Participarea României la marile târguri internaționale de vin ar trebui să fie unul dintre instrumentele-cheie prin care construim, consecvent și credibil, imaginea vinului românesc ca activ strategic de țară. Wine Paris este un astfel de eveniment, un reper major în calendarul internațional, cu dată fixă, cu mize comerciale clare și cu o relevanță care depășește cu mult simpla prezență formală într-un pavilion expozițional.
Pentru a înțelege unde apar blocajele, este necesar să urmărim mecanismul concret al organizării. Planul anual de târguri este depus de APEV (Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România), organizația care reunește o parte importantă a producătorilor orientați spre export, către ARICE – Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, instituția publică responsabilă de promovarea exporturilor românești și de organizarea participărilor la târguri internaționale.
Planul de târguri a fost transmis către ARICE încă din luna iunie 2025, ceea ce înseamnă că evenimentul era cunoscut, previzibil și perfect planificabil din punct de vedere administrativ. Cu toate acestea, bugetul nu a fost aprobat din timp, procedurile necesare nu au fost derulate anticipat, iar licitația pentru amenajarea standului național a fost demarată cu doar câteva zile înainte de deschiderea târgului, într-un interval care face imposibilă orice construcție coerentă de imagine și comunicare.
Rezultatul este, din nou, o participare bifată în grabă, lipsită de forță strategică și de capacitatea reală de a contribui la poziționarea vinului românesc pe piețele internaționale. În loc de un discurs comun, de un concept de reprezentare integrat și recognoscibil, producătorii români apar fragmentați, fiecare încercând să se salveze individual într-un context care ar fi trebuit să servească un interes colectiv.

La Wine Paris 2026 (9 – 11 februarie), zece producători români au ales să participe pe cont propriu, suportându-și integral costurile, deoarece absența de la un astfel de târg poate avea consecințe directe, inclusiv pierderea accesului la edițiile viitoare ale evenimentului sau la alte târguri similare. Printre ei se numără Averești, Oprișor, Domeniile Dropiei, Domeniile Franco-Române, SERVE, Familia Darabont, Cotnari, Aurelia Vișinescu, Crama de Matei și Budureasca. Cramele Recaș sunt prezente cu stand propriu, iar Crama Gîrboiu participă în cadrul standului CMB (Concours Mondial de Bruxelles), unul dintre cele mai importante concursuri internaționale de vin, care promovează, în cadrul târgurilor, producătorii distinși cu medalii în competițiile sale.
În absența unui stand național organizat din timp, această dispersare face ca România să nu aibă o prezență unitară, coerentă, sub un mesaj comun, ci o sumă de apariții individuale, oricât de onorabile și profesioniste ar fi fiecare în parte. Faptul că producătorii români sunt nevoiți să se organizeze individual, în lipsa unei structuri naționale funcționale, spune multe despre fragilitatea mecanismului de promovare externă. Nu este doar o problemă de execuție administrativă, ci una de viziune. Un stand național nu este o simplă cheltuială bugetară, ci un instrument de diplomație economică, un cadru care ar trebui să transmită consistență, profesionalism și încredere și o narațiune coerentă despre ce identitate poartă vinurile românești.

Responsabilitatea nu aparține însă exclusiv autorităților. Dacă ne dorim ca vinul românesc să-și atingă cu adevărat potențialul în cadrul brandului de țară, este nevoie de o asumare mai fermă din partea tuturor actorilor implicați. Producătorii, la rândul lor, ar putea deveni mai organizați și mai vocali atunci când este vorba despre evenimente care le servesc atât interesele individuale, cât și pe cele colective. Poate că este momentul să existe o presiune mai coerentă pentru schimbări legislative, să fie căutat sprijin la Ministerul Agriculturii, să fie implicați deputații și senatorii din zonele vitivinicole, astfel încât promovarea vinului să fie tratată explicit ca un pilon al imaginii de țară, nu ca o anexă administrativă.
În lipsa unei strategii multianuale, construite împreună de autorități și industrie, vom continua să repetăm același scenariu din ultimii 20 de ani: reacții de ultim moment, soluții improvizate și prezențe lipsite de anvergură. Între timp, alte țări investesc constant, își rafinează discursul, își consolidează brandurile naționale și tratează fiecare târg major ca pe o declarație strategică.
Vinul românesc are potențial, terroir și o generație de producători care contează. Ceea ce îi lipsește vinului autohton nu este valoarea, ci cadrul care să îl susțină și să îl facă vizibil. Fără asumare, predictibilitate și coerență, participarea la marile evenimente internaționale riscă să rămână doar un exercițiu de supraviețuire individuală, nu o investiție reală în reputația României.
Aceasta este miza reală a discuției. Nu un târg anume, nu încă o ediție ratată într-un lung șir acumulat în ultimii 20 de ani, ci felul în care ne raportăm, ca industrie și ca stat, la a fi prezenți simbolic sau relevanți cu adevărat în marea lume a vinului.
Autor: DIANA PAVELESCU, secretar general ADAR (Asociația Degustătorilor Autorizați din România)
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Fermieri, reprezentanți ai autorităților, ai mediului academic și de cercetare, precum și ai sectorului privat, un total de vreo 400 de persoane, se vor reuni pe 12 februarie 2026, la București, pentru a discuta deschis despre direcțiile care vor modela agricultura românească și europeană în anii următori.
Forumul APPR se pregătește pentru o nouă ediție a Congresului Anual „De la Fermieri pentru Fermieri®”, despre care organizatorii spun că este un eveniment care a ajuns reper al dialogului agricol din România și un spațiu în care ideile, experiența din teren și politicile publice se întâlnesc firesc.
Ediția a XI-a marchează un moment de maturitate pentru Congres, care își consolidează rolul de platformă de dialog la nivel european, sub conceptul „Punctul Zero al Dialogului Agricol European”.
„Ediția 2026 a Congresului aduce în prim-plan intersecția dintre performanță și cercetare, dintre inovație și politici europene, dintre nevoile reale din fermă și deciziile care se conturează la nivel național și european. Subiectele aflate pe agenda evenimentului reflectă atât provocările momentului, cât și nevoia tot mai clară de coerență, predictibilitate și dialog real între toți actorii implicați”, subliniază Alina Crețu, director executiv FAPPR.
Un punct central al evenimentului îl reprezintă Conferința AgroPolicy, o rundă de discuții care pornește de la politicile agricole europene și naționale și le pune în legătură directă cu teme precum digitalizarea, inovarea și adaptarea sectorului agroalimentar la noile realități economice și climatice. Conferința va reuni experți în domeniu, reprezentanți ai mediului universitar și specialiști din sectorul privat, cu obiectivul de a construi, împreună, o viziune aplicată asupra drumului către o agricultură competitivă și rezilientă.
În cadrul Congresului va fi marcat și un moment dedicat think tank-ului Farm România, inițiativă a Forumului APPR, gândită ca spațiu de analiză și reflecție strategică asupra direcțiilor care influențează agricultura românească și europeană.
„Deschiderea Congresului va introduce participanții în contextul actual al agriculturii românești și europene, prin intervenții ale reprezentanților autorităților naționale, ai misiunilor diplomatice și ai partenerilor instituționali europeni, oferind reperele necesare pentru înțelegerea temelor care vor fi aprofundate pe parcursul evenimentului. De aici, discuțiile vor continua într-o succesiune firească, construind un parcurs coerent de la context și politici publice către analize aplicate, soluții concrete și concluzii relevante pentru sector”, arată Alina Crețu.
