Patru proiecte europene de cercetare și inovare își unesc eforturile pentru a aborda riscurile emergente care amenință securitatea alimentară în Europa. În acest context, pe 31 martie 2026 va avea loc un webinar internațional dedicat analizării provocărilor generate de frauda alimentară, amenințările cibernetice și incidentele chimice, biologice și radiologice (CBR) de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente.
Securitatea alimentară devine o provocare tot mai complexă, pe fondul riscurilor interconectate care afectează lanțurile de aprovizionare. De la frauda alimentară și vulnerabilitățile de guvernanță, până la atacuri cibernetice asupra infrastructurilor critice și incidente CBR, aceste amenințări necesită răspunsuri integrate și cooperare la nivel european.
Evenimentul online, organizat între 14:00 și 15:30 CET pe platforma Zoom, va reuni experți, cercetători și reprezentanți ai proiectelor europene pentru a discuta modul în care aceste amenințări pot afecta disponibilitatea, siguranța și integritatea alimentelor, dar și reziliența sistemelor alimentare europene.
Webinarul va aduce împreună patru proiecte finanțate de Uniunea Europeană, fiecare abordând o dimensiune diferită a securității alimentare:
EFF-CoP, care analizează riscurile de fraudă alimentară și consolidarea încrederii în lanțurile de aprovizionare;
ACT4FOOD, axat pe combaterea amenințărilor cibernetice și cibernetico-fizice care pot afecta sistemele alimentare;
SECUREFOOD, care urmărește consolidarea rezilienței și guvernanței sistemelor alimentare pentru a sprijini securitatea alimentară pe termen lung;
DEFENSEFOOD, dedicat îmbunătățirii pregătirii și răspunsului la amenințări chimice, biologice și radiologice (CBR).
„Securitatea alimentară nu mai poate fi abordată doar din perspectiva producției sau a siguranței alimentare. Astăzi vorbim despre un sistem complex, expus riscurilor de fraudă, atacurilor cibernetice și unor posibile incidente chimice sau biologice. Colaborarea dintre proiectele europene este esențială pentru a identifica vulnerabilitățile și pentru a dezvolta soluții eficiente care să protejeze lanțurile alimentare și consumatorii”, precizează dr. Odysseas Kokkinos, coordonator al proiectului ACT4FOOD din partea INNOV-ACTS Limited (Cipru).
Evenimentul va începe cu o scurtă introducere privind obiectivele întâlnirii și modul în care securitatea alimentară trebuie abordată ca o provocare transversală ce include integritatea sistemului, continuitatea operațională și pregătirea pentru crize.
În cadrul webinarului, fiecare proiect va avea o prezentare de aproximativ 10 minute, în care va explica modul în care contribuie la protejarea securității alimentare în Europa.
Programul va include și sondaje interactive și o discuție deschisă între participanți, menite să evidențieze percepțiile experților asupra principalelor vulnerabilități ale sistemelor alimentare. Printre întrebările adresate participanților se numără modul în care diferite tipuri de amenințări - fraudele, atacurile cibernetice sau incidentele CBR - pot submina securitatea alimentară și care dintre dimensiunile acesteia este percepută drept cea mai vulnerabilă.
Evenimentul se va încheia cu o sesiune de întrebări și răspunsuri, în care participanții vor putea dialoga direct cu experții implicați în proiectele europene.
Detalii despre eveniment
Titlu: Safeguarding Food Security in Europe: Managing Fraud, Crisis Risks, CBR and Cyber Threats Across the Food Supply Chain
Data: 31 martie 2026
Ora: 14:00-15:30 CET
Format: Online (Zoom)
https://ucd-ie.zoom.us/j/69904431827?pwd=KmcQTgTOJOsbjJnibeDfQf4Ndjzw4Y.1#success
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
VINARIUM International Wine Contest, cel mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est, ajunge în 2026 la ediția cu numărul 23. Competiția se va desfășura în perioada 28-31 mai 2026, reconfirmând rolul României ca platformă relevantă de validare-comunicare din industria globală a vinului.
„România consolidează un reper internațional al evaluării vinului”, subliniază Cătălin Păduraru, CEO VINARIUM.
Concursul funcționează integral conform regulamentelor internaționale OIV și este organizat de ASER Wine Consulting, Asociația VINARIUM, în parteneriat cu ADAR - Asociația Degustătorilor Autorizați din România, sub patronajul OIV - Organizația Internațională a Viei și Vinului, al VINOFED - Federația Internațională a Marilor Concursuri de Vinuri și al FIJEV - Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Vin.
Din acest an, încă o entitate de prim rang girează activitatea VINARIUM: Union Internationale des Œnologues (UIOE) - Uniunea Internațională a Oenologilor.
Fondată la Milano în 1965 de Argentina, Chile, Franța, Italia, Portugalia și Spania, UIOE reprezintă la nivel mondial uniunile naționale ale oenologilor și apără statutul profesional al oenologului în toate forurile internaționale relevante.
La ediția 2026, VINARIUM o are ca observator oficial din partea UIOE pe prof. dr. Monika Christmann din Germania, vicepreședinte UIOE și președinte de onoare al OIV.
Înscrierea probelor în concursul VINARIUM este deschisă până la data de 25 aprilie 2026 (detalii: www.iwcb.ro). Sunt admise, conform regulamentului OIV, vinuri liniștite; vinuri efervescente și distilate de origine vitivinicolă.
Jurizarea este electronică și realizată exclusiv pe baza fișei OIV.
În ultimii ani, VINARIUM a adăugat și categorii precum vinuri BIO, vinuri Amber/Orange și Qvevri/Amphorae, vinuri fără alcool.
De reținut că, vinurile medaliate la VINARIUM sunt listate pe platforma lider în căutarea de vinuri WineSearcher.com, care oferă vinurilor un plus de vizibilitate și credibilitate pe piața internațională. „Astfel, producătorii care se regăsesc pe această platformă beneficiază de un argument comercial puternic”, punctează Cătălin Păduraru.
Medalii VINARIUM
Conform Regulamentului OIV, maximum 30% dintre probele înscrise pot obține medalie.
Punctajele pentru medalii sunt urmatoarele:
Marea Medalie de Aur: 93 - 100 puncte;
Medalia de Aur: 89 - 92,9 puncte;
Medalia de Argint: 85 - 88,9 puncte.
În cadrul concursului VINARIUM se acordă premii speciale din partea organizațiilor și partenerilor internaționali:
VINOFED - premii pentru vinurile seci cu cele mai mari punctaje (alb, rosé, roșu, spumant);
FIJEV - premii pentru vinurile românești din soiuri autohtone cu cele mai mari punctaje (alb, rosé, roșu);
IPPU Prime Label & KURZ Romania - premii pentru excelență în design, packaging și labeling, fiecare premiu constând în producția a 5.000 de seturi de etichete (față și verso), realizate la standarde profesionale înalte.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită Guvernului României o întâlnire de urgență pentru discutarea unor măsuri suplimentare de protecție și sprijin în sectorul agroalimentar, având în vedere creșterile de preț la motorină.
Escaladarea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și conflictul care implică Iranul au generat o volatilitate accentuată pe piețele energetice, materializată printr-o creștere rapidă a prețului motorinei, de peste un leu pe litru în ultimele zile, arată AAC în adresa trimisă marți, 10 martie, Executivului de la București.
„Această evoluție survine într-un moment critic pentru sectorul agricol, respectiv debutul campaniei agricole de primăvară 2026, perioadă caracterizată printr-un consum ridicat de motorină. Orice majorare de preț a carburantului se reflectă direct și imediat în costurile de producție suportate de fermieri”, explică Alianța pentru Agricultură și Cooperare.
Motorina reprezintă un input esențial pentru activitatea agricolă, fiind utilizată în toate etapele procesului de producție: pregătirea terenului, semănat, aplicarea tratamentelor, irigații, recoltare și transport. Creșterea accelerată a prețului carburantului riscă să agraveze situația economică a fermierilor, într-un context deja marcat de majorarea costurilor cu inputurile, volatilitatea piețelor agricole și impactul repetat al fenomenelor climatice extreme. „În acest context, procesul de elaborare și aprobare a bugetului de stat pentru anul 2026 reprezintă un moment determinant pentru adoptarea unor măsuri urgente menite să asigure stabilitatea economică a exploatațiilor agricole și continuitatea producției agricole naționale”, subliniază AAC.
Având în vedere situația de criză economică indusă ca urmare a conflictului din Golf și impactul semnificativ asupra activității economice a fermierilor și cooperativelor agricole, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită Guvernului României adoptarea, în regim de urgență, a următoarelor măsuri cu caracter excepțional:
1. Majorarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2026, cel puțin cu rata inflației față de anul 2025;
2. Suspendarea temporară sau reducerea accizelor la combustibili, în conformitate cu prevederile legislației europene privind impozitarea produselor energetice (conform Anexei comparative privind statele membre UE – anexa și explicațiile le găsiți la finalul textului);
3. Asigurarea imediată a lichidităților necesare prin:
accelerarea rambursării TVA către producătorii din sectorul agroalimentar;
decontarea concediilor medicale restante;
plata ajutorului de stat pentru acciza la motorină restantă;
urgentarea efectuării plăților APIA;
4. Acordarea de garanții de stat pentru credite destinate capitalului de lucru, necesar plății motorinei, salariilor și inputurilor agricole;
5. Instituirea unui moratoriu temporar privind amânarea plății taxelor și contribuțiilor sociale datorate de fermieri și cooperative, până la data de 31 iulie 2026.
Alianța menționează că sectorul agricol necesită măsuri suplimentare de protecție și sprijin, în condițiile în care agricultura, silvicultura, pescuitul și industria alimentară nu beneficiază de măsurile de relansare economică prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2026.
„Agricultura reprezintă un sector strategic pentru securitatea alimentară națională, stabilitatea economică a mediului rural și echilibrul pieței agroalimentare. Totodată, subliniem că alte state membre ale Uniunii Europene au adoptat deja măsuri proactive și decizii strategice pentru protejarea producătorilor autohtoni și a economiilor naționale, în contextul actualelor tensiuni geopolitice și al volatilității piețelor energetice. În considerarea celor expuse, rugăm Guvernul, pe premierul Ilie Bolojan, să dispună elaborarea, introducerea pe circuitul de avizare și aprobarea, în regim de urgență, a unui pachet de măsuri care să includă propunerile menționate. Alianța pentru Agricultură și Cooperare își exprimă disponibilitatea pentru dialog instituțional și pentru identificarea celor mai eficiente soluții în sprijinul fermierilor și cooperativelor din România. De asemenea, ne exprimăm disponibilitatea de a participa la o întâlnire de lucru în regim de urgență, în vederea clarificării aspectelor tehnice și operaționale.”

