Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie (ICDM) Cristian - Sibiu continuă proiectele dedicate managementului durabil al pajiștilor și optimizării resurselor furajere montane, prin acțiuni de teren desfășurate în etape strategice.

La data de 21 mai 2026, efectivele de ovine din rasa Țurcană au urcat la Păltiniș, la o altitudine de 1.457 de metri. În prezent, animalele valorifică cu succes pajiștile naturale din această locație, beneficiind de flora specifică zonelor montane înalte.

Concomitent cu această activitate, specialiștii din cadrul institutului au finalizat amenajarea loturilor experimentale de la ferma de cercetare a ICDM Cristian, care se întind pe o suprafață totală de aproximativ opt hectare. Pe această suprafață au fost aplicate lucrări agrotehnice complexe pentru îmbunătățirea troficității solului și creșterea valorii furajere a covorului vegetal:

• Supraînsămânțare cu amestecuri selecționate de graminee și leguminoase perene;

• Aplicare de amendamente și fertilizanți pentru optimizarea nutriției solului.

Aceste loturi experimentale urmează să fie valorificate alternativ, prin pășunat și cosit, pentru a studia dinamica regenerării vegetației și productivitatea animală în condiții controlate.

În următoarele două zile, ovinele din rasa Țurcană vor fi introduse în aceste loturi experimentale, marcând deschiderea noii etape de monitorizare științifică din acest sezon.

Prin aceste inițiative, ICDM Cristian își reafirmă rolul în dezvoltarea unor soluții tehnologice care sprijină sectorul zootehnic montan, demonstrând că productivitatea și conservarea biodiversității pot evolua în perfect echilibru.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țările terțe până la 31 decembrie 2026, menținând totodată interdicția deja existentă pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene.

Comisia și-a motivat decizia prin faptul că, în județul Mureș, a apărut un focar de pestă a micilor rumegătoare, astfel CE apreciind că există un risc ridicat de răspândire a bolii. „Este o măsură profund disproporționată în raport cu situația epidemiologică existentă și cu impactul economic major asupra sectorului ovin din România. Restricția se aplică întregului teritoriu național, deși focarul este localizat și se află sub control, în timp ce alte state membre aflate în situații similare nu se confruntă cu măsuri la fel de severe”, a declarat Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.

România a devenit cel mai mare exportator de ovine din Uniunea Europeană, cu contracte și exporturi record în 2026 către piețele din afara UE. „Sectorul ovin are o contribuție esențială la economia rurală. Măsurile de control al bolii trebuie să fie eficiente, dar și proporționale, astfel încât să protejeze sănătatea animalelor fără a afecta inutil competitivitatea fermierilor români și poziția României pe piețele internaționale. ANSVSA trebuie să prezinte de urgență Guvernului și Comisiei Europene un plan de acțiune eficient, riguros și credibil, care să demonstreze capacitatea autorităților de a controla și stopa răspândirea bolii, astfel încât restricțiile să fie limitate la zonele afectate, iar exporturile să poată fi reluate în cel mai scurt timp posibil”, transmite Tánczos Barna.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print,AICI!

CITEȘTE ȘI: Ultimatum pentru președintele ANSVSA

Nici vorbă de demisii la ANSVSA

Uniunea Oierilor solicită regionalizarea în cazul pestei micilor rumegătoare și continuarea exporturilor

O piață pierdută se recuperează greu

Agricultura este în suferință. Din afară, poate că situația nu pare gravă. Însă, în agribusinessul românesc nu prea mai sunt bani, ci multe datorii și falimente. Real, agricultura traversează o perioadă în care viitorul este incert. Și, soluții miraculoase nu există. Dan Hurduc, fermier și președinte în exercițiu al Clubului Fermierilor Români, ne-a vorbit deschis despre finanțare, despre negocierile de la Bruxelles, despre criza în care agricultura se zbate deja de ceva ani. Tot ani, mulți, sunt de când Clubul a transmis autorităților de la noi și de la Bruxelles propuneri, solicitări, soluții, rezultate în urma întâlnirilor și dezbaterilor cu fermierii membri.

