Desființarea ANZ poate ruina sectorul zootehnic românesc
Mâine, 24 februarie 2026, Sindicatul Liber Ameliorarea va participa la ședința Comisiei pentru Agricultură, Dezvoltare Rurală și Industrie Alimentară din Senat, unde se află în dezbatere Legea nr. 11/2026 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92 din 30 decembrie 2025, act normativ care modifică și completează Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 85/2024 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Reprezentanții angajaților Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” (ANZ) vor susține, în cadrul dezbaterilor, argumentele care justifică menținerea instituției ca structură unitară cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Argumente pentru menținerea ANZ
-
Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 85/2024 a fost propusă desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie. Ulterior, Parlamentul României, în exercitarea rolului său constituțional de autoritate legiuitoare, a adoptat Legea nr. 314/2024, prin care a abrogat expres articolul referitor la desființarea ANZ, consfințind astfel menținerea acesteia ca organism de referință al zootehniei românești;
-
Agenția a fost deja supusă unui proces de reorganizare în conformitate cu Legea nr. 296/2023, în urma căruia au fost desființate 47 de posturi, reprezentând aproximativ 19% din totalul posturilor ocupate;
-
ANZ este o agenție desemnată prin legislația în vigoare ca autoritate competentă în sectorul zootehnic. De asemenea, toate statele membre ale Uniunii Europene dispun de organisme similare, cu atribuții în domeniul ameliorării și reproducerii animalelor;
-
Desființarea ANZ și transferul fragmentat al atribuțiilor și al personalului către MADR și către structuri subordonate acestuia (DAJ) riscă să producă efecte contrare obiectivului declarat de debirocratizare și simplificare administrativă;
-
În ultimii 15 ani, au fost investite sume considerabile pentru consolidarea zootehniei românești și alinierea la normele europene. Bazele naționale de date coordonate și gestionate de Agenția Națională pentru Zootehnie au o structură unitară la nivel național. Desființarea Agenției ar putea conduce la pierderea acestor baze de date unice și specifice;
-
Desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie ar impune modificarea unui amplu pachet legislativ național (legi, ordonanțe, hotărâri și ordine), notificarea Comisiei Europene, regândirea mecanismelor de audit și reorganizarea activităților curente. Toate acestea ar putea genera un blocaj instituțional pe termen lung, cu efecte directe asupra programelor destinate fermierilor, aplicării legislației și îndeplinirii angajamentelor României privind implementarea normelor și regulamentelor europene.
„În demersul de susținere a menținerii Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”, angajații beneficiază de sprijinul mediului academic, inclusiv al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, al facultăților de zootehnie din cadrul universităților de științe agricole, precum și al asociațiilor crescătorilor de animale”, subliniază Ion Roșu, președintele Sindicatului Liber Ameliorarea.
Reamintim că, același ministru al Agriculturii, Florin Barbu, prin toamna lui 2023 a mai inițiat un proiect pentru reorganizarea structurilor din subordinea MADR. Și acel proiect, și cel prezent, par făcute pe genunchi, nicidecum gândite conform realității. Vă invităm să citiți un editorial publicat la acea vreme: „Șefu`, aveți o scamă!”.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Norofert: Acord pentru achiziția a 60% din Expert Agribusiness
Norofert Group, producător de inputuri organice și furnizor de biotehnologie pentru agricultură, anunță semnarea unui acord ce vizează preluarea pachetului majoritar al producătorului de semințe Expert Agribusiness, companie care activează în județul Călărași, la Fundulea.
Norofert a semnat un acord pentru achiziția a 60% din Expert Agribusiness SRL, companie cu peste 20 de ani de experiență în cercetarea și producția de semințe cu genetică românească. Tranzacția are o valoare de 100.000 euro și va fi achitată integral până în decembrie 2026.
Expert Agribusiness deține peste 17 brevete pentru porumb, floarea-soarelui, grâu și orz și a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 9,6 milioane lei și un profit net de 0,25 milioane lei.
„Integrarea acestei expertize ne permite să aducem în portofoliu genetică românească adaptată fermierilor locali. Preluarea pachetului majoritar al companiei Expert Agribusiness marchează un pas strategic important în consolidarea Norofert ca platformă integrată de soluții agricole sustenabile pentru fermieri. Expertiza în cercetare și multiplicare de semințe a doamnelor Mariana Olteanu și Georgeta Dicu reprezintă fundamentul pe care se bazează creșterea accelerată din următorii ani”, a declarat Vlad Popescu, președintele Consiliului de Administrație al Norofert Group.
Prin această achiziție, Norofert își extinde portofoliul către fermierii mici și mijlocii, integrează genetică românească în oferta sa tehnologică și optimizează costurile prin mutarea producției semincere la ferma din Zimnicea, unde operează 1.000 ha cu infrastructură modernă de irigații și tehnologii avansate.
Grupul Norofert a fost fondat în anul 2000 de către familia Popescu. Cu un mix de linii de afaceri, Norofert a dezvoltat în ultimii ani capacități proprii de producție atât în aria inputurilor, cât și de farming agricol, linii care vor cunoaște dezvoltare în următorii ani. Cu 85 produse în portofoliu, compania se adresează atât fermierilor din agricultura convențională, cât și din cea ecologică, cu o nișă nouă a produselor convenționale lichide, cu cerere tot mai mare. Din 2020, compania este listată la Bursa de Valori București pe piața AeRO, iar din octombrie 2021 acțiunile Norofert sunt incluse în indicele BETAeRO.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agricultura românească, împovărată
Dan Hurduc, unul dintre cei mai experimentați antreprenori din agribusinessul românesc, administrează compania Evel‑H, o societate cu capital românesc înființată în 1999. Aceasta s‑a dezvoltat de la o firmă de consultanță în biotehnologii la o afacere agricolă semiintegrată, specializată în exploatarea terenurilor agricole și în servicii de automatizare a silozurilor, condiționare și depozitare a cerealelor și oleaginoaselor, în prezent având în exploatare 2.200 de hectare în județul Vaslui. Cu Dan Hurduc, fermier și președinte al Clubului Fermierilor Români, am abordat cam întreaga problematică a agriculturii momentului.
„Niciun politician nu s-a aplecat cu seriozitate asupra problemelor sectorului agroalimentar.”
Dan Hurduc: Am început anul 2026 în funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, un mandat care demarează cu responsabilitate şi vine într-un moment greu pentru fermieri. De fapt, în ultimii cinci ani putem spune că mai toate momentele în afară de 2021 au fost grele pentru fermieri, momente care într-un fel sau altul, chiar dacă este greu, fermierii trebuie să-și continue activitatea. Spun cu responsabilitate, pentru că organizația noastră întotdeauna a venit cu acţiuni fundamentate, şi în acest mandat îmi propun, pe lângă continuarea politicilor Clubului care au fost până acum, şi cu anumite acţiuni specifice zonei în care activez, Moldova. Că, de fapt, rotaţia preşedinţilor se face ca fiecare membru din Consiliul director şi acum din Consiliul naţional de coordonare să vină cu probleme specifice din zona lui. România este o ţară mare, cu probleme destul de diverse. De aceea este important ca fiecare preşedinte să aducă problemele din zona lui şi, într-un fel, noi ca o asociaţie de reprezentare, ca un ONG, nu putem decât să le aducem în atenţia decidenţilor şi doar politicul decide. De multe ori, factorii politici, decidenţii, nici măcar nu se apleacă asupra problemelor sectorului şi nu sunt puține momentele în care credem că vorbim degeaba. Dar datoria noastră credem că este să continuăm să aducem problemele în atenţie, dar să venim și cu soluţiile care ar face ca sectorul să fie profesionalizat.