Note explicative:
Minimul european: 21 €/1.000 litri pentru motorina utilizată în scopuri agricole (art. 8 din Directiva 2003/96/CE). România aplică exact acest minim ca acciză redusă, rambursând diferența față de acciza standard.
Acciza standard România 2026: 2.804,29 lei/1.000 litri (~552 €/1.000 l). Suma rambursată: 2,697 lei/l (~0,531 €/l). Buget total: 620 milioane lei (~122 mil. €).
Franța: Buget anual 1.420 mil. € (2021) — de peste 11 ori mai mult decât România, pentru o suprafață agricolă utilă de aproximativ 2,5x mai mare.
Ungaria și Bulgaria: Aplică minimul european direct ca acciză generală pe motorină (330 €/1.000 l standard față de 552 €/1.000 l în România) - diferența structurală de preț la pompă este de ~179 €/1.000 l față de România, ceea ce creează un dezavantaj competitiv direct pentru fermierii români.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS și-a ales conducerea în cadrul Adunării Generale care a avut loc în județul Alba, la Loman, pe 10 martie 2026.
Totodată, Adunarea Generală a Federației ROMOVIS a aprobat principalele direcții de acțiune ale organizației profesionale în relația cu autoritățile, precum și în relația cu universitățile și cercetarea agricolă.
Dezvoltarea sectorului de ovine și caprine a fost un alt subiect de pe ordinea de zi pentru care s-au stabilit planuri și obiective.
Conducerea Federației ROMOVIS votată în AG din 10 martie 2026:
Nicolae Cioranu - președinte;
Nicolae Mitrea - vicepreședinte;
Nicolae Dan - vicepreședinte;
Claudiu Anghelescu - vicepreședinte;
Nicolae Țap - vicepreședinte;
Bogdan Bulat - vicepreședinte;
Răzvan Răducan - secretar general;
Ionică Nechifor - director executiv.
„Sper ca, începând cu anul 2026, asociațiile membre să fie mult mai active prin implicarea liderilor județeni în zona lor de activitate, astfel încât multe din problemele fermierilor să se rezolve pe plan local, iar biroul federației să rezolve problemele care țin de autoritățile centrale”, a punctat președintele Federației ROMOVIS, Nicolae Cioranu.
În prezent, în Federația ROMOVIS sunt înscrise 29 de asociații județene de crescători de ovine și caprine.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Se spune că nu poți construi ceva durabil fără rădăcini puternice. În 2026, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) împlinește 25 de ani de activitate neîntreruptă. Această aniversare nu este doar o cifră într-un calendar, ci reprezintă o moștenire prețioasă: este efortul și viziunea celor din trecut transmise nouă, celor de azi, pentru a asigura viitorul celor de mâine. Prin urmare, cinstim trecutul și prețuim viitorul.
Preluarea mandatului de președinte în acest an de răscruce mă onorează și mă responsabilizează. Alături de un Consiliu Director format exclusiv din tineri, aducem în 2026 o energie nouă și o viziune proaspătă pentru a proteja interesele fermierilor din România.
Sunt fermier activ, implicat în dezvoltarea agribusiness-ului românesc, cu experiență în coordonarea proiectelor de transformare digitală și energie regenerabilă. Am condus think-tank-ul Agrinnovator și am fost consilier onorific la Ministerul Agriculturii. Am înlesnit constant dialogul dintre fermieri și autorități, urmărind atragerea de noi surse de venit în ferme și adaptarea legislației la nevoile actuale ale sectorului. Fac parte din Asociația Producătorilor Agricoli (APA) Brăila, organizație care este membru fondator al LAPAR.
Sub sloganul „Rădăcini puternice, viziune nouă”, LAPAR intră într-o etapă de reînnoire. Suntem pregătiți să aducem o energie proaspătă la masa deciziilor.
Fermierii nu sunt o „problemă de gestionat”, ci parteneri strategici ai securității alimentare europene.
Astfel, pentru 2026, iată prioritățile LAPAR la masa negocierilor:
Protejarea bugetului PAC: pledăm pentru menținerea resurselor financiare necesare stabilității fermelor;
Reciprocitate comercială: standarde egale pentru toți. Produsele din afara UE trebuie să respecte aceleași reguli stricte ca cele produse în România;
Impact CBAM evaluat corect: solicităm compensații pentru povara administrativă și costurile suplimentare;
Susținerea tinerilor fermieri: programe de mentorat și acces ușor la finanțare.
Suntem prezenți și vocali la nivel european prin COPA-COGECA, transformând protestele în soluții legislative concrete și poziții unitare.
Colaborarea în industria noastră este vitală. Când decidenții, fermierii și asociațiile sunt cu toții laolaltă, dialogul devine unul aplicat. Chiar dacă soluțiile nu apar peste noapte, schimbul de idei este baza indispensabilă de la care ele pot fi construite.
Solidaritatea nu se manifestă doar în stradă, solidaritatea înseamnă implicare activă. Vreau ca fermierii să scrie împreună următorul capitol al agriculturii românești, o agricultură aflată într-un moment critic, marcat de crize climatice, economice, legislative. Soluția este unitatea și consolidarea reprezentării.
Editorial de: MATEI TITIANU, președinte LAPAR
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2026Abonamente, AICI!Agra Asigurări anunță lansarea unui nou produs de asigurare dedicat culturilor de legume cultivate în câmp, conceput pentru a oferi fermierilor o protecție financiară suplimentară în fața riscurilor climatice, în special a grindinei.
Această inițiativă survine într-un context marcat de provocări semnificative pentru horticultura românească, sector care a înregistrat în 2024, conform Institutului Național de Statistică (INS), o scădere a producției de legume de peste 10% față de anul precedent, pe fondul condițiilor climatice nefavorabile și al fenomenelor de instabilitate atmosferică. În același timp, suprafețele cultivate cu legume au înregistrat o tendință de reducere în ultimul deceniu, reprezentând aproximativ 2-2,5% din suprafața arabilă a României. În aceste condiții, vulnerabilitatea fermierilor în fața grindinei și a furtunilor de vară a devenit un obstacol major în calea stabilității și profitabilității exploatațiilor legumicole.
Pe fondul intensificării fenomenelor meteorologice extreme, care afectează tot mai frecvent producția de legume, noua poliță oferă fermierilor o plasă de siguranță financiară esențială. Într-un sector horticol vital pentru economia locală, această soluție răspunde direct nevoii de stabilitate și predictibilitate a producătorilor români.

Gradul de acoperire al asigurării vizează pierderile de producție cauzate de acțiunea grindinei asupra culturilor de legume asigurate, precum și anumite pierderi de calitate ale producției. De asemenea, în situația în care culturile sunt afectate în stadii timpurii, polița poate acoperi costurile necesare pentru reînființarea culturii sau pentru întoarcerea acesteia, în funcție de nivelul daunelor constatate. Asigurarea include mecanisme clare de evaluare a daunelor și de acordare a despăgubirilor.
Noul produs al Agra Asigurări acoperă o varietate largă de culturi, printre care ceapă, ceapă verde, castraveți pentru murat și castraveți de câmp, rădăcinoase, ardei gras pentru consum, ardei paprika pentru industrializare, roșii pentru consum în stare proaspătă sau pentru procesare industrială, vinete, pepeni și varză.
„Sectorul horticol este din ce în ce mai expus riscurilor climatice, iar fermierii au nevoie de instrumente eficiente pentru a-și proteja investițiile. Prin lansarea acestei asigurări dedicate legumelor în câmp, ne propunem să oferim producătorilor o soluție adaptată realităților din teren și o siguranță financiară în fața unor evenimente imprevizibile precum grindina. Acest sector este unul extrem de dinamic, dar și vulnerabil la fenomenele meteorologice extreme. Prin acest produs, dorim să oferim fermierilor un instrument care să le permită să gestioneze mai bine riscurile și să-și continue activitatea chiar și după producerea unor evenimente severe. În același timp, dezvoltarea unor astfel de soluții face parte din strategia noastră de a sprijini agricultura românească prin produse de asigurare adaptate specificului fiecărui sector agricol”, a declarat Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigurări.

La rândul său, Andrei Trofin, manager regional zona Centru în cadrul Agra Asigurări, subliniază importanța acestui produs pentru producătorii din sectorul horticol. „Fermierii care cultivă legume în câmp se confruntă cu riscuri ridicate pe parcursul sezonului de vegetație. Noul produs de asigurare le oferă posibilitatea de a gestiona mai bine aceste riscuri și de a-și proteja investițiile într-un sector în care fiecare etapă a producției este esențială. În discuțiile pe care le avem constant cu producătorii din teren observăm o nevoie tot mai mare de soluții de protecție adaptate realităților din agricultură. Evenimentele meteo pot afecta rapid culturile, iar fermierii au nevoie de siguranța că își pot recupera o parte din investiție. Prin această asigurare, le oferim un instrument concret de protecție și stabilitate pentru activitatea lor”, a adăugat Andrei Trofin.