Fermierul european, inclusiv cel din România, astăzi, e pur și simplu sufocat, prețurile inputurilor sunt în continuă creștere de ceva ani, iar prețurile producției agricole sunt în scădere. La finanțare, fermierul din țara noastră nu prea mai are acces. Situația pare destul de gravă. La Clubul Fermierilor Români cum se vede agricultura?

Dan Hurduc: În momentul de față, sectorul agricol românesc este în suferință, în sensul că el traversează, începând de 2022, dacă nu și din 2020, traversează o multitudine de crize care au făcut să se deterioreze accelerat indicatorii economici și financiari. Prin urmare, crizele venind din 2020 - 2022 încoace, către sfârșitul anului 2025 problemele s-au acutizat, în special deficitul de finanțare. După care a venit criza îngrașămintelor, scumpirea accelerată a inputurilor, toate făcând ca fermierii, practic, să nu poată să-și continue activitatea.

Deficitul de finanțare, potrivit surselor oficiale, este de minimum 15 miliarde de euro, doar 5% din fermieri sunt capabili să ia un credit, 2 din 3 fermieri au un grad mare de îndatorare și nu reușesc să aibă acces la capital de lucru. 70-80% din fermieri nu pot ajunge la credite. Gradul de îndatorare a crescut atât de mult, că fermierii nu se pot finanța. Au ajuns să se împrumute de la prieteni, familie și de la furnizori ca acum 30 de ani.

„Trăim în capitalism și gândim socialist.”

Mai avem furnizori? Mă refer la producătorii, distribuitorii de sămânță, de îngrășăminte, de pesticide, care au cam fost falimentați de celebra Ordonanță cu amânarea datoriilor. De altfel, acum se discută în Parlament despre o nouă amânare a datoriilor până în august anul viitor.

Dan Hurduc: Grupul PSD din a inițiat un memorandum în care, pe perioada de un an, să se suspende toate ratele pe tot lanțul valoric. Lucrul acesta este un măr otrăvit dat fermierilor, pentru că știm bine că Ordonanța 4 a produs mai mult rău decât bine, făcând ca fermierii, la sfârșitul anului 2025, să trebuiască să plătească datoriile pe doi ani. În urma Ordonanței 4, o parte din distribuitori au intrat în faliment, producătorii au executat distribuitorii, distribuitorii nu au reușit să execute fermierii și, practic, au dispărut și efectele benefice ale creditului furnizor. Așa se va întâmpla și acum, adică treaba asta este o nebunie, să începi să dai într-o economie capitalistă, să spui că dăm o lege și suspendăm ratele și pe o perioadă de un an de zile nu se mai pun penalizări, nu se mai pun majorări, nu se mai pun dobânzi. Treaba asta nu are cum să meargă. Deci, trăim în capitalism și gândim socialist.

„Amânarea datoriilor dezavantajează pe toată lumea și în special pe fermieri.”

Era mai ușor pentru fermier, oricât ar fi el de mic sau de mare, să își ia input-urile, îngrășămintele, semințele, pesticidele de la un distribuitor căruia îi plătea la recoltă sau cum se înțelegeau.

Dan Hurduc: S-au dezechilibrat sistemele, toți actorii de pe lanț nu mai sunt echilibrați și atunci totul a dus în detrimentul fermierilor. Nu se mai pot finanța de la ei, nu mai pot lua iputuri cu plata la recoltă. Deci, fiind un ecosistem de parteneri în agricultură, treaba asta a perturbat toată activitatea în agricultură, pe lângă celelalte crize. E vremea recoltelor, care par mai bune ca în anii anteriori. Acum ar fi trebuit fermierul să-și plătească datoriile, pentru că nu poți să mergi la infinit cu amânarea. Dacă tu nu ai capacitatea să-ți achiți datoriile, cineva de pe lanț pierde. În mod cert, acest aspect cu amânarea datoriilor dezavantajează pe toată lumea și în special pe fermieri.

Dacă tot ați amintit că e vremea culegerii roadelor câmpului, cum arată prețurile la poarta fermei?

