind DEL-CA-MAG, aceștia ajung la această greutate cu trei săptămâni mai devreme. Gabriel Manea mai adaugă faptul că și cantitatea de furaje se reduce cu 10 la sută. "Însumând toate beneficiile aduse pot spune că rentabilitatea fermei a crescut cu 20 la sută", declară directorul fermei.
Părerea procesatorului
Andrișca Ioan Domițian, director general Primalact, companie ce produce și distribuie produse lactate spune că nu a știut inițial că ferma Managra a început folosirea DEL-CA-MAG, însă rezultatele analizelor făcute zilnic la lapte au arătat o îmbunătățire periodică a acestuia. "În prezent, datorită calității speciale la care a ajuns laptele de la ferma Managra, îl folosim pentru realizarea produselor mai pretențioase", declară directorul Primalact.
Fiind o fabrică de procesare a laptelui și de producție de brânzeturi, aceasta are nevoie în producție de substanță uscată, iar calciul este principalul element ce aduce un aport în realizarea substanței.
Acest efect benefic al calciului se realizează datorită magneziului pe care DEL-CA-MAG îl conține, acesta din urmă contribuind la asimilarea calciului în organismul animalului. "Ca fabrică de procesare a laptelui, politica noastră este de a avansa calitativ, iar în condițiile în care DEL-CA-MAG are aceste efecte benefice asupra laptelui, cred că nu mai este niciun dubiu din partea fermierilor dacă este bine sau nu să îl utilizeze ca supliment în hrana animalelor", declară Andrișca Ioan Domițian. "Eu cred că toți fermierii trebuie să se orienteze pe viitor spre acest supliment natural.
Strategia ANSVSA pentru 2012, în dezbatere
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a organizat, în 16 ianuarie, o întâlnire de lucru cu instituţiile publice din subordinea sa, cu membri ai Comisiei pentru agricultură din Senat şi Camera Deputaţilor, cu reprezentanţi ai Colegiului şi Patronatului medicilor veterinari, dar şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor de crescători de animale şi din industria alimentară.
Creşterea efectivului de animale, scopul strategiei ANSVSA
Tema întâlnirii a fost prezentarea strategiei ANSVSA pentru 2012. Prezentarea a durat puţin timp, ea fiind elaborată în conformitate cu strategia europeană, aşa cum ne-a declarat preşedintele ANSVSA, Radu Roatiş Cheţan. „Strategia noastră pentru 2012 este în acord cu reglementările europene, iar scopul principal este creşterea efectivului de animale, indiferent dacă suntem fermieri, medici veterinari sau consumatori. Am invitat mulţi parteneri de activitate la acestă dezbatere, reprezentanţi ai patronatelor din industria cărnii de porc, de pasăre, de bovine, oameni din industria de procesare, de la Romalimenta sau Rompan, avem un spectru foarte larg de participanţi la dialog. Vrem să avem o dezbatere aplicată, să ne însuşim obiectivele, să plecăm la drum împreună. Strategia este o propunere pe care le-o facem, se bazează pe un plan naţional şi european. O discutăm aici şi, în funcţie de problemele fiecăruia, vom îngloba propunerile. Discutăm şi probleme de percepţie, de aplicare uniformă, de comunicare”, a spus Radu Roatiş Cheţan.
Foarte mulţi dintre cei prezenţi au luat cuvântul, pentru că fiecare îşi cunoaşte problemele şi vrea să le rezolve, iar comunicarea este cea mai bună cale.
ARC cere susţinerea producătorilor români
Radu Timiş, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii (ARC) a susţinut ideea realizării unui parteneriat real între industria cărnii şi autoritatea sanitară veterinară pentru depăşirea dificultăţilor din ţara noastră legate de evaziunea fiscală, concurenţa neloială, scăderea consumului şi a puterii de cumpărare. „Vrem să ajutăm la crearea unui parteneriat normal, concurenţial şi corect pentru a depăşi dificultăţile reale care apar nu numai în România, ci peste tot în lume. Fără un parteneriat între Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor, ANSVSA şi industrie niciun domeniu nu poate funcţiona în direcţia bună”, a spus Radu Timiş. El a specificat că cele mai mari probleme ale industriei cărnii sunt legate de scăderea consumului pe fondul majorării TVA, a preţului cărnii, a scăderii puterii de cumpărare, dar şi din cauza evaziunii fiscale crescute în sector. „Din păcate, cei care au făcut investiţii şi respectă regulamentele sunt concuraţi de cei care nu plătesc TVA şi niciun fel de impozite la stat. Din studiile noastre, circa 60 - 70 % din carnea care provine din import intră fără TVA.
Autoritatea sanitară veterinară transmite consumatorilor un mesaj deformat când efectuează controale în unităţile din industria alimentară”, a punctat şeful ARC. Radu Timiş afirmă că dintre cele 1700 de probleme depistate la controalele efectuate în 2011, 70% erau la comercianţi, nu la producători. El a insistat ca ANSVSA să transmită aceste rezultate către consumatori, pentru a susţine poziţia producătorilor români. Preşedintele ARC susţine că sunt prea puţine abatoarele care respectă reglementările europene, ceea ce îi determină pe producători să importe unele produse din alte ţări, pentru a-şi onora contractele cu comercianţii. Timiş a făcut referire şi la informaţiile care vin din partea unui „guru în alimentaţie”, conform căruia mezelurile sunt toxice şi sunt un dezastru pentru consumatori. „Din păcate, nu am auzit nicio reacţie din partea sectorului sanitar veterinar la aceste aspecte, în care să se prezinte informaţia reală, că mezelurile nu fac rău mai mult decât Coca-Cola.”
În final, Radu Timiş a cerut ANSVSA ca toate standardele din sector să fie respectate întocmai, nu doar de industrie, ci şi de cei care activează în sectorul produselor tradiţionale.
Piaţă haotică şi legislaţie necorespunzătoare
Sorin Minea, preşedintele Patronatului Romalimenta, a afirmat că multe probleme apar din cauza legislaţiei, că piaţa este haotică, iar derogările contravin legislaţiei europene. De asemenea, Minea a făcut referire la protocolul dintre Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii şi ANSVSA, care nu este respectat, ceea ce impune o împărţire clară a atribuţiilor.
Preşedintele Romalimenta Sorin Minea afirmă că sunt multe aşa-zise produse tradiţionale şi târguri în care acestea sunt comercializate şi care sunt în ilegalitate, nu funcţionează conform reglementărilor impuse magazinelor.
UCPR: îmbunătăţirea comunicării şi aplicarea unitară a legii
Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), a arătat că, pe piaţa românească 90% dintre produse sunt autohtone, iar în 2011 exportul a fost mai mare decât importul. Tot în anul trecut, mortalitatea la păsări a fost de doar 4%. Preţurile de valorificare la poarta fermelor avicole sunt nemodificate de trei ani, deşi preţul cerealelor s-a dublat.
Uniunea Crescătorilor de Păsări din România a făcut un parteneriat cu ANSVSA pentru prevenirea gripei aviare şi pentru implementarea obligaţiei de a asigura cuştile standard, concluzionând că mai sunt şi controale excesive, că e nevoie de o aplicare unitară a legislaţiei.
Ilie Van a mai afirmat că e nevoie de o îmbunătăţire a comunicării şi a insistat pe faptul că ANSVSA trebuie să-i apere pe producători, cu atât mai mult cu cât industria asigură 25.000 de locuri de muncă directe şi 100.000 de locuri de muncă în ramuri conexe.