Prin lansarea acestei noi asigurări dedicate legumelor în câmp, Agra Asigurări își extinde portofoliul de produse destinate agriculturii și își consolidează rolul de partener pentru fermierii din România. Compania urmărește să ofere soluții specializate de management al riscurilor, adaptate fiecărui tip de cultură și condițiilor specifice din agricultură.
Noul produs vine în sprijinul producătorilor care doresc să-și protejeze investițiile, să-și stabilizeze veniturile și să-și continue activitatea chiar și atunci când se confruntă cu evenimente meteorologice severe. Prin astfel de inițiative, Agra Asigurări contribuie la dezvoltarea unui sector agricol mai rezilient și mai bine pregătit pentru provocările climatice actuale. Compania își consolidează angajamentul de a susține agricultura românească prin soluții specializate de management al riscurilor, adaptate diferitelor tipuri de culturi și nevoilor fermierilor.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Luni, 9 martie, Corteva Agriscience a anunțat câștigătoarele programului educațional cu granturi TalentA 2026, sărbătorind femeile fermier ale căror proiecte introduc soluții inovatoare și aduc contribuții semnificative comunităților rurale din România și Republica Moldova.
Ajuns la a șasea ediție, programul TalentA organizat în parteneriat cu Starperformining a oferit cinci luni de instruire intensivă în agribusiness și antreprenoriat, reunind aproximativ 50 de participante care au primit sprijin de specialitate în dezvoltarea unor proiecte cu potențial puternic de a susține dezvoltarea locală și de a consolida securitatea alimentară regională.
„Proiectele TalentA de anul acesta arată o schimbare remarcabilă în modul în care femeile fermier modelează viitorul comunităților rurale. Am observat un interes puternic pentru soluții practice precum reducerea risipei alimentare, adoptarea unor practici reziliente la schimbările climatice, dezvoltarea procesării locale pentru valoare adăugată și chiar integrarea instrumentelor digitale pentru decizii mai inteligente în fermă. La Corteva suntem mândri să le sprijinim dezvoltarea prin programul educațional cu granturi pe care l-am fondat și felicităm toate participantele pentru relevanța și impactul inițiativelor lor”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova.
Un juriu format din experți din industrie a evaluat proiectele înscrise și a selectat trei câștigătoare, fiecare primind un grant din partea Corteva Agriscience pentru a-și duce viziunea mai departe. De asemenea, Starperformining a acordat un premiu special.
Locul 1: 6.000 USD - Tatiana Chiron cu proiectul „Fructe cu sens: Din livadă către sănătate pentru copiii cu dizabilități”
Tatiana Chiron, din Văsieni, raionul Ialoveni - Republica Moldova, administrează 28,2 hectare de livezi și a obținut locul întâi pentru sprijinirea Centrului de Educație Incluzivă din Ialoveni, care deservește copii cu dizabilități. Folosind fructele din ferma ei, centrul poate să pregătească sucuri proaspete, piureuri și supe cu ajutorul unui storcător profesional, iar un sistem de compost transformă resturile organice în îngrășământ pentru mini‑sera școlii, reducând risipa și promovând practici de economie circulară.
„Această inițiativă este, înainte de toate, o formă de a da înapoi comunității și de a sprijini copiii din Ialoveni, care merită acces la hrană sănătoasă și experiențe educaționale semnificative. Când m-am înscris în TalentA nu mă așteptam să-mi lărgească atât de mult perspectiva. Dincolo de îndrumarea tehnică, m-a ajutat să înțeleg valoarea socială mai amplă a muncii mele și m-a încurajat să transform o idee simplă într-un proiect care chiar contează pentru comunitatea noastră”, a spus Tatiana Chiron.
Locul 2: 5.000 USD - Ecaterina Vasilachi cu proiectul „Implementarea unui sistem agroforestier pentru protecția climei”
Ecaterina Vasilachi, director Pom Fructprod SRL și manager al unei livezi din Cobusca Veche, raionul Anenii Noi - Republica Moldova, a obținut locul doi pentru proiectul prin care se vor planta perdele forestiere pe 1.450 de metri care să protejeze ferma de vânt, eroziunea solului și pierderea umidității. Prin plantarea unor specii rezistente la secetă, precum salcâmul, cireșul sălbatic și păducelul, sistemul îmbunătățește polenizarea, stabilizează microclimatul livezii și reduce riscurile asociate fenomenelor meteorologice extreme.
„Acest proiect este o investiție în viitorul livezii și al comunității noastre, iar producția sustenabilă de fructe nu poate exista fără protejarea terenului și a biodiversității care o susține. Când m-am înscris în TalentA am descoperit instrumente practice și perspective de care nu știam că am nevoie, iar programul m-a ajutat să conturez un plan concentrat și realist, în care am încredere”, a arătat Ecaterina Vasilachi.
Locul 3: 4.000 USD - Tatiana Moraru cu proiectul „Producerea de oțet de mere artizanal”
Tatiana Moraru, fermier din Șipoteni, raionul Călărași - Republica Moldova, a obținut locul trei pentru transformarea merelor locale în oțet natural premium printr-un proces artizanal de fermentație controlată. Folosind fructe din propria livadă, ea va instala un sistem la scară mică, cu patru recipiente din inox, pentru a permite producția continuă și pentru a lansa primul lot până la sfârșitul anului 2026. Prin trecerea de la vânzarea merelor crude la un produs natural cu valoare adăugată, inițiativa crește capacitatea de procesare locală.
„Producând oțet natural de mere printr-un proces artizanal controlat, pot valorifica mai bine recolta și pot oferi comunității o alternativă mai sănătoasă și locală. Programul TalentA fondat de Corteva m-a ajutat să înțeleg cât de importantă este procesarea la scară mică pentru reducerea pierderilor alimentare și cum astfel de proiecte pot întări piețele locale și bunăstarea comunității”, a precizat Tatiana Moraru.
Premiul special: 1.500 USD – Crina Aldea cu proiectul „AgroSfat”
Starperformining, partenerul organizațional al Corteva Agriscience în cadrul programului TalentA, a acordat un mini‑grant antreprenoarei Crina Aldea, din județul Mureș, care dezvoltă AgroSfat – un instrument web ce oferă ghidare agronomică asistată de inteligență artificială pentru ferme mici și mijlocii.
„AgroSfat este o unealtă web simplă care transformă cunoștințele verificate în pași practici, de la diagnosticarea dăunătorilor până la planificarea tratamentelor și prevenirea pierderilor. Programul educațional TalentA m-a ajutat să înțeleg cât de esențiale sunt informațiile accesibile și de încredere pentru fermele mici și cum să construiesc o soluție digitală care le susține cu adevărat deciziile zilnice”, a menționat Crina Aldea.

Prin programul educațional TalentA, Corteva Agriscience sprijină femeile fermier din zonele rurale, îmbunătățindu-le calitatea vieții prin acces mai bun la cunoștințe, mentorat și finanțare. Până în prezent, Corteva a ajutat peste 350 de femei din România și Republica Moldova să își modernizeze și să-și dezvolte afacerile agricole.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Inovația, transferul de cunoștințe și educarea fermierilor au fost în centrul atenției în cadrul evenimentelor Learning Day organizate în această iarnă de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, desfășurate în România și Republica Moldova. Programul a inclus peste 45 de sesiuni dedicate, reunind mai mult de 10.000 de fermieri, un semnal puternic al interesului crescând pentru tehnologii și soluții menite să ajute la depășirea provocărilor locale din agricultură.

Prin aceste zile dedicate învățării, Corteva a extins atât numărul, cât și calitatea activităților sale de instruire tehnică, oferindu-le fermierilor acces la expertiză de specialitate, îndrumare practică și cele mai noi progrese științifice. Participanții au descoperit cele mai recente inovații în semințele Pioneer®, performanța noilor tehnologii de protecție a culturilor dezvoltate de companie, precum și portofoliul extins de produse biologice, soluții concepute pentru a sprijini adaptarea culturilor la oscilațiile extreme dintre secetă și frig și pentru a contribui la stabilitatea producțiilor și la sustenabilitatea pe termen lung.
„Evenimentele Corteva Learning Day sunt, în esență, despre împărtășirea cunoștințelor și transferul de know‑how. În această iarnă, ne-am intensificat dialogul și implicarea alături de fermieri. Participarea numeroasă arată clar interesul ridicat pentru inovație și pentru soluțiile care îi ajută să se adapteze unui mediu în continuă schimbare. Prin informațiile oferite de experți și dialog constant, ne propunem să le oferim fermierilor instrumentele, cunoștințele și tehnologiile de care au nevoie pentru a-și dezvolta afacerile într-un mod sustenabil”, a declarat Sergii Kharin, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova.
Programele de cercetare și dezvoltare ale Corteva pun un accent puternic pe inovație, aducând fermierilor cele mai noi tehnologii pentru porumb, floarea-soarelui și rapiță. Anul acesta, compania și-a extins portofoliul de semințe de porumb cu o nouă generație de șase hibrizi Pioneer® Optimum® AQUAmax®, creați pentru a maximiza potențialul de producție și pentru a conserva apa, un avantaj esențial în contextul secetei severe cu care s-au confruntat România și Republica Moldova în ultimii trei ani. De asemenea, portofoliul Pioneer® a fost completat prin lansarea a trei noi hibrizi de floarea‑soarelui, cu toleranță ridicată la secetă și arșiță și cu performanțe excelente în condiții nefavorabile.

