Măsuri cu efect imediat, finanțare nouă și angajamente clare. Semnal de alarmă tras de Clubul Fermierilor Români după publicarea Planului de Acțiune pentru îngrășăminte al CE
Pe 19 mai 2026, Comisia Europeană a publicat Planul de Acțiune pentru îngrășăminte (COM(2026) 310 final). Acesta reflectă necesitatea unor măsuri care să răspundă vulnerabilităților structurale ale pieței europene a îngrășămintelor. Documentul propune un cadru de acțiune orientat către creșterea disponibilității și accesibilității îngrășămintelor, consolidarea autonomiei strategice a Uniunii Europene și îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare.
Planul propune, pe termen scurt, mobilizarea a circa 200 milioane euro din rezerva agricolă de criză a PAC la care să se mai adauge alte 200 milioane euro pentru sprijin de lichiditate al fermierilor europeni, lansarea unui parteneriat al lanțului valoric al îngrășămintelor între producători, fermieri și state membre, suspendarea temporară a taxelor vamale pe amoniac și uree din țări terțe, cu economii estimate la 60 de milioane de euro, și activarea cadrului temporar de ajutor de stat adoptat în aprilie 2026 pentru sectoarele agricole afectate de creșterile de prețuri.
Pe termen mediu, Planul vizează diversificarea aprovizionării prin parteneriate internaționale, promovarea îngrășămintelor bio, circularitatea nutrienților și extinderea derogărilor RENURE pentru digestate și stimularea producției europene de îngrășăminte.
Creșterea prețurilor la îngrășămintele azotoase, de 40% față de decembrie 2025 și de 70% comparativ cu media anului 2024, accentuează presiunile economice asupra fermierilor, cu un impact asupra competitivității sectorului agricol din România.
Clubul Fermierilor Români a semnalat aceste riscuri în mod consecvent. Situația Combinatului Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte din România, singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei, cu o pondere de 75% în aprovizionarea pieței interne, ilustrează riscul sistemic pe care dependența de importuri îl generează pentru agricultura românească. Producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice au fost recunoscute ca subsector de infrastructură critică națională printr-un demers legislativ susținut de Clubul Fermierilor Români și adoptat cu unanimitate în Senat. Solicitarea ca agricultura să fie declarată sector strategic național și ca suspendarea totală sau măcar temporară a taxei pe carbon la frontieră (CBAM) pentru îngrășăminte să fie cerută la Bruxelles au fost transmise Camerei Deputaților, Guvernului și Administrației Prezidențiale. „Publicarea Planului Comisiei Europene confirmă relevanța preocupărilor exprimate anterior de fermierii români și recunoaște, la nivel european, caracterul urgent al acestor provocări”, transmite Clubul Fermierilor Români. Asociația susține poziția exprimată de statele membre, inclusiv Franța, privind activarea rezervei de criză a Comisiei Europene pentru compensarea pierderilor directe suportate de fermieri ca urmare a creșterii costurilor la îngrășăminte și energie. „În actualul context, este necesară mobilizarea unui sprijin financiar european adecvat amplitudinii impactului economic asupra sectorului agricol, având în vedere că aceste presiuni depășesc capacitatea de intervenție a bugetelor naționale, în concordanță cu cadrul european de flexibilitate aplicabil ajutoarelor de stat. De asemenea ar fi utilă reducerea, și nu creșterea taxelor vamale pentru importul de îngrășăminte indiferent de origine”, arată Clubul Fermierilor Români.
CBAM: E necesar un mecanism de compensare directă pentru fermieri
Solicitarea privind suspendarea totală sau măcar temporară a aplicării CBAM pentru îngrășăminte își menține pe deplin relevanța în actualul context de implementare. Mecanismul de ajustare la frontieră pe bază de carbon, intrat în faza definitivă în 2026, transferă costul taxei de carbon direct fermierilor utilizatori finali de îngrășăminte azotoase din import. Planul propune mecanisme de finanțare prin ETS pentru producătorii de îngrășăminte, însă Copa - Cogeca a semnalat dezechilibrul dintre fermieri și industrie în privința CBAM. Clubul Fermierilor Români susține această poziție și reiterează necesitatea unui mecanism de compensare directă pentru fermierii utilizatori finali, cu aplicare înainte de recalcularea valorilor implicite CBAM planificată pentru decembrie 2027.
„România dispune de resursele necesare pentru un răspuns strategic propriu. Lanțul valoric Neptun Deep - Azomureș - fermieri români rămâne o oportunitate concretă și urgentă, a cărei valorificare necesită deblocarea negocierilor Romgaz înainte de închiderea definitivă a platformei. La aceasta se adaugă potențialul formelor asociative și cooperative agricole de a contribui activ la producția de biomasă pentru bioetanol și bio-îngrășăminte, o direcție pe care Planul Comisiei o deschide explicit și pe care România o poate pune în practică pornind de la resurse proprii”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.
Această criză depășește dimensiunea unui șoc de prețuri pe termen scurt, atrage atenția Clubul Fermierilor. Reducerea utilizării îngrășămintelor generează pierderi de fertilitate a solului, discontinuități ale ciclurilor agricole și scăderi de producție cu efecte pe termen lung greu de recuperat, cu impact propagat în lanțul agroalimentar și în prețurile pentru consumatori. Amploarea crizei justifică activarea instrumentelor de urgență prevăzute în cadrul de flexibilitate privind ajutoarele de stat și mobilizarea resurselor la nivel european. „Solicitarea de asumare transpartinică a unei Politici Agricole Integrate - Obiectiv 2035, formulată anterior, capătă astăzi o relevanță și mai acută. Planul Comisiei Europene confirmă că tot ceea ce fermierii români au semnalat în ultimii ani: dependența structurală de importuri, vulnerabilitatea Azomureșului, impactul CBAM asupra utilizatorilor finali, a fost evaluat corect. Dar fermierii nu mai pot aștepta direcții strategice, ci au nevoie de finanțare nouă, de suspendarea imediată a CBAM pentru îngrășăminte și de deblocarea negocierilor Romgaz, înainte ca pierderea de fertilitate a solului să devină un cost pe care nicio rezervă de criză nu îl mai acoperă”, subliniază Florian Ciolacu.
Planul Comisiei Europene stabilește direcțiile strategice corecte și recunoaște, pentru prima dată explicit, că securitatea aprovizionării cu îngrășăminte este o chestiune de autonomie strategică a Uniunii. Fermierii români au nevoie ca aceste direcții să se traducă în măsuri cu efect imediat, finanțare nouă și angajamente clare. „Clubul Fermierilor Români rămâne angajat în dialogul cu autoritățile române și europene și solicită un răspuns la înălțimea mizei”, conchide Florian Ciolacu.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Criza pieței vinului românesc. Greșeli din trecut, prezent în șoc și căi de ieșire
Întrebarea nu este dacă vinul românesc poate reveni, ci dacă cei care îl produc, îl promovează și îl iubesc sunt pregătiți să facă împreună ceea ce nu au reușit să facă separat.
Unghiul meu, strict subiectiv, surprinde la actorii industriei aerul de superioritate, de detașare față de ideile care ar fi putut atrage atenția asupra vinului românesc, care ar fi putut lega comunități în jurul acestui produs. Notez aici lipsa totală de interes față de poziționarea României ca singura țară care găzduiește un concurs internațional gratuit. Amorțeala față de imperativul de a susține inventica domeniului (și aici readuc aminte de sunetul vinului și brain mapping ~ neurofeedback în degustare). Neînțelegerea și, pe cale de consecință, neimplicarea în proiectul Muzeul Național al Vinului, neparticiparea la proiectele de upcycling Enovart, refuzul parcursului de reabilitare vizuală a cramelor (propusă încă de acum 20 de ani!) și exemplele pot continua prin teme ca festival de film cu temă „oeno”, caravaning în enoturism, editare de carte, emisiuni radio și TV cu actualizări în online, turnirul regiunilor viticole ș.a.m.d.
Rezumând, sectorul ar trebui să reevalueze ce are cu adevărat de făcut, mai ales că are la îndemână resurse ideatice.
Minuni nu există. Strategii fundamentate, da.
O piață în stare de șoc
Piața vinului din România traversează în prezent una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă. Nu este vorba despre o simplă fluctuație de piață sau despre un efect colateral temporar al unor condiții economice nefavorabile, ci despre o criză structurală cu rădăcini adânci în decizii greșite acumulate de-a lungul anilor, într-o lipsă cronică de anticipare și viziune strategică la nivelul întregii industrii.
Vinul românesc de calitate ar fi trebuit să fie înțeles, apreciat, apropiat și... băut. Ceea ce, din păcate, nu se întâmplă. Sau se întâmplă la niște cote extrem de scăzute.
Semnalele de alarmă au existat cu mult înainte ca situația să devină critică. Voci din industrie au avertizat în repetate rânduri că direcția urmată nu este sustenabilă, că ecosistemul vinului românesc nu este încurajat să se dezvolte organic și că salvările individuale nu pot substitui o strategie colectivă coerentă. Aceste avertismente au fost, în mare parte, ignorate. Astăzi, piața plătește prețul acestei neglijențe colective.
Este esențial să înțelegem că vârful „lanțului trofic” al vinului nu poate fi monopolizat exclusiv de producători. Un ecosistem sănătos presupune o rețea complexă de actori: presă de specialitate, organizații nonguvernamentale, distribuitori, somelieri, critici, promotori, un concurs finanțat de dimensiuni europene, consumatori educați și instituții de promovare. Absența sau subdezvoltarea acestor verigi a slăbit întregul lanț.
Susținerea Institutului Vinului ar fi compensat absența Agenției Naționale de Promovare a Vinului. Am fi avut un Muzeu – o instituție vie, la granița dintre știință și edutainement. Din fericire, în binele tuturor, cu sacrificii și voluntariat, a funcționat și crescut Concursul Internațional. Dar „una hirundo non facit ver”.