Care sunt priorităţile dvs. în acest mandat, 1 ianuarie – 1 iulie 2026?
Dan Hurduc: Am avut proiecte strategice majore ale Clubului în perioada anterioară, şi cele mai importante pe care le-am adus în atenţie s-au referit la reducerea deficitului balanţei comerciale a produselor alimentare. Am avut noi mecanisme de finanţare a fermierilor, adoptarea unui mecanism sau a unor mecanisme de gestionare a riscurilor climatice şi de piaţă, şi nu în ultimul rând digitalizarea agriculturii. Dar, cel mai important obiectiv este reprezentarea activă şi constantă a intereselor fermierilor prin luări de poziţii, prin aducerea în atenţie a problemelor.
Să nu uităm că din 2027 Politica Agricolă Comună se schimbă. Există o propunere de PAC nu tocmai favorabilă fermierilor şi vrem să o dezbatem cu fermierii, prin organizarea de conferinţe pe regiuni. În aceste șase luni vom avea conferinţele Clubului în fiecare regiune, în cadrul cărora vom discuta cu fermierii provocările care sunt propuse în noua PAC, care nu sunt în avantajul fermierilor. Pe lângă scăderea bugetului, pe lângă cumularea fondurilor pentru agricultură cu fondurile de coeziune, sunt destul de multe probleme, iar fermierii nu sunt atât de conştienţi că problemele vin. Cum a apărut şi acum acordul Mercosur şi dintr-o dată este foarte multă emoţie în piaţă şi toată lumea discută de Mercosur, o parte din politicieni plâng pe umerii fermierilor că „ce fac fermierii”, dar întotdeauna când am avut discuţii, în ultimii trei ani, noi, Clubul Fermierilor, am avut poziţii destul de tranşante vizavi de adoptarea acestui acord Mercosur. Am venit cu fundamentări că acordul impactează agricultura României, dar practic nu ne-a ascultat nimeni şi probabil nici în continuare nu o să ne asculte. Chiar dacă oarecum acordul era previzibil că o să fie adoptat, ne-am fi dorit ca reprezentanţii Guvernului, ai Ministerului Agriculturii şi chiar ai Administraţiei Prezidenţiale, ai Ministerului Economiei să ne solicite măcar o analiză de impact, în care să vadă cum va fi afectată agricultura României şi la ce nivel de cost va fi impactată, şi dacă nu puteam să evităm semnarea acordului, măcar imaginam nişte mecanisme de protecţie, care ar fi făcut ca toată munca din ultimii ani şi toţi banii din PAC să nu se ducă pe apa sâmbetei.
Poziția României este unică în Europa faţă de a celorlalte state, iar noi ar fi trebuit să ţinem cont de lucrul acesta. România a fost cea mai impactată ţară de fenomenul Ucraina, țara noastră a dus greul, chiar mai mult decât Polonia, a dus greul cerealelor care au tranzitat România şi care au rămas aici. Decapitalizarea fermierilor se trage și de la fenomenul în care cerealele au scăzut timp de un an jumătate foarte mult, ne-au invadat mărfurile ucrainene, ne‑au scumpit logistica, ne-au preluat şi piaţa internă şi atunci nu aveam cum să rezistăm decât prin noi împrumuturi la bancă. Şi aceste noi împrumuturi duc la grad mare de îndatorare, iar acum fermierii nu mai au loc să ia împrumuturi pe termen scurt, capital de lucru, că gradul de îndatorare nu le permite. Singura modalitate ar fi mecanisme noi de finanţare, prin care creditele să meargă pe termen mediu şi lung. Când a fost vorba de compensaţii, UE ne-a acordat în primă fază în jur de 25 de milioane de euro, după aceea 45 de milioane de euro, la o pierdere pe care noi am estimat-o la 3-4 miliarde de euro la nivelul întregii agriculturi româneşti. Or, să vii cu o compensare de 24-45 milioane de euro este o glumă care ne face să credem că mecanismele de protecţie la nivelul acordului Mercosur vor fi la fel de eficiente. Tocmai de aceea România ar fi trebuit să voteze poate împotriva acordului, pentru că nu eram pregătiţi, pentru că am mai preluat un şoc pe care l-am preluat pentru toată Uniunea.
Franţa şi Polonia, ţări eminamente cu agricultură puternică, s-au opus acordului UE - Mercosur, şi chiar cu industrie mai mare ca noi, de exemplu Polonia nu are deficit de balanţă comercială, chiar are plus, şi atunci dacă aceste țări au spus „nu”, în condiţiile în care pot fi favorizate de acord, noi am spus „da”, fără să avem o discuţie la nivel de asociaţii din cadrul sectorului, în care să vedem sau măcar să ştim impactul. Considerăm o lipsă de responsabilitate. Agricultorii nu sunt milogi, așa cum ne cataloghează unele televiziuni generaliste. Sunt discuţii în piaţă că putem să luăm produse alimentare mai ieftine. Ce este mai ieftin nu înseamnă și mai bun. Dacă tot clamăm decarbonizarea agriculturii, dacă tot clamăm o mulţime de probleme de mediu, că vrem să mâncăm sănătos, că vrem să fim într-un mediu curat şi toate aceste aspecte să le facă agricultorul, şi când e vorba de alte discuţii, agricultorii au subvenţii şi cer o grămadă de bani. Poziţiile acestea sunt total neprofesioniste şi nu fac bine, sunt într-o zonă de tip politicianism, de tip demagog. Politicienii care în general sunt în opoziţie şi sesizează o problemă pe care ar putea-o specula, acum plâng pe umerii agricultorilor, ceea ce noi, Clubul Fermierilor, nu accesăm opinii politice şi nu ne interesează la nivel politic, dar niciunul dintre politicieni, nici dintre cei de la guvernare şi nici dintre cei din opoziţie, nu s-a aplecat cu seriozitate asupra problemelor sectorului agroalimentar românesc.
Doi din trei fermieri sunt la limită cu gradul de îndatorare
Finanțarea este în acest moment o mare greutate pentru agricultorii din România. Ce soluții are Clubul Fermierilor Români la această problemă?
Dan Hurduc: Noi tragem un semnal de alarmă şi aducem în atenţia decidenţilor politici că sectorul este împovărat, că niciodată sectorul agroalimentar nu a avut un grad de îndatorare atât de mare. Așadar, problema numărul unu, pe lângă problemele climatice, pe lângă crizele internaţionale, concurenţa neloială internaţională, cea mai mare problemă a sectorului este lipsa finanţării. Pentru că fermierii nu se mai pot finanţa pentru capital pe termen scurt, nu mai pot accesa finanţări, că au un grad mare de îndatorare.