În cadrul Congresului „De la fermieri pentru fermieri” va avea loc decernarea premiilor „Porumbul de Aur” și „Spicul de Aur”, competiții care recunosc performanța în agricultura românească. Concursul „Spicul de Aur”, lansat în 2025, va avea în 2026 prima ediție de premiere, marcând un moment important în consolidarea acestei inițiative dedicate excelenței și rezultatelor concrete din fermă.
„Prin această ediție din 2026, Forumul APPR își reafirmă misiunea de a crea un cadru autentic de dialog – un „Punct Zero al Dialogului Agricol European” – în care vocile fermierilor, ale cercetării și ale decidenților se întâlnesc pentru a construi împreună viitorul agriculturii”, transmite Alina Crețu.
Congresul anual organizat de Forumul APPR are loc în București, începând cu ora 13 la Hotel Novotel, pe 12 februarie 2026.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În perioada 8 - 14 februarie 2026 are loc în Germania cea de-a treia etapă de formare fizică din cadrul proiectului Erasmus+ „Bune practici de marketing și branding în cadrul cooperativelor agricole (GPMBAC)”, pentru dezvoltarea competențelor de marketing, branding și poziționare pe piață a cooperativelor agricole membre ale Uniunii Naţionale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV. Activitățile se desfășoară la Berlin și reunesc 30 de președinți, manageri și specialiști din cooperativele din sectorul vegetal din România.

Proiectul, având numărul 2024-1-RO01-KA220-VET-000245966, continuă seria activităților de formare începute în Danemarca și Olanda, unde participanții au analizat modele funcționale de organizare cooperatistă, strategii de piață și exemple aplicate de branding în cooperative agricole performante. Formarea este construită pe un model flexibil care combină cadrul teoretic cu discuții aplicate, vizite de studiu și schimb de experiență între participanți.
În Germania, accentul este pus pe rolul cooperativelor în lanțul valoric, pe strategiile de marketing cooperativ și pe integrarea fermierilor în structuri economice competitive.
Punctăm câteva lucruri despre agricultura țării gazdă. În anul 1950, Germania avea aproximativ 1,8 milioane de ferme, cu o dimensiune medie de circa zece hectare. Astăzi, numărul fermelor este în scădere, dimensiunea medie a exploatațiilor crescând constant. În sistemul de plăți sunt înregistrați aproximativ 750.000 de fermieri, existând diferențe majore între fermele mici și cele medii sau mari. La ora actuală, fermele mici nu mai pot fi eficiente individual, cooperativele fiind prezentate ca soluție structurală pentru menținerea fermierilor mici și medii în piață.
Germania are aproximativ 260.000 de ferme, cu o dimensiune medie mult mai mare decat în România. De reținut că, 5% dintre cele mai mari ferme dețin aproximativ 40% din terenul agricol al Germaniei. 90% dintre ferme sunt administrate de familii, iar 35% din terenul agricol este lucrat de parteneriate, cooperative sau alte entități juridice. Aproximativ 25% dintre ferme comercializează direct o parte din producție.
Conform estimărilor, până în 2040, numărul fermelor ar putea scădea la aproximativ 100.000, față de circa 260.000 în prezent.
Sectorul agricol german este predominant masculin, sub 10% dintre ferme fiind conduse de femei.
Piețele regionale și brandurile locale devin tot mai importante, unele cooperative combină producția agricolă cu turismul și activități de agrement.

Programul include sesiuni academice și aplicate la Universitatea Humboldt din Berlin, susținute de specialiști în economie cooperatistă, politici agricole și piețe agroalimentare. Sunt abordate teme precum structura sectorului agricol german, sistemele de sprijin pentru cooperative, piețele europene și internaționale de cereale, educația cooperatistă și strategiile de marketing dezvoltate la nivelul organizațiilor asociative.
Formarea cuprinde și vizite de studiu la cooperative agricole și alte structuri relevante, unde participanții pot vedea modele de organizare, integrare a producției, servicii pentru membri și relația cu piața.
Cooperativele în Uniunea Europeană:
În UE există aproximativ 250.000 de cooperative în toate sectoarele, peste 20% dintre cetățenii Uniunii fiind membri ai unei forme de cooperativă
În agricultura europeană funcționează aproximativ 20.000 de cooperative, în care sunt implicați vreo șapte milioane de fermieri

Informațiile colectate în această etapă contribuie direct la definitivarea materialelor proiectului aflate în lucru:
Ghidul de bune practici, care reunește exemple concrete și recomandări aplicabile pentru creșterea eficienței marketingului în cooperativele agricole;
Compendiul strategic, document amplu care analizează opțiunile de strategie „de la fermă la consumator”, modele de poziționare pe piață și instrumente de branding pentru cooperative cu activitate complexă;
Handbook-ul cu recomandări (Unlocking Collaborative Growth), dedicat colaborării strategice între cooperative, dezvoltării de produse cu valoare adăugată și consolidării cotei de piață.

Prin acest proiect Erasmus+, UNCSV urmărește consolidarea capacității manageriale și comerciale a cooperativelor membre, dezvoltarea unor structuri competitive și creșterea valorii adăugate pentru fermieri, într-un cadru cooperatist modern și bine organizat la nivel european. „UNCSV pune serios umărul la eficientizarea activității cooperativelor agricole din Romănia și susține accelerarea procesului de dezvoltare și consolidare a acestora, astfel încât să devină competitive în relația cu marile companii multinaționale. Organizația sprijină fermierii care înțeleg că asocierea, cooperarea, respectarea regulilor, transparența și asumarea responsabilităților sunt condiții esențiale pentru a rezista competiției din piața unică europeană și, în mod special, în raport cu producătorii din state terțe. În acest context, este necesară implementarea mai rapidă a măsurilor, programelor și investițiilor strategice în următorii zece ani, astfel încât cooperativele să ajungă să genereze venituri mai mari din valoare adăugată decât din simpla producție agricolă primară”, a declarat Florentin Bercu, director executiv UNCSV.

A treia etapă de formare fizică în cadrul proiectului Erasmus+ „Bune practici de marketing și branding în cadrul cooperativelor agricole (GPMBAC)” este organizată în parteneriat cu Humboldt Universität zu Berlin, prin Institutul pentru Studii Cooperatiste din Berlin, alături de HollandDoor Coöperatie U.A. din Olanda, Dalum Academy of Agricultural Business din Danemarca și UNCSV din România, coordonatorul proiectului. Sesiunile sunt susținute de prof. dr. Markus Hanisch, prof. dr. Marcel Robischon, Asociate prof. dr. Agustina Malvido, Renate Judis, alături de dr. Volker Petersen și Guido Seedler, specialiști ai sistemului cooperatist german.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Un Pachet de Relansare Economică a României pentru perioada 2026–2034 propune un set de politici economice orientate către stimularea producției, investițiilor și consolidarea capitalului autohton, cu accent pe agricultură, securitate alimentară și dezvoltarea mediului rural.