Anatomia crizei: cauze și mecanisme
Lipsa unui ecosistem de susținere
Una dintre cauzele fundamentale ale actualei crize este absența unui ecosistem dezvoltat în jurul industriei vinicole românești. Spre deosebire de mari țări producătoare – Franța, Italia, Spania –, unde vinul este susținut de o infrastructură legislativă și culturală vastă – reviste de specialitate, programe TV dedicate, școli de degustare, festivaluri cu tradiție îndelungată –, în România aceste structuri fie nu s-au format, fie au fost ignorate chiar de către cei pe care ar fi trebuit să îi servească, dispărând prematur.
Presa de specialitate s-a „diluat”, concursurile de vinuri sunt accesate de-a valma (după sclipici!), iar emisiunile TV dedicate nu au reușit să câștige tracțiune instituțională suficientă. Paradoxal, această alterare a venit adesea chiar din partea producătorilor, iar autoritățile au preferat să controleze mesajul, în loc să îl amplifice. Rezultatul a fost o bulă informațională în care consumatorul a rămas neinformat și, implicit, neimplicat emoțional, iar connaisseur-ul s-a distanțat de superficialitatea curentă.
Prăbușirea canalului HoReCa
Sectorul HoReCa reprezintă nu doar un canal de vânzare, ci și principala scenă de prezentare și descoperire a vinului. Un consumator care descoperă un vin bun la restaurant este, cu o probabilitate ridicată, un viitor cumpărător fidel. Prăbușirea consumului în acest sector este, prin urmare, mai mult decât o problemă de cifre de afaceri – este o criză de recrutare a noilor consumatori.
Explicațiile simplificate (rostogolite de neaveniți) care atribuie această prăbușire exclusiv prețurilor ridicate din HoReCa sunt insuficiente și înșelătoare. Realitatea este multifactorială: lipsa de educare a personalului din servicii, absența unor liste de vinuri bine structurate și explicate, lipsa totală a căilor de comunicare AR, VR, competiția băuturilor alternative (cocktailuri craft, bere artizanală), dar și eșecul producătorilor de a corecta conduita acestui canal – toate acestea au contribuit la deteriorarea situației. „Incentivele” financiare de tip taxe de dop sau taxe de listare au reprezentat un plasture expirat aplicat pe o rană care necesita o intervenție chirurgicală.
Tinerii și viitorul consumului de vin
Poate cea mai îngrijorătoare tendință pe termen lung este îndepărtarea tinerilor de cultura vinului. Generațiile tinere nu au fost cultivate ca potențiali consumatori și ambasadori ai vinului românesc. Responsabilitatea pentru acest eșec revine în primul rând departamentelor de marketing ale marilor producători, care nu au reușit să construiască o narațiune relevantă și autentică pentru publicul tânăr.
Consumul de vin nu este doar un act de „băut o băutură” – este un mod de socializare cât se poate de modern, o formă de expresie culturală, dar și o legătură cu identitatea locală și cu tradiția. Tinerii din România nu au fost invitați în acest scenariu. Li s-a prezentat vinul ca un produs al bătrânilor sau ca o băutură de lux inaccesibilă sau cu prea multe reguli, nu ca o experiență de bucurie și atractivă. Greșelile de comunicare s-au acumulat până când distanța dintre tineri și vin a devenit o prăpastie greu de traversat. Constatăm că nu știm nici cine sunt acești tineri, nici ce vor să consume. De ce sunt antialcool „generic”?
Campaniile de marketing bazate pe vedete și influenceri au ratat adesea tocmai această conectare autentică. Colaborările au generat vizibilitate superficială, dar nu au construit simpatia reală, nici notorietatea de durată a brandurilor, și cu atât mai puțin creșteri semnificative ale vânzărilor. O strategie de marketing eficientă pentru vin trebuie să fie construită în jurul experienței, convenției narative și educației – nu al imaginii. Educație înseamnă și nuanțarea relației alcool–vin.
Responsabilitatea colectivă, un bun comun
Un aspect important, adesea neglijat în dezbaterile despre criza vinului românesc, este cel al responsabilității colective. Vinul românesc, denumirile de origine controlată, arealele viticole, moștenirea culturală a podgoriilor – toate acestea sunt bunuri comune ale națiunii, nu proprietatea exclusivă a producătorilor. Prin urmare, dreptul de a opina și de a contribui la soluționarea crizei revine tuturor celor care au o legătură cu această industrie, indiferent dacă dețin sau nu o cramă. Până și proximitatea geografică față de o Denumire de Origine (de rezidență sau antreprenoriat fără legătură „oeno”) justifică luarea de poziție.
Istoria recentă demonstrează că unele dintre cele mai bune idei au venit din afara cercului producătorilor: primele magazine specializate, primele platforme de vânzare online, inițiativele de promovare culturală. Din nefericire, în loc să fie sprijinite și integrate, aceste inițiative au fost adesea privite cu suspiciune sau chiar sabotate indirect de producători, care au căutat să le dubleze în condiții de concurență neinspirată (până mai ieri, „prețuri de producător” la poarta cramei sau, ceva mai nou, în online-ul minuscul al fiecărui producător în parte).
Marketingul vinului, unde s-a greșit
Serviciile de marketing din industria vinului românesc suferă de o problemă sistemică: în proporție covârșitoare, strategiile adoptate sunt ineficiente, costisitoare și inadaptate realităților pieței. Această afirmație nu este o critică fără fundament, ci o concluzie susținută de rezultatele concrete: scăderea consumului, lipsa de notorietate a brandurilor locale și eșecul de a conecta emoțional cu publicul tânăr. Un „ingredient” folosit des: oameni de marketing provin din afara domeniului și sunt „neaclimatizați” (neșcoliți specific). De aici, și lauda participărilor la pseudocompetiții ca Frankfurt, Lyon ș.a.m.d. (reversul ar fi: în cunoștință = bătaie de joc față de public.
Marketingul eficient al vinului nu mai înseamnă a angaja o frumusețe pentru a poza cu un pahar în mână. Înseamnă a construi o poveste autentică despre terroir, despre oamenii din spatele vinului, inclusiv despre legătura dintre loc și gust. Înseamnă educație continuă a consumatorilor, prezență consistentă în canalele de comunicare relevante și o strategie de conținut bine gândită pe termen lung. Nimic din toate acestea nu se poate cumpăra cu taxe de dop sau campanii de imagine efemere. Primul exemplu fericit care îmi vine în minte este o emisiune/podcast de tip „travel” sau „discovery”. Nici parti-pris-urile cu haterii de serviciu n-au avut rezultat. Poate că – plătind – ai scăpat de o injurie, dar „verbul” colectiv a fost inhibat.
Unele firme mari poate au resurse suficiente pentru a-și permite ocoluri costisitoare și pentru a rezista perioadelor dificile. Altele, tot mari, dar și cramele mici și mijlocii nu au acest lux. Pentru acestea, fiecare an de marketing ineficient poate însemna înghețarea întregului circuit comercial, incapacitatea de a plăti furnizorii, pierderea listărilor în magazine și restaurante (ceea ce înseamnă dispariția din ochii consumatorilor). Criza nu are același chip pentru toți jucătorii din industrie.
Un ecosistem necoagulat
De-a lungul deceniilor, au existat numeroase inițiative valoroase care ar fi putut forma nucleul unui ecosistem vibrant al vinului românesc: publicații de specialitate, coloane în reviste naționale generaliste, glossy sau axate pe diferite domenii de interes, rubrici în presa economică, emisiuni TV, cărți de vinuri, concursuri. Toate acestea au funcționat, unele cu rezultate remarcabile. Totuși, industria nu s-a coagulat niciodată în jurul lor. Au fost percepute ca proiecte ale „altcuiva”, nu ca instrumente colective de construire a pieței. Nici măcar nu s-a folosit forța industriei pentru a determina acțiuni din partea administrației sau a entităților proiectate să facă ceva pentru vinul românesc.
Această fragmentare a generat un paradox dureros: cu cât fiecare actor și-a urmărit mai exclusiv interesul individual pe termen scurt, cu atât a afectat mai mult interesul colectiv pe termen lung. Salvările individuale au erodat valoarea percepută a vinului românesc în ansamblu. Astăzi avem scadența.
Calea înainte: soluții și condiții pentru redresare
Soluțiile există, dar trebuie spus cu toată onestitatea: costul implementării lor astăzi este semnificativ mai mare decât ar fi fost dacă s-ar fi acționat la timp. Fiecare an de inacțiune a adăugat noi straturi de dificultate și a redus marja de manevră a industriei. Cu toate acestea, renunțarea nu este o opțiune – mizele sunt prea mari, atât economic, cât și cultural. Adică, mize existențiale!
Reconstruirea ecosistemului informațional și de acțiune
Prima prioritate trebuie să fie reconstruirea unui ecosistem informațional solid în jurul vinului românesc. Aceasta presupune susținerea activă a presei de specialitate, nu inhibarea ei. Presupune investiție în conținut editorial de calitate – articole, podcasturi, canale video –, care să educe și să entuziasmeze consumatorii. Presupune deschiderea producătorilor față de critica constructivă și față de evaluările independente. Impune o adoptare totală și rapidă a ideilor novatoare. (Repun pe tapet modelul A7 – Autostrada Podgoriilor.)
Totodată, este necesară o relație mai matură cu autoritățile și cu administrația publică. Lobbyul pentru îmbunătățirea cadrului legislativ și fiscal nu trebuie să fie lăsat exclusiv în sarcina producătorilor – care se expun prin această poziție. ONG-urile, asociațiile profesionale, jurnaliștii specializați pot fi delegați să preia o parte din această responsabilitate de reprezentare. Evident, industria este obligată să formeze un buget pentru aceste demersuri și/sau să oblige statul să permită implementarea unor idei valoroase (vezi indicatoarele turistice amplasate pe domeniul public) – lucruri care nu costă, dar care au efect.
Reconectarea cu tinerii
Reconectarea cu publicul tânăr necesită o schimbare fundamentală de abordare. Vinul trebuie prezentat ca parte dintr-un stil de viață modern, nu ca o relicvă, un simbol al trecutului sau ca un mod de viață nesănătos. Evenimentele de degustare trebuie să devină experiențe sociale atractive, accesibile și distractive. Platformele digitale – Instagram, TikTok, YouTube – trebuie exploatate cu conținut autentic și educativ, nu cu reclame tradiționale adaptate superficial.