Ne dorim să găsim împreună cu Ministerul Agriculturii sau cu Guvernul soluţii de finanţare pe termen mediu şi lung. Soluţiile pe termen mediu şi lung pot aduce o gură de oxigen în ecuaţia aceasta a capitalului de lucru în agricultură. Eu estimez că doi din trei fermieri sunt la limită cu gradul de îndatorare, deci 70% din sector are gradul de îndatorare care nu mai permite să acceseze capital de lucru pe termen scurt. Acest moment face ca finanţatorii, ştiind lucrul acesta, să-şi reducă expunerile pe agricultură. O soluție ar fi creditele sindicalizate, ar fi creditele analizate la nivel total al antreprenorilor din agricultură şi să meargă pe credite pe termen lung şi mediu, cu oarecare garanţii guvernamentale. Fermierii nu reuşesc să treacă la nivelul următor. Cauzele le știm, situația climatică din ultimii patru ani, fenomenul Ucraina, iar acum acest acord Mercosur. Toate astea îndepărtează finanţatorii de sector. Noi acum atragem atenţia că sunt probleme în sector, dar finanţatorii, când ştiu că în acest moment preţurile vor scădea şi randamentele nu sunt cele scontate, o să fie şi mai greu în agricultură. Prin urmare, soluţiile sunt creditele cu scadenţe pe termen mediu şi pe termen lung, dar fermierii nu pot convinge singuri finanţatorii să vină cu soluţii pe termen mediu şi lung. Trebuie instrumente financiare realizate de autorităţi. Altfel, vorbim ca să vorbim. De regulă, noi, organizaţiile profesionale, nu putem decât să vorbim şi să aducem în atenţie. Nu noi hotărâm, nu noi decidem, totul este la latitudinea politicului.
Clubul Fermierilor Români vrea să dezvolte parteneriate strategice, instituţionale cu decidenţi la nivel naţional, la nivel european, cu mediul academic, cu mediul universitar, ca soluţiile pe care le prezentăm să aibă o oarecare greutate, să fie filtrate şi să fie soluţiile pe care trebuie să mergem. Nu că spunem noi, sectorul, că avem nevoie de bani, dar sunt şi organizaţii din mediul universitar, din mediul academic, trebuie să strângem rândurile şi să încercăm să depăşim aceste etape, dacă ne dorim ca pe viitor să avem produse sănătoase sau o agricultură performantă.
Gestionarea riscurilor din agricultură
Cum gestionăm riscurile climatice? Zona în care aveți ferma este una afectată foarte mult de schimbările climatice. Sunt ani buni de când nu mai plouă în regiunea Moldovei, în Vaslui la dvs. vă luptați an de an cu seceta severă.
Dan Hurduc: De câţiva ani se încearcă găsirea unui mecanism de gestionare a riscului climatic şi a riscului de piaţă, nu doar a riscului climatic. Noi, Clubul Fermierilor, am avut întâlniri cu reprezentanţii asigurătorilor în care am încercat să-i convingem că putem să facem un mecanism de gestiune a riscului, asemănător cu cel de la locuinţe. Numai că, pentru a convinge asigurătorii, trebuie să intervină şi Ministerul Agriculturii şi eventual dintr‑o zonă guvernamentală, pentru că atunci când îşi calculează riscul la nivel naţional, asigurătorul nu e convins şi practic nici nu-şi doreşte să intre într-un asemenea mecanism, dacă acest mecanism nu este un business.
Avem discuţii cu reprezentanţii pe agricultură ai Băncii Mondiale, în care să facem un studiu prin care să demonstrăm că acest mecanism de gestionare a riscului ar fi fezabil. Vom demara un proiect-pilot prin care să demonstrăm dacă este fezabil sau nu un mecanism de gestionare a riscului, în care cât mai mulţi asigurători să facă parte din el. Pentru că un asigurător, dacă are de despăgubit mai mult de o dată la zece ani, el nu vine în parteneriat. Şi în discuţiile cu asigurătorii s-a dovedit că nu au un apetit atât de mare pentru acest mecanism de gestionare a riscului. Noi ne bazăm pe Ministerul Agriculturii, mai ales că sunt bani care sunt opriţi de la fermieri, pe hectar, tocmai pentru aceste riscuri. Un dezastru climatic la nivel naţional nu-l poate susţine nimeni. Este atât de mare, încât nicio societate de asigurare sau Guvernul nu-l poate susţine. De aceea este nevoie de expertiza asigurătorilor, de expertiza asociaţiilor de fermieri, de expertiza guvernamentală şi de sume din PAC.
Pentru că ați amintit de PAC, să vorbim puțin de viitoarea Politică Agricolă Comună, care, în propunerea Comisiei Europene, e mult schimbată comparativ cu cea de până acum.
Dan Hurduc: Propunerea Comisiei Europene este ca noua PAC, care va începe în 2027, să se schimbe substanţial. Adică, fondurile pentru agricultură să fie împreună cu fondurile de coeziune, ceea ce dezavantajează agricultura, bugetul să fie redus cu 15% şi să fie la comun cu bugetul fondurilor de coeziune, pretenţiile de mediu să rămână aceleaşi sau chiar să crească. Probabil această propunere de PAC mai are mult până va deveni regulament şi va trece. Avem un dublu standard. Comisia, pe de o parte, îşi doreşte în Europa să avem foarte multe lucrări pentru mediu, să avem o mulţime de acţiuni, să avem decarbonizarea agriculturii, să avem o mulţime de lucruri pe care doar fermierul să le facă, fără să fie remunerat…
O reducere a utilizării îngrăşămintelor, se interzic multe substanțe active din produsele pentru protecţia plantelor...
Dan Hurduc: Exact. Şi, totodată, avem acordul cu Mercosur. Noi ştim că ţările din Mercosur folosesc undeva la 12-13 kg de pesticide pe hectar, pe când în România suntem undeva la 0,8-2,8 kg/ha. Deci, standardul acesta dublu prin care fermierii europeni sunt obligaţi să respecte standardele de mediu, să aibă costuri crescute pentru a respecta acest standard de mediu şi într-un final de a avea producţii mai scăzute, vin în contradicţie cu acordurile pe care le semnează Comisia Europeană, şi în special cu Mercosur, în care or să vină poate produse agricole mai ieftine, dar care nu respectă niciun standard. Practic, consumatorul european are posibilitatea să cumpere produse ieftine şi cu probleme de siguranţă alimentară, iar fermierul european este falimentat pentru că el nu poate să producă la nivelul costurilor din zona Americii de Sud, unde avem precipitaţii de până la 2.000 litri pe metru pătrat, faţă de ce avem noi în Dobrogea sau în centrul Moldovei şi 200 litri sau sub 200 litri pe metru pătrat. Prin urmare, avem precipitaţii de zece ori mai multe, avem energie, în zonele din America de Sud energia este de două-trei ori mai ieftină decât în România, avem 1.500 de substanţe active în plus, care au fost dovedite şi eliminate din Codex-ul UE, pe care le folosesc şi automat sunt mai ieftine, şi atunci concurenţa este totalmente neloială. Probabil undeva, mai devreme sau mai târziu, lucrurile vor scăpa de sub control.
Tinerii sunt viitorul
Digitalizarea. Un alt subiect foarte important, iar dvs. cred că sunteți pionier în ceea ce înseamnă digitalizarea activităţilor din fermă.