În cadrul evenimentelor, Corteva a prezentat și portofoliul extins de soluții biologice, concepute pentru a ajuta fermierii să îmbunătățească reziliența culturilor și eficiența utilizării nutrienților. Un punct central a fost Utrisha™ N, un produs biologic care crește eficiența nutrițională, furnizând plantelor o sursă continuă de azot atmosferic pe parcursul sezonului de vegetație. Pentru susținerea culturilor aflate sub stres chimic sau termic, BioForge® și Sosdia™ Stress Max au fost introduse ca soluții ce îmbunătățesc toleranța culturilor și ajută la menținerea creșterii și productivității în condiții dificile.
În plus, Corteva a prezentat tehnologiile sale de nutriție starter, inclusiv Starter Mn® Platinum, un îngrășământ foliar dezvoltat pentru a optimiza eficiența utilizării nutrienților în plantă și pentru a crește toleranța la factorii care pot limita producția, și Keylate® B, un îngrășământ foliar cu acțiune rapidă, formulat pentru prevenirea și corectarea deficiențelor de bor cu maximă eficiență.
„Ceea ce am apreciat cel mai mult la Corteva Learning Days în această iarnă a fost accentul pus pe soluții practice, bazate pe știință, pe care le putem folosi efectiv în câmp. Sesiunea despre produse biologice mi-a atras atenția, în special Utrisha™ N. Pentru un cultivator de porumb, gestionarea eficientă a azotului a devenit una dintre cele mai mari provocări, pe măsură ce vremea se schimbă tot mai des de la o extremă la alta. Nu este vorba de a înlocui tot ce facem, ci de a adăuga un instrument care ajută la stabilizarea creșterii atunci când sezonul devine imprevizibil. Mi-a plăcut ideea că produsul hrănește treptat planta în etapele critice, în loc să îi ofere totul dintr‑odată, ca îngrășămintele tradiționale. Pentru mine, Utrisha™ N pare o soluție care aduce atât flexibilitate, cât și reziliență în producția de porumb. Este genul de inovație care ne ajută să producem mai mult cu mai puțin, menținând cultura sănătoasă pe tot parcursul sezonului”, a arătat Cosmin Iancu, fermier din județul Ilfov.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Pe 5 martie 2026, la Codlea – jud. Brașov, Clubul Fermierilor Români a organizat a cincea conferință regională din seria AGRI4FUTURE România: Obiectiv 2035, o platformă de consultare națională dedicată reformei Politicii Agricole Comune post-2027 și noului cadru financiar multianual european 2028-2034.
Conferința a conturat o realitate paradoxală: agricultura românească s-a modernizat semnificativ după 2007 prin investiții masive în utilaje și consolidarea exploatațiilor, dar se află simultan în cea mai gravă criză de vulnerabilitate financiară din ultimii ani.
„Suntem campioni la producție primară, dar sectorul agricol românesc n-a fost niciodată atât de vulnerabil. Doi din trei fermieri sunt la un grad de îndatorare care nu le mai permite accesul la capital de lucru, iar mulți nu mai știu dacă se gândesc la următoarea investiție sau doar la următoarea scadență”, a declarat Dan Hurduc, președintele Clubului Fermierilor Români.
Datele prezentate arată că fermierii vând astăzi la prețuri comparabile cu 2010, în timp ce costurile au crescut substanțial. Doi din trei fermieri se confruntă cu niveluri de îndatorare care blochează accesul la credite pentru capital de lucru, iar propunerile actuale de reformă a Politicii Agricole Comune prevăd o scădere reală a bugetului cu aproximativ 28%, cu plafonare și degresivitate obligatorii care afectează direct fermele comerciale, acestea asigurând circa 70% din producția agroalimentară națională.
Integrarea pe verticală și asocierea, soluții concrete pentru recâștigarea competitivității
Discuțiile au evidențiat nevoia urgentă de integrare pe verticală producție-procesare-retail și de consolidare a capacității de organizare a fermierilor. Cooperativa Agricolă Podișul Transilvaniei, condusă de fermierul Emil Turdean, demonstrează viabilitatea acestui model: 21 de membri controlând peste 33.000 hectare au reușit să dezvolte un proiect de aproximativ 45 milioane euro pentru o fabrică de uleiuri cu integrare energetică completă, cofinanțare proprie de peste 50% din totalul investiției și strategii de cultivare a plantelor oleaginoase de nișă precum inul pentru ulei, care oferă prețuri cu 150-250 euro pe tonă peste cotația rapiței la export.
Laszlo Becsek, membru în Consiliul Național de Coordonare al Clubului și administrator al fermei Bio Farm, a subliniat urgența soluțiilor colective: „Noi producem doar 30% din necesarul de cartofi al țării, iar anul acesta am ajuns la 17%, restul fiind import. Dacă nu trecem de la soluții individuale la proiecte de tip lacuri de acumulare și irigații făcute împreună, o să continuăm să predăm copiilor noștri ferme pline de datorii, nu afaceri sustenabile”.
Condiția de bază identificată pentru susținerea brandurilor românești în retail constă în asigurarea calității constante, a volumelor suficiente și a aprovizionării pe tot parcursul anului, obiective imposibil de atins de fermieri izolați, ci doar prin grupuri organizate și planificare comună cu lanțurile de retail. Reprezentanții sectorului au subliniat că înainte de discuțiile despre brand trebuie rezolvate elementele fundamentale: soiuri potrivite pentru depozitare lungă, tehnologie corectă de irigare, utilaje performante de recoltat, depozite specializate și certificări de bază, inclusiv certificate fitosanitare care lipsesc la o parte semnificativă a producătorilor și blochează accesul în retail.
Noua arhitectură de finanțare: parteneriate strategice între stat, bănci și IFN-uri specializate
Sectorul financiar-bancar a recunoscut deschis limitările actuale ale finanțării agricole. Jabbar Kanani, președintele Agricover Holding și membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români, a constatat că sectorul bancar comercial nu manifestă interes la nivelul necesar pentru agricultură și a propus un model concret de parteneriat: IFN-urile specializate să asigure analiza de risc și structurarea (inclusiv contribuție de aproximativ 10% din finanțare), iar băncile comerciale să vină cu restul de 90% pe termen lung, într-o sindicalizare în care expertiza agricolă suplinește lipsa de apetit a băncilor clasice.
Banca de Investiții și Dezvoltare s-a poziționat ca alternativă complementară pentru proiecte mari de infrastructură și dezvoltare, acolo unde băncile comerciale manifestă reticență, inclusiv prin parteneriate cu sectorul privat și cu IFN-urile specializate.
Achim Irimescu, ministru plenipotențiar la Reprezentanța României la UE, a detaliat propunerile de reformă PAC și noua arhitectură de fonduri după 2028, subliniind că fondurile de investiții agricole ar putea migra către pachetul de coeziune și dezvoltare regională, ceea ce impune pregătirea de proiecte mari, regionale, în locul fragmentării pe ferme mici greu bancabile.
Ioan Oneț, director general adjunct AFIR, a confirmat că toate intervențiile din Planul Național Strategic 2023-2027 au înregistrat cerere mult peste bugetele alocate, în special pe segmentele legume-cartof și zootehnie, ceea ce demonstrează nevoia uriașă de investiții din sector.
Secretarul de stat Adrian Pintea a transmis că Ministerul Agriculturii urmărește obținerea unui buget cel puțin la nivelul anului 2025 și că APIA și AFIR rămân instituții esențiale pentru implementarea măsurilor de sprijin.
Digitalizarea și tehnologiile avansate, instrumente strategice
Autoritatea pentru Digitalizarea României a prezentat infrastructura de cloud guvernamental, identitate electronică și interoperabilitate între sistemele publice care va reduce semnificativ birocrația pentru fermieri, inclusiv proiectele de digitalizare pentru APIA (aproximativ 90 milioane lei pentru portalul unic al fermierului) și ANSVSA.
Clubul Fermierilor Români a detaliat programul național de formare a 1.000 de responsabili de digitalizare în ferme prin programe postuniversitare cu peste 65% componentă practică, conectați la un centru de excelență unde furnizorii de tehnologie pot fi testați și integrați.
Reprezentanții furnizorilor de tehnologii agricole au demonstrat aplicații concrete de teledetecție și analiză satelitară pentru monitorizarea culturilor, determinarea indicilor de vegetație, urmărirea stresului hidric și suport pentru decizii de fertilizare și irigații, precum și soluții de biostimulare pentru creșterea rezistenței plantelor la stres climatic și eficientizarea utilizării elementelor nutritive.
Conferința Regională Centru a reunit fermieri, reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, APIA, AFIR, ADR Centru, Reprezentanța României la UE, sectorul financiar-bancar, furnizori de tehnologii agricole și mediul academic, pentru a analiza situația actuale a agriculturii românești și formularea de soluții concrete pentru următorii zece ani.
Conferința Regională Centru este a cincea dintr-o serie de zece conferințe regionale organizate de Clubul Fermierilor Români în perioada noiembrie 2025 – aprilie 2026, menite să consulte fermierii din fiecare regiune și să integreze perspectivele locale în propunerile Clubului privind competitivitatea, finanțarea și adaptarea agriculturii românești la noile realități economice și climatice.
Următoarea conferință regională va avea loc pe 19 martie 2026 la Vaslui, urmată de Conferința Regională Oltenia, programată pentru 27 martie 2026 la Craiova.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
31 de vinuri românești medaliate la cea de-a zecea ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box au fost înscrise în Franța la concursul internațional „Best Wine In Box by Vinalies” și au plecat deja spre Cannes. Competiția din Franța se va desfășura în perioada 25-29 martie 2026.
„Pentru producătorii de vin din România, participarea la astfel de competiții internaționale reprezintă o oportunitate valoroasă de a-și consolida vizibilitatea la nivel global. Ne mândrim cu faptul că, începând cu anul 2017, în fiecare an au fost vinuri românești ambalate în sistem Bag-in-Box care au fost medaliate la concursul internațional din Franța”, subliniază Cătălin Costiniuc, reprezentantul Smurfit Westrock Bag-in-Box.
Concursul Național Vin Bag-in-Box este organizat de compania Azoc-Star, partener unic și exclusiv pentru România a diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box.
Ediția cu numărul zece a Concursului Național Vin Bag-in-Box a avut loc pe 12 februarie 2026. Au fost înscrise 229 vinuri, din care 102 albe, 68 roze și 59 roșii.
Rezultate Concurs Național Vin Bag-in-Box 2026



Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Declarațiile repetitive și nefondate din spațiul public ale ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, referitoare la presupuse creșteri speculative ale prețurilor utilajelor agricole, îngrijorează Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România. APIMAR transmite că, până în prezent, aceste afirmații nu au fost însoțite de studii de piață, analize economice sau date statistice publice care să confirme existența unor astfel de creșteri la nivelul pieței într-un interval de 30 de zile.
În acest context, APIMAR a transmis MADR o solicitare oficială de întrevedere, pentru a înțelege care sunt datele, analizele sau studiile care au stat la baza acestor declarații publice și care este metodologia utilizată pentru formularea acestor concluzii.
Evoluția prețurilor utilajelor agricole este strâns legată de evoluția generală a economiei și de factori macroeconomici bine cunoscuți, precum:
creșterea costurilor materiilor prime;
creșterea costurilor energetice;
creșterea costurilor de transport și logistică;
perturbările lanțurilor de aprovizionare generate de războiul din Ucraina;
creșterea costurilor salariale și a costurilor de finanțare.
Aceste evoluții au afectat întreaga industrie europeană a echipamentelor și utilajelor, nu doar piața din România.
„Piața utilajelor agricole din România este una puternic concurențială, cu numeroși producători și distribuitori internaționali. Fiecare companie își stabilește independent politica de preț în funcție de costurile proprii și de condițiile pieței. În cadrul APIMAR nu se discută și nu se coordonează aspecte comerciale privind prețurile”, precizează APIMAR.
În plus, România face parte din Piața Unică Europeană, iar fermierii pot achiziționa utilaje din orice stat membru al Uniunii Europene. În aceste condiții, mecanismele concurențiale ale pieței limitează în mod natural orice posibilitate de stabilire artificială a prețurilor.
„Totodată, membrii APIMAR au depus eforturi semnificative pentru a asigura disponibilitatea utilajelor pentru beneficiarii proiectelor finanțate, inclusiv în cadrul măsurii 4.1, într-un interval mai mic de 12 luni, în condițiile unor perturbări majore ale lanțurilor globale de aprovizionare.”
APIMAR consideră că afirmațiile repetate ale șefului MADR privind presupuse creșteri speculative ale prețurilor riscă să creeze prejudicii de imagine nejustificate companiilor care activează legal și competitiv pe piața utilajelor agricole din România.
„Asociația își reafirmă disponibilitatea pentru un dialog instituțional transparent și bazat pe date economice verificabile, în interesul fermierilor și al dezvoltării durabile a agriculturii românești”, subliniază APIMAR.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Răspunsul la întrebarea din titlu ar putea fi școala și oamenii învățați. Dezvoltarea personalității, cunoașterea și formarea de abilități pot fi acumulate în școală. Totodată, prin educație, integrarea în societate este mult mai lină. Prin învățare, oamenii dobândesc competențe și acumulează experiențe care le modelează viața. Cu rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) București, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, am discutat despre viitorii antreprenori ai României, despre nevoia de forță de muncă specializată, despre digitalizarea din ce în ce mai prezentă inclusiv în sectorul agroalimentar. Crizele cu care ne confruntăm și posibilele soluții sunt, de asemenea, subiecte atacate în rândurile de mai jos. Dar, înainte să porniți citirea interviului, vă invităm să-l cunoașteți pe omul Nicolae Istudor (57 de ani), născut și crescut în județul Buzău, în satul Grăjdana, comuna Tisău. A absolvit liceul economic, după care a urmat Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului (ASE), pe care a terminat-o ca șef de promoție și, pas cu pas, a urcat treptele ierarhice de promovare. Până la absolvirea facultății se vedea muncind la o fermă, ca economist ori șef de exploatație. A venit Revoluția, s-au deblocat posturile în învățământ și astfel Nicolae Istudor a ales această cale pe care-l găsim și astăzi. Este căsătorit și are doi băieți.