Dan Hurduc: Prețul la rapiță a rămas destul de competitiv pentru fermieri, destul de bun. Celelalte prețuri la cereale, la orz, la grâu, au scăzut la niveluri istorice. Prin urmare, rapița va fi campioană anul acesta. Și în ceea ce privește producția, rapița stă bine. În schimb, grâul și orzul au prețuri proaste, la nivelul de acum 10 – 12 ani. Și, chiar dacă recolta ar fi bună, cu prețurile mici, sperăm să ieșim pe zero în zonele în care se face producție. Că dacă ne uităm la vestul țării și nord-vestul țării, unde seceta a făcut ravagii, lucrurile nu stau așa de bine. Sfatul meu este ca fiecare fermier, dacă poate, să nu vândă totul acum și să încerce să echilibreze, să mai aștepte și să vândă către sfârșitul anului.

„Nu este apetit deloc pentru investiții. Fermierii se gândesc la următoarea scadență, nu la următoarea investiție. Toate investițiile au fost puse în așteptare, fiecare se descurcă cum poate, cu ce are.”

Legat de finanțare, lucrurile nu sunt foarte ușoare și nu sunt la îndemâna nici a fermierilor, nici a guvernului și acum nici a băncilor, mai ales că de pe la finalul anului trecut a fost un val de insolvențe la nivelul traderilor, al unor fermieri cu grad mare de îndatorare, ceea ce a dus la pasul înapoi al finanțatorilor.

Dan Hurduc: Lucrurile sunt complicate și cred că va rămâne un deficit de finanțare, iar dacă nu ne mobilizăm să construim un cadru de finanțare ca să garantăm, ca să putem să trecem mai departe, lucrurile vor continua, insolvențele vor continua.

Între timp s-au suprapus și criza îngrășămintelor, războiul din Orientul Mijlociu, peste toate celelalte crize. Prețul petrolului a influențat și prețul energiei și prețul carburanților, iar prețul carburanților a influențat în cascadă prețul inputurilor, care este foarte ridicat acum când noi vindem recoltele la prețuri de acum 10-12 ani. Lucrurile sunt super complicate pentru că nimeni nu se apleacă asupra lor. Iar în aceste momente, la Ministerul Agriculturii avem interimat.

Vorbim de semințe, de îngrășăminte, dar ce se întâmplă cu producătorii, furnizorii de tehnică agricolă? Fermierii au cam oprit investițiile în utilaje agricole.

Dan Hurduc: Nu este apetit deloc pentru investiții. Fermierii se gândesc la următoarea scadență, nu la următoarea investiție. Toate investițiile au fost puse în așteptare, fiecare se descurcă cum poate, cu ce are. Lucrurile sunt atât de grele încât doar în zonele în care mai avem ceva producție poți să mai zâmbești în agricultură.

Toată lumea crede că în agricultură sunt bani. Toată lumea crede că agricultura, dacă e subvenționată, nu mai trebuie făcut nimic pentru agricultură. Trebuie reținut că subvenția, plata directă, reprezintă cam 10% din fișa tehnologică a unei culturi. Și cu atâtea crize suprapuse, atâtea costuri, fermierii merg într-o decapitalizare continuă. Fără finanțare, fermierii s-au decapitalizat. La momentul ăsta, dacă ai face un stop-joc la toată lumea, ai vedea că 75% din sector ar fi nefezabil. Unii au un grad mai mare de îndatorare, unii au un grad mai mic de îndatorare, unii au fost mai prevăzători, unii au fost mai isteți, unii au fost mai calculați, dar, per general, lucrurile stau foarte prost.

„Soluția ar fi în instrumente financiare, linii de credit cu dobândă subvenționată pentru capital de lucru.”

Așadar, accesul la finanțare este greu, aproape imposibil, unii fermieri fac producții bune, dar prețurile sunt mult prea jos. Există soluții ca agricultura noastră să meargă înainte, să mai producă?

Dan Hurduc: Soluții miraculoase nu sunt. Noi, Clubul Fermierilor Români, am tot făcut informări către Ministerul Agriculturii, am dat comunicate, am încercat să propunem anumite soluții.