Documentul plasează agricultura în centrul strategiei economice, prin măsuri care vizează comasarea exploatațiilor viabile, corelarea duratei contractelor de arendă cu amortizarea investițiilor realizate, precum și implementarea unui Program Național de Procesare Agroalimentară menit să crească valoarea adăugată obținută în țara noastră.
„România are nevoie de un pachet de relansare economică centrat pe producție, investiții și capital autohton. Agricultura și securitatea alimentară trebuie tratate ca elemente strategice ale economiei naționale, nu ca sectoare de ajustare bugetară”, atrage atenția dr. ing. Nicu Vasile, președintele LAPAR.
Pachetul de Relansare Economică a României pentru perioada 2026–2034 are la bază principii precum prioritatea economiei productive, protejarea capitalului românesc, predictibilitatea legislativă și corelarea politicilor economice cu cele sociale. În acest sens, este propusă înființarea unui Fond Național de Investiții și acordarea de prioritate firmelor românești în cadrul achizițiilor strategice, cu respectarea legislației europene.
„Comasarea exploatațiilor viabile, corelarea arendei cu amortizarea investițiilor și dezvoltarea capacităților de procesare agroalimentară sunt condiții esențiale pentru creșterea valorii adăugate în România. Fără stabilitate fiscală și predictibilitate legislativă, economia productivă nu poate performa”, subliniază Nicu Vasile.
Un capitol distinct este dedicat investițiilor economice în mediul rural, prin crearea de platforme economice locale care să stimuleze lanțurile economice scurte, să genereze locuri de muncă și să contribuie la reducerea migrației populației din mediul rural către mediul urban.
Totodată, documentul evidențiază necesitatea dezvoltării sistemului educațional, inclusiv a școlilor profesionale și a învățământului dual, adaptate nevoilor reale ale economiei naționale.
În plan european, Pachetul de Relansare Economică propune o poziționare activă a României prin instituirea unui Mandat Național de Negociere, realizarea de evaluări de impact la nivel național și promovarea unor clauze de reciprocitate comercială.
„România trebuie să își apere competitivitatea economică și interesul național la nivel european, printr-o abordare unitară, bazată pe evaluări de impact și principii de reciprocitate”, a punctat Nicu Vasile.
Inițiatorii consideră că implementarea Pachetului de Relansare Economică 2026–2034 poate contribui decisiv la consolidarea securității alimentare, la dezvoltarea durabilă a mediului rural și la întărirea poziției economice a României în Uniunea Europeană.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Proiectul european ACT4FOOD - Advanced Cybersecurity Tools for Critical Food Supply Chains - anunță demararea oficială a activităților, având ca obiectiv principal consolidarea rezilienței cibernetice a lanțului alimentar european, cu accent pe lanțul de aprovizionare cu alimente, de la fermă la consumator.
Proiectul ACT4FOOD răspunde provocărilor tot mai complexe generate de digitalizarea accelerată a industriei alimentare, care a crescut semnificativ expunerea la riscuri cibernetice în ultimii ani. Conform celor mai recente date Eurostat, aproximativ 21,5 % dintre întreprinderile din Uniunea Europeană au raportat în 2023 incidente de securitate IT, inclusiv pierderi de date, indisponibilitatea serviciilor sau compromiterea confidențialității - un semnal clar al creșterii riscurilor digitale pentru afaceri din toate sectoarele economice.
Datele ENISA, agenția UE pentru Securitate Cibernetică, evidențiază un peisaj tot mai intens al atacurilor: în perioada iulie 2024 - iunie 2025 au fost analizate aproape 4.900 de incidente cibernetice raportate în statele membre, arătând că actorii rău intenționați continuă să exploateze vulnerabilitățile din infrastructurile digitale și lanțurile de aprovizionare.
„Digitalizarea lanțurilor alimentare aduce beneficii majore în ceea ce privește eficiența și trasabilitatea, dar creează și noi vulnerabilități. Prin ACT4FOOD ne propunem să abordăm aceste riscuri într-un mod integrat, combinând inteligența artificială, schimbul securizat de date și modelele avansate de evaluare a amenințărilor. Obiectivul nostru este să sprijinim actorii din industria alimentară și retail să devină mai bine pregătiți în fața atacurilor cibernetice și să contribuim la protejarea siguranței alimentare și a încrederii consumatorilor la nivel european”, arată dr. Odysseas Kokkinos, Project Coordinator din partea INNOV-ACTS Limited din Cipru.
Proiectul ACT4FOOD își propune să consolideze securitatea cibernetică a sectorului alimentar prin dezvoltarea și implementarea unor soluții tehnologice avansate, adaptate specificului acestui domeniu. Inițiativa vizează protejarea infrastructurilor critice, a datelor sensibile și a fluxurilor digitale pe întregul parcurs al lanțului alimentar, de la producție până la retail. În acest sens, proiectul urmărește creșterea nivelului de reziliență cibernetică a lanțurilor alimentare critice printr-un cadru integrat de tehnologii și metodologii dedicate, concretizat prin următoarele obiective-cheie:
Dezvoltarea unui sistem de securitate cibernetică bazat pe inteligență artificială pentru detectarea amenințărilor, anomaliilor și intruziunilor în sisteme industriale (ICS), rețele IoT și operațiuni de supply chain;
Crearea unei platforme securizate de schimb de informații, bazată pe blockchain, pentru partajarea sigură și verificabilă a alertelor și informațiilor de tip Cyber Threat Intelligence;
Extinderea conceptului TACCP prin TACCP 4.0, un cadru avansat de evaluare a amenințărilor care integrează riscuri cibernetice și cibernetico-fizice, în conformitate cu reglementări precum NIS2, PAS 96, FSMA și GDPR;
Testarea și validarea soluțiilor dezvoltate în trei cazuri de utilizare reale, reprezentative pentru lanțul alimentar: acvacultură (producători), industrie lactatelor (procesatori) și retail alimentar (distribuitori și supermarketuri).
„Într-un context în care lanțurile alimentare devin tot mai digitalizate și interconectate, comunicarea responsabilă și transferul de cunoștințe sunt esențiale pentru ca inovația tehnologică să producă un impact real. Prin rolul nostru în ACT4FOOD, ne propunem să asigurăm nu doar vizibilitatea rezultatelor proiectului la nivel european, ci și o diseminare strategică, orientată către adoptare și standardizare. România contribuie activ la acest demers european prin expertiza în comunicare, exploatare și integrare a rezultatelor în ecosistemul relevant de stakeholderi. Credem că reziliența cibernetică a sectorului alimentar nu este doar o provocare tehnologică, ci și una de colaborare și încredere între actori, iar ACT4FOOD creează cadrul potrivit pentru a consolida aceste legături la nivel european”, a precizat Iuliana Floricică, Co-fondator & CEO June Communications.
Prin rezultatele sale, ACT4FOOD contribuie direct la obiectivele Digital Europe Programme, sprijinind protejarea infrastructurilor critice, consolidarea autonomiei strategice a UE în domeniul securității cibernetice și creșterea nivelului de încredere digitală în sectorul alimentar. Proiectul va sprijini reducerea riscurilor de perturbare a lanțurilor de aprovizionare, prevenirea pierderilor economice și protejarea sănătății publice, într-un context în care sectorul alimentar este recunoscut ca infrastructură critică la nivel european.