De ce vin tinerii la ASE?
Nicolae Istudor: Tinerii în ziua de astăzi doresc să devină antreprenor. Noi avem un studiu făcut şi principalul motiv pentru care vin la ASE este că doresc să devină antreprenori. Sigur, nu toţi vor ajunge antreprenori, dar noi sperăm ca cei mai mulţi din ei să devină antreprenori şi să lucreze în interesul economiei naţionale, pentru că statul român face eforturi, apropo şi de discuțiile din ultimul timp despre burse. Suntem unul dintre puţinele state din Europa şi din lume care acordă burse studenţilor şi elevilor. Nu că ar fi rău, dar ideea este că poate ar trebui să schimbăm sistemul de acordare a burselor.
În cadrul ASE București avem 13 facultăţi, în acest an oferta fiind destul de generoasă, cu 3.000 de locuri pentru studenţii din România la buget şi 130 de locuri pentru românii de pretutindeni, un total de 3.130 locuri la buget. Per total avem o ofertă de 7.200 de locuri, adică avem foarte multe locuri şi la taxă, pentru că de acolo ne completăm veniturile. Universitatea noastră are o finanţare dublă, o finanţare de la Ministerul Educaţiei, de la bugetul statului, precum şi o finanţare din venituri proprii. Ceea ce primim de la bugetul statului nu acoperă decât 75% din fondul de salarii, ca atare trebuie să găsim soluţii pentru a face veniturile, astfel încât să acoperim bugetul. Sigur că locurile sunt structurate în funcţie şi de domeniile prioritare, avem două domenii prioritare, cibernetică-statistică şi informatică economică, şi, respectiv, economie agroalimentară şi a mediului, iar aici ne apropiem un pic de prima dragoste a mea, pentru că eu sunt absolvent de Economie agrară şi mă bucură faptul că în ultimul timp absolvenţii de liceu aleg această facultate ca primă opţiune. Pe lângă cele două domenii prioritare, avem o facultate care creşte frumos în ultimul timp, este vorba de Administrarea afacerilor, cu predare în limbi străine, engleză, franceză şi germană. Spun că această facultate creşte frumos pentru că am dublat numărul de locuri, ce e drept, la taxă, şi se ocupă toate, cu medii destul de bune. Celelalte facultăţi sunt facultăţi vechi, care pregătesc economişti de bază, cum ar fi finanţe, contabilitate, relaţii economice internaţionale, economie teoretică şi aplicată, avem cea mai tânără facultate de drept din România, pe care am înfiinţat-o acum cinci ani şi am acreditat-o anul acesta, ceea ce înseamnă că, din acest an universitar, absolvenții vor susţine lucrarea de licenţă la noi în universitate.

Avem, de asemenea, un program frumos de management şi de marketing, adică suntem direcţionaţi într-o formă diversificată de pregătire şi, bineînţeles, un domeniu pe care noi trebuie să-l exploatăm mai mult în viitor, este vorba de business şi turism. Această secţie de turism şi ea creşte frumos şi eu cred că România are nevoie de specialişti în turism.
Avem facultăţi care au limbi de predare şi în română, şi în engleză. Adică, din totalul programelor, 20% din programe şi din studenţi sunt incluşi în forma de pregătire cu predare în limbi străine, atât la licenţă, cât şi la masterat.
Sunt studenţi români care se pregătesc în limbile străine. Aveți și studenți străini? În ce procent?
Nicolae Istudor: Din cei 24.640 de studenţi, peste 1.200 sunt studenţi străini. Vorbim de studenţi care vin din afara Europei, studenţi care vin din bazinele noastre vechi – Asia, Africa. Din toată lumea. Şi trebuie să recunoaştem că ne ajută foarte mult aici, pentru a atrage către noi aceşti studenţi, şi poziţia în clasamentele europene. Mi-aduc aminte, în 2016 când am venit prima dată la conducerea ASE, nu aveam prea multe solicitări, pentru că nu eram în clasamentele internaţionale. N-aveam solicitări din afară. Astăzi, avem. Asta înseamnă că străinii se uită pe clasamentele internaţionale, iar noi stăm bine din punctul acesta de vedere. Ştiţi bine că în clasamentul Times Higher Education, unul dintre cele mai complexe clasamente internaţionale, suntem pe prima poziţie în România de șase ani, undeva în primele 800 de universităţi din lume pe tot ce înseamnă clasamentul complet şi pe poziţia 201 din punctul de vedere al obiectivelor de dezvoltare durabilă. Adică poziţii destul de bune şi ne străduim să rămânem acolo, chiar să înaintăm în clasament.

Academia de Studii Economice București este una dintre beneficiarele fondurilor europene. Ce proiecte cu bani europeni derulați?
Nicolae Istudor: Avem mai multe categorii. Vreau să vă spun că în 2009, când a fost prima perioadă în care s-au depus proiecte, ASE a depus foarte multe. La vremea aceea era responsabil cu fondurile europene profesorul Dumitru Miron, care fusese secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi ştia foarte bine fenomenul. Am depus multe proiecte, în ideea că poate nu le vom câştiga pe toate. Şi totuși am câştigat atât de multe proiecte, încât a trebuit să deschidem o linie de finanţare. Bine, şi finanţarea era mai dificilă atunci, nu se dădea prefinanţare, plăţile se făceau la luni, poate chiar la un an după ce depuneam cererea de finanţare şi aşa mai departe. Şi a trebuit să deschidem linie de finanţare. Acum ne organizăm aşa de bine, încât şi prin sistemul de prefinanţare, dar şi prin alte sisteme de finanţare, găsim surse, astfel încât să ducem la bun sfârşit proiectele.
Aş împărţi pe mai multe categorii proiectele. Cele mai importante sigur că sunt proiectele care se adresează studenţilor, şi aici vorbim de proiecte de practică, de proiecte care se adresează sistemelor de informatizare, digitalizare, de proiectul care este foarte important pentru masteratul didactic şi pentru tot ceea ce înseamnă pregătirea din sistemul educaţional, proiectele noi care acum o lună au început şi din care dorim să obţinem profesori de liceu mai bine pregătiţi. Adică, a fost foarte bună ideea Ministerului Educaţiei când a optat pentru astfel de soluţii. Găsim proiecte de cercetare, finanţate atât prin UEFISCDI, dar şi prin PNRR.
Una dintre liniile de finanţare, foarte interesantă, vizează proiectele aşa-numite I8, care înseamnă cercetare cu echipe mixte, echipe la care coordonatorul este un expert străin, condiţiile au fost destul de dure, noi am preferat să selectăm şi să aducem aceste proiecte şi am câştigat 8 proiecte, înseamnă peste 12 milioane de euro în total, din care am adus colegi de-ai noştri care predau în străinătate, i-am atras. Ei oricum veneau acasă, dar eu cred că acum vin cu mai multă tragere de inimă când vin şi cu un proiect de a lucra cu echipe de cercetători, mai ales cu tineri asistenţi, lectori, pentru a-i orienta pe acest drum al cercetării.
Mai avem proiectele de infrastructură, la care ţinem foarte mult, dorim să modernizăm instituţia.
Avem şi lucrări care vizează modernizarea de laboratoare, avem proiecte care vizează modernizare de clădiri, cum este corpul Moxa B, de foarte mult timp el fiind dezafectat, am dori să-l readucem în circuit.
Şi continuăm să depunem proiecte, suntem în evaluare cu un proiect de la Şerban Vodă, este o clădire cu bulină roşie, adică cu risc seismic ridicat, şi noi sperăm să câştigăm proiectul, astfel încât să putem să readucem în acea clădire Facultatea de Administraţie Publică, pentru că ei acolo s-au înfiinţat şi acolo au stat până când a trebuit să-i mutăm. Şi proiectul acela este frumos, este o bijuterie.

Performanță prin forţă de muncă înalt calificată
Domnule rector, agricultura nu vă e străină deloc, îi știți plusurile și mai ales minusurile. Un subiect mult discutat este digitalizarea agriculturii...
Nicolae Istudor: Sigur că, în acest moment, nu mai putem discuta despre munca fizică în agricultură. Este şi o anomalie, uitându-ne la populaţia ocupată în agricultură, că este mare. Şi de acelaşi randament, productivitatea muncii, ca indicator de calitate, nu este chiar bună, ba chiar este destul de slabă. Adică suntem pe penultimul loc în Europa, înaintea Bulgariei. De ce? Pentru că, după părerea mea, nu aceea este populaţia ocupată în agricultură, acolo se ascunde şi un şomaj mascat. Dar e o altă discuţie.
Deci, practic, dacă ne dorim să devenim competitivi, trebuie să acordăm atenţie maximă la o serie de soluţii moderne, printre care şi aceste aspecte legate de utilizarea tehnologiilor moderne în agricultură. Ştiţi că am fost împreună la lansarea laboratorului nostru de la Economie agroalimentară şi a mediului, şi acolo am văzut cum, prin intermediul senzorilor, ştiam cât trebuie să aibă planta, câtă umiditate trebuie să aibă, în ce situaţie se află, care este stadiul de vegetaţie. Sigur că este un sistem costisitor, şi aici este o presiune mare pe fermier, pentru că va trebui să găsească sursa de finanţare. Dar, cu tact şi cu un program de finanţare la care să participe şi Ministerul Agriculturii, pentru că aici trebuie să intervină ministerul, prin politici şi sisteme de finanţare, să se ajungă astfel încât să putem să extindem aceste sisteme. Pentru că randamentele şi rezultatele, eficienţa economică, sunt indicatori care determină competitivitatea. Or, noi, fără competitivitate, de produse şi de fermieri, şi de organizaţii din zona agroalimentară, nu putem să ne păstrăm pe piaţa europeană.