Dacă tot am vorbit despre acest memorandum care se pregătește, cu amânarea datoriilor. Noi ne rugăm de finanțatori, ne rugăm de guvern să facă ceva ca finanțatorii să continue să finanțeze agricultura, iar Parlamentul vine cu propuneri ca să se amâne ratele, să nu se mai plătească pe o perioadă de timp. Păi, finanțatorul cum să vină lângă agricultură, unde și așa gradul de risc e ridicat, dacă tu îi mai pui și asta cu amânarea plăților?! Astfel de acțiuni fac și mai rău sectorului agricol.

Clubul Fermierilor a înaintat către Guvernul României câteva propuneri de soluții. De pildă, de un an, lucrăm împreună cu Banca de Investiții și Dezvoltare la operaționalizarea unor instrumente de garantare dedicate agriculturii, garanții către bănci, ca băncile comerciale să ofere garanții către fermieri, dar acest produs era doar pentru restructurare bilanțieră, era oarecum tot pentru fermierii care mai aveau un grad cât de cât de bancabilitate, cu specificația ca evaluarea să fie pe cicluri de producție. Discuțiile sunt de un an de zile, însă Ministerul Agriculturii nu a făcut front comun cu noi și să încerce să lucreze împreună cu reprezentanții Băncii de Investiții și Dezvoltare pentru a urgenta operaționalizarea acestui produs. Da, noi facem propuneri, dar având în vedere deficitul fiscal bugetar, adică dacă nu sunt bani în sistem, orice propunere, soluție nu poate fi operațională.

Este important pentru noi ca guvernul să vină cu scheme pentru a îmbunătăți finanțarea, ar trebui să vină cu scheme de garantare pentru capital de lucru pe termen scurt și pentru investiții pe termen lung. Schemele de garantare ar face ca băncile să poată să finanțeze agricultura, să merite riscul. Fondurile de garantare sunt și ele sub presiune, au bugetul afectat de creditele neperformante. Soluția ar fi în instrumente financiare, linii de credit cu dobândă subvenționată pentru capital de lucru. Dar dacă nu sunt bani în bugetul statului...

Noi am mai venit cu o propunere tot la nivelul finanțatorilor și al guvernului, în sensul că fermierii ar trebui analizați pe totalul creditelor pe care le au, acele credite sindicalizate, respectiv ar trebui totalul creditelor pe care le are un fermier să fie analizat la nivel general și în funcție de asta să nu ne ducem cu câte un dosar la fiecare bancă, ci să încerce să analizeze pe cicluri mai lungi și să analizeze cu tot gradul de îndatorare pe masă. Totodată, am propus un sistem național de finanțare a agriculturii construit împreună cu MADR.

Am lansat Politica Agricolă Integrată - Obiectiv 2035, dar politicienii nu s-au aplecat asupra acestui proiect strategic național. Toată lumea clamează interesul național, dar când e vorba să facem niște strategii care să ducă un sector mai departe, nimeni nu se mai ține de cuvânt. În prezent, este foarte important să avem o poziție națională fermă în negocierile pentru viitoarea PAC 2028-2034, să nu renunțăm la cererea ca bugetul PAC să nu se diminueze.

„A nu face nimic, a ne lamenta, eșecul este garantat.”

Clubul Fermierilor investește foarte mult în tineri, de ani buni. Și nu doar în tineri. Dar cum îi facem pe tineri să vină în agricultură și să și rămână în agricultură în condițiile astea?

Dan Hurduc: Noi am insistat cu programele de formare pentru tineri și pentru antreprenorii manageri de fermă, în ideea de a fi mai pregătiți la nivelul acestor crize. Este clar că actualul sistem de business nu mai poate continua, iar tinerii pot schimba agricultura României.

Avem programele Tineri Lideri pentru Agricultură și Antreprenor în Agricultura 4.0, pregătim managerii de fermă și tinerii, că să anticipăm crizele care vin. Întotdeauna tinerii au dus societatea înainte, prin inovație, prin abordări diferite, prin abordări care până acum credeam că nu sunt fezabile. De aceea, dacă îi avem adunați la niște cursuri de formare cu altfel de traineri, nu ne suprapunem cu curicula din universități, adică gândim diferit și în felul ăsta avem o șansă în plus să construim un alt model de business, bazat pe realitățile actuale.