Colaborările cu creatori de conținut autentici, pasionați de gastronomie, călătorii și cultură pot fi mult mai eficiente decât campaniile cu vedete. Autenticitatea și cunoașterea reală a produsului sunt criteriile care trebuie să ghideze alegerile de parteneriat, nu notorietatea superficială. Caravaningul ar putea sta la baza celor enunțate mai sus. (Notați, vă rog!)
Revitalizarea HoReCa drept scenă a vinului
Sectorul HoReCa trebuie reconsiderat ca o scenă de prezentare și educare, nu doar ca un canal de vânzare. Producătorii pot „forța” ca, în timp, personalul din restaurante și hoteluri să aibă pregătire specifică ca barem de clasificare pentru restaurant. Astfel, chiar în condițiile de fluctuație a lucrătorilor, investiția în profesionalizarea lor ar avea sens, dar să și ofere materiale educative atractive, să organizeze degustări cu somelieri și personal de servicii. O chelneriță care poate recomanda cu entuziasm și cunoaștere un vin local face la fel de mult pentru brandul respectiv ca o campanie publicitară. AI-ul îi poate fi un sprijin „natural”.
Concluzii: momentul adevărului
Piața vinului românesc se află la o răscruce. Criza actuală este dureroasă, dar poate reprezenta și un catalizator pentru schimbarea profundă de care industria are nevoie de mult. Condiția esențială este ca actorii relevanți să renunțe la abordările individualiste și să accepte că problemele comune necesită soluții comune.
Este momentul să se pună întrebările corecte și să se enunțe problemele cu onestitate, fără a căuta vinovați externi sau a minimiza responsabilitatea internă. Este momentul unui audit sincer al strategiilor de marketing, al relațiilor cu presa de specialitate, al modului în care industria se raportează la consumatorii tineri, la canalul HoReCa și la foarte probabile noi obiceiuri de consum.
Vinul românesc are un potențial remarcabil: soiuri autohtone și internaționale, terroir-uri valoroase, o tradiție milenară. Toate acestea reprezintă un capital natural și cultural pe care nicio criză nu îl poate șterge. Ceea ce lipsește nu este potențialul, lipsesc voința colectivă și capacitatea organizatorică de a-l valorifica. Dacă industria va reuși să construiască această voință comună, redresarea este nu doar posibilă, ci 100% viabilă.
Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2026Abonamente, AICI!Primăvara începe cu RO-Wine, festivalul vinurilor premium și al experiențelor culinare
O nouă ediție RO-Wine | The International Wine Festival of Romania, dedicată vinurilor premium, gastronomiei și experiențelor internaționale, are loc la București în perioada 22 – 24 mai 2026. Pe parcursul celor trei zile, vizitatorii vor putea descoperi vinuri, povești, experiențe culinare, vizita la festival transformându-se în momente memorabile pentru toți cei care trec pragul RO-Wine.
La Fratelli Studios, Festivalul RO-Wine va reuni producători, importatori, specialiști din industrie și pasionați de vinuri premium, „într-un format dedicat descoperirii, degustării și experiențelor rafinate”.
De altfel, organizatorii anunță că, pentru această ediție, au pregătit pentru vizitatori un program plin de masterclass-uri, degustări ghidate și momente inedite. „Festivalul RO-Wine este ocazia perfectă de a descoperi povești, etichete, regiuni și perspective noi despre lumea vinului”, afirmă Marinela Ardelean, co-fondator RO-Wine, expert în vinuri, fondatoarea platformei Wines of Romania, completând: „La această ediție de primăvară RO-Wine sunt multe masterclass-uri în program. Voi modera și eu unul, vineri, de la ora 15, o călătorie printre brânzeturile DOP ale Italiei, alături de experții ONAF (Asociația Italiană a Degustătorilor de Brânzeturi), Giuseppe Casolo și Giorgio Telmon. Gustăm și povestim despre Parmigiano Reggiano, Taleggio, Asiago, Pecorino Toscano și Gorgonzola Dolce. Dar asta e doar începutul. Sâmbătă vom avea champagne în toate nuanțele de Brut Reserve, de la Taittinger la Pol Roger și Charles Heidsieck. Tot sâmbătă, va fi o degustare de Bourgogne Blanc susținută de Elod Adam pe care nu ar trebui să o ratați și un masterclass Purcari susținut chiar de fondatorul grupului, Victor Bostan. Duminică vom avea Champagne Brunch și sticle din colecția privată a lui Liviu Popescu completată de șampanii de la producători/importatori prezenți la festival. Plus Chef Bogdan Cozma, Chef Laura Eremia, Chef Alex Cîrtu la grill și la stand și neobositul Antonio Passarelli în nu mai puțin de șapte reprize de live cooking, pe parcursul celor trei zile. Vă aștept la RO-Wine să ne bucurăm împreună de sutele de gusturi minunate, de vinuri și gourmet, de iubitorii de vin și de oamenii extraordinari care îl produc.”
Ca la fiecare ediție, ziua de vineri (22 mai) este dedicată specialiștilor din HoReCa, iar în ziele de sâmbătă (23 mai) și duminică (24 mai) are acces publicul larg.
Din România și Republica Moldova vor fi prezente crame consacrate sau în plină afirmare, cu vinuri reprezentative și povești autentice.
Salonul „Gustul Italiei”, organizat cu sprijinul ICE - Agenția Italiană pentru Comerț Exterior, revine la RO-Wine cu o selecție de vinuri italiene, brânzeturi și delicatese care pun în valoare eleganța și diversitatea gastronomiei italiene.
În Salonul vinurilor internaționale vom găsi etichete premium din întreaga lume, selecții speciale, având ocazia să descoperim regiuni, stiluri și producători din: Franța, Spania, Italia, Portugalia, Grecia, Germania, Austria, SUA, Chile, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Argentina și Australia.
În premieră în România, Invivo x SJP, vinuri din Noua Zeelandă create în colaborare cu celebra actriță Sarah Jessica Parker vor putea fi degustate la salonul vinurilor internaționale, alături de alti producatori aflați pentru prima data în țara noastră.
Și pentru că RO-Wine înseamnă mai mult decât degustare de vin, vizitatorii vor găsi la festival o zonă gourmet dedicată experiențelor culinare. „Ediția din acest an pune accent, ca de fiecare dată, pe asocierea dintre vin și gastronomie, printr-o zonă gourmet gândită ca parte integrată a experienței de festival”, subliniază Marinela Ardelean.
Selgros Romania, în calitate de Presenting Gourmet Partner, se alătură RO-Wine pentru a susține această componentă culinară, aducând în prim-plan ingrediente premium, concepte moderne și idei de pairing care completează firesc selecția de vinuri.
Pentru mai multe detalii despre Festivalul RO-Wine (22 – 24 mai 2026) accesați pe pagina evenimentului: https://romaniawinefestival.com/, iar biletele pot fi achiziționate de aici: https://www.bilete.ro/ro-wine/rowine-spring-edition-bucharest-2026-22-24-mai-2026/
Foto: RO-Wine | The International Wine Festival of Romania
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
UE - Ucraina, parteneriat pentru autonomie în comerțul agroalimentar
În cadrul celui de-al 31-lea Congres al Federației Europene a Producătorilor de Furaje Combinate (FEFAC), desfășurat la București, compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience a evidențiat cooperarea dintre Uniunea Europeană și Ucraina în contextul piețelor agricole în evoluție și al unor cadre de politică comercială dificile.
Sergii Kharin, Country Leader în România și Republica Moldova la Corteva Agriscience, a subliniat că provocările existente în sectorul agricol necesită reevaluarea și adaptarea modelului actual pentru a asigura echilibrul și garanțiile necesare securității alimentare regionale.
„Astăzi, într-un context comercial deschis, sunt necesare condiții echitabile, standarde de încredere și, foarte important, lanțuri de aprovizionare diversificate”, a declarat Sergii Kharin, menționând că sistemul agroalimentar regional actual rămâne puternic dependent de inputuri externe, precum energia și materiile prime. „Într-un mediu global volatil, aceste vulnerabilități cresc expunerea la blocaje în lanțurile de aprovizionare, punând în pericol securitatea alimentară regională”, a adăugat acesta.
Aprovizionarea cu proteine reprezintă un exemplu relevant, unde diversificarea surselor este un factor decisiv, care susține echilibrul. Liderul Corteva a atras atenția asupra rolului specific pe care Ucraina îl poate juca în acest context, având în vedere potențialul său agricol, proximitatea geografică și reziliența operațională unică: „În timp ce UE produce doar aproximativ o treime din necesarul său de furaje bogate în proteine la nivel intern, bazându-se în mare măsură pe importuri de proteină din soia, o integrare mai strânsă a Ucrainei în sectorul proteinelor, în linie cu evoluția acordurilor de liber schimb ale UE, poate completa dependența actuală de importuri și poate contribui la o bază regională de aprovizionare mai stabilă”.
Sergii Kharin a evidențiat, de asemenea, o perspectivă prudentă, dar optimistă, susținută de tehnologii precum Noile Tehnici Genomice (NGTs) și agricultura de precizie. Acestea au potențialul de a crește oferta de proteine cu 20–35% până în perioada 2030–2035, fără a crește suprafața agricolă utilizată. Acest rezultat depinde de cadre de reglementare coerente, standarde clare și predictibilitate pentru investiții, precum și de o diversificare la nivel de furnizori, regiuni, culturi și sisteme de producție.
„La Corteva, ne dorim să contribuim la un sector agricol rezilient și competitiv prin construirea de punți între sisteme, standarde, fermieri și producția regională. Activăm în peste 120 de țări și nu vedem aceste piețe ca lumi separate. Lucrăm cu fermieri din întreaga lume, ca parte a unui singur sistem agricol interconectat. Viitorul agriculturii europene va depinde de cât de eficient vom construi parteneriate aliniate, orientate spre viitor și reziliente”, a punctat Sergii Kharin.
Prin sprijinirea fermierilor din UE și Ucraina cu genetică avansată, soluții pentru protecția plantelor, produse biologice, instrumente digitale și expertiză agronomică, Corteva își consolidează rolul de partener de încredere în dezvoltarea unui sector agricol european mai autonom, competitiv și colaborativ.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
O necesitate economică în 2026, optimizarea azotului la culturile de câmp și la cele speciale
Contextul economic actual obligă fermele să-și regândească strategia de nutriție. Creșterea accelerată a prețurilor la inputuri, în special la îngrășămintele pe bază de azot și la motorină, pune presiune directă pe costul la hectar și pe profitabilitate.