Banul public trebuie să treacă prin licitaţii
Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine (FCBR), care este şi medic veterinar, a vorbit despre relaţia dintre crescătorii de animale şi medicii veterinari, despre care spune că sunt prestatori de servicii pentru ferme. „Există acum două categorii de medici veterinari - medicii privaţi de liberă practică şi medicii care au concesionat acţiunile obligatorii de la stat. Aceştia din urmă impun anumite lucruri crescătorilor de animale. Veterinarii care şi-au făcut cabinete în zona unde “domnesc” medicii concesionari nu pot să participe la programe şi licitaţii, care sunt rezervate medicilor împuterniciţi. Orice ban pubic trebuie să treacă prin licitaţii, organizate la nivelul ANSVSA. Cine e îndreptăţit să primească servicii gratuite sau contra cost? E o chestiune care trebuie urgent lămurită. Am avut o întâlnire cu Autoritatea, cu Patronatul şi Colegiul medicilor veterinari şi am stabilit anumite reguli şi vrem să vedem câte se vor materializa în poziţia ANSVSA privind strategia pentru 2012.
După Adunarea generală a FCBR, la începutul lunii februarie, vrem să luăm decizii pentru a ne impune punctul de vedere în relaţia cu Ministerul Agriculturii, astfel încât, în luna aprilie, toată legislaţia necesară ajutoarelor de stat pentru bovine să fie publicată în Monitorul Oficial. Nu e normal să fim duşi cu vorba până în decembrie şi să acceptăm orice de la Ministerul Agriculturii. În 2011 toată lumea a fost păcălită. Nu putem să mai acceptăm aşa ceva, pentru că ne închidem fermele. Colegii noştri din UE vin cu alt sistem de susţinere, iar concurenţa dintre noi este neloială”, ne-a declarat Claudiu Frânc.
Reglementările pentru identificarea animalelor au dus la scăderea efectivelor
Viorel Andronie, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari (CMVR), a accentuat că sunt patru probleme importante pentru domeniu, din punctul lui de vedere. Prima este realizarea unei stabilităţi instituţionale structurate, iar a doua este promovarea oamenilor cu mare competenţă profesională. A treia problemă ar fi perfecţionarea profesională continuă şi susţinută. În 2011, Colegiul a organizat cursuri pe bani europeni, dar au fost direcţii judeţene sanitare veterinare care s-au opus participării medicilor veterinari, fără a avea o justificare serioasă. De asemenea, preşedintele CMVR a vorbit despre necesitatea unui parteneriat în susţinerea unor priorităţi, cum ar fi legislaţia, combaterea bolilor şi sănătatea publică.
În ce priveşte legislaţia, Viorel Andronie a susţinut că trebuie rezolvate problemele legate de identificarea animalelor, pentru că, după ce costurile au trecut la proprietar, au scăzut efectivele, nu mai există interes şi se pierd multe programe europene. Competenţele trebuie clar delimitate, pentru a elimina interpretările şi scuzele.
Monitorizarea circulaţiei medicamentelor şi a animalelor
Vicepreşedintele Patronatului Medicilor Veterinari Privaţi din România Fănică Lefter a susţinut cauza breslei sale, afirmând că trebuie să se ia măsuri pentru monitorizarea circulaţiei medicamentelor de uz veterinar şi a mişcării animalelor, toate fiind integrate într-o strategie nouă pentru combaterea unor boli. “E nevoie de o strategie nouă, dar şi de implementarea ei bună în teritoriu”, a afirmat Fănică Lefter. El a insistat şi pe simplificarea raportărilor lunare pe care le fac medicii, adică o micşorare a birocraţiei. Tot el a susţinut că e nevoie de o finanţare a activităţii sanitar-veterinare pentru fermierii persoane fizice, care, de multe ori, renunţă la controale şi tratamente din lipsa banilor.
Subvenţii doar pentru animalele cu acţiunile sanitare veterinare la zi
Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Marius Florin Faur a vorbit despre relaţia foarte bună dintre instituţia pe care o conduce şi ANSVSA, despre scopuri şi strategii comune. Una dintre priorităţi este verificarea efectivelor de animale, acţiune esenţială pentru buna desfăşurare a oricăror programe europene.
Concluzionând, preşedintele ANSVSA Radu Roatiş Cheţan a afirmat că autoritatea pe care o conduce, Ministerul Agriculturii şi APIA au decis că subvenţiile se vor da pentru animalele cu care fermierii se prezintă la acţiunile sanitar-veterinare şi că este necesară o bună comunicare între instituţii pentru realizarea bazelor corecte şi complete de date.
De altfel, preşedintele ANSVSA s-a arătat încrezător în rezultatele demersului făcut de a dezbate, împreună cu toţi factorii implicaţi şi interesaţi, strategia ANSVSA pentru 2012.
Un nou regal al vinului la Timişoara
În perioada 6-8 aprilie 2012, Timişoara va găzdui cea de-a 9-a ediţie a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST. „Timp de trei zile, timişorenii, turiştii, dar şi o mulţime de invitaţi din toate colţurile ţării vor trece pragul Centrului Regional de Afaceri Timişoara pentru a testa cele mai bune vinuri româneşti şi internaţionale”, a declarat Lucia Pîrvu, degustător expert, director VINVEST.
Tradiţionalul Salon de Vinuri VINVEST a reuşit să se poziţioneze pe piaţa românească drept un reper în promovarea industriei vinului. Cu fiecare ediţie, VINVEST a devenit mai important. Numărul expozanţilor, al vizitatorilor, al evenimentelor, al partenerilor a fost în continuă creştere.
Lucia Pîrvu spune că anul 2012 va avea un statut special, fiind ediţia care pregăteşte aniversarea de 10 ani a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST 2013.
„Programat într-o perioadă propice, 6-8 aprilie 2012, cu o săptămână înainte de Sărbătorile de Paşti, când, din punct de vedere psihologic, oamenii manifestă o predispoziţie comportamentală orientată spre consum, Salonul VINVEST reprezintă o excelentă oportunitate pentru industria vinului”, precizează Lucia Pîrvu.
Înaintea Salonului VINVEST vor fi organizate două evenimente de anvergură, în cadrul cărora vor fi implicate importante resurse umane şi financiare. Primul este o degustare de vinuri în compania şefilor oficiilor consulare, al managerilor de top şi middle management al companiilor mari şi foarte mari din judeţul Timiş. Al doilea eveniment este o vizită de lucru a unui grup reprezentativ de jurnalişti din turism din România. Programul jurnaliştilor cuprinde vizite la cramele din vestul ţării, participarea la o conferinţă de presă specială şi la Salon în cele trei zile de desfăşurare. Evenimentele reunesc oameni importanţi din diferite domenii de activitate, reprezentând un public important pentru expozanţi.
Dealerii Case IH au fost cumpăraţi de Titan Machinery din SUA
ÎN 2011 AGROEXPERT CAPITAL DEVINE DEALER CASE IH ŞI ÎN 2012 PIERDE BRANDUL CHALLENGER
Spre finalul lui 2011, compania americană Titan Machinery a achiziţionat firma Agroexpert Capital, dealer de echipamente agricole Case IH. Agroexpert Capital a fost până anul acesta importator şi distribuitor al utilajelor agricole marca Challenger, care de la 1 ianuarie 2012 este în portofoliul firmei Mewi Import Export Agrar Industrietechnik din Orţişoara, judeţul Timiş.