Competitivitatea e legată de calitate şi de cost. Ambele, şi calitatea, şi costul, necesită investiţii, inclusiv în această soluţie de informatizare şi de digitalizare, de modernizare tehnologică, care sigur că este costisitoare.
Aş mai aduce în discuţie un sistem de monitorizare a trasabilităţii. Să ştiţi că nu vorbesc prostii, acest sistem de monitorizare a trasabilităţii, dacă s-ar implementa, părerea mea este că am avea de-a face şi cu limitarea importurilor, cu reducerea deficitului de balanţă de comerţ exterior şi cu asigurarea unor produse mai sănătoase pentru cetăţenii României. Sunt lucruri legate. Am atins problema monitorizării trasabilităţii pentru că există proiecte, chiar noi, la ASE, am făcut pe sectorul vitivinicol şi pe sectorul creşterii porcinelor, de ani buni, şi sistemele sunt la Ministerul Agriculturii, probabil că ele pot fi găsite acolo şi îmbunătăţite, aduse la zi şi folosite. Şi acolo înseamnă un cost suplimentar, dar măcar am şti ce mâncăm şi că mâncarea este sănătoasă. Este şi un obiectiv al Politicii Agricole Comune, siguranţa şi sănătatea alimentelor. Cu toţii trebuie să urmărim aceste lucruri, pentru că altfel vor creşte cheltuielile din Sănătate. Pentru că, dacă nu mâncăm sănătos, ne vom îmbolnăvi.
Toate aceste sisteme noi, digitale, au nevoie de oameni cu o pregătire profesională adecvată. Cum stăm la acest capitol?
Nicolae Istudor: Aţi atins şi problema legată de pregătire profesională. Să ştiţi că pe mine mă bucură două aspecte legate de relaţia cu mediul economico-social. Noi ne-am propus, echipa pe care o conduc, deşi s-a mai schimbat pe alocuri din 2016, să fim deschişi, să fim o universitate deschisă şi să lucrăm împreună cu reprezentanţii mediului economico-social şi cu cei din zona politică, astfel încât să găsim soluţii fundamentate ştiinţific la problemele cu care se confruntă economia României. În agricultură avem suficiente probleme, avem şi proiecte în sensul acesta, proiecte finanţate de către firme, anul trecut am avut vreo 15 proiecte în valoare de 1,5 milioane euro, destul de interesant, am dat câteva soluţii, sper să le şi folosească cei care au finanţat proiectele. Deci mă bucură această colaborare, noi suntem deschişi, au venit organizaţiile economice, facem conferinţe, facem mese rotunde, facem fel de fel de întâlniri, Aula Magna a ASE în fiecare zi este plină, şi se dezbat problemele. Au venit şi absolvenţi de-ai noştri, pentru că de ei vorbim, nu vin întâmplător, au venit absolvenţi de-ai noştri care au funcţii de conducere şi ne-au ajutat în modernizarea laboratoarelor, în sprijinirea studenţilor, acordare de locuri de internship şi aşa mai departe, dar au venit şi cu aceste propuneri de pregătire continuă a angajaţilor din sistem.
Unul dintre marile proiecte pe care l-am pornit cred că de la finalul anului 2024 este cel cu Clubul Fermierilor Români, care vizează chiar această componentă a digitalizării, informatizării în sectorul agricol.

Cursuri postuniversitare, masterat?
Nicolae Istudor: Da, un curs postuniversitar pe care îl organizăm împreună. Cum am făcut şi cu alte organizaţii. Experţii din ASE şi experţii din zona practică, pentru că noi considerăm că toți trebuie să ne folosim expertiza, astfel încât să aducem nu numai copiii fermierilor, ci şi angajaţii, care sunt la început sau au oarecare vechime, dar mai trebuie să-şi mai îmbunătăţească anumite cunoştinţe. Pentru că, până la urmă, ce spuneam despre competitivitate, calitate şi costuri performante, nu le putem obţine fără forţă de muncă înalt calificată. Iar dacă am trecut prin crize, şi aţi văzut că am avut poate prea multe crize în ultimul timp – am început cu criza COVID, cu criza energetică, cu războaiele care se întreţin, cu criza economică şi toate pe care le-am mai avut – Doamne, fereşte! să ajungem într-o criză acută de forţă de muncă înalt calificată, pentru că celelalte crize aţi văzut, de bine, de rău le depăşim, 2, 3, 5 ani, nu se ştie, dar le depăşim. Cum am depăşit-o şi pe cea din 2009, o depăşim şi pe aceasta, pentru că sunt cicluri pe care trebuie să le parcurgem şi trebuie să fim mai atenţi la luarea deciziilor, mai ales pe zona economică.
Dar, dacă ajungem într-o criză acută de forţă de muncă calificată, această criză nu va trece într-o perioadă scurtă. Asta înseamnă un ciclu mult mai larg, dacă luăm din zona în care intră în clasa I până ajunge cu studii superioare, ţine minimum 15 ani. Adică foarte mult ar însemna o astfel de criză. Şi trebuie să fim atenţi, astfel încât toţi responsabilii de această pregătire profesională să aducem contribuţii, astfel încât să menţinem trează intenţia acestor copii de a învăţa. Şi să ştiţi că, faţă de ce am văzut eu în lume, încă avem la această vreme copii care vor să înveţe. Sigur, a crescut numărul de locuri. Pe vremea noastră, dacă luăm strict Facultatea de Economie agroalimentară şi mediu, eram 75 în serie. Atâţia absolvenţi am fost. Acum avem peste 300. E clar că sunt mulţi, dar din ei trebuie să-i alegem pe cei care sunt cei mai buni, şi eu vă spun că sunt 50-60, fără doar şi poate, pe care anual economia României se poate baza, astfel încât să putem să ajungem la obiectivele pe care ni le-am propus.
„Dacă merge bine ţării, o să ne meargă bine la toţi”
Suntem într-un moment de criză economică. Asistăm la o serie de măsuri pe care Guvernul le ia în acest moment, greu de suportat de populație. Uitându-ne la agricultură, observăm că tot ceea ce producem, materia primă, pleacă în afară, fiind și prost plătită. Ce e de făcut, din punctul dvs. de vedere?
Nicolae Istudor: Aş începe de la o cifră care sigur spune totul. Şi nu este o cifră trecătoare, întâmplătoare. În anul 2024, balanţa de comerţ exterior pentru produse agroalimentare este deficitară cu 3,4 miliarde de euro. Şi atunci, noi trebuie să ne punem un semn de întrebare. România are un potenţial fantastic agricol, agroalimentar. Şi atunci, de ce ajungem la astfel de situaţii? Noi am făcut o analiză, pentru că avem un program prin care, din banii primiţi de la Ministerul Educaţiei pentru cercetare, există o sumă de 100 de milioane alocată pe an pentru toate universităţile, nouă ne revin 3,5 milioane. Alocăm câte 100.000 de lei pentru fiecare facultate care primeşte o temă de cercetare, dar din mediul de afaceri. De la minister, organizaţii publice sau private. Şi noi, Facultatea de Economie agrară, acum un an am avut acest proiect cu măsuri de echilibrare a balanţei de comerţ exterior. De aceea ştim cifrele. Şi mă uitam pe categorii de produse. Nu avem decât cinci categorii de produse unde avem excedent, şi aici avem la cereale, aşa este de ani buni, avem la animale vii, la floarea-soarelui, pentru că e vorba de plante uleioase, şi mai avem la tutun şi produse din tutun. Şi mai sunt alte produse de vreo 7 milioane euro, dar cel mai mare excedent îl avem pe cereale. Restul, la toate celelalte produse, deficit. Pe care putem să le producem noi. Şi nu carne. Carnea are peste 2 miliarde.