Dan Hurduc: Da, schimbările climatice m-au determinat să digitalizez ferma. Noi, Clubul Fermierilor, prin programele noastre educative, punem un accent destul de mare pe digitalizare, ca fenomen de optimizare. Nu că e un moft sau că este la modă acum, noi privim digitalizarea ca un element sau ca un fenomen de scădere a costurilor. În momentul când ne digitalizăm, putem să atragem în agricultură şi tineri, adică resursă nouă, şi în acelaşi timp putem să optimizăm şi procesele în fermă. Acum au apărut utilaje destul de performante în care putem să facem o grămadă de lucruri asistate, pentru că nu mai este nici forţă de muncă, eficienţă ridicată şi noi considerăm că digitalizarea trebuie să continue şi facem şi eforturi în sensul acesta la Clubul Fermierilor.
„AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035”, un program național nou al Clubului Fermierilor Români. Despre ce este vorba mai exact?
Dan Hurduc: În cadrul acestui program naţional „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035” avem patru programe pilot, prin care am plecat cu acţiuni privind reducerea balanţei comerciale a produselor alimentare, noi mecanisme de finanţare, mecanismul de gestionare a riscurilor de climă şi piaţă şi digitalizarea. Aceste proiecte-pilot au făcut într-un final să elaborăm o strategie, cum să se dezvolte agricultura până în 2035 şi am înaintat-o decidenţilor. Dezvoltarea viitoare a agriculturii îşi găseşte piloni în cadrul acestei strategii. Dacă ne ţinem de strategie sau nu, este doar atributul politicului. Și s-a văzut că în ultima perioadă România nu a avut nicio coerenţă în acţiuni privind strategia de dezvoltare a agriculturii până în 2035. Ne-am luat doar după propunerile Comisiei, şi când vorbim câteodată de agricultura României, vorbim de ceva care este doar subvenţionat şi doar se duce în buzunarele fermierilor. Dar vedem acum că fermierii nu sunt capitalizaţi, dacă ar fi dus-o atât de bine în agricultură fermierii ar fi fost capitalizaţi, vedem aceste utilaje performante şi ne duce gândul că avem aceste utilaje, dar ele sunt luate pe credit şi, ca să poţi face faţă costurilor în UE nu poţi să o faci decât cu utilaje moderne şi cu tehnologii moderne. Deci pledăm pentru o agricultură modernă, dar când vedem că se desfăşoară la nivel înalt, considerăm că este suprafinanţată şi ar trebui să mai aducem şi din import produse agroalimentare.
Prin urmare, Clubul Fermierilor are acţiuni strategice, are viziune strategică pe termen mediu şi lung, ne ţinem de ea chiar dacă în această perioadă lucrurile nu sunt atât de favorabile şi este atât de multă emoţie în piaţă, încercăm să aducem la masă autorităţile naţionale, autorităţile europene, mediul universitar, mediul academic, parteneri strategici care pot contribui la dezvoltarea agriculturii.
Trebuie să amintim și proiectele educaționale derulate de Club.
Dan Hurduc: Proiectele educaţionale sunt în prim-plan şi le ducem mai departe. E vorba de „Tineri lideri pentru agricultură” şi „Antreprenor pentru agricultura 4.0”. Avem o latură educaţională pe lângă promovare şi reprezentare, continuăm deoarece considerăm că tinerii sunt viitorul şi al agriculturii, nu numai al omenirii.
Mai aveți acele think tank-uri Agrinnovator.
Dan Hurduc: Da, Agrinnovator înseamnă grupuri de lucru în care luăm un domeniu, îl analizăm cu atenţie şi se vine în cadrul grupului cu propuneri pentru acel domeniu şi, într-un final, ajungem la o strategie. Dar, cum mai spuneam şi mă repet, şi datorită emoţiei din piaţă acum, dacă cine ar trebui să audă şi să vadă nu ia în calcul aceste aspecte, nouă nu ne rămâne decât să ne continuăm activitatea. Atributul de dezvoltare şi de demarare, de acţiune este al politicului. Politica agricolă este făcută de Guvern şi de reprezentanţii Ministerului Agriculturii, în cadrul PAC, bineînţeles.
Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2026Abonamente, AICI!Intervențiile PD-02, PD-03 și PD-28, autorizate la plată
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în primele două zile de la demararea autorizării la plată a intervențiilor PD-02, PD-03 și PD-28, aferente Campaniei 2025, a fost autorizată suma totală de 126.903.573,46 lei.
Cuantumurile unitare ale plăților directe pentru cele trei intervenții sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 42/17.02.2026 pentru aprobarea cuantumului unitar al plăților directe aferente cererilor de plată depuse în anul 2025, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă prin intervențiile din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128/2026.
-
Intervenția/pachetul PD-02 Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii (CRISS) este în valoare de 53,5212 euro ha/cap animal/UVM, după caz.
-
Intervenția/pachetul PD-03 Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri (CIS-YF) este de 46,6676 euro ha/cap animal/UVM, după caz.
-
Intervenția/pachetul PD-28 Menținerea de zone neproductive și/sau înființarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile este în cuantum de 32,9366 euro ha/cap animal/UVM, după caz.
Reamintim că, pentru Campania 2025, plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 5,0806 lei/euro.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Solurile Europei se degradează „invizibil”
Un sondaj realizat la nivel european în cadrul proiectului InBestSoil arată că, deși gradul de conștientizare a provocărilor legate de sănătatea solului este ridicat în rândul administratorilor de terenuri, fermierilor și cercetătorilor, evaluarea și gestionarea sănătății acestuia se bazează în mare măsură pe indicatori vizuali și pe surse fragmentate de informații. Rezultatele evidențiază necesitatea unor abordări mai integrate privind managementul sănătății solului, care să combine cunoștințele științifice cu instrumente practice adaptate contextului local.
Sondajul InBestSoil a analizat practicile actuale de gestionare a solului, legătura acestora cu sănătatea solului, precum și impactul economic și social asociat. Participanții au reprezentat mai multe țări europene, inclusiv Spania, Italia, Franța, Lituania, Letonia, Croația, Țările de Jos, Elveția și Regatul Unit. Printre respondenți s-au numărat cercetători (45%), fermieri și silvicultori (22%), precum și alți actori implicați în gestionarea terenurilor și elaborarea politicilor publice.
Două treimi dintre respondenți au declarat că au identificat probleme legate de sănătatea solului pe terenurile pe care le administrează sau cu care lucrează. Aceste probleme sunt cel mai frecvent detectate prin schimbări vizibile în structura și aspectul solului, urmate de semne de eroziune și reducerea biodiversității. În același timp, 60% dintre respondenți au evaluat solul ca fiind în stare bună, ceea ce sugerează o discrepanță între percepția asupra sănătății solului și existența unor procese de degradare subdiacente.
„Observăm un nivel ridicat de conștientizare a importanței sănătății solului, dar și o lipsă de metode coerente pentru a o evalua și gestiona în mod sistematic. Această discrepanță între percepție și evaluarea bazată pe dovezi este exact punctul în care InBestSoil își propune să intervină, conectând cunoștințele științifice cu practicile reale de gestionare a terenurilor”, precizează Andrés Rodríguez Seijo, cercetător și coordonator al proiectului InBestSoil la Universitatea din Vigo.
Provocările legate de apă au fost cele mai frecvent menționate în ceea ce privește sănătatea solului, problemele legate de retenția apei și drenaj afectând aproximativ două treimi dintre respondenți. Compactarea solului și problemele legate de aciditatea sau alcalinitatea solului au fost, de asemenea, semnalate pe scară largă, evidențiind constrângerile structurale și chimice care pot limita productivitatea și reziliența, în special în condițiile schimbărilor climatice.