„Agricultura mondială este o mare oportunitate pentru extinderea modelului nostru de afaceri. Membrii echipei noastre au experienţă în vânzarea de utilaje în Europa de Est”, a declarat, într-un comunicat remis presei, David Meyer, preşedinte al Titan Machinery.
„Agroexpert Capital are o echipă care cunoaşte bine piaţa agricolă din România. Prin aplicarea modelului operaţional al Titan Machinery şi experienţa în comercializarea utilajelor şi componentelor CNH (subsidiară a Fiat), suntem încrezători că primele noastre centre de vânzare din străinătate vor contribui la dezvoltarea companiei în anii următori”, a precizat directorul operaţional al Titan Machinery, Peter Christianson.
Titan Machinery a fost înfiinţată în 1980 şi are sediul central în West Fargo, North Dakota (SUA). Compania operează o reţea de 91 centre de servicii şi vânzare de echipamente agricole şi de construcţii în Statele Unite. Titan Machinery comercializează mai multe branduri ale CNH, subsidiară deţinută integral de grupul Fiat Industrial. Între acestea se numără Case IH, New Holland Agriculture, Case Construction, New Holland Construction, Kobelco şi CNH Capital.
În urma achiziţiei Agroexpert Capital, la reţeaua Titan Machinery se vor adăuga cele două centre de distribuţie din România, de la Bucureşti şi Timişoara.
Radu Lupu şi Erich Urban rămân acţionari
Agroexpert Capital a fost înfiinţată în 2006, iar în anul 2010 a obţinut venituri de circa 14 milioane de dolari. Agroexpert Capital SRL face parte din grupul Cefin şi are ca asociaţi o firmă înregistrată în Cipru, Entailo Holdings, cu 50% din părţile sociale şi două persoane fizice, fiecare cu câte 25% - Radu Lupu şi cetăţeanul austriac Erich Urban.
Conducerea Agroexpert Capital rămâne să administreze Titan Machinery România. Prin urmare, Erich Urban îşi păstrează poziţia de director general, iar Radu Lupu pe cea de director naţional de vânzări. De asemenea, Erich Urban şi Radu Lupu rămân asociaţi în noua companie cu câte 15% fiecare, americanii de la Titan Machinery având 70% din părţile sociale.
MIHAELA PREVENDA
Maschio Gaspardo, o familie, un brand, un manager şi echipa sa
Maschio Gaspardo a investit în fabrica din România 5 milioane de euro. În trei ani vrea să mai investească alte 10 milioane. Este lider absolut la noi pe segmentul semănătorilor de precizie şi îşi doreşte creşterea semnificativă a cotei de piaţă a semănătorilor de cereale. Andrea Gobbo, directorul comercial, a vorbit despre toate acestea, dar şi despre noutăţile pregătite pentru fermierii români, în interviul de faţă.
2011 - un an excepţional, 2012 - noi produse
Reporter: Suntem la început de an 2012. Înainte de a vorbi despre ce va fi, aş vrea să ne spuneţi pe scurt cum a fost, pentru Maschio Gaspardo, anul care tocmai s-a încheiat?
Andrea Gobbo: 2011 a fost un an excepţional, am crescut foarte mult cotele noastre de piaţă, triplând vânzarea de semănători de precizie şi de semănători de cereale, aducând societăţii cele mai bune rezultate pe piaţa românească până în prezent. În plus, pe lângă rezultatul deosebit de relevant al cifrei de afaceri, am dezvoltat semnificativ reţeaua noastră de vânzări prin colaborarea cu noi dealeri, iar acest lucru ne va permite consolidarea prezenţei noastre pe piaţă şi o îmbunătăţire a legăturii cu clienţii şi a serviciilor pentru aceştia, astfel fiind în măsură să răspundem prompt exigenţelor pieţei.
Reporter: Care sunt planurile pentru anul 2012?
Andrea Gobbo: Avem ca scop consolidarea poziţiei pe piaţă pentru semănătorile de precizie, sectorul în care suntem leader absolut. Totodată, ţintim către creşterea semnificativă a cotei de piaţă a semănătorilor de cereale, chiar şi prin lansarea iminentă a unor noi modele şi îmbunătăţirea continuă a întregii game.
Vom promova puternic toate produsele fabricate în România, adică gama Minimum Tillage, organizând acţiuni de prezentare şi demonstraţii de anvergură pentru a oferi agricultorilor posibilitatea de a testa diferenţa. Aici, în România am reuşit să devenim Producătorul naţional nr. 1 de maşini agricole.
Cu o echipă motivată atingi excelenţa
Reporter: Care au fost paşii care v-au adus la actualul nivel de dezvoltare?
Andrea Gobbo: În ceea ce priveşte piaţa românească pe care o gestionez, nivelul de dezvoltare atins a fost posibil mulţumită câtorva factori. În primul rând, am format în cele din urmă o echipă de Area Manageri motivată, alcătuită din profesionişti, care cresc în fiecare zi şi căreia am încercat să îi transmit experienţa mea. Noi operăm pe piaţă exclusiv prin dealeri susţinuţi de Area Manageri care le oferă ajutor şi suport zilnic, aceştia fiind: Ciprian Popa, Andor Olah, Endre Kovacs, Marius Mitra, Marian Constantin şi Mihai Tarita. Cea care ţine legătura între toţi este Adelina Manea care asigură la nivel foarte bun secretariatul comercial încă din anul 2003, anul de începere a activităţii Maschio Gaspardo în România. Suntem o echipă puternică şi lucrăm foarte bine împreună.
Pentru început, cu un an în urmă am demarat o politică de ajustare a preţurilor la semănători pentru a ne adresa tuturor fermierilor români şi pentru a răspunde cerinţelor, apoi am promovat intens utilajele prin demonstraţii în câmp împreună cu dealerii noştri. Am ales să reducem marjele de profit pentru a creşte cotele de piaţă, devenind foarte agresivi, însă şi pentru a veni evident în favoarea utilizatorului final. Faptul că producem şi nu doar comercializăm produsele aşa cum fac majoritatea concurenţilor noştri, ne permite să fim competitivi, prompţi şi mai aproape de exigenţele pieţei. La toate acestea adăugăm faptul că ne place să muncim, iar acest lucru sporeşte coeziunea şi creşte rezultatele grupului. Poate tocmai în acest lucru constă forţa noastră: ne place ceea ce facem. În spatele acestor rezultate este o familie de oameni de afaceri capabili şi competenţi, începând cu preşedintele nostru Egidio Maschio şi administratorul Mirco Maschio, unul dintre cei mai buni manageri cu care am lucrat, capabil de a responsabiliza, de a delega şi cu o intuiţie cu adevărat ieşită din comun pe care o foloseşte întotdeauna la momentul oportun şi îţi dă acel imbold de care ai nevoie pentru a atinge excelenţa.
Fermierul este exigent
Reporter: Cum era piaţa din România atunci când aţi venit şi cum este în prezent?
Andrea Gobbo: Piaţa maşinilor agricole din România s-a schimbat în mod radical în mai puţin de doi ani. Cu ceva timp în urmă era statică, puţin pretenţioasă. Aşa cum am spus mai devreme, am fost primii care am început să lansăm promoţii focalizate pe un anumit produs, acest lucru fiind în avantajul clientului, şi a dat roade, ţinând cont că majoritatea concurenţilor noştri ne-au copiat şi s-au aliniat la nivelul de preţuri pe care l-am trasat noi. Totul a fost exact cum ne doream şi în mod clar în favoarea cumpărătorului!