În acest peisaj, Vixeran® nu mai este doar o opțiune tehnologică, ci un instrument tehnic de control al costurilor, cu avantaj major de aplicare în vegetație, mai ales în această perioadă la culturile de porumb și floarea-soarelui.
Presiunea din piață: Azotul revine pe trend ascendent
Datele recente (IndexMundi) arată o volatilitate ridicată și o tendință uriașă de scumpire:
-
2023: 400–500 $/tonă
-
2024: 350–450 $/tonă
-
2025: 450–500 $/tonă
-
Ianuarie 2026: 530–570 $/tonă
-
Aprilie 2026: ~700 $/tonă
-
Estimare Mai 2026 ~900 $/tonă
În practică, asta înseamnă că fiecare kilogram de azot devine mai scump, iar costul unei treceri dedicate pentru fertilizare (motorină, uzură, timp) apasă suplimentar pe costul/ha.
Vixeran®: Eficiență biologică și integrare simplă în programul tehnologic
Vixeran® este o soluție biologică de nutriție care contribuie la asigurarea aportului de azot către plantă. O singură aplicare (50 g/ha) poate furniza aproximativ 50 kg azot substanță activă/ha.
Un avantaj operațional important este că Vixeran® se poate aplica în tank-mix, odată cu produsele de protecția plantelor deja planificate. Acest aspect este deosebit de valoros la cultura de porumb și floarea-soarelui, unde fereastra de aplicare în vegetație și disponibilitatea utilajelor pot limita intervențiile suplimentare.
Calcul economic comparativ (aprilie 2026)
1) Varianta clasică (uree)
Pentru 50 kg azot s.a., este nevoie de aproximativ 108,7 kg uree (46% N).
-
La 700 $/tonă (aprox. 3.220 RON/tonă**), costul ureei este ~350 RON/ha.
-
Cost suplimentar: o trecere separată cu utilajul (motorină + uzură + manoperă) estimată la minimum 60–80 RON/ha.
Total estimat: >410 RON/ha.
2) Varianta cu Vixeran®
-
Doza 50 g/ha: 211,65 RON/ha (la preț listă 4.233 RON/kg).
-
Cost aplicare: 0 RON/ha, deoarece se aplică în amestec (tank-mix) cu tratamentele, produsele deja programate.
Total: 211,65 RON/ha.
Economie directă estimată: Circa 200 RON/ha economisește fermierul, doar din comparația costurilor echivalente pentru acoperirea a ~50 kg N s.a./ha (în scenariul de preț de mai sus).
**Notă: conversiile valutare și prețurile pot varia; cifrele sunt orientative pentru ilustrarea impactului economic.
De ce contează acest lucru în câmp: Argumente tehnice
1. Dependență redusă de condițiile meteo pentru eficiența azotului
Ureea aplicată la sol depinde de umiditate pentru solubilizare și poate avea pierderi în anumite condiții (ex. volatilizare). Vixeran® contribuie la nutriția cu azot prin mecanisme biologice, susținând planta pe parcursul perioadei de vegetație.
2. Aplicare fără trecere suplimentară (folosirea în tank-mix)
Integrarea în amestectul de tratamente de protecția plantelor reduce:
-
consumul de motorină;
-
uzura utilajelor;
-
timpul de lucru și presiunea pe logistică;
-
riscul de a rata fereastra optimă de intervenție, aplicare.
3. Flexibilitate pentru culturile unde „încă se mai poate aplica”
În multe ferme, porumbul și floarea-soarelui rămân culturile cu fereastră practică de aplicare în vegetație. Vixeran® se potrivește bine în acest context, ca soluție rapidă de optimizare a nutriției, fără a complica planul de lucrări.
4. Stabilitate economică într-o piață volatilă
Atunci când prețul îngrășămintelor fluctuează puternic, soluțiile care îmbunătățesc eficiența și reduc costurile operaționale ajută la menținerea profitabilității/ha.
Culturile vizate
-
Porumb – prioritar (aplicare în vegetație + integrare cu tratamentele planificate);
-
Floarea-soarelui – prioritar (aceleași beneficii logistice și economice);
-
Grâu și rapiță – se poate integra în tehnologiile de nutriție și protecție, în funcție de fenofază și programul de tratamente;
-
Vița-de-vie sau cartof - prioritar (aplicare în vegetație + integrare cu tratamentele planificate).
Mai multe informații despre tehnologia completă la:
- Porumb: https://www.syngenta.ro/program-tehnologic-porumb
- Floarea-soarelui: https://www.syngenta.ro/program-tehnologic-floarea-soarelui
- Cereale păioase și rapiță: https://www.syngenta.ro/program-tehnologic-cereale-paioase; https://www.syngenta.ro/program-tehnologic-rapita
- Vița-de-vie și cartof: https://www.syngenta.ro/program-tehnologic-vita-de-vie; https://www.syngenta.ro/program-tehnologic-cartof
Material realizat de: ADRIAN GEANĂ, Manager Marketing Protecția plantelor cultura mare Syngenta România și Rep. Moldova
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Știință și tehnologie în farfurie
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează vineri, 22 mai 2026, cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Alimentului, unde găsim ambalaje inteligente, alimente hiperproteice și dulciuri funcționale. Devenit deja un eveniment de referință regional și național dedicat inovației food-tech, festivalul aduce în prim-plan creativitatea și competențele de cercetare ale studenților din anii terminali la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor, specializările Controlul și Expertiza Produselor Alimentare (CEPA), Ingineria Produselor Alimentare (IPA) și Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole (TPPA).
În acest an, anunță organizatorii, laboratoarele și stațiile pilot ale facultății au devenit veritabile incubatoare de tehnologie, generând 41 de produse alimentare revoluționare, dezvoltate în cadrul lucrărilor de licență. O parte dintre aceste produse inovatoare au fost dezvoltate în parteneriat direct cu mediul de afaceri.
Proiectele sunt grupate vizionar în trei mari secțiuni competiționale: Produse și preparate din carne/Produse lactate (Secțiunea 1), Băuturi alcoolice și non-alcoolice (Secțiunea 2) și Produse de panificație, patiserie și zaharoase (Secțiunea 3).
Printre conceptele de top care promit să cucerească juriul și publicul la această ediție se numără:
Secțiunea 1 – Produse și preparate din carne/Produse lactate, cu un număr de 14 produse, între care:
-
ChromoFresh - un biofilm inteligent, biodegradabil, pe bază de antociani din varză roșie și hibiscus, capabil să-și schimbe culoarea pentru a indica vizual alterarea cărnii de pui și a reduce risipa alimentară;
-
Protein+ - cremă de cârnați inovatoare, tip „high-protein”, îmbogățită cu proteine din zer și mazăre, dedicată sportivilor și stilului de viață activ;
-
Collawurst – crenvurști „clean label”, fără aditivi sintetici, în care polifosfații sunt înlocuiți natural cu supă de oase bogată în colagen, iar nitriții cu pudră de sfeclă roșie;
-
Iaurt functional cu hrișcă și tescovină;
-
Înghețată cu dovleac.
Secțiunea 2 – Băuturi alcoolice și non-alcoolice, cu un număr de 6 produse, între care:
-
Purple Bloom - bere artizanală cu profil cromatic variabil obținut prin adaos de lavandă;
-
Rose & Hibiscus Elixir - bere artizanală roșie cu profil floral distinct, prin optimizarea extracției compușilor aromatici și bioactivi din bobocii de Rosa Damascena împreună cu Hibiscus Sabdariffa și colagen hidrolizat;
-
Bere artizanală cu adaos de trandafir, hibiscus și colagen.
Secțiunea 3 – Produse de panificație, patiserie și zaharoase, cu un număr de 21 de produse, între care:
-
Multigrain Aronia Buns - produs tip chiflă cu maia, având la bază un compozit format din făină de grâu, secară și ovăz;
-
Hazelvita - baton bio-funcțional din turtă de alune;
-
Amber Seaberry - deliciu cu cătină și miere;
-
Melis - înghețată botanică cu miere și busuioc;
-
Snacks-uri sustenabile din mazăre germinată.
„Festivalul Alimentului a depășit granițele unei simple expoziții academice, devenind o platformă dinamică de networking și o punte solidă între mediul academic și industrie. Ediția din acest an este una de maturitate deplină, în care punem un accent deosebit pe transferul tehnologic al cercetărilor aplicative către partenerii noștri din industrie. Valorificăm direct proiectele inovative ale studenților noștri, pe care îi felicităm pentru pasiune și viziune. Totodată, aducem calde mulțumiri celor peste 35 de parteneri din sectorul de business, care ne sprijină și validează eforturile în 2026”, a declarat prof. dr. Elena Mudura, decan al Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor.
La rândul său, conf. dr. Oana Lelia Pop, prodecan Cercetare, dezvoltare, inovare în cadrul aceleiași facultăți, adaugă: „Participanții își vor prezenta creațiile în fața unui jurui extrem de exigent. Conceptul din acest an continuă trendul lansat la ediția din 2025 și mizează puternic pe valoarea informațională, validarea de laborator, argumentarea tehnologică și științifică din spatele fiecărui produs. Pitch-ul academic urmat de discuții tehnice avansate privind parametrii de producție, sustenabilitatea fluxului și analizele senzoriale, vor demonstra eficiența transferului tehnologic din universitate direct în sectorul economic”.
Jurizarea se va desfășura în dimineața zilei de 22 mai, în ordinea secțiunilor, iar festivitățile de premiere vor avea loc succesiv pe parcursul programului, oferind recunoaștere celor mai promițătoare talente din noua generație de ingineri alimentari.
Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor din cadrul USAMV Cluj-Napoca este un pol de excelență în educație și cercetare, formând specialiști capabili să răspundă provocărilor globale legate de siguranța alimentară, sustenabilitate și inovare tehnologică.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agricultorii, tot mai aproape de sistemul cooperatist
În perioada 15 – 17 mai 2026, la Miercurea Ciuc, a avut loc Adunarea Generală a Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV, care a reunit cooperative agricole din întreaga țară. Au fost analizate situația sectorului vegetal, evoluțiile legislative, cele economice din ultimele luni, precum și direcțiile comune de acțiune.