Sondajul arată că multe practici agricole sustenabile sunt deja utilizate. Rotația culturilor este aplicată pe scară largă, iar o parte semnificativă dintre respondenți declară că utilizează tehnici de cultivare redusă și culturi de acoperire. Cu toate acestea, diferențele dintre răspunsurile spontane și cele sugerate indică faptul că nivelurile de implementare și înțelegerea acestor practici variază. În timp ce aproximativ două treimi dintre respondenți folosesc îngrășăminte organice, în majoritatea cazurilor nu sunt utilizate îngrășăminte chimice. Acolo unde sunt folosite îngrășăminte chimice, produsele pe bază de azot domină și sunt adesea utilizate în mod regulat.
Din perspectivă economică, adoptarea practicilor organice și ecologice poate duce la randamente mai mari și la stabilitate, încurajând administratorii de terenuri și fermierii să observe beneficiile concrete ale investițiilor în sănătatea solului. Aproape trei sferturi dintre respondenți au raportat fie o creștere a costurilor de producție, fie nicio schimbare sesizabilă a acestora după adoptarea practicilor organice și ecologice, care pot conduce la recolte mai bogate și la stabilitate.
„Sondajul confirmă că investițiile în sănătatea solului nu reprezintă doar o necesitate de mediu, ci și o decizie economică. Chiar și atunci când costurile nu scad imediat, solurile mai sănătoase contribuie la reziliență, productivitate și viabilitate pe termen lung, aspecte care devin din ce în ce mai esențiale în contextul presiunilor climatice. În plus, acestea pot contribui activ la dezvoltarea unor modele de afaceri mai sustenabile și adaptate provocărilor viitoare”, arată Andrés Rodríguez Seijo.
Sursele de cunoaștere și informare rămân fragmentate, majoritatea respondenților bazându-se pe reviste academice și resurse online. Deși aproximativ două treimi dintre respondenți se declară moderat sau foarte încrezători în cunoștințele lor privind bunele practici pentru sănătatea solului, bariere semnificative - precum constrângerile economice, sprijinul instituțional limitat și lacunele de cunoaștere - pot împiedica o adoptare mai largă. Abordarea acestor bariere prin formare specifică, finanțare și sprijin politic poate consolida implicarea părților interesate și implementarea unor abordări de management integrat.
Per ansamblu, sondajul InBestSoil subliniază faptul că instrumentele accesibile și învățarea colaborativă sunt esențiale pentru a le permite părților interesate, cercetătorilor, fermierilor și factorilor de decizie să îmbunătățească gestionarea solului la nivel european.
*****
Proiectul InBestSoil, condus de Universitatea din Vigo (Spania) și coordonat de cercetătorul Andrés Rodríguez Seijo, a început în ianuarie 2023. Prin utilizarea unui model de afaceri inovator, obiectivul InBestSoil este de a crea un cadru pentru investiții în conservarea și restabilirea sănătății solului prin dezvoltarea unui sistem de evaluare economică a serviciilor ecosistemice oferite de solul sănătos și încorporarea acestuia în modele de afaceri și stimulente. Acest lucru permite organizațiilor publice și private să elaboreze strategii cu părțile locale interesate și să lucreze în mod colectiv pentru a furniza politici UE, furnizând date, dovezi, instrumente și modele pentru a evalua modul în care investițiile în sănătatea solului pot contribui la tranziția către o rezistență durabilă și pe termen lung a solului. Proiectul se derulează pe o durată de 48 de luni, având un buget de peste cinci milioane de euro, finanțat de Uniunea Europeană prin programul Horizon Europe. Acesta implică 20 de parteneri din 10 țări cu profiluri foarte diferite - universități, întreprinderi mici și mijlocii, consultanță, fermieri, ONG-uri și alte entități.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Finanțarea, prioritatea Clubului Fermierilor în 2026
Pe 12 februarie 2026, în județul Brăila, Conferința Regională Sud-Est a Clubului Fermierilor Români a reunit peste 250 de participanți: fermieri, reprezentanți ai autorităților și instituțiilor financiare, lideri economici de pe întregul lanț valoric agroalimentar și ai industriilor conexe agriculturii, pentru a contura viitorul agriculturii românești.
Clubul Fermierilor Români a organizat la Baldovinești - Brăila cea de-a patra conferință din seria AGRI4FUTURE România: Obiectiv 2035. Evenimentul a constituit o platformă de consultare directă cu fermierii din Regiunea Sud-Est, cu privire la reforma Politicii Agricole Comune post-2027, instrumentele de finanțare disponibile și provocările de competitivitate ale sectorului agricol românesc în deceniul următor.
Campania națională de consultare AGRI4FUTURE se desfășoară în perioada noiembrie 2025 – aprilie 2026 și cuprinde zece conferințe regionale, patru dintre acestea, Moldova-Nord, Sud-Muntenia, Banat-Vest și Sud-Est, confirmând interesul a peste 650 de lideri din sectorul agroalimentar, sectorul public și industrii conexe agriculturii. Concluziile și propunerile formulate în cadrul acestor evenimente sunt integrate în documentele de poziție ale Clubului Fermierilor Români transmise Comisiei Europene, Parlamentului României și Ministerului Agriculturii.
Seria conferințelor regionale AGRI4FUTURE România: Obiectiv 2035 continuă pe 5 martie 2026 la Brașov, cu Conferința Regională Centru.
Provocările PAC post-2027
Dezbaterea privind Politica Agricolă Comună post-2027 a evidențiat amploarea provocărilor cu care se va confrunta sectorul. Propunerea actuală a Comisiei Europene pentru PAC 2028–2034 prevede o alocare cu 17,6% mai mică față de bugetul PAC în vigoare. Față de 2020, reducerea reală depășește 38%, iar valoarea economică reală a finanțării agricole va fi, la finalul anului 2034, cu 54% mai mică decât cea din 2020. Clubul Fermierilor Români a prezentat un bilanț al implicării directe în procesul de reformă: peste 16 ajustări de reglementare obținute prin contribuțiile fermierilor membri în cadrul PNS 2023–2027.
„Rolul nostru, al Parlamentului, este să ducem mai departe punctele de vedere pe care fermierii le transmit Clubului, iar Clubul le transmite acolo unde este cu adevărat nevoie. Am susținut clar, inclusiv printr-un proces-verbal adoptat în plenul Senatului, că cei doi piloni ai PAC trebuie menținuți. Agricultura, alături de siguranța alimentară și securitatea militară, face parte din securitatea națională”, a spus Sebastian Cernic, președintele Comisiei pentru Agricultură din Senatul României.
Senatorul Sorin Moise a ținut să precizeze că județul Brăila are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri de irigații din țara noastră, fiind un avantaj construit în ani de investiții europene. „Dar infrastructura singură nu construiește competitivitate. Ceea ce lipsește este integrarea: de la producție la procesare, de la procesare la piață. Fermierii din această regiune au capacitatea să facă pasul următor. Rolul meu, în Comisia pentru Agricultură a Senatului, este să mă asigur că legislația le deschide calea, nu le-o blochează”, a subliniat Sorin Moise.