Azi este o piaţă în care clientul final este foarte atent şi exigent. Este o cerinţă fundamentală să ai produse de calitate şi un serviciu post-vânzare capabil să intervină rapid fie cu personal specializat, fie cu piese de schimb. Este complet revoluţionată, este suficient să aruncăm o privire asupra mişcărilor mărcilor de tractoare în ultimul an. Acum toţi îşi doresc să fie prezenţi şi să spună ce oferă.
Şi în 2012 Maschio Gaspardo continuă să investească şi să surprindă plăcut
Reporter: Ce investiţii au fost făcute şi ce se produce în România?
Andrea Gobbo: În anul 2011 am finalizat lucrările la o nouă hală de producţie, o investiţie de 5 milioane de euro. Acum produsele Made in Romania, utilaje pentru prelucrarea terenului cum sunt Pinocchio, Artiglio, Attila, Diablo, Grator, Ufo, Granchio, Presto etc au un standard de calitate foarte ridicat, întreg procesul constructiv este desfăşurat la sediul nostru din Chişineu-Criş (Arad), începând de la proiectare, prototipuri, asamblare, vopsire şi testare. Sunt produse în România chiar şi şasiuri pentru semănători de 12/16/18 rânduri, precum şi cele pentru noile semănători pentru suprafeţe mari Maxi Metro de 24 şi 36 de rânduri.
Respectăm standardele de calitate cu rigoare şi pentru asta utilizăm cei mai avansaţi roboţi industriali. Azi avem 180 de angajaţi, iar administratorul nostru Mirco Maschio crede foarte mult în potenţialul României şi are intenţia de a continua dezvoltarea. Pentru următorii trei ani s-au hotărât investiţii de încă 10 milioane euro în fabrica a cărei suprafaţă va fi mărită cu încă 4500 mp. În plus, va fi construită o clădire cu două nivele de peste 500 mp unde vor fi amplasate noile birouri, sălile pentru cursuri şi întâlniri. Se preconizează angajarea în scurt timp a încă 60 de persoane pentru a face faţă creşterii producţiei şi dezvoltării continue.
Reporter: Care vor fi noutăţile cu care îi întâmpinaţi pe fermierii români?
Andrea Gobbo: Vom continua promoţiile noastre la semănători şi le vom extinde şi la o altă parte a gamei. Avem meritul de a fi primii care am dat un imbold pieţei în acest sens, motiv pentru care vom continua pe acest drum văzând succesul pe care l-am avut la clienţii finali, cât şi pe competitorii noştri care au urmat şi ei această cale. Acest lucru constituie un stimulent sănătos şi necesar pentru a încerca să fim mereu cu un pas înainte, să aducem ceva nou şi surprinzător mereu în avantajul celui care cumpără.
Am planificat să continuăm în mod şi mai amplu cu demonstraţiile, ţintim să efectuăm cel puţin 60 în perioada aprilie-septembrie în toată România, împreună cu dealerii şi direct pe terenul clienţilor. Acest lucru ne va permite să fim cu adevărat mai aproape de ei în mod continuu.
Vom continua şi colaborarea noastră cu Universitatea de Agricultură din Timişoara, cu care am programat încă un eveniment în anul acesta, pe baza experienţei optime avută împreună în anul 2011.
Am pus la punct servicii şi instrumente financiare în măsură să satisfacă exigenţele clienţilor şi să le faciliteze mai multe posibilităţi de a achiziţiona maşini agricole noi pentru activitatea lor, la costurile cele mai reduse de pe piaţă, instrumente care vor revoluţiona modul de vânzare.
Vom organiza un eveniment care va avea loc la fabrica noastră în primul semestru al anului, o probă în câmp care va implica toţi dealerii noştri şi clienţii care vor putea asista la un show uriaş de tractoare şi maşini agricole din producţia noastră, gata să fie testate.
Noutăţile şi surprizele sunt cu adevărat în număr mare, nu pot să le spun pe toate acum pentru că nu ar mai fi surprize.
În România există valori şi tradiţii
Reporter: Domnule Andrea Gobbo, după ce vă veţi realiza planurile, veţi pleca din România?
Andrea Gobbo: Obiectivul meu personal este acela de a dubla cantităţile şi cifra de afaceri. În anul 2011 ne-am concentrat pe acest obiectiv şi l-am depăşit, dar încă nu m-am gândit să plec, deoarece mai sunt aici provocări şi obiective importante pe care doresc să le ating. În plus, îmi place să lucrez pe această piaţă. Este cu certitudine o piaţă dificilă, dură, dar în acelaşi timp oferă multe satisfacţii, aceasta fiind zona de dezvoltare în viitor a agriculturii europene.
Reporter: Sunteţi aici de doi ani, vă place?
Andrea Gobbo: Îmi place şi mă simt foarte bine. Nu am mai fost de mult atât de captivat să lucrez în mod atât de energic, motivant şi stimulant. Trebuie să recunosc că îmi place. Am învăţat foarte mult din această experienţă şi nu doar pe plan profesional, ci şi uman. În România mai există valori şi tradiţii care în Italia s-au pierdut de mult. Să fiu aici şi să trăiesc aici îmi oferă emoţii puternice. Este o experienţă pozitivă şi importantă pentru mine, m-a ajutat să mă dezvolt mult.
MARIA C.
Genetica Procera, apreciată în Insula Mare a Brăilei
În fiecare fermă ar trebui să existe un câmp de testare pentru a cunoaște foarte bine cum se comportă hibrizii la condițiile de climă din zona respectivă. Multe societăți agricole au asemenea câmpuri experimentale, unde este urmărită evoluția plantei de când răsare și până la recoltare. Nu întâmplător sunt testați noii hibrizi apăruți pe piață, ci pentru ca fermierii să ia decizii corecte în ceea ce privește costurile tehnologice și evaluarea performanțelor materialului genetic.
Hibrizi produși în România, testați la TCE 3 Brazi
În Insula Mare a Brăilei, la societatea TCE 3 Brazi, în fiecare an se testează sute de soiuri și hibrizi, după cum ne spune Grigore Mocanu, consilier tehnic în cadrul societății, om cu vastă activitate și experiență în domeniul agriculturii de mai bine de 60 de ani. Printre varietățile experimentate, specialiștii de la TCE 3 Brazi testează și hibrizi produși de cercetători români, la noi în țară. Potrivit lui Grigore Mocanu, în România există în prezent o singură companie privată care face cercetare în acest domeniu, Procera, care are două direcții de testare - pe floarea-soarelui și porumb. „Vrem să vedem în ce măsură corespund condițiilor specifice din Insula Mare a Brăilei, iar dacă unii hibrizi se ridică la nivelul exigenței, vor intra în cultura mare”, spune Mocanu. El a adăugat că și concurența între firmele care produc sămânță este mare: „De la Procera avem la cultura de rapiță șapte soiuri și hibrizi în testare, pe suprafețe reduse, cam un hectar pe soi. Avem în testare încă alte 11 societăți de profil. Concurența este mare. Procera este o societate mai nouă și spre deosebire de alte firme de renume, produce în condițiile țării, ceea ce este bine”.
Un hibrid de floarea-soarelui nu necesită decât un singur erbicid
Grigore Mocanu apreciază la Procera trei dintre soiurile de grâu care, spune el, au rezultate destul de bune. De asemenea, la hibrizii de floarea-soarelui, patru dintre ei au rezultate bune: „Avem hibrizi de floarea-soarelui care nu necesită decât un singur erbicid pentru combaterea buruienilor dicotiledonate”, arată Grigore Mocanu. El mai spune că are zece hibrizi de porumb în testare creați de Procera, iar unii dintre ei, ca și cei de floarea-soarelui, calitativ, se ridică la nivelul firmelor consacrate.