A nu face nimic, a ne lamenta, eșecul este garantat. Prin folosirea tinerilor, prin introducerea noilor tehnologii, prin introducerea noilor biotehnologii, prin abordările tinerilor privind digitalizarea, credem că se poate schimba modelul de business și credem că putem avea un start mai bun pentru tineri. Totuși, agricultura este un domeniu frumos, este un domeniu complicat, dar credem că fără tineri nu există viitor în agricultură.

Acum, la negocierea viitoarei PAC se discută ca tinerii să nu mai primească acei 50 de euro pe hectar, iar finanțările să îmbrace alte forme mai sofisticate, ceea ce ar fi un handicap pentru tinerii din agricultură.

Birocrația și anchilozarea gândirii în cadrul Comisiei Europene face ca agricultura europeană și implicit agricultura românească să stea pe loc și să nu vadă luminița de la capătul tunelului. Adevărul e că, la nivel de Bruxelles, avem un sistem prin care singuri facem lucrurile mai grele. De pildă, fertilizanții. Comisia Europeană vine acum cu niște propuneri, dar fără să suspende vestitul CBAM, mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră. Practic, s-au mărit taxele în loc să coboare taxele pentru fertilizanți, să poată face accesibile îngrășămintele pentru fermieri.

Fermierul european rămâne fără competitivitate și din cauza că avem o încetinire a deciziilor, nu luăm decizii cu rapiditate. Toate sistemele s-au dezechilibrat și nu mai avem nici în Europa și nici la nivel național modele de business, acestea s-au schimbat total. De aceea încercăm și noi, Clubul Fermierilor, că avem birou la Bruxelles, încercăm prin propuneri la Bruxelles și prin propuneri la nivelul Guvernului și la nivelul Ministerului Agriculturii, încercăm să aducem claritate în ceea ce se întâmplă în sector, ca decidenții să poată să ia anumite măsuri în cunoștință de cauză. Dar se pare că nu există o continuitate a deciziilor în cadrul unei strategii. Deciziile se iau pompieristic și destul de târziu.

„Pentru România, noile tehnici genomice ar trebui să fie o prioritate strategică, fermierii ar trebui să susțină cu mult entuziasm introducerea acestora.”

La Bruxelles se discută despre noile tehnici genomice...

Dan Hurduc: Da, pe 17 iunie, în Parlamentul European se supune la vot Regulamentul privind introducerea noilor tehnici genomice, vorbim de plante care să ajute fermierul. Clubul Fermierilor Români a înaintat o adresă către europarlamentari în care se arată că dacă în cursul procedurii de vot, dacă se insistă pe introducerea de noi amendamente și nu se votează în forma negociată între Comisie și Parlament până acum, regulamentul nu are nicio șansă să treacă, ceea ce înseamnă încă o întârziere de un an, doi – trei, și speranța noastră, a fermierilor rămâne la natură. Ne dorim să avem o climă mai bună, favorabilă nouă, fermierilor, dar nu o avem. Și atunci, folosirea acestor noi tehnici genomice ne ajută, pentru că plantele sunt create pentru a fi mai rezistente la factorii climatici, consumă mai puțină apă, mai puțini fertilizanți, dau o producție mai mare. Pentru România, noile tehnici genomice ar trebui să fie o prioritate strategică, fermierii ar trebui să susțină cu mult entuziasm introducerea acestor noi tehnici genomice, care atenție nu trebuie asimilate cu organismele modificate genetic, pentru că nu sunt, că nu avem ADN introdus din altă parte de la organisme străine.

Au mai rămas ceva discuții în care se vorbește de monopol, de licențe, patente, dar acest lucru eu cred că poate fi surmontat, deoarece în condițiile când clima se schimbă, când avem atâtea efecte adverse, în care avem și secetă și avem și grindină, în care avem situații în natură nefavorabile agriculturii, atunci avem nevoie de plante mai rezistente, care să consume mai puțini fertilizanți, să consume mai puțină apă, să fie mai rezistente, să poată să producă mai mult cu mai puțin.