Rectorul Universității Dunărea de Jos Galați, prof. univ. dr. Marian Barbu, a precizat: „Universitatea Dunărea de Jos Galați este una dintre puținele instituții academice din România care formează specialiști în întregul lanț al industriei alimentare — de la materia primă la produsul finit. Avem laboratoare, avem cercetare aplicată, avem oameni. Ce avem nevoie este de un parteneriat real cu mediul de afaceri din agricultură. Inițiative precum AGRI4FUTURE sunt exact contextul în care universitatea și fermierii pot construi împreună soluțiile pe care politicile publice nu le pot genera singure”.
Agricultura, cel mai riscant sector în 2026
Finanțarea agriculturii a reprezentat cea mai densă sesiune a conferinței. România înregistrează cel mai mare deficit de finanțare agricolă din Uniunea Europeană, estimat la 11,43 miliarde de euro, din care aproximativ patru miliarde de euro sunt asociate exclusiv tinerilor fermieri.
Pe fondul retragerii progresive a băncilor comerciale din sector și al restricționării creditelor comerciale acordate de furnizorii de inputuri, Banca Națională a României, în raportul de riscuri sistemice publicat în decembrie 2025, a identificat agricultura drept cel mai riscant sector din economie în perspectiva anului 2026.
Conferința a propus soluții concrete: instrumentul de garantare de portofoliu al Băncii de Investiții și Dezvoltare, funcțional prin zece bănci partenere cu un plafon de 1,3 miliarde de euro până la finalul anului 2026, modelul de co-finanțare sindicalizată pentru investiții pe termen lung și mecanisme de reechilibrare bilanțieră pentru fermele aflate în dificultate.
„Termenul de subvenție trebuie eliminat din vocabularul public. Nu sunt ajutoare, sunt compensări pentru aplicarea unor măsuri care reduc competitivitatea în agricultură. Schimbând mentalitatea, schimbăm și modul în care oamenii din politică și administrație privesc lucrurile. Tema finanțării este prioritatea Clubului Fermierilor Români în 2026, iar soluțiile pe care le construim împreună cu instituțiile financiare trebuie să răspundă concret acestui deficit”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.
Digitalizarea agriculturii
Sesiunea dedicată transformării digitale a adus în prim-plan inițiative cu impact imediat: Portalul Unic al Fermierilor – proiect APIA cu contract semnat în iulie 2025 și digitalizare integrală preconizată pentru 2027; Academia de Digitalizare în Agricultură lansată în parteneriat de CFRO și Bayer, precum și participarea APIA la proiectul european AgriData Value, o platformă de monitorizare a datelor agricole în timp real.
Un studiu de caz notabil a fost prezentat de fermierul Alin Luculeasa din Vaslui, câștigătorul premiului întâi la Parlamentul European pentru cea mai digitalizată fermă din Uniunea Europeană, o recunoaștere construită pe zece ani de investiții graduale în imagini satelitare, drone, stații meteo și inteligență artificială, cu scopul inițial de a reduce costurile operaționale.
„Prioritățile noastre pentru perioada imediat următoare sunt bugetul, tehnologia și reglementarea dronelor agricole, un proiect de lege aflat acum la Camera Deputaților. Sunt 19 state OCDE care folosesc deja dronele în agricultură. Digitalizarea și reînnoirea generațională sunt direcțiile pe care Parlamentul și Ministerul trebuie să se focuseze”, a punctat Adrian Pintea, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Lanțul valoric agroalimentar
Ultima sesiune a conferinței a vizat competitivitatea lanțului valoric agroalimentar și a introdus în dezbatere un model de valorificare a produsului românesc, articulat pe trei direcții: un sistem de certificare națională în trei trepte – de la «Produs în România» la 100% ingrediente românești; o rețea de branduri regionale dezvoltate în parteneriat cu Agențiile de Dezvoltare Regională, precum și accelerarea înregistrării produselor cu Denumire de Origine Controlată, categorie în care România deține cel mai mic portofoliu din Uniunea Europeană.
Evenimentul din județul Brăila a beneficiat de participarea unor personalități de prim rang din mediul politic, diplomatic, instituțional și financiar, printre care Achim Irimescu - ministru plenipotențiar la Reprezentanța României pe lângă Uniunea Europeană (intervenție din Bruxelles), Adrian Pintea - secretar de stat MADR, Sebastian Cernic - președintele Comisiei pentru Agricultură a Senatului României, Sorin Moise - senator (Comisia pentru Agricultură), Jabbar Kanani - președinte Agricover Holding și membru în Consiliul Director al CFRO, Teodora Petre - director executiv al Băncii de Investiții și Dezvoltare, Dragoș Porojan - director executiv Corporate BCR și Adina Păsărel - Senior Agriculture Specialist la Banca Mondială.
Mai mult, s-au desfășurat întâlniri de lucru între conducerea Clubului, membrii Consiliului Național de Coordonare și fermieri cu autoritățile locale (Francisk Iulian Chiriac - președintele Consiliului Județean Brăila, Iulian Timoftei - prefectul județului Brăila, Dragomir Viorel Marian - primarul orașului Brăila, precum și directorul general AFIR - Adrian Chesnoiu).
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Asigurarea sănătății și productivității culturilor de cereale, o prioritate
Pe măsură ce peisajul agricol al României este tot mai influențat de schimbările climatice, asigurarea sănătății și productivității culturilor de cereale rămâne o prioritate pentru fermieri, cu impact direct asupra performanței lor la nivel european.
Date recente ale Comisiei Europene pentru 20251 arată că România este cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, cu peste 6,4 milioane de tone livrate, reprezentând aproximativ 33% din totalul fluxurilor intracomunitare de cereale și 3,5 milioane de tone de grâu. În plus, Comisia Europeană estimează că producția totală de cereale a României în anul agricol 2025–2026 va depăși 23 de milioane de tone, în creștere cu aproximativ 17% față de sezonul precedent. Astfel, strategiile preventive de management al bolilor devin esențiale pentru protejarea producției și a poziției competitive a României pe piața UE.
Protejarea performanței agricole a țării necesită culturi capabile să reziste unei presiuni a bolilor în stadii mai timpurii și cu intensitate mărită, mai ales în contextul în care toamnele mai lungi, temperaturile mai ridicate și vremea imprevizibilă creează condiții favorabile pentru apariția mai timpurie și răspândirea mai rapidă a făinării. Pentru a gestiona această provocare, unul dintre cele mai eficiente instrumente disponibile fermierilor este proquinazidul, o moleculă specializată care a redefinit modul în care sunt protejate culturile de cereale împotriva făinării.
Prin modul său unic de acțiune preventiv, proquinazidul, dezvoltat de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, acționează înainte ca boala să se instaleze, rămânând eficient și la apariția primelor simptome și oferind o protecție de lungă durată. Molecula inhibă germinarea sporilor și oprește dezvoltarea fungilor, țintind făinarea și alți agenți patogeni. Această intervenție timpurie menține frunzele sănătoase pentru mai mult timp, ajutând cultura să își păstreze o productivitate ridicată și să își atingă potențialul maxim de producție.