Soiul de grâu Faur - cultivat pe 4% din suprafața IMB
Dovadă că soiurile experimentate aici s-au pretat condițiilor climatice din Insula Mare a Brăilei și că managementul a fost mulțumit de costurile tehnologice este și faptul că 4% din suprafața lucrată este cultivată cu soiul de grâu Faur, creat de Procera. „Noi deja am introdus în cultură soiul de grâu Faur, încă din anul 2010, în loturi din categoria biologică Bază şi C1, iar în toamna lui 2011 sămânța de anul trecut de pe 100 de hectare am însămânțat-o în continuare, pentru consum”, precizează Grigore Mocanu.
Prețul este ultimul criteriu pentru alegerea unui hibrid
La TCE 3 Brazi există reguli după care se lucrează. Sunt loturi experimentale, demonstrative, cu soiuri și hibrizi de la 60 la 120, la fiecare cultură, ne spune Grigore Mocanu. „Avem 14 firme de semințe cu care lucrăm, iar prețul este ultimul criteriu, contează valoarea intrinsecă a produsului, este vorba de cum alegem mai bine, în funcție de rezultate la producția pe hectar, care este un indice, dar și de greutatea hectolitrică, de masa a o mie de boabe, umiditatea la recoltare - dacă umiditatea este prea mare avem cheltuieli mai mari la uscare, iar profitul scade automat”, povesteşte Grigore Mocanu despre criteriile care stau la baza alegerii unui hibrid care intră în cultura mare. El a adăugat că grâul, de pildă, trebuie să aibă indicii calitativi pentru panificație, să aibă un procent mare de gluten, de proteine, să aibă rezistență la iernare, să aibă un organism viguros, să se lupte singur cu bolile, să fie rezistent la cădere sau la scuturare când se intră la recoltat.
Citeşte mai mult ...
Noua PAC va fi adoptată până la începutul lui 2013, speră comisarul Cioloş
Într-o declaraţie recentă, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dacian Cioloş, şi-a exprimat speranţa că proiectul de reformare a Politicii Agricole Comune va fi adoptat până la începutul anului viitor.
În prezent, propunerile pentru noua PAC sunt pe masa Consiliului şi a Parlamentului European. „Am început deja discuţiile în cadrul Consiliului, am numit deja raportorii şi sper că în acest an vom avansa şi vom merge cu propunerile la Consiliul Miniştrilor Agriculturii. Este important să vedem evoluţia discuţiilor şi din perspectivă bugetară”, a spus Dacian Cioloş. El a adăugat că se va analiza şi situaţia sectorului viticol, aşa încât să se organizeze la fel de bine ca sectorul legume-fructe, considerat cel mai bine reglementat şi organizat la nivel de UE. Astfel, viticultorii îşi vor spori puterea de negociere, poziţia pe piaţă, promovarea produselor şi vor fi create organizaţii profesionale de tipul celor din sectorul legume-fructe.
Comisarul european pentru Agricultură a precizat că unul din scopurile reformei PAC îl reprezintă atragerea tinerilor spre agricultură. Pentru aceasta, Comisia Europeană propune crearea unui nou ajutor pentru instalare, de care să poată beneficia, în timpul primilor cinci ani ai proiectului lor, fermierii care nu au împlinit 40 de ani.
Suprafeţe de interes ecologic pentru prevenirea deşertificării în Europa
Una dintre cele mai dezbătute măsuri din reforma PAC este păstrarea rezervoarelor de biodiversitate sau a elementelor de peisaj pe cel puţin 7% din suprafeţele arabile, respectiv crearea unei suprafeţe de interes ecologic. Dacian Cioloş afirmă că propunerea urmăreşte să protejeze diversitatea pe teritoriul suprafeţelor agricole şi să încurajeze fermierii în acest sens. Printre elementele de peisaj incluse în propunerea CE se află perdeaua de protecţie vegetală (tufişurile, arbuştii şi pădurile care despart terenurile agricole de şosele). Pentru a consolida durabilitatea sectorului agricol din punct de vedere ecologic şi pentru a valorifica eforturile fermierilor, CE propune ca 30% din plăţile directe să fie acordate pentru adoptarea de practici care permit utilizarea optimă a resurselor naturale. Aceste practici includ diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente, protejarea rezervoarelor ecologice şi a peisajelor.
Agricultorii susţin că această măsură îi obligă să scoată din producţie 7% din suprafaţa agricolă. Comisarul european pentru Agricultură îi contrazice şi spune că este o falsă dezbatere. „Nu este adevărat că trebuie să scoată din producţie, pentru că sunt suprafeţe care sunt menţinute de fermieri acum şi care nu sunt cultivate. Sunt capete de parcele cu terenuri mai puţin fertile, sunt margini de pădure, sunt perdele forestiere şi aşa mai departe. Toate aceste suprafeţe sunt menţinute de fermieri şi nu se cultivă pe suprafeţele respective nici grâu, nici porumb, nici o altă cultură. Fermierii au de multe ori tendinţa să taie arborii, să taie arbuştii, să nu întreţină suprafeţele respective tocmai pentru că ele nu sunt eligibile în momentul de faţă la plată.
Din 2014 vrem nu numai ca ele să fie eligibile la plată, dar şi ca producătorii să fie incitaţi să le menţină, pentru că în această suprafaţă se menţine biodiversitatea, se poate menţine o diversitate a florei şi a faunei şi inclusiv fermele respective au interesul să nu fie câmpul gol când vine un vânt, să ia stratul de sol cel mai fertil, să existe şi protecţia asta, pentru că aşa a existat de ani şi ani de zile. În ultimii zeci de ani s-au făcut câteva erori în Europa cu modul în care s-au tratat terenurile şi acum ne plângem că în multe zone, pe fondul schimbărilor climatice, apare deşertificarea, solul îşi pierde fertilitatea. Tocmai asta vrem prin această măsură, nu dorim să reducem suprafaţa cultivată”, a declarat Dacian Cioloş.
Banii europeni ajung uşor la sate prin Agrostar
Aşa cum se obişnuieşte la începutul unui nou an, am făcut un bilanţ al celui care a trecut împreună cu conducerea Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe AGROSTAR, cel mai mare sindicat al oamenilor din agricultură din România. Federaţia are peste 50.000 de membri şi împlineşte 22 de ani de activitate. Pentru o imagine de ansamblu a activităţii am stat de vorbă cu Tudor Dorobanţu, secretar general al Federaţiei Agrostar.
Este nevoie de formare profesională
2011 a fost un an bun pentru Federaţia Agrostar în ce priveşte derularea proiectelor cu finanţare europeană pentru agricultori şi pentru locuitorii satelor. În perioada 2007-2013, Agrostar a implementat din fonduri structurale europene trei proiecte POSDRUM - “Investeşte în oameni”. „Unul dintre proiectele noastre, care a început la 1 noiembrie 2008 şi cu dată de finalizare 31 octombrie 2011, s-a numit „Dezvoltarea sustenabilă în mediul rural“, un proiect prin care voiam să certificăm 750 persoane din mediul rural în meserii care sunt foarte căutate. Am făcut acest lucru cu ajutorul unor studii făcute de specialişti în domeniu. Pot să vă spun că suntem mândri că am reuşit să aducem mai mulţi oameni în proiect, aproape 1100 de persoane. Am realizat mai mult decât ne-am angajat că vom face.