Prin implementarea soluțiilor dezvoltate în cadrul ACT4FOOD, proiectul va contribui la crearea unui ecosistem alimentar european mai sigur și mai rezilient din punct de vedere cibernetic, facilitând adoptarea unor bune practici de securitate și sprijinind organizațiile din sectorul agro-alimentar în tranziția lor digitală responsabilă.
Proiectul, care reunește 11 parteneri din 8 țări, pentru o perioadă de 36 de luni, este finanțat de Uniunea Europeană prin Digital Europe Programme (DIGITAL), în cadrul apelului DIGITAL-ECCC-2024-DEPLOY-CYBER-07, și este gestionat de European Cybersecurity Industrial, Technology and Research Competence Centre (ECCC).
Consorțiul european care implementează acest proiect este coordonat de INNOV-ACTS Limited (Cipru) și reunește parteneri tehnologici și de cercetare - Maggioli S.p.A. (Italia), Universidad Politécnica de Cartagena - UPCT (Spania), CREME Software Ltd (Irlanda), Montimage EURL (Franța), Ianus Technologies Ltd (Cipru) și Agritrack Lyseis Technologias A.E. (Grecia) - care contribuie la dezvoltarea și integrarea soluțiilor avansate de securitate cibernetică pentru lanțul alimentar, alături de parteneri din sectorul agroalimentar care testează și validează aceste soluții în condiții reale: GR Family Farm (Grecia), ca procesatori, și Obedineni Akvakulturi OOD - United Aquaculture (Bulgaria), ca producători, respectiv METRO A.E. (Grecia), ca actor din zona de retail alimentar. Printre coordonatorii pachetelor de lucru se află și June Communications (România), care gestionează pachetul de comunicare, diseminare, exploatare și standardizare.
ACT4FOOD - Advanced Cybersecurity Tools for Critical Food Supply Chains este un proiect european finanțat prin Digital Europe Programme, cu o durată de implementare de 36 de luni, care vizează dezvoltarea, integrarea și validarea unor soluții avansate de securitate cibernetică dedicate protejării lanțurilor alimentare critice.Proiectul reunește un consorțiu european multidisciplinar format din 11 organizații de cercetare, furnizori de tehnologie, actori din sectorul agro-alimentar și experți în comunicare, cu scopul de a răspunde provocărilor generate de digitalizarea accelerată a industriei alimentare. ACT4FOOD urmărește creșterea nivelului de reziliență cibernetică a infrastructurilor, sistemelor digitale și fluxurilor operaționale de-a lungul întregului lanț „de la fermă la raft”.Prin combinarea tehnologiilor de inteligență artificială, a mecanismelor securizate de schimb de informații și a cadrelor avansate de evaluare a riscurilor cibernetice și cibernetico-fizice, ACT4FOOD contribuie la protejarea siguranței alimentare, la asigurarea continuității operaționale și la consolidarea încrederii consumatorilor. Proiectul sprijină, totodată, obiectivele Uniunii Europene privind protecția infrastructurilor critice și consolidarea autonomiei strategice în domeniul securității cibernetice aplicate sectorului alimentar.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în consultare publică proiectul de ordin pentru aprobarea cuantumului unitar al plăților directe aferente cererilor de plată depuse în anul 2025, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin intervențiile din cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027.
Potrivit MADR, proiectul de ordin stabilește cuantumurile unitare finale pentru plățile directe, precum și realocările financiare necesare, în vederea utilizării eficiente a fondurilor europene alocate României pentru Campania 2025.
Cuantumurile unitare stabilite prin proiectul de ordin pentru Campania 2025 sunt:
Eco-scheme
• PD-28 – Menținerea de zone neproductive și/sau elemente de peisaj: 32,93 euro/ha.
Plăți directe decuplate
• PD-02 – Sprijin redistributiv complementar pentru venit (CRISS): 53,52 euro/ha;
• PD-03 – Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri: 46,67 euro/ha.
Pentru intervențiile PD-02 și PD-03, cuantumurile stabilite prin proiectul de ordin sunt mai mari decât cele acordate la plata în avans, urmând ca diferențele să fie achitate fermierilor eligibili prin plata unui supliment, după intrarea în vigoare a ordinului:
– PD-02: +6,65 euro/ha față de avans;
– PD-03: +3,46 euro/ha față de avans.
După stabilirea suprafețelor/capetelor/UVM-urilor eligibile aferente tuturor intervențiilor de plăți directe, eventualele alocări financiare disponibile vor fi realocate către intervenția PD-28, în vederea majorării cuantumului unitar pentru campania 2025, cu respectarea prevederilor europene aplicabile.
Proiectul de act normativ poate fi consultat accesând link-ul: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/proiect-de-ordin-pentru-aprobarea-cuantumului-unitar-al-platilor-directe-aferente-cererilor-de-plata-depuse-in-anul-2025-finantate-din-fega-prin-interventiile-din-cadrul-ps-pac-2023-2027.html.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agitație mare la acest început de an, mai ales pentru agricultura europeană, din care facem și noi parte. Fermierii, inclusiv din țara noastră, au protestat la Strasbourg față de acordul UE – Mercosur și de Comisia Europeană, ale cărei strategii par din ce în ce mai potrivnice agriculturii.
Ni se tot spune că economia Uniunii Europene, slăbită, are nevoie de acorduri de liber-schimb cu țări din America de Sud sau India, de pildă. Probabil că fermierii nu ar avea nimic împotriva unor astfel de acorduri dacă la Bruxelles s-ar gândi și niște măsuri de protecție pentru ei. Doar că ultimii ani au demonstrat că politicile agricole gândite de autoritățile europene sunt departe de a proteja agricultura. Un exemplu în acest sens este viitoarea PAC, cu mai puține mecanisme de sprijin pentru ferme și spațiul rural. Alt exemplu, eliminarea a sute de substanțe active pentru protecția plantelor fără a avea înlocuitori, obiectivele de mediu ale Comisiei Europene fiind considerate absurde. Prin urmare, o perioadă complicată.
Despre România, ce să vorbim?! Buget încă n-avem pentru 2026, de bani la trezorerie nici nu poate fi vorba. Iar industria românească de orice fel… oricât am căuta-o, n-am găsi-o.
Ce poate aduce României acordul Mercosur? Să spună cei care se pricep. Eu știu că o țară care nu-și produce hrana e sortită sărăciei. Așadar, cu sau fără Mercosur, noi, românii, tot rupți în… buzunare rămânem. Pentru că, să nu uităm, niciun politician român nu s-a aplecat cu seriozitate asupra problemelor sectorului agroalimentar sau ale oricărui sector din economia autohtonă.
Referitor la acordul UE – Mercosur, e mult de documentat și de scris. Las mai jos două opinii scurte, pro și contra, un fermier și un politician, ambii cunoscuți, cu voci puternice în lumea agricolă românească.
Alexander Degianski, fermier: „Vă mai aduceți aminte că înainte de isteria COVID toată lumea desconsidera medicii, la televizor se prezentau zilnic doar știri negative, orice caz de corupție, oricât de mic, era hipermediatizat și generalizat și pentru restul medicilor? Eu îmi aduc aminte! Și îmi mai aduc aminte că în câteva zile de când a început toată nebunia lockdownului, brusc, medicii nu mai erau lepre sau hoți, ci au devenit „eroii în alb”, toate televiziunile prezentau efortul medicilor și al asistentelor, se prezentau portrete și viețile lor.