Eficiența Verben™, recunoscută de fermieri
Pentru a sprijini fermierii într-un context al bolilor în continuă evoluție, Corteva a lansat în România, în 2022, Verben™, un fungicid care combină într-o formulare complementară punctele forte ale proquinazidului și protioconazolului. Prin proquinazid, Verben™ oferă o barieră preventivă puternică ce oprește făinarea înainte ca aceasta să se instaleze, în timp ce protioconazolul adaugă o componentă curativă și cu spectru larg, vizând o gamă extinsă de agenți patogeni fungici încă din primele stadii de creștere. Acționând împreună, cele două substanțe active asigură un control complet și fiabil al bolilor și consolidează strategiile responsabile de management al rezistenței. Astfel, pentru fermieri, proquinazidul devine un avantaj esențial într-un climat în care presiunea patogenilor apare mai devreme, persistă mai mult și este tot mai imprevizibilă.
Eficiența proquinazidului Corteva din Verben™ a fost recunoscută pe scară largă de fermierii care i-au experimentat direct beneficiile.
„Am ales Verben™ datorită acțiunii celor două substanțe active inovatoare, proquinazid și protioconazol, care ajută planta să lupte împotriva bolilor, în special făinarea. În plus, efectul curativ este impresionant, deoarece sinergia este foarte bună, rezultatul este foarte bun și surprinzător. Pot spune cu certitudine că va avea întotdeauna un loc în programele noastre de tratament la grâu, deoarece a răspuns constant pozitiv la toate provocările abordate după aplicările noastre”, ne-a împărtășit experiența sa de anul trecut fermierul Ciprian Eugen Balica - fermier din județul Vaslui (Mirba Oil SRL).
„Verben™, bazat pe molecula de proquinazid, a devenit indispensabil în strategia noastră de protecție a grâului. Acțiunea sa preventivă oprește bolile înainte ca acestea să se instaleze, iar fiabilitatea în primul tratament de primăvară ne oferă un start puternic în sezon. Produsul asigură un control excelent al făinării și septoriozei, două dintre cele mai dificile boli foliare cu care ne confruntăm, și menține constant frunzișul curat și pe deplin funcțional în etapele critice de creștere. Deoarece protejează atât de eficient suprafața frunzelor, cultura își menține o capacitate fotosintetică mai bună, ceea ce contribuie direct la o vigoare mai mare a plantelor și la o productivitate crescută. Chiar și în anii marcați de vreme imprevizibilă și presiune tot mai mare a bolilor, Verben™ ne-a ajutat să protejăm potențialul de producție pe întreaga noastră suprafață cultivată cu grâu”, a arătat Gabriel Novac Leca, director de Cercetare și Dezvoltare Agricost - Insula Mare a Brăilei.
Autor: ANDREI DORU, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides și SAT Corteva Agriscience România și Republica Moldova
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Înghețul târziu de primăvară, unul dintre cele mai mari riscuri pentru pomicultură. O plantație de măr din Vrancea a fost despăgubită cu peste 300.000 lei
Înghețul târziu de primăvară rămâne unul dintre cele mai mari riscuri pentru pomicultura din România, conform Agra Asigurări, lider național în domeniul asigurărilor agricole.
După un an 2025 marcat de pierderi semnificative, Agra Asigurări oferă fermierilor protecție extinsă pentru cultura de măr începând cu stadiul de vegetație BBCH 57 (buton floral roz) - momentul de maximă sensibilitate fiziologică a pomului.
Anul trecut, la nivel național, aproximativ 8.800 hectare de plantații pomicole (toate speciile) au fost afectate de înghețul târziu, cu pierderi între 30% și 100% în județele Bistrița-Năsăud, Constanța și Arad. În unele zone ale țării, temperaturile au coborât până la minus 7,3°C în perioadele de înflorire.
În Bistrița-Năsăud, stațiunile de cercetare din zonă au raportat temperaturi de până la minus 5,5°C în luna aprilie, exact în perioada sensibilă de înflorire. În multe plantații de măr din zonele pomicole tradiționale, peste 90% dintre mugurii florali au fost compromiși. Practic, în numeroase livezi, potențialul de producție a fost pierdut înainte ca fructele să apuce să se formeze, ceea ce a transformat sezonul într-unul aproape compromis din start.
În Constanța, cel mai afectat județ din regiunea Dobrogea, pierderile au fost concentrate în bazinele pomicole din centrul și sudul județului, în special în localitățile Valu lui Traian, Cobadin, Medgidia și Ostrov. Gradul de afectare la măr a variat între 35% și 60%. Deși mărul înflorește mai târziu decât speciile sâmburoase, care au fost aproape integral calamitate în zonă, înghețul din luna mai a surprins cultura în faza de legare a fructului, un moment critic pentru stabilirea producției finale. Specific acestei regiuni a fost fenomenul de „îngheț de radiație”. În nopțile senine și fără vânt, aerul rece s-a acumulat pe văi, afectând puternic livezile situate în zonele joase, în timp ce plantațiile amplasate pe dealuri au înregistrat pierderi mai reduse.
În Arad, din cauza scăderii drastice a temperaturii la sol, pomicultorii au raportat pierderi între 20% și 50%, inclusiv în exploatațiile dotate cu echipamente de protecție, precum tunuri de aer cald.
Aceste diferențe regionale confirmă faptul că înghețul târziu de primăvară nu mai este un risc punctual, ci un fenomen complex, influențat de momentul biologic al culturii, microclimat și amplasarea plantației, factori care trebuie integrați în mod riguros în evaluarea și gestionarea riscului.
În portofoliul Agra Asigurări, 50% dintre fermele pomicole asigurate au avizat cel puțin un risc în 2025, iar cultura mărului a reprezentat 35% din totalul despăgubirilor plătite pe segmentul pomicol. Cea mai mare despăgubire achitată pentru o livadă de măr a fost de 302.748 lei, către o fermă din județul Vrancea.
„Înghețul târziu nu mai este un fenomen ocazional, ci o realitate aproape anuală. Alternanța dintre temperaturile ridicate din februarie-martie și revenirea bruscă a valorilor negative în aprilie expune cultura de măr într-un moment critic. De aceea, acoperirea riscului de înghet târziu de primăvară începe în funcție de stadiul biologic al culturii, nu de o dată din calendar”, precizează Horia Adrian-Lupu, director general al Agra Asigurări.
Polița acoperă atât pierderea cantitativă, cât și deprecierea calitativă a fructelor - inele de îngheț, leziuni, necroze interne sau deformări care declasează merele din categoria pentru consum în stare proaspătă către procesare. Evaluarea se realizează individual, conform standardelor europene de calitate, iar despăgubirea reflectă nivelul real al pierderii.
Determinarea producției nu se face estimativ, ci pe baze tehnice, pornind de la arhitectura livezii, înălțimea coroanei și densitatea plantației. Pentru plantațiile de peste cinci ani, potențialul de producție este calculat matematic, oferind o bază transparentă și obiectivă pentru stabilirea pierderilor.
„Într-un climat tot mai volatil, fermierii au nevoie de predictibilitate financiară. Rolul nostru este să preluăm riscul meteo și să oferim stabilitate într-un sector tot mai expus”, subliniază Horia Adrian-Lupu.
Într-un context în care frecvența înghețurilor târzii a crescut semnificativ în ultimul deceniu, iar cultura de măr a trecut de la un risc ocazional la unul aproape anual, adaptarea devine esențială. Protecția financiară nu mai este un instrument opțional, ci o componentă strategică a managementului unei exploatații pomicole.