Oamenii au fost foarte receptivi la ceea ce le-am propus. Federaţia noastră are peste 50.000 de membri, care sunt în toate structurile agricole din România, de la lucrători până la cercetători. În această masă critică s-a creat o efervescenţă şi mulţi oameni au vrut să se implice, iar rezultatul a fost benefic. Federaţia Agrostar are această capacitate de a implementa proiecte, tocmai datorită faptului că îi reprezintă pe cei din mediul rural, pe cei cărora programul li se adresează. Este şi o mare nevoie de pregătire profesională. Programul este o alternativă la faptul că în acest domeniu, de 20 de ani, nu s-a făcut nimic. Este o provocare pentru noi să ne readaptăm la economia de piaţă, la economia capitalistă. Faptul că suntem membri ai Uniunii Europene ne obligă să ne autoperfecţionăm, să căutăm noi oportunităţi de ocupare profesională, pentru că totul este într-o continuă mişcare. Trebuie să găsim oportunităţi, să ne câştigăm pâinea, să rămânem în piaţa ocupaţională”, ne-a declarat Tudor Dorobanţu, secretar general al Federaţiei Agrostar.
În mediul rural lipsesc serviciile
Mare căutare a avut meseria de instalator în construcţii. „Mediul rural s-a dezvoltat foarte mult. Au fost programe de pre-aderare şi post-aderare la UE, iar România a beneficiat de multe programe, prin care satele româneşti au fost conectate la reţeaua de apă şi canalizare. Din păcate, ne-au lipsit tehnicienii specializaţi. E foarte important să ai oameni pregătiţi să facă astfel de activităţi de întreţinere. E important să ai meseriaşi pentru instalaţiile din horticultură sau agricultură, pentru tot felul de instalaţii de irigare sau stropire”, spune Tudor Dorobanţu. El a adăugat că o altă meserie foarte căutată este cea de mecanic. „Agricultura ţării noastre se retehnologizează şi e nevoie de mecanici pricepuţi. Până acum, nimeni n-a făcut nimic în acest sens. Doar dealerii de utilaje au mai făcut nişte cursuri, dar sunt insuficiente. Din studiile realizate de specialişti a reieşit că este o meserie deficitară, sunt puţini oameni calificaţi în mediul rural. E nevoie de informaţie nouă, chiar şi pentru oamenii care mai ştiau câte ceva despre mecanică”.
De asemenea, căutată, mai ales de către femei, este meseria de îngrijitor bătrâni la domiciliu. În satele noastre sunt mulţi bătrâni care au nevoie de sprijin şi nu există personal calificat pentru această muncă, nu sunt instituţii create.
Căutare are şi meseria de patiser. „În fiecare sat este nevoie şi de aşa ceva, zice secretarul general al Federaţiei Agrostar. Este o generaţie tânără care vrea să cumpere o prăjitură, ceva dulce. Este o oportunitate de afacere. Sunt programe europene în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, prin care oamenii îşi pot deschide mici afaceri, iar o astfel de meserie se poate uşor transforma într-o afacere.”
O altă meserie căutată de femei este cea din domeniul înfrumuseţării - manichiurist, coafor, frizer.
Cam acestea sunt meseriile la care a aplicat multă lume pentru cursurile de pregătire profesională din cadrul programului derulat de Federaţia Agrostar, care a beneficiat de sprijin din partea autorităţilor locale, a primăriilor, a liderilor de opinie din localitate, a profesorilor.
În general, în mediul rural lipsesc serviciile.
Ca arie de implementare a proiectului s-au avut în vedere Muntenia, Transilvania şi Oltenia. Centrele au fost la Sibiu, Craiova, la Vărăşti (Giurgiu) şi la Galaţi. Aceste centre continuă să îşi deruleze activitatea şi după finalizarea proiectului. „Dorim să contribuim semnificativ la dezvoltarea resurselor umane în mediul rural. Am constatat că este mare nevoie şi ne dorim să mai dezvoltăm astfel de programe”, punctează Tudor Dorobanţu.
Emanciparea femeilor de la sate
Federaţia Agrostar mai are un program cu bani europeni, care a început la 1 februarie 2010. Scopul acestuia este emanciparea femeilor din mediul rural. „Vrem să contribuim la promovarea femeilor în mediul rural, la egalitatea de şanse, la realizarea unor organizaţii de sprijin pentru femei. Ştim că femeia din mediul rural este marginalizată, nu se bucură de egalitate nici în familie, nici în societate. Vrem să identificăm posibilităţi de afirmare, identificând oportunităţi de ocupare. Ne adresăm acelor femei care au spirit antreprenorial, dar au renunţat la profesie şi s-au dedicat familiei. Vrem să le atragem în sfera profesională, a socializării, a afirmării competenţelor personale. Sunt foarte mulţi oameni care au lucrat în străinătate şi vrem să le găsim oportunităţi aici, în ţară.
Femeile vin cu alte mentalităţi, cu o viziune diferită şi vrem să le oferim posibilitatea să se manifeste. Ne-am propus, prin acest proiect, să formăm 500 de persoane, să identificăm idei de initiaţive antreprenoriale în mediul rural. Am lărgit puţin aria de aplicare şi în vestul ţării, unde am constatat că este o mare cerere de cursuri. Avem multe aplicaţii, aşa că ne-am propus să mărim grupul-ţintă şi facem demersuri în acest sens. Femeile vor să înveţe, să muncească, să participe la bunăstarea familiei. Beneficiem acum de acest sprijin financiar european şi ar fi păcat să-l pierdem. Este o mare oportunitate, de care trebuie să ne bucurăm noi ca cetăţeni, dar şi autorităţile, care ar trebui să ia mai în serios societatea civilă, pe aceia care vor să construiască ceva”, menţionează secretarul general al federaţiei.
Agrostar asigură întreaga consiliere pentru afacerile cu bani europeni
Potrivit lui Tudor Dorobanţu, Federaţia Agrostar are o strategie de dezvoltare a unei reţele de centre în mediul rural, pentru a veni în ajutorul celor care au nevoie de sprijin în realizarea unor proiecte, în activităţile de pregătire şi ocupare profesională, în dezvoltarea unui antreprenoriat. „Am identificat surse de finanţare. Cea mai importantă este Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. În perioada 2007-2013, după cum ştim, România beneficiază de o sumă consistentă. Noi am fructificat aceste fonduri pe Măsura 141, pentru gospodăriile de semi-subzistenţă, dar şi prin Măsura 112, privind instalarea tinerilor fermieri în mediul rural. Federaţia noastră a realizat peste 3850 de proiecte. Numai pe Măsura 141, în judeţul Dâmboviţa, avem peste 900 de proiecte, pe care le-am realizat gratuit, fără nicio taxă sau comision. Am realizat şi identificarea altor măsuri, 121-313, în zona pisciculturii, a mediului, pentru cei care desfăşurau o asemenea activitate, dar aveau nevoie de dezvoltare. Suntem la dispoziţia celor care vor să dezvolte astfel de proiecte.