„Tinerii absolvenți ai programelor noastre de formare sunt perfect capabili să lucreze în zonele de decizie, în zonele executive. Numai că acolo, la nivel politic, există așa-numitul nepotism.”

Mă întorc și întreb cum pot fi rezolvate repede problemele agriculturii? Pot fi rezolvate?

Dan Hurduc: Clubul Fermierilor Români iese în spațiul public și arată problemele sistemice ale sectorului, arată unde sunt problemele reale. Am avut conferințe prin aproape toată țara, mai avem două sau trei zone din țară în care nu am avut conferințe, iar în cadrul acestora am dezbătut problemele de la nivelul fermierilor. Prin urmare, mergem către fermier, vedem problemele cu care se confruntă fermierul, greutățile cu care se confruntă fermierul și le aducem în atenția autorităților naționale și europene, guvernanților. Însă, cum spuneam mai înainte, soluții miraculoase nu există fără bani și în condițiile atâtor crize, soluții miraculoase nu sunt, dar măcar să facem front comun, să ne vedem interesul, să vedem cum am putea depăși aceste crize fără să dezechilibrăm sectorul de tot.

Vorbeam de acum 2-3 ani despre o criză a finanțării, am susținut tot timpul că sectorul agricol trebuie ținut din aproape în aproape, dar trebuie să-l tratăm fără populism, fără demagogie. De asemenea, și fermierii au partea lor de vină. Până la urmă, și falimentul este un mod de curățire a sistemului. Dacă nu suntem atenți, într-o societate capitalistă, lucrurile intră în faliment. Și fermierii trebuie să aibă grijă să-și calibreze investițiile pe capacitatea lor financiară, trebuie să își urmărească profitul, nu neapărat producția, trebuie să aibă în vedere că vremea se schimbă, vremurile se schimbă, banii se scumpesc, trebuie să fim prevăzători, trebuie să ne adaptăm tehnologiile.

Noi lucrurile acestea le-am adus de foarte mult timp în atenția și a fermierilor și în atenția decidenților. Nevoile sectorului sunt foarte mari și așteptările fermierilor sunt foarte mari, au fost și anii foarte grei, cu atâta crize suprapuse și prețuri foarte, foarte mici la producția agricolă. Să vinzi cu preț de acum 10-12 ani la momentul în care inputurile s-au scumpit de 4-5 ori și banii s-au scumpit, forța de muncă, salariile au crescut de cinci ori, este aproape imposibil să reziști în asemenea condiții. Nu fermierii sunt vinovați de dezechilibrarea sistemului. Atunci, dacă nu sunt vinovați fermierii, înseamnă că ecuația e în altă parte.

Având în vedere că problema este în curtea autorităților statului nostru, tinerii pe care-i pregătește Clubul Fermierilor Români nu-și pot găsi loc în sistem, mai ales că vin cu un bagaj impresionant de cunoștințe, teoretice, dar în special practice?

Dan Hurduc: Tinerii absolvenți ai programelor noastre de formare sunt perfect capabili să lucreze în zonele de decizie, în zonele executive. Numai că acolo, la nivel politic, există așa-numitul nepotism. Persoanele valoroase, cu viziune, oamenii care vor într-adevăr să facă treabă într-o instituție a statului se simt striviți, mai ales dacă vor să schimbe sistemul. Iar sistemele chiar trebuie schimbate. Vedem și criza asta de la guvernare. Când se încearcă schimbarea, decât să se schimbe ceva, mai degrabă gripăm totul. Așa și cu tinerii.

Ne apropiem de 500 de tineri școliți în programele Clubului, plus managerii de fermă. Noi îi pregătim și suntem siguri că se va crea o masă critică mai devreme sau mai târziu care să ducă la schimbare. Deci, tinerii sunt competitivi, tinerii învață, inovează, numai că trebuie și noi, dar mai ales guvernanții, trebuie să le creăm culoare, să le punem în valoare expertiza.

„Agricultura se descurcă, cred unii. Nu este așa. În realitate, fermierii se decapitalizează.”