11 noi cooperative agricole s-au alăturat UNCSV, organizația ajungând la 77 de cooperative membre active, consolidându-și astfel poziția de cea mai importantă organizație reprezentativă a cooperativelor agricole din România.
Subiectele abordare în cadrul întâlnirii s-au referit la viitorul Politicii Agricole Comune după 2027, menținerea structurii PAC pe doi piloni, presiunile legislative existente la nivel european, situația produselor de protecția plantelor și a neonicotinoidelor, competitivitatea fermierilor europeni în raport cu importurile din state terțe, precum și necesitatea unei reprezentări mai puternice a intereselor cooperativelor agricole românești la Bruxelles.
Intens au fost dezbătute dificultățile fiscale și administrative cu care se confruntă cooperativele agricole, inclusiv interpretările neunitare privind deductibilitatea TVA și tratamentul operațiunilor desfășurate între cooperative și membri. În acest context, a fost realizată o monografie contabilă privind deductibilitatea TVA pentru utilajele agricole achiziționate de cooperative prin proiecte cu finanțare europeană.
„Membrii UNCSV au analizat soluții și propuneri pentru clarificarea și ajustarea cadrului legislativ și fiscal aplicabil cooperativelor agricole, în vederea asigurării unei funcționări corecte, eficiente și predictibile a acestora. Propunerile urmăresc consolidarea cooperativelor agricole și crearea unor condiții care să permită sprijinirea membrilor cooperatori, după ani de investiții și dezvoltare realizați în cadrul acestor structuri, în măsura în care modificările legislative vor fi preluate și aprobate de Parlament în forma propusă”, transmite UNCSV.
În cadrul Adunării Generale au fost aprobate actualizările Statutului și Actului Constitutiv UNCSV, necesare pentru adaptarea organizației la nevoile actuale ale membrilor și la evoluțiile din sectorul agricol și cooperativ.
Participanții au analizat și oportunitățile de dezvoltare economică și investițională pentru cooperative, inclusiv proiectele implementate prin AFIR, accesarea finanțărilor europene, dezvoltarea structurilor integrate de comercializare și procesare, precum și soluțiile digitale și energetice dedicate agriculturii cooperatiste.
S-a discutat atât despre oportunitatea recunoașterii cooperativelor agricole ca și comunități de energie, cât și despre dezvoltarea unui soft și a unei aplicații dedicate cooperativelor agricole. Au fost analizate funcționalitățile necesare acestor instrumente, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor de monitorizare în activitatea cooperativelor agricole, soluții pentru managementul riscurilor și optimizarea producției, precum și oportunități de colaborare în domeniul energiei.
Programul a inclus și vizite de lucru, schimburi de experiență și întâlniri tehnice între cooperative, dedicate identificării soluțiilor comune pentru creșterea eficienței economice, consolidarea structurilor cooperative, dezvoltarea lanțurilor agroalimentare integrate și crearea unui brand comun după modelul cooperatist.
„Extinderea continuă a UNCSV confirmă faptul că fermierii înțeleg tot mai clar rolul cooperativelor agricole într-un context marcat de volatilitate economică, schimbări climatice, presiuni administrative și transformări accelerate la nivel european. Cooperativele agricole reprezintă principalul instrument prin care fermierii își pot consolida puterea economică, capacitatea de negociere și accesul la investiții și piață. UNCSV își continuă activitatea de reprezentare la nivel național și european și susține dezvoltarea unui sector cooperatist modern, competitiv, funcțional și durabil.”
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Cânepa, soluție viabilă pentru un viitor sustenabil
Ce obstacole ne stau în față pentru cultivarea cânepii, ne-am putea întreba? De la 40.000 de hectare cultivate până în anul 1989, când România ocupa primul loc în Europa la producția de fibră de cânepă și locul patru în lume după suprafața cultivată, astăzi la noi în țară se cultivă cânepă doar pe 1.000 – 1.300 ha, cu mult sub potențialul istoric.
Declinul industriei textile și dispariția topitoriilor de cânepă care prelucrau tulpinile pentru extragerea fibrei i-au determinat pe fermieri să nu mai cultive cânepă, având în vedere că nu mai aveau cum să valorifice producția. Legătura industria textilă – topitorii - cultivatori a fost întreruptă, iar situația actuală nu ne arată cât poate dura această stare de lucruri.
Apoi a intervenit și faptul că această plantă a fost considerată ca drog, ceea ce i-a îndepărtat și mai mult pe fermieri ca s-o cultive. Dar însușirile valoroase pe care le are cânepa nu pot fi trecute cu vederea. O serie de beneficii o face să stea totuși în atenția întreprinzătorilor.
Cânepa poate fi valorificată în întregime. Astfel, se extrag fibrele, a uleiul din semințe, din inflorescențe și frunze, produse cu caracter medicinal, din tulpini tocate, iar cânepa poate fi folosită și în construcții.
Cânepa este o plantă ecologică, lăsând terenul curat de buruieni și, important, nu necesită pesticide deloc sau aproape deloc.
Cânepa este recunoscută ca fiind una dintre cele mai eficiente plante pentru sechestrarea carbonului, depășind semnificativ capacitatea medie a pădurilor pe unitatea de suprafață și timp. Absoarbe dioxidul de carbon (CO2) din atmosferă, între 9-15 t CO2/ha, iar după unele cercetări chiar 22 t CO2/ha, în timp ce un hectar de pădure absoarbe 2-6 t CO2/an.
Lemnul produs pe un hectar de cânepă echivalează cu creșterile anuale de lemn, pentru un hectar de pădure matură de brad.
Produsele din fibră de cânepă sunt biodegradabile și nu poluează mediul ambiant.
Ca substituent al materialelor plastice, produsele derivate din cânepă sunt utilizate în producția auto, transportul feroviar, aviație și industria aeronautică.
La noi în țară, totuși cultura cânepii cunoaște o ușoară revigorare, cu toate obstacolele existente. Cei care cultivă cânepă în sistem industrial sau gospodăresc nu au unde să predea producția de tulpini pentru obținerea fibrelor și s-au orientat pentru producția de ulei. Este cazul fabricii de ulei de cânepă din Salonta – județul Bihor, unică în Europa și care are o capacitate de o mie de tone pe an, din care 80% din producție e destinată exportului. Din păcate, fabrica este nevoită să importe sămânța de cânepă.
Niște promotori ai cânepii, care își doresc revigorarea acestei valoroase plante, organizează anual evenimentul Expo la cânepă, la care participă profesioniști din diferite medii: industria textilă, fermieri, cercetători, specialiști în medicina naturistă, în cosmetică. Printre protagoniști îi amintim pe Leonida Prodan, cultivatoare de cânepă și meșter popular - promotor al valorilor românești, Ferma Domnița Maria din județul Călărași, producătoare de ulei din plante medicinale și cânepă, foarte căutate la noi și peste hotare.
Toate obstacolele cultivării și industrializării cânepii în România ar putea fi rezolvate și prin contribuția ministerelor Economiei și Agriculturii. Este necesar sprijinul investițiilor în domeniul prelucrării tulpinilor de cânepă, fostele topitorii care să fie dotate cu noile tehnologii de extragerea fibrelor, a dotării cu mijloacele mecanizate de recoltare a cânepii de fibră sau de sămânță pentru fermieri.
Pe lângă subvențiile acordate, să se aloce fermierilor și plăți pentru absorbția de CO2 pentru fiecare hectar cultivat cu cânepă. Asemenea măsuri ar aduce un plus țării noastre, cu certitudine.
Articol de: ing. agr. VLADIMIR GONCEARU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2026Abonamente, AICI!Sporuri de producție chiar și în condiții dificile, cu biostimulatorul biologic Utrisha™ N
Agricultura este un domeniu în continuă transformare, fermierii având nevoie de produse și soluții eficiente pentru a face față tuturor provocărilor ce apar pe parcursul unui sezon, fie ele tehnologice sau financiare. Eficiența produselor pentru nutriția plantelor a devenit o preocupare tot mai importantă, mai ales în contextul în care prețul îngrășămintelor i-a determinat pe mulți fermieri să-și regândească costurile pentru fiecare hectar.
În acest context, compania Corteva Agriscience încercă să aducă în piață produse inovatoare și sigure pentru a asigura sporuri de producție chiar și în condiții dificile. Un bun exemplu este produsul Utrisha™ N, biostimulatorul biologic bazat pe bacteria naturală Methylobacterium symbioticum, ce are capacitatea de a capta azotul atmosferic și de a-l transforma în formă asimilabilă pentru plante în mod continuu, pe tot parcursul perioadei de vegetație. Cu alte cuvinte, culturile beneficiază de o sursă biologică de azot, fără emisii suplimentare de gaze cu efect de seră și fără impact negativ asupra mediului. Produsul este omologat pentru diferite culturi, putând fi administrat la porumb, floarea-soarelui sau cereale, cartof, rapiță, dar și culturi pomicole, viticole sau legumicole.
Rezultatele obținute în urma administrării acestui produs au evidențiat sporuri de producție chiar și de 800 kg/ha în culturile de porumb. În continuare, vă prezentăm opiniile unor fermieri care au utilizat produsul în campaniile anterioare, unii dintre ei încă din primul an de la lansare, pentru a evidenția motivele și criteriile care i-au determinat să continue utilizarea Utrisha™ N și în sezoanele următoare.
Aurel Placinschi, un fermier cu multă experiență din zona Moldovei și unul dintre colaboratorii companiei Corteva Agriscience încă din primii ani pe piața din România, a ales să testeze Utrisha™ N la mai multe culturi din cadrul societății Agricola Țigănași din județul Iași, iar principalul motiv a fost acela de a descoperi dacă produsul va contribui la reducerea dozei de îngrășăminte administrate.