Acum este în plină desfăşurare sesiunea de depunere a dosarelor pentru Măsura 112, la centrele din Târgovişte, Slatina, Timişoara, Craiova, Vărăşti din Giurgiu, Galaţi, Vâlcea, Piteşti, în Prahova. Am fost la Târgovişte şi m-am întâlnit cu 40 de oameni care doreau să depună dosare pe Măsura 112. Multă lume vrea să beneficieze de fonduri europene, dar trebuie să înţelegem în ce condiţii se acordă acestea şi ce obligaţii sunt. După ce se aprobă fondurile, greul abia atunci începe. Planul de afacere trebuie implementat, respectat întocmai, altfel finanţarea îţi este suspendată sau retrasă. Nu e suficient să câştigi banii pentru proiect, trebuie să fii serios în respectarea activităţilor. Le asigurăm membrilor Agrostar consilierea în această privinţă, adică în respectarea planului de afacere, pe toată perioada derulării lui, prin asistenţă tehnică, financiară, juridică. Există tot felul de firme care fac proiecte, dar care nu se mai implică după aceea, iar oamenii sunt lăsaţi să se descurce singuri în această mare de probleme ale implementării. Acum se vede cine se implică cu adevărat în realizarea unor servicii complete”, arată secretarul general Tudor Dorobanţu.
Oricine din mediul rural sau orice tânăr care vrea să-şi înceapă o activitate în mediul rural găseşte sprijin la Agrostar. De altfel, după cum spune Dorobanţu, deviza federaţiei este “Noi pentru noi”! Federaţia are un colectiv de specialişti foarte buni, peste 50 de oameni lucrează pentru toate proiectele.
Trebuie create modele de cooperative, grupuri de producători, asociaţii
Federaţia a aplicat deja pentru alte cereri de finanţare. De pildă, din acest an, intenţionează să dezvolte proiecte pe economia socială. „Mediul rural românesc este marginalizat în prezent. Noi ne propunem să dezvoltăm modele, să identificăm noi oportunităţi, să ajutăm oamenii să se organizeze în cooperative, în grupuri de producători, pentru că, pentru asociaţii, sunt multe oportunităţi de finanţare. Un grup de producători din sectorul legume-fructe poate beneficia de o finanţare nerambursabilă de până la 75%. Chiar şi aşa nu se accesează fondurile. Vina e la Ministerul Agriculturii, la Guvernul României, pentru că nu se fructifică cum trebuie aceste oportunităţi, oamenii sunt dezorientaţi şi nu sunt ajutaţi să se clarifice. Trebuie să le dăm o direcţie şi asta vrem noi să facem la Agrostar. România are un mare potenţial şi e păcat să nu profităm de asta. Sperăm să ne bucurăm de aprecierea evaluatorilor.
În 2011 am avut o serie de rezultate pozitive în sectorul vegetal, dar nu beneficiază producătorii români şi consumatorii. Rezultatele au fost bune, dar n-au fost cele pe care le-a prezentat Ministerul Agriculturii pe la diferite simpozioane. Noi vrem ca de aceste rezultate bune să beneficieze producătorii şi consumatorii români, prin eliminarea reţelelor de intermediari, care sunt foarte păguboase. Din cauza lor s-a ajuns ca recolta să nu se vândă şi să se degradeze în gospodării, iar consumatorul a cumpărat produse scumpe, cu o calitate îndoielnică. Noi vrem să rupem aceste bariere, iar în 2012 să aducem producătorul mai aproape de consumator.
Ne dorim ca la Ministerul Agriculturii să vină o conducere mai receptivă faţă de nevoile celor din mediul rural, din agricultura românească, pentru că e inadmisibil ce se întâmplă acum. Pe de-o parte susţinem că avem rezultate deosebite, că Ministerul Agriculturii e preocupat de binele fermierilor, iar pe de altă parte noi, producătorii, suntem mai decapitalizaţi, mai dezorientaţi. Noi am ieşit în stradă, nemulţumiţi de ceea ce ni se întâmplă”, declară secretarul general al Agrostar.
Cei care lucrează azi în Ministerul Agriculturii sunt depăşiţi de probleme
Referitor la subvenţiile din agricultură, în opinia lui Tudor Dorobanţu, sprijinul financiar, aşa cum este el convenit cu UE, s-a diminuat foarte mult faţă de cum era în urmă cu doi-trei ani. Costurile sunt deosebit de mari, toate s-au scumpit, de la energie la inputuri, iar ajutoarele sunt din ce în ce mai mici. „Ar fi trebuit să crească subvenţia pe hectar, pe cap de animal, iar ele se diminuează. Noi nu putem să intrăm în competiţie pe piaţa comună cu un fermier din Franţa care primeşte 380 de euro pe hectar sau plăteşte echivalentul a 2,7 lei pe litrul de motorină. Nu poate fi vorba de o competiţie reală, în care să primeze munca. Se creează mari distorsiuni, iar noi pierdem ca producători şi cetăţeni, ca stat.
Balanţa comercială a României este în deficit. În sectorul agro-alimentar sunt deficite serioase, în condiţiile în care noi importăm masiv, în continuare, aproximativ 75% din necesarul de produse alimentare. De aceea, ne dorim o schimbare reală la Ministerul Agriculturii. Oamenii care sunt astăzi acolo sunt depăşiţi de probleme. Trecem printr-o perioadă critică la nivel mondial şi e nevoie de oameni care să trateze problemele sectorului cu responsabilitate. Noi suntem disponibili, vrem să oferim soluţii şi să ne implicăm. Este în interesul nostru, al tuturor, să găsim soluţii care să ne dea posibilitatea să ne dezvoltăm, să fim cât mai puţin afectaţi de criză. Avem aceste posibilităţi, dar depinde de noi. Guvernanţii trebuie să fie receptivi la partenerii sociali care îşi doresc dialogul, pentru că numai aşa putem să construim. Federaţia Agrostar este unul dintre adepţii construirii. Avem 22 de ani de activitate şi ne dorim să ne păstrăm bunul nume în agricultura românească”, este de părere Tudor Dorobanţu, secretar general al Federaţiei Agrostar.
Se cântă prohodul în sistemul de irigaţii
În 2011, agricultorii au făcut ceva bani, însă vara prea secetoasă a dus la costuri duble sau chiar triple pentru înfiinţarea culturilor din toamnă. Iar problema irigaţiilor nu va fi rezolvată nici în 2012, crede Petre Daea, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Senat. În acelaşi timp, bugetul pentru agricultură este insuficient pentru acoperirea nevoilor producătorului agricol.
„Problemele legate de irigaţii nu vor fi rezolvate, din păcate, nici în acest an. Ordonanţa 82 din 28 septembrie 2011, care se referă la irigaţii, este un act normativ împotriva agricultorilor români. Apa este determinantă pentru agricultură. Când citeşti actul normativ şi vezi că din cei 5100 de angajaţi, specializaţi în domeniu, rămân 1500, iar în câmp sunt peste 3500 de staţii de pompare, te întrebi ce logică au aceste măsuri. Numai dacă suntem utopici ne putem imagina că un om poate să stea la o staţie de pompare 24 ore din 24 şi tot ar fi nevoie de 3500 de oameni. Este o măsură cu grave consecinţe pentru agricultură”, susţine Petre Daea, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Senat.
Potrivit reprezentanţilor Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii, anul trecut, puţini agricultori au reuşit să folosească apa din sistemul de irigaţii, pentru că toate costurile de administrare şi utilizare a normei de apă sunt de nesuportat pentru buzunarul producătorului agricol român.
„Energia e scumpă, îngrăşămintele sunt scumpe. Până unde se duc cu aceste costuri şi cine mai poate să consume la aceste preţuri? Este insuportabil ce se întâmplă şi e greu de imaginat că se poate face agricultură în aceste condiţii. Sunt aproape trei milioane de hectare nelucrate, cât au Belgia şi Olanda la un loc, şi nu trebuie să ne mirăm”, spune Petre Daea.