Haideți să recapitulăm subiectele care se discută în prezent la Bruxelles și care au legătură cu agricultura românească.

Dan Hurduc: Am vorbit de regulamentul privind noile tehnici genomice, care e binevenit pentru fermieri. După aceea, avem regulamentul de simplificare privind siguranța alimentelor, Omnibusul. Pentru România, pentru fermieri este o prioritate și o urgență Omnibusul. Dacă se retrag substanțe active fără a avea înlocuitori, fermierii nu au prea multe variante de a-și proteja culturile. Regulamentul ăsat acum se discută la Bruxelles și România trebuie să-și definească urgențele. Mai avem regulamentul cu bunăstarea animalelor în timpul transportului, care tot acum se discută la Bruxelles.

Vedem ce s-a întâmplat cu pestea micilor rumegătoare, că României i s-a interzis să mai exporte ovine și caprine. A fost vina autorităților noastre, ANSVSA nu a fost capabilă să prevină acest lucru, era datoria lor să fie foarte atenți, să gestioneze cu delicatețe și cu inteligență problemele apărute în sectorul ovin și să nu ajungem la interzicerea exportului de animale vii. Deci, este o vină a sistemului.

La fel, tot la Bruxelles, se discută acum regulamentul privind organizarea comună a pieței, care e o prioritate maximă, având în vedere că trebuie să menținem și să consolidăm sprijinul pentru sectorul vitivinicol, apicol.

Referitor la Politica Agricolă Comună 2028 – 2034, aceasta se află într-o stare de negociere avansată, avem cadrul, se discută că bugetul scade, cadrul financiar, bugetul pentru țara noastră scade cu 5 miliarde euro. Este foarte important ca România să susțină că nu se poate face azi agricultură cu scădere, nu poți să susții agricultura cu un buget mai mic în condițiile actuale.

După aceea, Pilonul 2 se vrea desființat, însă pentru dezvoltare rurală avem nevoie de investiții. Trebuie neapărat să punem accent pe investiții în rețeaua secundară de irigații, investiții pentru dezvoltarea lanțului valoric alimentar. Așadar, trebuie să susținem să avem un Pilon 2 pentru investiții, să nu se cumuleze fondurile de dezvoltare rurală cu cele de coeziune, cu celelalte fonduri operaționale, pentru că agricultura rămâne văduvită.

În viitoarea PAC mai avem celebra plafonare. Noi trebuie să susținem menținerea caracterului voluntar al plafonării plăților directe la 100.000 euro și al degresivității pentru sumele care depășesc 20.000 euro/an. Lucrurile astea, România trebuie să le definească foarte clar, mai ales că în sud-estul Europei România a dus greul, am avut Ucraina cu tot tranzitul, noi am fost scutul Europei în zona aceasta. De aceea trebuie să avem plafonare voluntară, pentru că fermele comerciale au dus greul în zonă, iar compensările de rezerva de criză au fost infime pe lângă pierderi.

Pe plan local, ar trebui să avem mai repede un ministru al Agriculturii profesionist, care să-l facă pe primul ministru și întreaga coaliție de guvernare să înțeleagă ce înseamnă agricultura și care îi sunt problemele. De obicei, un premier știe că agricultura este subvenționată, că agricultura se descurcă. Nu este așa. În realitate, fermierii se decapitalizează. Cam asta ar trebui să discutăm cât mai urgent cu un ministru profesionist, cu un guvern care să se aplece real asupra problemelor noastre, că altfel ne gripăm, la fel ca sistemul acum.

Domnule Dan Hurduc, la 1 iulie vi se termină mandatul în fruntea Clubului Fermierilor Români, ați adus modificări în mecanismul de alegere a președintelui?

Dan Hurduc: Așa e, dar înainte aș vrea să mai punctez că în prima parte a mandatului meu de președinte, am reușit să facem acele conferințe la fermieri, am mers și am văzut problemele fermierului, după care a urmat o perioadă în care n-am avut ministru la Agricultură și am lucrat mai mult intern la programe, deoarece nu aveam cu cine vorbi, dar problemele au rămas în atenție.