Acum, mai mult ca oricând, o parte a societății și a presei prezintă în cel mai denigrant mod posibil fermierii, cu apelative ca „milogi, agresivi, putiniști”, „proști și necompetitivi” etc.
Pe toate le pot înțelege până într-un punct, e normal ca unii să nu aibă capacitatea mentală să înțeleagă complexitatea agriculturii, alții să creadă că rigorile, siguranța și calitatea produselor din agricultura europeană sunt aceleași cu cele din Brazilia, SUA, Ucraina, Rusia, India, China și că dacă cumperi un kilogram de pui la jumătate de preț din Brazilia e același pui cu cel produs în Europa.
Ceea ce nu pot înțelege eu este cum se poate ca fix acum, când „ceasul apocalipsei” e mai aproape decât oricând în istorie, de miezul nopții, se pot gândi unii că ar fi momentul unei crize în agricultura europeană, că ar fi bun momentul ca mare parte din fermierii europeni să fie în pragul falimentului, doar pentru că avem un tratat care, teoretic, ne va aduce mâncare mai ieftină, nicidecum mai sigură.
Spre deosebire de cazul medicilor, în cazul agriculturii, cuvintele de mulțumire și recatalogare a fermierilor ca „eroi cu pământ sub unghii” nu vor putea reporni un sector aflat în pragul colapsului, iar deopotrivă pentru cei care acum critică sau susțin fermierii, nu le va pune mâncare pe masă. De luat aminte că toată mâncarea de pe masa UE e pusă de doar 2% din populație, procent ce reprezintă persoanele care lucrează în sectorul agricol al Uniunii Europene.
În cazul unei nebunii mondiale, nu cred că tratatele ne vor ține de foame!”.
Daniel Buda, europarlamentar: „Nu putem construi o agricultură puternică pe ruinele unei economii slăbite. Nu putem vorbi despre protejarea fermierilor într-o Europă care nu mai produce, nu mai exportă și nu mai este competitivă. Într-o Europă care își pierde capacitatea de a-și susține industria într-o competiție globală tot mai dură cu China și cu alte mari economii.
De unde vom mai plăti subvențiile? Din ce resurse vom mai susține fermierii? Acordul Mercosur nu este doar despre agricultură. Este despre viitorul sistemului economic european.
Vreau să spun un singur lucru: pentru o agricultură europeană puternică, avem nevoie de o economie europeană puternică.
Susțin fermierii de 11 ani. Am făcut-o constant, consecvent, și oricine poate confirma acest lucru.
Dar astăzi suntem obligați să privim dincolo de ceea ce sună bine pe termen scurt și să facem ceea ce este necesar pe termen lung, pentru ca Europa să mai poată avea agricultură, fermieri și subvenții nu doar anul viitor, ci și peste 10 sau 20 de ani”.
Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2026Abonamente, AICI!Compania Corteva Agriscience sprijină femeile fermier din România și Republica Moldova prin furnizarea de cunoștințe agronomice care se traduc în oportunități economice reale, afaceri mai puternice și dezvoltare durabilă pentru comunitățile rurale. În cadrul celei de-a șasea serii a Programului TalentA, lansată în octombrie 2025, fondul de granturi este de 15.000 de dolari. Această sumă va fi distribuită câștigătoarelor în baza deciziei unui consiliu de experți. Câștigătoarele vor fi anunțate în martie 2026.
În cadrul programului educațional TalentA 2025-2026, participantele învață tehnici agronomice moderne, practici sustenabile de producție, precum și despre inovațiile agricole de ultimă generație. „Prin 16 ore de instruire tehnică dedicată, susținute de cinci experți Corteva, femeile fermier au explorat metode agronomice orientate către sustenabilitate și au învățat cum semințele Pioneer® de înaltă calitate, adaptate condițiilor climatice, pot asigura producții sănătoase și durabile, în timp ce soluțiile inovatoare Corteva de protecția culturilor și produsele biologice sporesc eficiența atât în culturile principale, cât și în cele de nișă”, arată Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România & Republica Moldova. Pregătirea agronomică, combinată cu un program complex de instruire în managementul afacerii, oferă femeilor fermier o bază educațională solidă pentru a consolida reziliența comunităților rurale și pentru a susține viitorul producției alimentare sustenabile în regiune.
„Cursurile de agribusiness din programul TalentA au fost o sursă de cunoaștere practică și inovație pe care o pot aplica imediat în ferma mea. Informațiile despre cultura rapiței și noile soluții, precum tratamentul insecticid Laser™ 240 SC, mi-au oferit modalități concrete de a-mi proteja culturile și de a preveni pierderile. Acest tip de know‑how agronomic este exact ceea ce au nevoie fermierii pentru a lua decizii rapide, bine informate și pentru a dezvolta o afacere sustenabilă. Specialiștii Corteva m‑au ajutat să înțeleg mai bine tehnologiile moderne și să le aplic eficient în activitatea mea de zi cu zi”, a precizat Elena‑Roxana Andrișoaia, proprietara fermei Crynis NC Com din județul Neamț.
Ecaterina Vasilachi, Pom Fructprod din raionul Anenii Noi - Republica Moldova, participantă la cea de‑a șasea ediție a programului TalentA a subliniat: „Am găsit extrem de valoroase sesiunile dedicate viticulturii și pomiculturii, deoarece informațiile pot fi aplicate imediat în livada mea de cireș, vișin și prun. Soluțiile moderne de protecție a plantelor prezentate de Corteva, în special cele orientate către practici prietenoase cu mediul, mi‑au oferit o viziune clară despre cum pot trata culturile eficient, menținând în același timp calitatea și reducând impactul asupra mediului. TalentA m‑a introdus și într‑o comunitate de femei în agricultură, unde schimbăm liber idei, sfaturi și experiențe reale. Această combinație de expertiză și sprijin între colegi este esențială pentru consolidarea afacerii mele și pentru a‑i asigura o creștere sustenabilă”.
Lansat de Corteva Agriscience în 2019 în Spania, programul internațional TalentA se desfășoară în România din 2020, având compania Starperformining ca partener strategic local în dezvoltarea și implementarea sa. Peste 1.200 de femei fermier din întreaga lume au participat la program, dintre care peste 350 doar din România și Republica Moldova. După finalizarea instruirii, participantele intră într‑o competiție pentru granturi oferite de Corteva Agriscience, destinate sprijinirii procesării produselor agricole și stimulării producției alimentare locale.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că au început înscrierile în Programul de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate – ediția 2026, destinat sprijinirii producătorilor agricoli din sectorul legumicol.
Cultivatorii de legume pot depune cererile de înscriere până la data de 15 aprilie 2026, la Direcțiile Agricole Județene.
Sprijinul financiar este în valoare de 1.500 de euro pentru fiecare 1.000 m² cultivați cu legume în spații protejate, fiind acordat sub formă de ajutor de minimis.
Programul se adresează producătorilor care cultivă legume în sere și solarii, precum ardei gras și/sau lung și/sau gogoșar și/sau iute, castraveți, ceapă verde, fasole păstăi, salată, spanac, tomate, varză, vinete.