„În general, principiul nostru este să testăm în fermă orice produs nou, iar atunci când Corteva a adus pe piață un produs așteptat de fermieri, având în vedere ce se întâmplă în piața îngrășămintelor, am decis să-l testăm. Am făcut acest lucru pentru că orice produs ce ne ajută să reducem doza de îngrășământ este binevenit. Dacă reducem aplicările cu azot, care este destul de scump, dar și dificil de administrat pentru efectul lui maxim, este un lucru bun. Așa că am ales să aplicăm Utrisha™ N în culturile de porumb, floarea-soarelui și sfeclă. La porumb am văzut un efect imediat, am obținut un spor de producție foarte important într-un an dificil. Am aplicat produsul în stadiul de 6-8 frunze, vorbim despre cultură în irigat, așa că plantele aveau o stare de vegetație bună, erau sănătoase și pregătite să absoarbă produsul. De aceea spun că sporul de producție a fost obținut datorită azotului suplimentar, respectiv 712 kg/ha. Rezultatul ne-a convins să utilizăm Utrisha™ N în mai multe sole și la mai multe culturi. Cred că poate fi un produs de bază în tehnologia pe care vrem să o aplicăm în fermă”, a arătat Aurel Placinschi, în primul an de utilizare a produsului.
Aurel Placinschi, video: https://www.youtube.com/watch?v=ld1lklvxr2c
Și în județul Botoșani, Utrisha™ N a trecut testele agricultorilor încă de la prima utilizare și a demonstrat faptul că este o soluție eficientă pentru orice fermă. „Este ceea ce ne trebuie nouă”, spune Alexandru Țicalo, societatea Rural Economy, care lucrează o suprafață de 600 ha în localitatea Mihăileni. Dumnealui a ales să utilizeze produsul pe două parcele diferite, aplicând Utrisha™ N doar pe jumătate din suprafața fiecăreia tocmai pentru a avea parte un test corect.
„Azotul are o importanță foarte mare mai ales în cultura porumbului, o cultură unde știm că se aplică destul de greu atunci când este necesar plantelor. Fiind situați într-o zonă foarte bună în ceea ce privește precipitațiile și având nevoie de azot pentru a abține o producție de boabe semnificativă, trebuie să-l aplicăm fazial pentru că altfel încep problemele. Din stratul culturii și până la final, porumbul are nevoie de azot. Am aplicat Utrisha™ N în cultura de porumb atunci când plantele aveau suficient foliaj, adică de la stadiul de 6-8 frunze până la 10 frunze, dar fără a apela și la alte produse, tocmai pentru a-i putea vedea efectul. Am observat chiar la 4-5 zile de la administrare faptul că plantele erau mai verzi față de cele care nu au primit produsul, iar pe parcursul vegetației erau mult mai viguroase, au legat mult mai bine, iar umplerea boabelor a fost integrală, e clar că au fost multe plusuri. Dacă planta este mai verde, mai sănătoasă, de acolo vine și producția, deci și profitul. Este ceea ce ne trebuie nouă pentru a aduce plus valoare culturii. Sporul de producție obținut a fost de circa 800 kg/ha în plus față de martor. Consider că este un produs care merită încercat 100%, iar din partea mea are doar cuvinte de laudă”, a precizat Alexandru Țicalo.
Alexandru Țicalo, video: https://www.youtube.com/watch?v=1VgG_nLTfs4
Utrisha™ N s-a dovedit a fi un produs util încă de la prima utilizare și în fermele mixte. Un bun exemplu este ferma lui Mircea Dumitru, un important crescător de animale din județul Brașov, care lucrează și o suprafață de 300 ha. Porumbul pentru siloz ocupă o suprafață importantă și necesită atenție specială pentru a asigura hrană suficientă și de calitate animalelor.
„În principal noi producem furaje pentru animale, de aceea recolta de 65 tone porumb siloz/ha este una foarte bună pentru noi. Am folosit produsul companiei Corteva pentru prima dată pentru că am fost curios să văd ce știe să facă și pot spune că a dat rezultate bune. S-a văzut clar că e un plus de producție, aș zice cu minimum 30% mai mult. Am fost mulțumit de produs, cultura a fost verde pe tot parcursul vegetației, au fost știuleți mari, cu alte cuvinte am avut o producție de calitate. Ce pot spune despre produs este că l-am testat, a trecut proba și îl recomand fără probleme celorlalți fermieri”, a specificat Mircea Dumitru.
Mircea Dumitru, video: https://www.youtube.com/watch?v=QnSbkD_VdO8
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agricultura României are nevoie de o voce unită și puternică
Cuvintele din titlu îi aparțin tânărului fermier Matei Titianu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Recent, la AGRO TV, acesta a abordat mai multe subiecte arzătoare în agricultura autohtonă, pe care vi le prezentăm în rândurile ce urmează.
„Suntem a cincea forță agricolă a Uniunii Europene ca suprafață, dar ne permitem prea des să fim tratați ca un actor secundar. Din postura de președinte al LAPAR, consider că este timpul să vorbim deschis despre subminarea intereselor naționale în agricultură. O problemă pe care o simt zilnic în dialogul cu membrii LAPAR este modul în care agricultura este reprezentată la Uniunea Europeană de către autorităților noastre. De ce reprezentanții noștri la Bruxelles nu negociază cu aceeași fermitate cu care fermierii români muncesc pământul? Când acceptăm acorduri care ne dezavantajează direct sau când convergența externă rămâne un obiectiv mereu amânat, nu vorbim doar despre birocrație. Vorbim despre viitorul securității alimentare. La LAPAR, mandatul nostru este clar: să cerem o poziție demnă pentru România”, a spus Matei Titianu.
În opinia președintelui LAPAR, subvenția ar trebui privită ca o compensație, nu ca un ajutor. „Trebuie să înțelegem că atâta timp cât producem sub reglementări verzi stricte, subvenția doar echilibrează balanța în fața competitorilor globali (Mercosur, Ucraina).”
Matei Titianu a subliniat că prioritatea zero în acest moment o reprezintă protejarea consumatorului român și a producătorului local prin controale riguroase la graniță. „Frontierele au nevoie de laboratoare de testare. Nu putem accepta un dublu standard la siguranța alimentară.”
Liderul LAPAR a arătat paradoxul energiei și al finanțării. „Infrastructura de irigații devine inutilă dacă prețul energiei anulează profitul. Avem nevoie de o strategie națională pentru energie și de instrumente financiare solide, precum Creditul Fermierului, cu dobânzi fixe și garanții de stat”, a punctat Matei Titianu.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Citeşte mai mult ...
Sănătatea viței-de-vie, factor esențial pentru producția sustenabilă de vin într-un climat din ce în ce mai instabil
În ultimii ani, schimbările climatice și-au lăsat o amprentă vizibilă asupra viticulturii europene, inclusiv în România, unde tiparele meteorologice în schimbare cresc presiunea asupra viticultorilor. Perioadele mai lungi de căldură și umiditatea mai ridicată sporesc riscurile de producție și creează o presiune mai frecventă a bolilor în timpul sezonului de vegetație. În acest context, productivitatea depinde de recolte constante, de calitatea strugurilor și de capacitatea de a proteja valoarea muncii depuse pe parcursul fiecărui sezon, ceea ce face ca sănătatea viței-de-vie să fie un factor esențial pentru producția sustenabilă de vin într-un climat din ce în ce mai instabil.
În ciuda provocărilor întâmpinate în 2024 din cauza condițiilor meteo extreme, România a demonstrat o competitivitate puternică în sectorul vitivinicol european în 2025, depășind media UE în ceea ce privește nivelurile de producție și stabilitatea. Potrivit datelor Eurostat1, producția a ajuns anul trecut la 4,1 milioane de hectolitri, reprezentând o creștere de 29% față de 2024, susținută de condiții meteorologice îmbunătățite și de precipitațiile din finalul sezonului, care au contribuit la stabilizarea randamentelor și la îmbunătățirea calității strugurilor. Această revenire se evidențiază la nivel european, unde producția de vin a crescut cu doar 2% în 2025, subliniind caracterul distinct al redresării României. Îmbunătățirile înregistrate în 2025 au marcat un punct de cotitură pentru sector, oferind o bază solidă pentru o productivitate mai mare și pentru o încredere reînnoită a viticultorilor în perspectiva ciclului de producție 2026.
Pe măsură ce sectorul valorifică câștigurile de productivitate și încrederea generate de performanța îmbunătățită din 2025, controlul eficient al bolilor devine esențial pentru ca viticultorii să își mențină rezultatele în anul curent. Condițiile meteorologice și schimbările de temperatură au intensificat riscul bolilor fungice, în special făinarea, una dintre cele mai persistente amenințări pentru sănătatea viței-de-vie. Netratată, această boală poate afecta grav fiziologia plantei, calitatea strugurilor și, în final, productivitatea generală, mai ales în sezoanele caracterizate de umiditate fluctuantă. Pentru a răspunde eficient, viticultorii se orientează tot mai mult către soluții de protecție a culturilor bazate pe cercetare științifică avansată, cum este proquinazidul. Dezvoltat de compania de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, acest compus reprezintă o abordare preventivă și perturbă dezvoltarea timpurie a fungilor, oferind un control țintit și de lungă durată al făinării.
Proquinazidul este formulat în Talendo®, un fungicid utilizat pe scară largă în programele de management al bolilor la vița-de-vie. Modul său de acțiune este completat de un efect unic de redistribuire în fază de vapori, extinzând protecția dincolo de suprafețele tratate direct, un avantaj important în plantațiile cu coronament dens și cu creștere rapidă. În plus, Talendo® oferă o rezistență excelentă la spălare și o aderență ridicată, menținând eficacitatea chiar și în condiții meteorologice instabile.
Situată în regiunea Murfatlar, crama Domeniile Mitroi administrează 167 de hectare de vie, cu planuri de extindere la 210 hectare, cultivând un mix de soiuri autohtone și internaționale precum Fetească Regală, Muscat Ottonel, Riesling, Chardonnay, Pinot Gris și Shiraz. „Talendo® a fost o componentă esențială a programului nostru de protecție a viței-de-vie de mulți ani. Îl aplicăm înainte de înflorire și în perioada de creștere a strugurilor, mai ales la soiurile sensibile în fazele timpurii. Chiar și în sezoanele mai umede, oferă un control stabil, ceea ce este esențial pentru o productivitate constantă și o calitate ridicată a strugurilor”, arată ing. Dumitru Banea, director tehnic la Domeniile Mitroi.