Acum să răspund la întrebare, da, modificăm mecanismul președinției, în sensul că alegerea președinților se va face din Consiliul Național de Coordonare, din 33 de persoane, astfel având acces la funcția de președinte mai mulți fermieri, mai mulți membri ai Consiliului Național de Coordonare.

Președinția Clubului rămâne tot rotativă, tot de șase luni, însă punem accent pe tineri, pe care îi îndemnăm să vină către noi, către Clubul Fermierilor. Dacă au disponibilitate de muncă și de timp pentru sector, îi așteptăm. Cred că în mandatul meu am reformat oarecum instituția președintelui, îi dăm o nouă formă, tot în sensul de a nu rămâne în urmă și în sensul de a inova și de a fi lângă problemele sectorului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Tăierea bugetului PAC, o lovitură de 5 miliarde euro pentru fermierii din România

Clubul Fermierilor Români a transmis, pe 10 - 11 iunie 2026, scrisori oficiale către ambasadorul și reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Iulia Matei, și către miniștrii cu atribuții în gestionarea fondurilor europene, cu privire la viitoarea arhitectură a Politicii Agricole Comune post-2027. Demersul vine în contextul în care Consiliul UE și Președinția cipriotă negociază în prezent cadrul de reglementare al Planului de parteneriat național și regional (PPNR), cu termen pentru adoptarea unei Abordări Generale Parțiale.

Propunerea curentă a Comisiei Europene implică reducerea alocării pentru România de la aproximativ 21,6 miliarde euro la 16,57 miliarde euro pentru perioada 2028 - 2034. Aceeași alocare mai mică ar trebui să acopere, simultan, plățile directe, măsurile de mediu, tranziția verde, investițiile în procesare și intervențiile sectoriale. Clubul Fermierilor Români consideră că menținerea bugetului PAC la cel puțin nivelul actualei perioade de programare este o condiție esențială pentru atingerea obiectivelor europene în domeniul agriculturii.

Propunerile Clubului Fermierilor Români

În urma consultării membrilor și a lecțiilor acumulate din implementarea PAC 2023 - 2027, Clubul transmite opt propuneri concrete:

1. Respingerea unei abordări parțiale a definiției fermierului activ, în absența unui cadru normativ coerent pentru viitoarele PPNR-uri;

2. Menținerea bugetului PAC la un nivel cel puțin echivalent cu cel al actualei perioade de programare;

3. Păstrarea plății suplimentare de 50 euro/ha pentru tinerii fermieri, care reprezintă un instrument cu impact direct și măsurabil la nivel de exploatație, pe care propunerea Comisiei îl elimină;

4. Menținerea Pilonului II (Dezvoltare Rurală) ca o componentă distinctă a PAC, esențial pentru investițiile în irigații, infrastructură rurală și modernizarea fermelor;

5. Menținerea caracterului voluntar al plafonării plăților directe la 100.000 euro și al degresivității pentru sumele care depășesc 20.000 euro/an;

6. Păstrarea posibilității de utilizare a rezervei de criză și pentru fenomene meteorologice extreme, nu exclusiv pentru perturbări de piață;

7. Evitarea introducerii cofinanțării naționale obligatorii de minimum 30%, care ar accentua disparitățile de competitivitate între statele membre;

8. Susținerea propunerii Letoniei de reducere a pragului de suspendare a CBAM pentru fertilizanți de la 50% la 20% față de media ultimilor zece ani.

„Cerem un singur lucru esențial: coerență. Nu poți defini fermierul activ fără să știi cum arată cadrul complet al PPNR, nu poți tăia Pilonul II și pretinde că susții tranziția verde, și nu poți reduce bugetul cu 23% cerând în același timp mai multă performanță. Acestea sunt propunerile noastre”, precizează Dan Hurduc, președintele Clubului Fermierilor Români, adăugând că asociația pe care o conduce își reafirmă disponibilitatea de a contribui la dialogul instituțional și rămâne deschisă participării la întâlniri de lucru cu factorii de decizie europeni și naționali, în vederea fundamentării unor soluții sustenabile pentru agricultura românească.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!