Un buget fără dinamism, fără perspectivă
În opinia senatorului Petre Daea, bugetul pentru agricultură este mai mic în 2012 comparativ cu 2011. „Anul trecut au fost acte normative care au stabilit schema de sprijin pentru producătorii agricoli, suma directă pe unitatea de suprafaţă sau pe cap de animal. Bugetul agriculturii pentru 2012 este mai mic decât în 2011. Este pentru prima dată, după 1989, când se întâmplă acest lucru. Este un buget fără dinamism, fără perspectivă. Eu mă străduiesc să-mi păstrez speranţa. Sunt agricultor şi sunt legat de oamenii din agricultură. Din păcate, agricultorii sunt ultimii care beneficiază de rezultatele muncii lor. În 2011 s-au câştigat bani mai mulţi, dar toţi au mers în pregătirea recoltei viitoare. În agricultură, totul e legat de muncă şi speranţă”.
MIHAELA PREVENDA
Cum se vede agricultura de la Parlament
Culiţă Tărâţă, membru al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, este cel mai mare fermier din România, chiar din Uniunea Europeană, cu peste 60.000 de hectare în exploataţie. Are o echipă bine structurată şi eficientă de specialişti. În 2011, Parlamentul României a avut activitate intensă în ce priveşte agricultura, susţine Culiţă Tărâţă. Însă, deputatul este nemulţumit că Parlamentul nu a reuşit să determine ministerele Agriculturii şi Finanţelor să dea subvenţii în agricultură măcar la nivelul celor care s-au acordat în anul 2010.
Terenurile agricole din Insula Mare a Brăilei şi cele din judeţul Neamţ, exploatate de societatea TCE 3 Brazi, însumează peste 60.000 de hectare. Este cea mai mare unitate agricolă din Uniunea Europeană. Cum poate fi controlată o exploataţie de asemenea dimensiuni ne-a spus omul de afaceri Culiţă Tărâţă, fondatorul TCE 3 Brazi: „Să te lauzi e rău, să te plângi e şi mai rău. Ca să coordonezi o astfel de suprafaţă îţi trebuie curaj, multă seriozitate şi specialişti de cea mai înaltă valoare. Fără echipă managerială formată din specialişti nu poţi să faci faţă. Lucrăm cu atenţie, cu seriozitate. Nu poţi să minţi pământul, trebuie să-i dai sudoare multă. E singurul care-ţi răspunde cu aceeaşi măsură. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu multă perseverenţă în muncă, poţi învinge şi poţi ajunge la rezultatele pe care ţi le propui.”
Agricultorul român încă aşteaptă apa de la Dumnezeu
Anul agricol 2010-2011 a fost un an bun pentru agricultură. La ora actuală, estimările pentru 2011-2012 nu sunt prea optimiste. „Anul agricol începe la 1 septembrie şi se termină pe 31 august, anul următor. Am încheiat un an agricol normal (2010-2011), cu soare şi ploi la timp. Fără apă nu poţi să faci agricultură, iar apa o aşteptăm de la Dumnezeu, pentru că sistemul de irigaţii de la noi este, în cea mai mare parte, distrus. Cine va stăpâni apa, va stăpâni lumea. Stăpânind apa, ai mâncare, ai siguranţa alimentară a poporului tău. România ar fi putut fi foarte departe, dacă am fi ştiut să păstrăm şi să continuăm ceea ce am construit înainte de 1989, să modernizăm sistemul de irigaţii. Noi l-am distrus, ba chiar, ce s-a cheltuit, s-a dus pe apa sâmbetei, bani care nu se văd nicăieri. Trebuie să luăm totul de la capăt şi să privim cu încredere viitorul. Cea mai importantă ramură a economiei de azi e agricultura. Agricultura românească poate să producă mult şi bun, cu condiţia să-i acordăm atenţia cuvenită brazdei de pământ, care e de la strămoşii noştri.
Am fost în vizită în China. La întâlnirea cu unul dintre cei nouă membri ai Biroului Politic al Chinei, am întrebat care e cea mai importantă ramură a economiei la ei, ţinând cont de faptul că e ţara cu cel mai mare ritm de dezvoltare, că toată lumea vorbeşte de “miracolul chinezesc”. Mi s-a răspuns că agricultura e pe primul loc, ca importanţă, pentru că agricultura îţi asigură securitatea alimentară a poporului tău. În funcţie de ce pune omul pe masă, acesta e sănătos şi binedispus, indiferent de greutăţi. Dacă ai stomacul plin, altfel priveşti lumea. Nu poţi să ai un tineret sănătos, un popor sănătos, dacă nu ai alimentaţia corespunzătoare”, apreciază Culiţă Tărâţă.
În ceea ce priveşte anul agricol 2011-2012, Culiţă Tărâţă susţine că ne confruntăm cu o secetă deosebit de dură. Deficitul pluviometric este foarte mare. „La 70 cm adâncime nu avem apă. Am făcut determinări cu specialiştii noştri şi cu fermierii. Mă rog la Dumnezeu să vină apa! Fără apă, nu avem o pornire bună pentru recolta din 2012. Să sperăm că se vor slobozi baierele cerului şi vom avea apă. Eu am încredere în viitorul agriculturii româneşti, am încredere în Dumnezeu şi cred că ne va veni mintea cea de pe urmă şi sper să avem un an prosper. Dacă avem soare şi apă, va fi bine, pentru că noi ne facem datoria de a frământa pământul. Agricultura a salvat acest popor în cele mai negre momente ale istoriei, aşa că ea e baza.”
UE a dat fermierilor ce a promis, statul nostru nu şi-a onorat promisiunile
Deputatul Culiţă Tărâţă ne-a spus că, în 2011, Parlamentul a avut activitate intensă în ce priveşte agricultura. „Comisia pentru Agricultură are un cuvânt greu de spus în Camera Deputaţilor.
S-a lucrat intens, au ieşit legi benefice pentru agricultură. Sunt, însă, nemulţumit că nu am pedalat destul pentru a avea un cuvânt de spus în faţa miniştrilor de la Agricultură şi Finanţe, pentru a-i determina ca subvenţiile să fie măcar la nivelul celor pe care le-au primit agricultorii în anul 2010. Spre ruşinea şi nemulţumirea noastră, subvenţiile nu sunt la nivelul aşteptării fermierilor. Nu poţi să faci agricultură fără susţinerea statului şi a UE. Uniunea Europeană a venit cu ceea a promis, numai că noi, faţă de cei 76 de euro/ha promişi, am ajuns la 27 de euro. Asta e marea tristeţe! Acum se scumpeşte motorina, iar efectul e scumpirea în lanţ. Nu am reuşit să avem influenţa necesară pentru a-i determina pe cei de la Finanţe şi Agricultură să înţeleagă că agricultura are nevoie de subvenţii. Pe lângă voinţa fermierului, e nevoie de bani.
Nu se pot obţine producţii la nivelul UE fără dotare tehnică, fără subvenţii din partea statului. Noi, fermierii din România, primim cam 38% din nivelul subvenţiilor din Germania, de exemplu. Suntem într-o piaţă în care ei sunt cu 10 paşi înaintea noastră, iar noi tragem din greu să-i ajungem şi să ne menţinem pe această piaţă. Asta e marea discrepanţă între fermierii din România şi cei din UE. Trebuie să înţelegem că aceşti bani nu sunt o pomană pentru agricultorii români, pentru că aceşti bani se întorc, cu vârf şi îndesat, în bugetul consolidat al statului nostru. Pe lângă munca grea şi continuă a fermierilor, cea mai mare contribuţie a avut-o bunul Dumnezeu, pentru că ne-a dat ploi la timp.”
Publicitate
Revista