Pe măsură ce viticultura românească se construiește pe baza redresării din 2025 și privește spre viitor, productivitatea va depinde tot mai mult de anticipare, nu de reacție. Soluțiile bazate pe știință, precum proquinazidul, îi ajută pe fermieri să își protejeze viile, să stabilizeze producțiile și să mențină calitatea, asigurând că progresele recente se transformă în performanță și reziliență pe termen lung.
1 https://agriculture.ec.europa.eu/farming/crop-productions-and-plant-based-products/wine_en
Autor: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Cum se cuantifică valoarea adăugată a unui tratament fungicid. Elatus™ Era, mai mult decât un fungicid
Fermierii se confruntă cu un mediu complex, volatil și cu o presiune tot mai mare de a se adapta unor noi practici, asigurând în continuare producția alimentară. Un număr important de factori pot reduce marjele de profit ale fermierilor și adeseori, îi forțează către adoptarea unor tehnologii mai complexe și costisitoare, inclusiv introducerea de noi produse. „Schimbările climatice și stresul de mediu” sunt enumerate ca fiind cele mai relevante și cu cel mai mare impact negativ.
Schimbările climatice determină un stres sever asupra principalelor culturi, prin secetă, arșiță, inundații și valuri prelungite de căldură, reducând producția și disponibilitatea apei. Este dovedit deja că, episoadele de secetă severă, au crescut cu 10% între 2011 și 2020. În plus, temperaturile mai ridicate permit dăunătorilor și agenților patogeni să se răspândească către regiuni noi, reducând productivitatea culturilor și crescând nevoia de a aplica produse de protecție a plantelor.
Pentru fermieri, o modalitate pentru a face față acestor provocări asociate schimbărilor climatice este utilizarea produselor de protecție a plantelor cu valoare adăugată. Prin valoare adăugată înțelegem valoarea suplimentară oferită prin produs. De exemplu, pentru un fungicid, scopul primar este de a preveni, controla sau eradica o boală. Prin valoare adăugată ne uităm la ce poate face un fungicid în plus. Ce valoare suplimentară poate oferi fermierilor.
Dar, ce înseamnă cu adevărat sănătatea plantelor și cum se traduce aceasta într-un profit net mai bun? Fără îndoială, protecția împotriva bolilor este pe primul loc atunci când se alege fungicidul potrivit pentru a proteja o cultură; primele aspecte luate în considerare ar trebui să fie boala țintă, presiunea bolii și condițiile de dezvoltare a culturii.
Nu există nicio îndoială că obiectivul principal al fermierului este productivitatea ridicată. De aceea, este nevoie de plante de cultură sănătoase. Beneficiile plantelor sănătoase se traduc printr-o dezvoltare viguroasă a culturii, randamente mai mari și o calitate mai bună la recoltare. Deci, nu este vorba doar de volumul recoltei, ci și de calitate, iar dacă începem să analizăm sănătatea unei culturi, vom constata faptul că, plantele mai verzi sunt mai sănătoase și oferă un randament mai mare și o calitate superioară.
Datorită cercetărilor ample realizate de către echipele de cercetare-dezvoltare Syngenta din întreaga lume, avem răspunsuri fundamentate pe date științifice pentru a explica de ce plantele tratate cu SOLATENOL® (Elatus™ Era) sunt mai verzi, mai sănătoase și oferă un randament mai mare. De aceea, afirmăm adesea că nu toate fungicidele sunt create la fel, fungicidele Syngenta bazate pe brandul Elatus™ s-au dovedit a oferi nu doar un control excelent al bolilor, ci și beneficii suplimentare pentru sănătatea plantelor, cum ar fi creșterea captării energiei luminoase, îmbunătățirea conservării apei și stimularea randamentului și a calității culturii.
SOLATENOL® (Elatus™ Era) determină o captare sporită a energiei luminoase datorită asigurării unei cantități mai mari de clorofilă în plantele de cultură. Efectul de înverzire de la SOLATENOL® este legat de creșterea clorofilei și a captării luminii, permițând plantei să funcționeze și să se dezvolte optim, nu doar să arate mai verde și mai sănătoasă. Prin reducerea senescenței premature, plantele pot continua să utilizeze energia soarelui, ceea ce duce în cele din urmă la beneficii de randament și calitate. Datorită ingredientului activ SOLATENOL® din Elatus™ Era, fungicidul oferă nu doar protecție de lungă durată împotriva bolilor cheie, ci și efecte asupra sănătății plantelor care reprezintă o valoare adăugată.
Efectele SOLATENOL® asupra sănătății plantelor se împart în trei categorii:
-
Conservarea îmbunătățită a apei pentru culturi mai eficiente și mai productive. Capacitatea unei plante de a menține umiditatea este direct legată de potențialul de producție, deoarece fără o conservare eficientă a apei, plantele se vor opri din creștere și vor reduce fotosinteza sau vor restricționa creșterea. Conservarea îmbunătățită a apei este extrem de importantă deoarece crește, de asemenea, eficiența utilizării nutrienților. În studiile științifice realizate de Syngenta, cercetătorii au descoperit că SOLATENOL® ajută la reducerea ratei de transpirație a plantelor (pierderea apei din plantă), menținând în același timp o fotosinteză stabilă. Acest lucru permite plantelor să conserve apa și să continue să se dezvolte, chiar și în condiții de secetă sau stres hidric.
De asemenea, în condiții fără agenți patogeni, tratamentul cu SOLATENOL® (Elatus™ Era) reduce pierderea de apă a plantei prin transpirație, fără niciun efect negativ secundar asupra creșterii. Prin aceasta, SOLATENOL® ajută planta să economisească apa din sol, care poate fi utilizată ulterior pentru o mai bună formare și umplere a boabelor.
- Calitate sporită a recoltei, care se traduce în calitatea boabelor.
O productivitate mai mare înseamnă un profit mai mare, dar și o recoltă de calitate superioară. Acest lucru este dovedit deja în studii de cercetare (Sursa: Fabrice BLANC, 2017). În comparație cu produsele concurente, Elatus™ Era asigură randamente de top, un conținut stabil de proteine, mai multe proteine produse pe hectar și o absorbție mai mare a azotului în bob, în special în situații de rugină brună.
- Verdele de la SOLATENOL® aduce profit.
Știința și datele din spatele efectelor oferite de SOLATENOL® confirmă că, acesta nu oferă doar o protecție puternică împotriva bolilor, ci îmbunătățește sănătatea plantelor, într-un mod care se traduce printr-o rentabilitate crescutăa investiției, chiar și atunci când presiunea bolii nu apare. O publicație în Pest Management Science afirmă că „aplicarea foliară a SOLATENOL® prezintă efecte non-fungicide în plantele de grâu” care sunt benefice. Acest lucru a fost dovedit și printr-o cercetare condusă de Dmitry Kuznetsov (ASM Product Biology, Basel, 2017) în Argentina, Egipt, India, SUA și Europa. Aceasta arată că în testele de câmp deschis, fără simptome vizuale de boală în părțile aeriene ale plantelor, și desfășurate în toate condițiile de stres cauzat de SECETĂ, SOLATENOL® oferă un randament mai mare decât media, în 73% din măsurători.
Toate aceste rezultate obținute dovedesc că, alegerea produsului Elatus™ Era reprezintă primul pas către asigurarea celui mai înalt nivel de protecție împotriva unora dintre cele mai dificile și distructive boli ale cerealelor din Europa, dar și către obținerea unei valori adăugate, care se traduce într-un profit mai mare prin susținerea sănătății plantelor în orice condiții adverse de boală și secetă.
De reținut!Evaluările de performanță se bazează pe teste interne, observații de câmp și/sau informații publice. Datele provin din locații și ani multipli și ar trebui consultate cu un specialist Syngenta ori de câte ori este posibil. Rezultatele individuale pot varia în funcție de condițiile locale de dezvoltare, sol și vreme.Cercetare Syngenta, Stein, Elveția, 2017 și 2019Alte surse: 2018, Arvalis, F.BLANC, A.GARRAUD/Dmitry KUZNETSOV (ASM Product Biology, Basel, 2017)Citiți și respectați întotdeauna instrucțiunile de pe etichetă pentru fungicidele Elatus™ Era și pachetele Elatus™. Elatus™ și SOLATENOL® și logo-ul Syngenta sunt mărci comerciale ale unei companii din Grupul Syngenta.
Material realizat de: ADRIAN GEANĂ, manager marketing protecția plantelor cultura mare Syngenta România și Rep. Moldova
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Zilele Horticulturii Clujene și Ziua Fascinației Plantelor, la USAMV Cluj-Napoca
În perioada 15 – 17 mai 2026, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca găzduiește Zilele Horticulturii Clujene, eveniment anual ajuns la a cincea ediție, organizat de către Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală. Vor avea loc ateliere tematice, demonstrații cu drone, aranjamente florale, activități recreative pentru copii și vânzări de flori, legume, pomi şi arbuşti fructiferi. În aceeași perioadă, la USAMV Cluj-Napoca se desfășoară cea de-a VIII-a ediție internațională „Ziua Fascinației Plantelor”.
Timp de trei zile, publicul are acces gratuit pentru a explora un program academic și interactiv dedicat horticulturii, peisagisticii și antreprenoriatului în aceste domenii. Evenimentul „Zilele Horticulturii Clujene” reunește specialiști, absolvenţi, pasionați și vizitatori de toate vârstele, oferind ateliere tematice, demonstrații practice cu drone și echipamente horticole, activități recreative și o expoziție extinsă cu vânzare de produse horticole și artizanale – de la flori și plante ornamentale sau aromatice, la răsaduri de legume, pomi şi arbuşti fructiferi, arbori şi arbuşti ornamentali, ghivece, echipamente și utilaje.
Programul aduce în prim-plan dialogul direct cu experți ai facultății și invitați din mediul profesional, care vor susține ateliere și demonstrații adaptate unui public divers. Participanții vor putea descoperi activităţi creative, precum tehnica Ikebana, arta aranjării buchetelor florale sau decorarea obiectelor prin tehnica șervețelului, dar și aplicații inovatoare, precum utilizarea dronelor în horticultură, modul de îngrijire a pomilor, a plantelor decorative, obţinerea plantelor in vitro și oportunităţi de finanţare.