Atunci, spunem aşa: exportăm cereale, din păcate unele sunt luate direct din câmp, la recoltare, pentru că n-avem depozite, iar depozitele – nu vreau să vorbesc cu păcat şi să nu fiu înţeles greşit că ar fi ceva în neregulă – nu sunt depozite româneşti. Ele sunt depozite ale unor firme străine şi acele cereale se duc în ţările acelea, cu această chestiune legată de faptul că valoarea adăugată este foarte mică la materie primă. În loc să le folosim pentru creşterea animalelor. Noi spunem numai de industrializare, dar haideţi să vedem în istoria agriculturii cât de reprezentativ este sectorul zootehnic. Noi am pierdut foarte mult pentru faptul că n-am mai investit în zootehnie. Eu ţin minte subvenţia, prin 2001-2004, când eram secretar de stat în Ministerul Agriculturii: ajunsesem să echilibrăm: 50% pe producţie vegetală, 50% pe creşterea animalelor. Aici trebuie văzut. Pe două canale trebuie lucrat. Sigur, industrializarea fără doar şi poate, dar ea presupune şi industrializare de produse zootehnice, care înseamnă valoare adăugată şi mai mare, că vine valoarea adăugată de la materia primă pe producţie vegetală, valoare adăugată de la creşterea animalelor, continuă cu industrializarea şi se închide cu distribuţia, unde în acea zonă găsim şi profiturile cele mai mari. Şi atunci, trebuie realizată o înţelegere pe întreaga filieră a produsului. În această filieră toată, cel care pierde, din păcate, este fermierul şi aici nu este în regulă. În ultimul timp, prin proiectele astea pe care le-am avut cu supermarketurile, am avut vreo trei proiecte cu marile supermarketuri din România, sunt interesaţi, au constatat că şi pentru ei este avantajos să vândă produse româneşti.
Vedeţi, partea aceasta de comercializare este o altă problemă. Poate că ar trebui ca producătorii să se asocieze real, să-și întemeieze cooperative, să-și deschidă propriile magazine...
Nicolae Istudor: Știți bine, sunt o serie de sechele legate de cooperative. Dar, cei care au trăit cooperativizarea, din păcate, nu mai sunt printre noi. Ar trebui să gândim în viitor. Cooperativa nu va mai fi niciodată confiscată de stat. Dar la fel de adevărat este că trebuie să avem un management performant, să aducem oameni pregătiţi în zona marketingului, cooperativa care să se ocupe, după părerea mea, de studii de piaţă, de contractare, iar în spate să aibă producţia, iar producătorul să înţeleagă că el nu poate să pună la întâmplare numai cereale, pentru că ştie că exportă în pierdere, cum spuneţi, ci trebuie să facă o structură a culturilor, respectiv o structură în ce priveşte zootehnia şi tot ce înseamnă furnizare de materie primă pentru industria alimentară. Pentru că, vedeţi, noi vorbim de costuri competitive, pentru că preţul e fixat la piaţă. De aceea vorbesc eu de cost. Fiecare dintre noi, dacă ar avea afaceri în industria alimentară, în agricultură sau în distribuţie, are un cost. Preţul este la piaţă. Dacă avem costul sub preţ, atunci suntem performanţi. Şi atunci, acest cost trebuie să vedem noi cum reuşim să-l optimizăm. Pentru că, după ştiinţa mea, avem capacităţi de procesare, chiar moderne. Ele au început să se modernizeze de la programul SAPARD, apoi cu tot ce înseamnă programe de dezvoltare rurală. Dar cred că n‑am dimensionat bine capacităţile de procesare. Şi atunci, gradul de utilizare al capacităţii de procesare nu este cel optim. Nu zice nimeni să fie sută la sută, nu zice nimeni să se mai lucreze în trei schimburi, ca pe vremea lui Ceauşescu, n-ai cum. Este imposibil. Dar măcar într-un schimb să utilizăm 80%, 85%, 90% grad de utilizare a capacităţii de producţie, pentru că obţinem cel mai mic cost pe unitatea de produs. Pe măsură ce se reduce gradul de utilizare a capacităţii de producţie, costul fix mediu creşte, şi atunci costul total creşte şi ne duce în afara pieţei.

Punctele de sacrificare, micile făbricuţe de procesare locale, pot determina o dezvoltare mai bună la nivel regional?
Nicolae Istudor: Da. Tot în sistem cooperatist, tot în sistem organizat. UE a găsit o denumire ca să mute atenţia dinspre cooperative, le-a zis „grupuri de producători”. E tot aia, grup de producători nu înseamnă altceva decât cooperativă. Deci tot printr-un sistem de asociere prin care să se strângă mai mulţi la un loc, ca să poată să aibă ce procesa. Şi sigur că aici totul trebuie să fie şi controlat. Adică noi trebuie să realizăm că nu se poate vinde nimic pe piaţă decât sub control sanitar-veterinar. Altfel nu reuşim. Haideți să nu luăm din lumea europeană sau din toată lumea numai ce ne convine nouă, ci să luăm ceea ce se pliază pe economia noastră şi care e în avantajul României, pentru a ajunge la a nu mai avea balanţă de comerţ exterior deficitară. Am văzut măsurile, astea sunt, n-avem ce face, ele sunt de urgenţă, de o stare foarte delicată a economiei, dar noi dacă nu ne gândim pe viitor să producem, că dezvoltarea noastră, creşterea PIB-ului, este prin importuri, nu prin producţia noastră. Că, dacă ar rămâne banii şi profiturile aici, s-ar investi şi atunci economia s-ar dezvolta. Noi degeaba mergem numai pe reduceri de cheltuieli şi pe creşteri de taxe. Trebuie să gândim programe de susţinere a producţiei interne, a producţiei agricole sau a ceea ce putem să producem noi. Nu e normal să importăm ceea ce putem să producem noi. Dacă se uită cineva în „Cartea produsului” a lui Parpală, cel mai mare specialist în economie agrară din sud-estul Europei înainte de 1989, recunoscut de Europa, nu de noi, spunea aşa: producţia agricolă a României trebuie să fie remanentă. Producem ce este necesar, surplusul îl exportăm şi importăm numai ce nu putem produce. E total valabil. Este scris de un om de dinainte de 1989, dar să ştiţi că n‑are prefaţă în care să-l laude pe Ceauşescu. Dacă vă uitaţi pe acea carte, eu am de gând să o public în mai multe volume şi să le transmit că ceea ce a scris profesorul înainte de 1989 se justifică la vremea asta. Eu am lucrat şi într-o organizaţie, mi se spunea adeseori că „teoria ca teoria, practica ne omoară”. Sunt bune amândouă. Teorii, principii economice trebuie să le ştim şi să le aplicăm în practică. Nu pot funcţiona una fără alta. Dacă noi îi învăţăm pe copii numai teorie, nu e destul. De aceea noi facem practică şi la programul de licenţă, dar la masterat avem foarte mulţi din mediul de afaceri. Pe anumite teme, ei vin şi explică de la firul ierbii, din procesul de producţie, de la locul de muncă. Locurile de practică, la fel, le negociem foarte clar, şi cu Ministerul Agriculturii, dar şi cu organizaţiile cu care avem parteneriate, astfel încât copiii să meargă acolo şi să vadă cu ochii lor. Aşteptăm cu mare interes, deşi tragem de ea din 2009, să intrăm şi noi în posesia Staţiunii de Sfeclă de Zahăr şi Substanţe Dulci de la Fundulea, e pe circuit pentru semnături, astfel încât să avem bază de practică pentru copiii de la economie agrară, să mergem acolo şi să le arătăm efectiv activităţi de producţie, laboratoare şi tot ce înseamnă cercetare.

Care ar fi, în opinia dvs., soluţiile de rezolvare a crizei actuale, şi economice, dar cu deosebire pentru agricultura României?
Nicolae Istudor: Soluţiile nu se găsesc de azi pe mâine şi nu le poate da un singur om. Din analizele pe care le-am făcut noi, pentru că orice soluţie trebuie să aibă în spate analize, și aş pleca de la ce am discutat puţin mai devreme, cu acest deficit pe balanţa de comerţ exterior la produsele agroalimentare. Să facem în aşa fel şi să avem programe prin care să producem noi ceea ce putem produce în interior şi să nu mai importăm. În agricultură, aş pune un accent foarte mare şi i-aş sprijini foarte mult pe tinerii fermieri. Trebuie ca noua generaţie să preia frâiele afacerilor în agricultură, astfel încât să asigurăm că acest sector, care este cu un potenţial fantastic, să contribuie nu doar la echilibrarea balanţei de comerţ exterior, ci să avem excedent, adică să putem să acoperim deficite din altă parte. Apropo de deficit, ştiţi că, la nivel de România, avem peste 33 de miliarde de euro, la toate produsele. Deci, practic, 10% din deficit îl avem în agricultură, ceea ce nu este în regulă. Accentul pe tineri pregătiţi trebuie pus în toate domeniile de activitate. Noi avem un program foarte bine pus la punct, astfel încât să-i selectăm pentru doctorat pe cei mai buni absolvenţi de la programele de doctorat, să-i putem lua şi în echipele de cercetare şi să-i putem ţine în învăţământ, să asigurăm viitorul acestei universităţi.
O altă soluție pe care aş vedea-o, de data aceasta mă gândesc la economie în general. Ar trebui să se ţină cont mai mult de către decidenţii politici de părerile avizate, de soluţii care sunt fundamentate ştiinţific. Sigur, sunt o serie de măsuri pe care trebuie să le luăm rapid, dar ele sunt temporare. Ar trebui supuse analizei, după care să se ia o decizie în funcţie de soluţii fundamentate, fără patimă politică. Şi… să dea Dumnezeu să fim mai uniţi, românii să nu fie dezbinaţi. Acum alegerile s-au terminat, sunt funcţiile bine stabilite în stat, după părerea mea n-avem ce să comentăm, trebuie să-i respectăm pe cei care sunt în funcţie şi toţi să participăm la bunul mers al ţării, că, altfel, să ştiţi că din afară nu vin soluţii neapărat care să ne ajute pe noi. Am trăit acolo şi am văzut. Când ne duceam pe la Bruxelles, ne dădeau soluţii care sunt general valabile. Soluțiile bune trebuie să le găsim noi, în interior. Noi trebuie să avem grijă să ne rezolvăm problemele în interior, că ne va fi bine la toţi. Dacă merge bine ţării, o să ne meargă bine la toţi.
Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2025Abonamente, AICI!Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început pe 5 martie 2026 Campania națională de informare privind depunerea Cererilor de Plată, sub sloganul: „APIA – continuăm împreună! Depune Cererea de plată în perioada: 16 martie – 5 iunie 2026”.
Astfel, Centrele județene și locale APIA organizează sesiuni de informare dedicate fermierilor, pentru a le oferi clarificări privind:
Condițiile de acordare a intervențiilor (sector vegetal și zootehnic) și documentele necesare;
Completarea corectă a Cererii de plată 2026 şi identificarea terenului în AGI Online;
Obligativitatea actualizării datelor din Registrul Agricol;
Normele privind condiţionalitatea (SMR și GAEC) și condiţionalitatea socială;
Actualizarea datelor în BND cu privire la codurile de exploatație și animalele deținute.
Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online, conform instrucţiunilor disponibile pe site-ul APIA.
Agenția precizează că, începând de miercuri – 4 martie 2026, se pot actualiza/digitiza parcelele pentru cererea 2026 în aplicația AGI ONLINE, urmând ca de la data de 16 martie 2026 să fie activate și fluxurile specifice pentru solicitarea sprijinului și realizarea verificărilor aferente.
În cazul accesării schemelor din sectorul zootehnic, fermierii vor completa declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online.
Se va depune o singură Cerere de plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafețe de teren și/sau deține exploatații în localități sau județe diferite.
La completarea Cererii, fermierii care sunt beneficiari APIA își vor actualiza informațiile pentru Campania 2026.
APIA recomandă fermierilor:
Să verifice la primăria unde este înregistrat terenul situația înscrierii acestuia în Registrul agricol;
Să se asigure că documentele care atestă utilizarea terenului sunt valabile la data depunerii cererii;
Să verifice actualizarea datelor animalelor în Baza Națională de Date (BND), dacă dețin exploatații zootehnice.
Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității emitente, după caz.
Semnarea cererii de plată este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice, ca instrument modern și eficient pentru finalizarea procesului de depunere a cererilor.
Materialele de informare aferente Campaniei sunt disponibile pe site-ul instituției și la Centrele județene și locale APIA.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Lucrurile valoroase apar ca urmare a unei nevoi, ca soluție pentru o problemă întâmpinată. Această afirmație poate părea un truism, dar încă sunt oameni care cred că o afacere ar trebui pornită de la ceea ce presupun ei că ar fi bun pentru piaţă şi nu de la o necesitate expresă. Or, istoria companiei germane HORSCH Maschinen GmbH este o dovadă că o trebuință satisfăcută devine utilă în aceeași măsură și altora cu aceleași nevoi. Degeaba inventăm lucruri, dacă nu are nimeni nevoie de ele. Am preluat pentru a prefața scurtul interviu cu Philipp Horsch câteva fragmente din istoricul acestei companii de pe site-ul lor.
La originea acestei companii nu a stat o strategie industrială, ci o experiență agricolă de familie, începută cu mult înainte de fondarea propriu-zisă a companiei.
În 1969, Dankwart Horsch, tatăl lui Michael și Philipp Horsch, a preluat în arendă ferma Sitzenhof, în apropiere de Schwandorf, Bavaria. Pentru el a fost o oportunitate de dezvoltare pentru că deja avea o mică fermă. Familia Horsch era, prin mai multe ramuri, profund legată de agricultură, așa că la reuniunile de familie discuțiile se concentrau pe problemele pe care le întâmpinau în fermele lor (unele, cu soluri pietroase sau aflate în zone colinare slab productive) și pe găsirea de soluții.
Foto: Horsch