Fermierii trebuie să respecte condițiile de eligibilitate și calendarul de valorificare stabilite prin actele normative în vigoare.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Autoritatea de Management pentru PNDR și Planul Strategic PAC 2023–2027, din cadrul Ministerulu Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a elaborat un proiect de ordin pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 106/2024, care stabilește cadrul național de implementare a plăților directe finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).
Proiectul de act normativ, aflat în dezbatere publică pe pagina de internet a MADR, urmărește simplificarea accesului fermierilor la plăți, clarificarea unor definiții esențiale și adaptarea ecoschemelor la realitățile din teren, în conformitate cu cele mai recente modificări ale Planului Strategic PAC 2023–2027.
Printre principalele modificări se numără:
Stabilirea perioadei de depunere a cererilor de plată pentru campania 2026;
Clarificarea noțiunilor privind activitatea agricolă, terenul pârloagă și culturile permanente;
Simplificarea condițiilor pentru definirea „fermierului activ”;
Revizuirea mai multor ecoscheme, în vederea reducerii sarcinii administrative și extinderii accesului fermierilor la sprijin, inclusiv pentru fermele mici și pentru cei fără animale;
Actualizarea regulilor privind sprijinul cuplat în sectorul vegetal și zootehnic, precum și extinderea listei culturilor eligibile în sectorul fructelor.
De reținut că, în anul 2026, Cererile de Plată se depun la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în perioada 16 martie - 5 iunie. Pentru a evita orice penalitate sau risc de neeligibilitate, fermierii trebuie să respecte acest interval.
De asemenea, suprafața minimă eligibilă a exploatației trebuie să fie de cel puțin un hectar, iar suprafața fiecărei parcele agricole trebuie să fie de cel puțin 0,3 hectare.
Pentru sere și solarii, suprafața minimă eligibilă este de cel puțin 0,03 hectare, iar pentru culturile permanente, parcela minimă eligibilă este de cel puțin 0,1 hectare.
Important pentru beneficiarii subvențiilor gestionate de APIA:
Dovada utilizării terenului: Toate documentele justificative (contracte de arendă, proprietate, adeverințe de la Registrul Agricol) trebuie să fie valabile și conforme cu realitatea din teren;
Sectorul Zootehnic: Înainte de a depune cererea, fermierii trebuie să se asigure că datele din Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) sunt actualizate;
Pajiști permanente: Fermierii trebuie să fie atenți să nu uite de obligația privind încărcătura minimă de animale sau efectuarea activității agricole minime.
„Ne propunem reguli mai clare, mai simple și mai ușor de aplicat, astfel încât sprijinul european să ajungă efectiv la fermieri. Ajustările propuse vin din dialogul cu mediul agricol și din nevoia de a adapta politicile europene la realitățile din fermele românești”, a arătat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Proiectul de ordin se află în transparență decizională și poate fi consultat pe site-ul MADR, la secțiunea „Transparență decizională”, subsecțiunea „Proiecte de acte normative”.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Propunerea Comisiei Europene pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) nu este una care să ne favorizeze. Este însă pentru prima dată când există un front comun, de la fermieri până la politicieni, toţi fiind de părere că, aşa cum ne este prezentată acum, noua PAC e un contract cu care nu putem fi de acord.
În viitoarea Politică Agricolă Comună se vorbeşte despre degresivitatea subvenţiilor, despre plafonarea acestora la nu mai mult de 100.000 de euro pe fermă. Se vorbeşte şi despre comasarea celor doi piloni de investiţii, de bugetele aferente pentru plăţile pe suprafaţă cu cele din Pilonul II, care înseamnă proiecte prin AFIR. Şi asta bineînţeles că ne duce într-o zonă vulnerabilă, pentru că s-ar putea ca proiectele de dezvoltare rurală să nu mai fie direcţionate concret către fermieri, ci să poată să fie preluate în alte zone, de infrastructură rurală locală. Bineînţeles că nu putem fi de acord cu așa ceva.
Comisia Europeană susține că sunt mai mulți bani, având în vedere că bugetul alocat întregii PAC este mai mare. Însă, în realitate, totul scade, iar degresivitatea aceasta este un „cal troian”, pentru că avem mai multe praguri. Anume, între 0 și 20.000 de euro per fermă, atunci subvenţia este încasată sută la sută pentru acele hectare, între 20.000 și 50.000 de euro subvenția scade cu 25%, între 50.000 și 75.000 de euro subvenţia scade cu 50%, iar între 75.000 și 100.000 de euro subvenţia scade cu 75%, urmând să fie plafonată peste 100%. Iată că vorbim de nişte sume reduse considerabil. Ca exemplu, o fermă care pe actuala PAC primește spre 300.000 de euro, pe viitoarea PAC va primi 100.000 de euro. E totuși o diferenţă enormă între ceea ce avem acum şi ceea ce ni se propune pe viitor.
La nivelul Uniunii Europene, țările vestice privesc următorul buget PAC într-un fel şi pun accent pe digitalizare, pe înarmare şi s-ar putea să nu mai privească agricultura ca pe o prioritate. În schimb, ţările de pe flancul estic, mai ales după perioadele de secetă, de pandemie, perioada în care am avut războiul şi am avut toate grânele Ucrainei care au trecut şi, din păcate, s-au şi oprit în mod necontrolat în ţările din Estul Europei, au altă gândire și pun accent pe sectorul agroalimentar. Noi, fermierii, sperăm să găsim un consens, să ne putem face înţeleşi, şi asta trebuie să plece de la cel mai înalt nivel al statului, adică de la preşedintele României, care trebuie să ne susţină cauza. Ne-am aşteptat ca între consilierii aleşi în jurul administraţiei prezidenţiale să fie măcar unul desemnat pe agricultură, pentru că agricultura României este la răscruce, agricultura Europei este la o răscruce, şi trebuie să fim de partea bună a istoriei încă de acum, deoarece s-ar putea să nu mai existe cine ştie ce buget peste 2038.
La Clubul Fermierilor Români, încercăm să punem accent pe agricultura integrată, îndemnăm şi căutăm soluţii ca fermierii să se îndrepte către partea de procesare. Dar pentru procesare e nevoie de investiţii foarte mari. De aici şi problema unificării celor doi piloni, I şi II, din PAC.
Autor: CIPRIAN OLTEANU, primar comuna Unirea jud. Călărași, membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2026Abonamente, AICI!Autoritatea de Management pentru PNDR și Planul Strategic PAC 2023 – 2027 din cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a elaborat un pachet de modificări privind normele de condiționalitate, aplicabile începând cu anul de campanie 2026.
Pachetul de modificări are obiectivul de a simplifica obligațiile pentru fermieri și de a reduce riscul de sancțiuni administrative.
Măsuri propuse de Autoritatea de Management PNDR/PS PAC pentru reducerea birocrației și sprijinirea fermierilor
Sprijin concret pentru fermierii mici și medii
Una dintre cele mai importante măsuri propuse de Autoritatea de Management vizează exceptarea de la controale și sancțiuni aferente normelor de condiționalitate pentru fermierii care exploatează până la 10 hectare și beneficiază de plăți directe sau intervenții pentru dezvoltare rurală, precum și pentru cei cu exploatații de maximum 30 de hectare, în cazul aplicării standardului GAEC 7.