Componenta educativ-recreativă include activități dedicate copiilor – orientare turistică în campus, ateliere handmade, tatuaje cu henna, picturi pe faţă și jocuri creative, în timp ce publicul adult este invitat la degustări de vinuri și produse locale, prezentări despre bune practici în grădinărit, liofilizarea fructelor, ferme verticale - aeroponia, oportunități de finanțare pentru afaceri, aclimatizarea speciilor exotice în pomicultură etc.
„Devenit un reper constant în viața academică și comunitară a Clujului, evenimentul urmărește să apropie horticultura de publicul larg, creând punți între cercetare, educație și mediul socio-economic. Prin această inițiativă, ne propunem să cultivăm interesul pentru practici sustenabile, tehnologii inovatoare și conservarea biodiversității. Invităm publicul să ni se alăture pentru a explora diversitatea și relevanța horticulturii într-un cadru interactiv, accesibil, formativ și plin de culoare, în cel mai frumos campus din Cluj-Napoca”, a declarat prof. dr. Mirela Cordea, coordonator eveniment.
Zilele Horticulturii Clujene constituie un reper important și pentru studenții facultății, implicați activ în organizare, în calitate de voluntari. Aceștia vor avea oportunitatea de a interacționa direct cu expozanții, de a dobândi experiență practică în gestionarea unui eveniment de anvergură și de a intra în dialog cu absolvenți de succes ai universității, care revin în campus ca şi participanți. Totodată, evenimentul le oferă un cadru favorabil pentru a se conecta cu comunitatea clujeană și pentru a trăi o experiență profesională și socială valoroasă.
Campusul USAMV Cluj-Napoca găzduiește, tot între 15-17 mai 2026, și cea de-a VIII-a ediție internațională „Ziua Fascinației Plantelor” (FoPD 2024), sub egida Organizației Europene pentru Știința Plantelor (EPSO). „Scopul acestei activități este de a determina cât mai mulți oameni din întreaga lume să fie fascinați de plante și entuziasmați de importanța științei plantelor pentru horticultură, agricultură și producția durabilă de alimente nutritive, precum și pentru silvicultură și producția de produse nealimentare pe bază de plante, cum ar fi hârtia, lemnul, produsele chimice, energia și produsele farmaceutice. Rolul plantelor în securitatea alimentară, biodiversitate, sustenabilitate, schimbări climatice, sănătate și educație este, de asemenea, mesajul cheie al evenimentului din acest an”, a precizat prof. dr. Mirela Cordea, coordonator național EPSO pentru România.
Ziua Fascinației Plantelor este sărbătorită în întreaga lume, fiind susținută de o serie de evenimente în peste 60 de țări, în spații publice, universități, grădini botanice, institute de cercetare, teatre, piețe publice și parcuri, pentru a informa și a sensibiliza populația pentru respectul și admirația datorate lumii plantelor. Detalii: www.plantday.org.
În România vor avea loc evenimente dedicate la USAMV Cluj-Napoca, la Grădina Botanică „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca, la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, Centrul Universitar Pitești, precum și la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău. Programul detaliat al acestora poate fi consultat pe pagina dedicată României: https://plantday18may.org/category/europe/romania/.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Cunoașterea, cel mai competitiv input agricol
Agricultura românească traversează un moment de bifurcație, astfel că fie adoptă instrumentele cunoașterii și ale tehnologiei, fie continuă să exporte materie primă și să importe valoare adăugată. AgriVision Forum 2026 a demonstrat că există expertiza, partenerii și voința necesare pentru a schimba această ecuație.
Pe 11 și 12 mai 2026, Clubul Fermierilor Români a organizat la București AgriVision Forum 2026, prima conferință internațională a sectorului agricol românesc desfășurată în parteneriat cu New Club of Paris (NCP) și World Capital Institute (WCI). New Club of Paris este o rețea internațională de cercetători și practicieni specializați în economia cunoașterii și capitalul intelectual, cu membri activi din Europa și Japonia. World Capital Institute este o organizație globală recunoscută în mediul academic internațional pentru activitatea sa în domeniul capitalului intelectual și al dezvoltării durabile. Reuniunea de la București marchează prima colaborare formală a celor două organizații cu o instituție din sectorul agricol românesc.
AgriVision Forum 2026 a reunit peste 40 de experți, fermieri, cercetători și reprezentanți ai politicii publice agricole din zece țări, în contextul celei mai profunde restructurări a politicii agricole europene din ultimele trei decenii.
Conferința s-a desfășurat pe parcursul a două zile, sesiunile din 11 mai având loc la Centrul de Formare și Inovare al Clubului Fermierilor Români, iar sesiunea din 12 mai fiind găzduită de Aula Magna «Petre S. Aurelian» a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
„Cunoașterea a devenit cel mai competitiv input agricol. Costul fertilizanților nu scade, pesticidele sunt tot mai restricționate, dobânzile rămân ridicate. Singura variabilă pe care o poate controla un fermier român este eficiența, iar aceasta vine din adoptarea instrumentelor digitale și din transferul de cunoaștere. AgriVision Forum a construit primul pod real între fermierii noștri și cercetătorii care redefinesc economia cunoașterii la nivel european”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.
AgriVision Forum 2026 a avut loc la intersecția a trei presiuni structurale care redefinesc agricultura europeană. Bugetul PAC post-2027 propus de Comisia Europeană în iulie 2025 reprezintă, în termeni reali, o reducere de 20–30% față de ciclul actual, de la 386,6 miliarde de euro la aproximativ 300 de miliarde. Principalele organizații ale fermierilor europeni au calificat anunțul drept «miercurea neagră a agriculturii europene».
Al cincilea an al războiului din Ucraina menține perturbările pe piețele de cereale, cu efecte directe asupra fermierilor din România, singura țară din regiune care nu a restricționat importurile ucrainene de cereale. Criza generațională adâncește aceste vulnerabilități: 52% din fermierii europeni au 55 de ani sau mai mult, iar în România 21% din forța de muncă lucrează în agricultură, cel mai ridicat procent din UE, cu 85% din ferme sub 5 hectare, la nivel de subzistență.
România deține 13,5 milioane de hectare de teren agricol și o poziție de exportator net de cereale în Uniunea Europeană, active strategice într-un context geopolitic în care securitatea alimentară a redevenit prioritate de stat. Cu toate acestea, potențialul rămâne insuficient valorificat: numai unul din patru fermieri utilizează instrumente digitale, 37% din cifra de afaceri a sectorului provine din fonduri publice, iar România primește 5 euro pe cap de locuitor din fondurile europene pentru cercetare agricolă, față de 100 - 500 de euro în statele occidentale.
Conferința a abordat trei axe tematice principale: managementul cunoașterii și transferul de know-how în agricultură, capitalul natural și cadrele de măsurare a sustenabilității, și digitalizarea agricolă, cu o dezbatere aprofundată pe tema adoptării dronelor în fermele românești. Masa rotundă din ziua a doua, cu participare exclusivă a partenerilor Clubului Fermierilor Români, a produs o analiză directă a crizei de lichiditate din agribusiness, a mecanismelor de finanțare a fermelor și a direcțiilor de politică agricolă pentru perioada post-PAC.
„Fermierul inteligent va găsi întotdeauna valoare adăugată, mai ales că avem nevoie de hrană în fiecare zi. Problema nu este dacă va supraviețui agricultura, ci cu ce costuri sociale vor dispărea micii fermieri dacă nu intervenim acum cu instrumentele potrivite”, a subliniat Achim Irimescu, ambasadorul României pentru agricultură la Uniunea Europeană.
Conferința a produs rezultate concrete care depășesc cadrul unui eveniment academic. Primul studiu național cu reprezentativitate statistică privind adoptarea tehnologiei digitale în fermele românești, realizat în parteneriat cu Clubul Fermierilor Români, cu model econometric PLS-SEM, va fi publicat pe 30 iunie 2026. Studiul arată că fermierii români nu resping tehnologia, însă cer ca aceasta să fie ușor de utilizat, să demonstreze valoare clară și să fie susținută de un cadru de sprijin guvernamental coerent.
Conferința a activat totodată o rețea de colaborare internațională în domeniul agriculturii de precizie, conectând fermieri și start-up-uri românești cu experți din Spania, Franța, Elveția și Japonia. Programul „Informatica Agricolă”, anunțat în cadrul conferinței de Universitatea Politehnică din București, urmează să formeze 1.000 de persoane în competențe digitale agricole în perioada imediat următoare.
Clubul Fermierilor Români identifică digitalizarea drept singura cale viabilă de creștere a competitivității în contextul actual. Adoptarea agriculturii de precizie poate reduce costurile de protecție a culturilor cu 20% și costurile de fertilizare cu 15%. Dronele agricole, subiectul celei mai aprinse dezbateri din cadrul mesei rotunde, reduc consumul de apă cu până la 90% și permit tratamentul culturilor la înălțimi imposibil de atins cu echipamentele terestre clasice. În același timp, Clubul subliniază că adoptarea rapidă a acestor tehnologii necesită un cadru legislativ clar, elaborat cu participarea tuturor actorilor din sector.
Clubul Fermierilor Români solicită autorităților publice și instituțiilor europene:
-
Accelerarea acreditării produselor fitosanitare pentru aplicare aeriană cu drone, concomitent cu adoptarea unor standarde de siguranță clare;
-
Crearea unui program național de acces colectiv la date agricole interpretate, cu participarea universităților și a sectorului privat;
-
Reorientarea fondurilor de subscriere PAC spre fermele viabile economic, cu scheme sociale transparente pentru sectorul de subzistență;
-
Implementarea unui sistem de formare profesională continuă pentru fermieri, inclusiv la nivelul liceelor agricole, conform modelului francez;
-
Includerea documentului strategic „Politica Agricolă Integrată” elaborat de Clubul Fermierilor Români în consultările pentru strategia națională agricolă 2026 - 2030.
Clubul Fermierilor Români invită reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, autorităților de reglementare și mediului academic la Forumul Național AgriFuture, programat pe 4 iunie 2026 la Crown Plaza București, un eveniment de sinteză care va produce recomandări concrete de politică agricolă pentru perioada post-PAC.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Publicitate
Revista