În acest context, familia Horsch a fost una dintre adeptele timpurii ale agriculturii no-till, într-o perioadă în care renunțarea la plug era considerată, în Germania, o abatere serioasă de la normele agronomice acceptate. Într-un astfel de mediu au crescut copiii lui Dankwart și Brunhilde Horsch, fiind puternic influențați de spiritul de unitate al familiei și de ideile lor progresiste în domeniul agricol. Cei cinci băieți au urmat cu toții o pregătire agricolă, fiind învestiți cu încredere de către părinții lor care i-au lăsat, încă adolescenți fiind, să administreze ferma câte un an fiecare. Michael Horsch, cel mai mare dintre frați, fiind pasionat de mașini, avea să-și dovedească talentul în mecanizare, realizând la solicitarea unui unchi al său, care era nemulțumit de semănătorile de pe piață, ce se foloseau pentru semănatul pe sol acoperit cu folie de plastic, o mașină nouă, mai bună decât ce exista pe piață. Satisfacția acestei reușite i-a dat curaj să dea curs altor probleme cu care se confruntau numeroșii membri ai familiei Horsch în propriile ferme. Atenția sa s-a îndreptat către dezvoltarea unei mașini capabile să semene sub resturi vegetale. Produsul final al acestei etape de dezvoltare a fost „Seed-Exactor”, utilaj care avea să stea la baza fondării ulterioare a HORSCH Maschinen GmbH. În primă fază, mașina a fost utilizată exclusiv de membrii familiei, însă interesul pentru Seed-Exactor a depășit rapid cercul familiei Horsch. Pentru că proiectele de dezvoltare a utilajelor necesitau investiții tot mai mari, unii membri ai familiei l-au sfătuit pe Michael Horsch să-și înființeze propria companie. Ca urmare, în 1984 a fondat, împreună cu unchiul său Walter Horsch (care a avut un rol esențial în organizarea financiară și administrativă a companiei), HORSCH Maschinen GmbH. În aceeași perioadă își cunoaște și viitoarea soție, fata unuia dintre beneficiarii Seed-Exactor, Manfred Dorsemagen din Franța, unde a mers de mai multe ori să rezolve niște probleme tehnice. În 1988, după ce Cornelia și-a finalizat studiile în economie, ea și Michael Horsch s-au căsătorit. Soția sa avea să se implice total în companie, preluând pentru început responsabilitatea pentru vânzări și marketing.
Foto: Horsch

Philipp Horsch, cel cu care ne-am întâlnit la standul companiei de la Agritechnica 2025, s-a alăturat fratelui său la mijlocul anilor '90. Format atât ca fermier, cât și ca inginer, Philipp Horsch a preluat responsabilități în cercetare-dezvoltare, producție și service, contribuind la extinderea gamei de utilaje pentru lucrări minime ale solului și semănat direct. În această perioadă apar și alte dezvoltări importante, precum sistemul „Terra-Trac”, care a marcat trecerea către utilaje de mare capacitate, adaptate exploatațiilor extinse.
Astăzi, Horsch este un producător internațional de utilaje agricole, însă direcțiile sale tehnologice – semănatul direct, lucrările minime ale solului, dezvoltarea de utilaje pornind de la realitățile din fermă – își au rădăcinile în această istorie agricolă de familie. Interviul cu Philipp Horsch și soția sa oferă perspectiva directă asupra modului în care o experiență practică, începută în fermă, a fost transformată într-un proiect industrial de amploare.
Vizitând standul Horsch de la Agritechnica 2025, l-am întâlnit pe Philipp Horsch alături de soția sa Elke, despre care am aflat cu plăcere că este de origine din România, fapt care ne-a facilitat dialogul cu domnul Horsch. Vă invităm să citiți în continuare scurtul interviu pe care ni l-au acordat.

Am să încep cu o întrebare mai personală, asta pentru că v-am întâlnit aici alături de soție, care ne-a surprins cu faptul că vorbește românește: cine a fost mai întâi, soția sau firma?
Philipp: Compania este înființată înainte de a ne cunoaște, este mai veche.
Elke: (râde și completează) Dar nu e cu mult mai în vârstă decât mine.
Cum a început povestea Horsch?
Philipp: Compania a luat ființă acasă, la ferma părinților noștri. Suntem cinci frați și toți am învățat meseria de fermier. Fratele meu cel mai mare, Michael, a fost cel care a început să se ocupe de utilaje, iar noi, ceilalți, am gândit împreună cu el și am lucrat alături de el. La început, primii clienți au fost familia și rudele. Apoi, pas cu pas, firma a crescut. A venit căderea Zidului Berlinului și în 1990 granițele au fost deschise către est și compania a început să crească și mai mult, iar din 2000 creșterea a fost foarte rapidă. Din familia noastră, doar eu și fratele cel mare suntem în firmă, ceilalți frați au rămas fermieri.
Așadar, frații au fost primii care au beneficiat de echipament.
Philipp: Exact, ei au fost primii care au folosit utilajele, dar au și contribuit la realizarea lor.
Care a fost primul utilaj realizat?
Philipp: Primele utilaje au fost semănători pentru semănat direct cu capete de frezare rotative (utilajul numit Seed-Exactor era o semănătoare al cărei principiu de funcționare era unul neconvențional: o freză orizontală tăia stratul superior al solului și, în timp ce pământul era încă în aer, semințele erau plasate sub acesta, fiind ulterior acoperite de solul care cădea. n. r.). La acea vreme, pe piață nu existau astfel de mașini. Noi făceam mult semănat direct în fermele noastre și aveam nevoie de soluții adaptate. Așa au apărut primele semănători, unele acționate cu freze rotative.
Marii fermieri au fost cei care au venit cu ideile pentru a construi mașinile care îi ajută să recolteze, să pregătească și, bineînțeles, să întrețină culturile după recoltare?
Philipp: Da, fără îndoială. Noi înșine provenim dintr-o exploatație mare, prin urmare, am fost întotdeauna conștienți de problemele cu care se confruntă fermele mai mari. Și, bineînțeles, am făcut întotdeauna schimb de idei cu mulți fermieri. Acest lucru duce în mod natural la idei noi. Și toate acestea sunt globale, desigur.
Așadar, echipamentele sunt construite practic în funcție de nevoile fermierilor, fie la scară mare, fie la scară mică?
Philipp: Nu doar în ceea ce privește nevoile lor, ci și în funcție de ideile noastre despre cum vrem să contribuim la viitorul agriculturii.
Există o rețetă a succesului?
Philipp: Da, cheia succesului este, în cele din urmă, orientarea către client. Este esența. Asta înseamnă că trebuie să ai contact cu fermierii, să fii aproape de probleme – acesta este, cu siguranță, unul dintre cele mai importante aspecte.
Europa vrea să devină verde, cum vedeți această problemă din perspectiva dumneavoastră?
Philipp: Green Deal-ul a fost, în cele din urmă, ajustat. Cea mai mare parte a agriculturii este deja verde, iar Europa a învățat să abordeze acest subiect cu mai multă obiectivitate. Acest lucru ne ajută, în mod natural, să atingem obiectivele propuse.
Privind în urmă, ați mai începe acest business în familie?
Philipp: Absolut, pentru că a funcționat excepțional.
Elke: Pentru că suntem noi înșine pasionați de agricultură.
A fost un avantaj că ați fost fermier?
Philipp: Nu a fost doar un avantaj, ci o condiție de bază.
Care ar fi cea mai mare bucurie pentru dumneavoastră?
Philipp: Ca afacerea să rămână în familie și să fie dusă mai departe de următoarea generație. Suntem deja în acest proces. Suntem patru acționari și avem, în total, 13 copii. Primii patru sunt deja implicați în companie – trei băieți și o fată. Și vor urma și alții.
Aveți vreun regret?
Philipp: Nu.
Ați pus vreodată munca mai presus de familie?
Elke: (râde și răspunde în locul lui) Întotdeauna! Dar n-am avut niciodată un moment în care asta să fi fost o problemă.
Asta pentru că l-ați înțeles și l-ați susținut.
Elke: Da.
Philipp: Compania a fost întotdeauna o prioritate.
Elke: Noi, când ne-am căsătorit, am decis amândoi că firma o să fie primul nostru țel în viață.
Philipp: Dar dacă există probleme ocazionale în cadrul familiei, familia trebuie să se controleze în acel moment.
Elke: Și nu au fost niciodată mari probleme în familie. Avem trei copii adulți acum. Am fost binecuvântați și n-am avut niciodată probleme așa mari, ca să nu le putem rezolva.
Cum v-ați întâlnit?
Philipp: La studii, la Mannheim, ca studenți.
Elke: Eu studiam psihologia. Locuiam în Baden-Württemberg, dar studiam în Mannheim.
Ce vă mai doriți pentru viitor?
Philipp: Sunt mulțumit. Dacă putem continua așa, este suficient pentru mine.
Articol de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2026Abonamente, AICI!