Aceste măsuri urmăresc reducerea presiunii administrative asupra fermierilor mici și mijlocii, care reprezintă o componentă esențială a agriculturii românești.
Recunoașterea agriculturii ecologice
Fermele certificate în agricultura ecologică, inclusiv cele aflate în conversie, vor fi considerate automat conforme cu standardele GAEC 1, 3, 4, 5, 6 și 7, eliminând controale suplimentare și simplificând procedurile administrative.
Adaptarea cerințelor de mediu la realitățile din teren
Prin contribuția AM PNDR/PS, au fost propuse ajustări ale unor standarde GAEC, astfel încât acestea să fie mai bine corelate cu specificul agriculturii românești, inclusiv:
Actualizarea cerințelor GAEC 5 privind lucrările solului;
Clarificarea aplicării GAEC 6 pentru sere, solarii și culturi permanente;
Completarea GAEC 4 privind benzile tampon în zona infrastructurii de irigații și desecare;
Coerență între condiționalitate și ecoscheme.
MADR precizează că propunerile au fost formulate în acord cu Regulamentul (UE) 2025/2469 și cu modificările Planului Strategic PAC 2023–2027, urmând să fie transmise Comisiei Europene prin procedura de notificare. „Prin aceste modificări reducem birocrația pentru fermieri, protejăm micile exploatații și recunoaștem practicile agricole corecte, fără a pune presiune inutilă pe cei care muncesc pământul. Autoritatea de Management a avut un rol esențial în acest demers de simplificare și echilibru”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii.
Modificările propuse asigură alinierea obligațiilor de bază cu ecoschemele și intervențiile de dezvoltare rurală, evitând suprapuneri și cerințe nejustificate pentru fermieri.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Grija pentru pământ, ca suport al vieții, a fost în atenția oamenilor de știință încă din cele mai vechi timpuri. Este reliefată în lucrări științifice în special începând cu secolul al XVIII-lea.
Gheorghe Munteanu-Murgoci (1862-1925) este cel care a inițiat și realizat prima hartă a solurilor românești la scara 1:500.000 și cel care, ca urmare a prestigiului internațional de care se bucura, în 1924 a fost ales președinte al Comisiei pentru harta pedologică a Europei.
Teodor Saidel (1874-1967) s-a ocupat, în special, de chimia solului. Este remarcat prin faptul că a elaborat, ca prioritate mondială absolută, Metoda de determinare a concentrației ionilor de hidrogen în soluția solului pe cale potențiometrică, cu ajutorul electrodului de hidrogen, și care în prezent se aplică în întreaga lume (pH-ul solului).
Acad. Gheorghe Ionescu-Șișești (1885-1967) în 1944 arată: „Pământul este bogăția principală a României. Dar el nu este o comoară nesecată, un bun inalterabil. Avem datoria să-l păstrăm și să-l îngrijim, ca să rămână mereu izvorul de viață și mijlocul de existență al poporului român”.
Acad. Cristian Hera mai recent (2015) menționa: „Noi, purtătorii conștiinței istorice, avem datoria să stabilim și să impunem căile și mijloacele, iar factorii de decizie legislativă și executivă să stabilească cu claritate legile care să conducă la păstrarea pământului românesc, tezaur național și izvor de existență al generațiilor de astăzi și al celor care ne urmează”.
Marele pedolog prof. dr. Nicolae Florea, membru de onoare al Academiei Române, în bogata sa operă privind studiul solului atrage atenția că: „Solul este suportul perenității vieții pe pământ, generatorul universal de hrană pentru toate viețuitoarele. De aceea, solul necesită ocrotire, fiind foarte fragil, sensibil la degradare și dificil la restaurat”.
Beneficiind de toate recomandările marilor oameni de știință, noi trebuie să cunoaștem bine solurile pe care lucrăm și să luăm măsurile necesare pentru menținerea și sporirea stării de fertilitate a solului.
România, un muzeu în aer liber
De la nivelul mării până în vârf de munte, România dispune de un mozaic de forme de relief așezat în amfiteatru cum nu se poate găsi în alte țări. Aceste forme de relief sunt și armonios repartizate, cu 1/3 câmpie, 1/3 deal și podiș și 1/3 munte. Pe formele respective de relief se eșalonează și vegetația în zonele de stepă, de silvostepă, zona pădurilor (forestieră) și zona alpină. Dispunem astfel de câmpii mănoase, de dealuri și coline favorabile culturii viței-de-vie, pomilor fructiferi și de frumoasele pajiști din zonele de deal și de munte și, nu în ultimul rând, de bogăția pădurilor de foioase și conifere („aurul verde” al țării).
România este considerată un muzeu în aer liber cu toate tipurile de sol.
În cele ce urmează, vom trata în mod deosebit suprafața arabilă a României, care ocupă circa 9 milioane de hectare și care este împărțită în următoarele:
1. Zone agricole:
Câmpia Română de Sud și Est, cu soluri de tip cernoziom și cu o medie a precipitațiilor anuale de 470-560 mm;
Câmpia Română, centrală cu soluri de tip cernoziom și brun-roșcat și cu 520-560 mm precipitații;
Câmpia de Vest, cu soluri de tip cernoziom și lăcoviște și cu 570-630 mm precipitații;
Câmpia Dobrogei, cu sol de tip cernoziom și bălan și cu 380-460 mm precipitații;
Câmpia Transilvaniei, cu sol cernoziom și argiloiluvial și cu 540-460 mm precipitații;
Câmpia Jijiei, cu sol cernoziom și 630-670 mm precipitații;
Podișul Transilvaniei, cu sol podzol și 610-640 mm precipitații. Cu schimbările climatice, nu știu cât din aceste cantități de precipitații mai sunt valabile.
2. După textură, cele 9 milioane ha se împart în:
Soluri cu textură grosieră: sunt solurile nisipoase și nisipo-lutoase;
Soluri cu textură mijlocie: sunt solurile luto-nisipoase și lutoase;
Soluri cu textură fină (grele): sunt solurile luto-argiloase și argiloase.
În țara noastră se găsește întreaga gamă a acestor soluri care pot fi cultivate cu anumite culturi și cărora li se aplică tehnologii de cultură specifice. Corect cultivate, toate pot fi soluri productive.
3. În funcție de favorabilitatea lor pentru practicarea agriculturii, solurile se împart în următoarele clase de pretabilitate:
Clasa I, foarte bune, ocupă 3,8 % din suprafața arabilă și sunt terenuri plane, pretabile la mecanizare;
Clasa a II-a bune, ocupă 35,8 % din arabil, are versanți slabi înclinați, mecanizabile;
Clasa a III-a, mediocre, ocupă 25,2 % din arabil, cu panta până la 6°, este erodabil, pentru folosire necesită ameliorare;
Clasele a IV-a și a V-a, slabe, ocupă 35 % din arabil, cu panta mai mare de 6°, prezintă eroziune intensă, greu cultivabile fără ameliorare.
Făcând o comparație, pe glob sunt 62% soluri cu fertilitate scăzută, iar în România, 52%; soluri foarte fertile – pe glob, 11%, iar în România, 27,3%.
4. Prin studiul amănunțit al terenului, s-au stabilit următoarele note de bonitare:
80-100 ocupă 4,02% din suprafață, este teren fără restricții, cel mai bun;
61-80 ocupă 38,56% din suprafață, este teren cu limitări mici;
41-60 % ocupă 32,44%, din suprafață, este teren cu limitări mijlocii;
21-40 % ocupă 13,51%, din suprafață, este teren cu limitări mari;
1-20 % ocupă 11,48%, din suprafață, este teren cu limitări severe, cel mai slab.
Asemenea categorii de terenuri se găsesc în fiecare exploatație agricolă și ele trebuie să fie bine cunoscute de fiecare fermier pentru:
Stabilirea amplasării culturilor mai pretențioase și cu valoare economică mai ridicată, pe parcelele cele mai bune;
Stabilirea dozelor de îngrășăminte diferențiat, în funcție de starea de fertilitate a fiecărei parcele;
În asolament, sola amelioratoare va fi mai mult prezentă pe parcelele cu fertilitate scăzută și mai rar pe parcelele fertile.
5. În sinteză, principalii parametri calitativi ai solului sunt conform tabelului de mai jos.

În general, România dispune de soluri cu grad de fertiliate ridicat și atunci când se folosesc soiuri și hibrizi de ultimă generație, cu potențial de producție superior, cu o tehnologie de cultură adecvată, recoltele sunt din ce în ce mai mari și de calitate superioară.
Din păcate, nu întotdeauna știm să apreciem valoarea pământului nostru și uneori intră în posesia unor străini.
Marele poet Tudor Arghezi spunea: „Să nu se uite că agricultura reprezintă cel mai vechi meșteșug al al omului care e custodele, dar mai bine zis, gestionarul celui mai de preț bun al țării – pământul. El, pământul, via și glia (nația) reprezintă cartea de identitate a moșilor și strămoșilor noștri, și durata și sacrificiul lor trecu prin secole”.
Dar, așa cum menționa prof. dr. Avram Fițiu de la Universitatea Agronomică din Cluj-Napoca: „În decursul ultimilor 2000 de ani, Europa nu a mai cunoscut un popor care să-și vândă o treime din pământ pe timp de pace, cum au făcut românii. Actuala clasă politică, cu responsabilitatea diminuată, consideră că pulverizarea unei clase sociale milenare este un act de bravură și de mare progres. Să transformi în milogi ai statului 9 milioane de români din mediul rural reprezintă un act de trădare națională. Noi suntem generația care și-a trădat strămoșii prin vânzarea a o treime din pământul țării. Dacă în ultimele două milenii am avut generații statornice, care s-au încăpățânat să lucreze și să apere acest pământ, generațiile de după 1990 sunt complet dezrădăcinate de glia acestei țări”.
Asupra pământului românesc s-au manifestat mai multe rele, și anume:
Pulverizarea proprietății;
Cultivarea nerațională;
Secătuirea și distrugerea.
La aceasta, acad. Cristian Hera adaugă următorul rău: „Înstrăinarea pământului în proprietatea cetățenilor din alte țări care exportă recolta și substanțele nutritive extrase din sol”. Mai sunt voci care afirmă că nu este nicio nenorocire că s-a vândut din pământ, că el rămâne în țară, nu pleacă peste hotare. Este adevărat că pământul nu pleacă, dar pleacă peste hotare roadele lui, iar vechii proprietari devin slugi pe fostele lor pământuri.
Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2026Abonamente, AICI!CITEȘTE ȘI: Terenul trebuie pregătit din toamnă pentru însămânțările de primăvară
Asolamentul, structura și rotația culturilor
Sectorul pomicol din România, grav afectat în ultimii ani de evenimente climatice catastrofale, acuză Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de utilizarea abuzivă a sprijinului financiar de urgență în valoare de 11,5 milioane euro, acordat de Comisia Europeană pentru speciile pomicole afectate de înghețul din 2025, cu pierderi care ajung la 100% din valoarea totală.
„Ministerul Agriculturii încalcă regulamentul european care prevede acordarea acestor despăgubiri, ignorând în mod evident Comisia Europeană și acordând despăgubiri speciilor pomicole care nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate stabilite de Comisie. Într-o perioadă în care România se confruntă cu un deficit semnificativ la fructele sâmburoase și importăm masiv, ceea ce duce la creșteri bruște ale prețurilor fructelor la raft, statul român, prin Ministerul Agriculturii, subminează producătorii autohtoni care ar trebui să asigure securitatea alimentară în acest segment și cărora le-a fost destinat în mod specific acest sprijin european de urgență”, se precizează în comunicatul de presă semnat de OIPA ProdCom Legume-Fructe și de Fruleg-RO.
Organizația Interprofesională Națională ProdCom Legume-Fructe și Asociația Grupurilor și Organizațiilor de Producători Agricoli Fruleg-RO anunță că vor sesiza Parchetul Public European, cu sediul la Luxemburg, privind redirecționarea intenționată a fondurilor europene.
În prezent, pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este postat în consultare publică un proiect de HG privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025. Conform Comisiei Europene, prioritari la plată sunt pomicultorii care au avut pierderile cele mai mari. Însă, potrivit proiectului de act normat al MADR, specii care au avut mai puțin de suferit sunt și ele „prioritare” la banii europeni, când ar putea fi despăgubite din bugetul național, mai ales că există posibilitatea suplimentării ajutoarelor europene până la 200%. Toate celelalte țări care au primit sprijinul de urgență de la UE, Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria și Polonia, au despăgubit din bani europeni fermele care nu au ajuns în piață cu fructe, fermele care au avut pierderi mari, iar restul producătorilor au primit ajutoare de stat în funcție de gradul de afectare al plantațiilor. De reținut că, anul trecut în România nu au existat, de pildă, caise, iar cireșele s-au făcut ici-colo.
Potrivit OIPA ProdCom Legume-Fructe și de Fruleg-RO, prin proiectul de HG privind acordarea sprijinului financiar de urgență în sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara 2025, autoritățile din România aleg să schimbe destinația grantului european, utilizând cu intentie fondurile în afara domeniului de aplicare stabilit de regulamentul european, în detrimentul fermierilor grav afectați cărora Comisia Europeană le-a acordat sprijinul în mod expres.
„Comisia Europeană a comunicat oficial că sprijinul poate fi utilizat exclusiv pentru sectoarele și culturile prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2061, iar cheltuielile suplimentare incluse în proiectul de HG sunt neeligibile și nu vor fi decontate din fonduri europene. Cu toate acestea, proiectul de Hotărâre de Guvern menține aceste prevederi, asumând în mod deliberat un conflict juridic cu instituția care a acordat sprijinul. În aceste condiții, adoptarea actului normativ în forma actuală va avea ca efect direct prejudicierea fermierilor eligibili, blocarea fondurilor europene și declanșarea unui litigiu previzibil, cu impact financiar și reputațional major pentru statul român”, se arată în adresa transmisă luni, 2 februarie 2026, către Guvernul României de cele două organizații menționate mai sus, care, având în vedere implicațiile juridice, financiare și de credibilitate europeană pentru țara noastră, doresc modificarea actului normativ așa încât sprijinul european de urgență să poată fi acordat pomicultorilor cărora le este dedicat integral și efectiv până la termenul limită prevăzut de regulament, respectiv 30 aprilie 2026.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!