„Pomicultura modernă înseamnă investiții mari, tehnologie și profesionalizare. Nu este sustenabil ca un singur episod de îngheț să anuleze munca și capitalul unui an întreg. Obiectivul nostru este să oferim fermierilor stabilitate și capacitatea de a merge mai departe, indiferent de provocările climatice. Informațiile pe care le-am prezentat au caracter informativ, iar condițiile aplicabile produselor de asigurare ale Agra Asigurări sunt cele prevăzute în documentele contractuale în vigoare”, arată Horia Adrian-Lupu, directorul general punctând că Agra Asigurări își continuă astfel angajamentul de a adapta permanent produsele la realitățile din teren, oferind soluții specializate pentru un sector agricol tot mai expus riscurilor climatice.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Înființarea perdelelor de protecție, finanțată de AFIR. S-a publicat Ghidul pentru DR-19 Investiții neproductive la nivel de fermă
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru intervenția DR-19 Investiții neproductive la nivel de fermă din cadrul Planului Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027).
„Finanțarea acordată pentru perdele de protecție este extrem de utilă pentru dezvoltarea durabilă a exploatațiilor agricole, în mod special pentru cultura de câmp care are cea mai mare nevoie de un astfel de sistem având în vedere expunerea ridicată la efectele schimbărilor climatice. Cu o alocare de peste 11,7 milioane de euro prin intervenția DR-19 vom putea finanța aproximativ 60 de proiecte de înființare a perdelelor de protecție la nivelul fermelor pentru combaterea factorilor climatici nefavorabili, în același timp cu îmbunătățirea managementului apei și conservarea soluluiși a biodiversității”, a declarat Adrian Chesnoiu, director general AFIR.
Valoarea finanțării acordate prin intervenția DR-19 este de maximum 200.000 euro/beneficiar, iar sprijinul public e de 100% nerambursabil raportat la costurile eligibile.
Beneficiarii eligibili pentru intervenția DR-19 sunt fermierii și formele asociative precum instituții de cercetare – dezvoltare, regii autonome, societăți agricole, cooperative agricole, grupuri de producători și organizații de producători, composesorate, obști și alte forme asociative de proprietate asupra terenurilor în calitate de fermieri. În cazul formelor asociative, pentru a fi eligibil în cadrul acestei intervenții, proiectul trebuie să fie depus în nume propriu, iar investiția va fi realizată pe terenurile deținute în proprietate sau folosință de către acestea.
Investițiile care se vor finanța prin intervenția DR-19 vizează înființarea de perdele naturale de protecție pentru culturile agricole la nivelul fermelor inclusiv pentru plantațiile pomicole și viticultură, în baza costurilor standard (prevăzute în Anexa 6 la Ghid), completarea golurilor în anii II și III, conform costurilor standard aferente acestei operațiuni, achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente și licențe pentru pregătirea implementării proiectului prin rambursarea costurilor eligibile suportate efectiv de beneficiar. Sunt, de asemenea, eligibile, costurile generale direct legate de investițiile prevăzute prin proiect, prin rambursarea costurilor eligibile suportate de beneficiar, în limita a 5% din valoarea eligibilă a proiectului.
Toți cei interesați să pregătească documentația în vederea depunerii pot consulta Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-19 și anexele aferente, acestea fiind disponibile pe pagina oficială a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agri Trade Summit 2026, în linie dreaptă
Agri Trade Summit 2026, eveniment ajuns la a patra ediție și dedicat tuturor categoriilor de jucători din agribusiness-ul românesc și internațional, intră în linie dreaptă. Cu mai puțin de două săptămâni înainte de desfășurare, organizatorii anunță că au mai rămas disponibile doar 170 de bilete, din capacitatea totală a evenimentului.
Agri Trade Summit va avea loc pe 26 februarie 2026 în București, la ROMEXPO – Pavilionul C2, și confirmă poziționarea României ca „The Power House” al agribusiness-ului din regiunea Mării Negre. Într-un context agricol marcat de volatilitate, presiuni pe costuri și repoziționări strategice la nivel european, evenimentul devine punctul central al dialogului dintre fermieri, traderi, procesatori, finanțatori și reprezentanți ai structurilor europene.
În această etapă finală de pregătire, agenda se consolidează cu intervenția lui Matei Titianu - președinte LAPAR și a lui Costin Lianu din partea InterBio. De asemenea, evenimentul va include o intervenție video specială din partea lui Massimiliano Giansanti, președinte COPA-COGECA, consolidând dimensiunea europeană a summitului și dialogul direct cu structurile de reprezentare ale fermierilor din Uniunea Europeană.
Structura de parteneriat se extinde constant. Astfel, Elica Processing s-a alăturat în calitate de Sponsor Silver, iar Continental Farmers Romania în calitate de Sponsor Bronze. Zona expozițională reflectă interesul companiilor relevante pentru piață, prin participarea recent confirmată a RIAGRO, IPSO Agricultură, Biohumussol, Diamedix și InterBio, alături de companiile deja anunțate.
Pentru a facilita accesul participanților, partenerul de mobilitate Blue oferă un cod de discount dedicat pe perioada evenimentului.
„Pe 26 februarie, întreaga piață se concentrează într-un singur loc, la Agri Trade Summit 2026, un eveniment conceput ca o platformă de decizie în agribusiness, într-un an agricol în care informația corectă și poziționarea strategică fac diferența. Ritmul înscrierilor confirmă interesul ridicat al pieței”, a declarat Cezar Gheorghe, expert și analist în comerțul cu cereale, fondator AGRIColumn - companie de consultanță și analiză de piață recunoscută ca una dintre cele mai influente voci din agribusiness-ul românesc și regional. Prin analizele, rapoartele și proiectele sale, AGRIColumn conectează fermierii, traderii și procesatorii la tendințele și oportunitățile pieței globale. AGRIColumn este organizatorul Agri Trade Summit.
Biletele pot fi achiziționate online, în limita celor 170 de locuri rămase, prin accesarea linkului: https://agritradesummit.com/bilete/
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Citeşte mai mult ...
Gândacul ghebos, dăunătorul care poate compromite culturile de cereale
Aducem în atenția fermierilor informații despre gândacul ghebos al cerealelor, un dăunător care poate produce pagube importante la grâu, orz, secară, triticale, mai ales în zonele unde se practică monocultura.
În anul 2025, dăunătorul Zabrus tenebrioides a distrus suprafețe mari de grâu în sudul țării, în fermele unde se practică monocultura. Considerăm oportun să aducem în atenția dumneavoastră date despre biologia, daunele produse și managementul integrat al acestui dăunător pentru a putea gestiona corect un eventual atac.
În căutarea larvelor - februarie 2025, Dolj
Importanța economică și biologia
Zabrus tenebrioides este un dăunător periculos al culturilor de cereale (grâu, orz, secară, triticale și chiar porumb uneori) atunci când condițiile climatice sunt favorabile dezvoltării. Poate produce pagube importante, care pot trece de 40% în situațiile grave. Acolo unde se practică monocultura, dăunătorul poate distruge total culturile, fiind necesară îngroparea acestora (Popov et al., 2004; Küçükkayki et al., 2008; Kulkarni et al., 2015; Georgescu et al., 2017).
În condițiile din România, gândacul ghebos are o generație pe an și iernează ca larvă în stadiul II în sol. Adulții își fac apariția eșalonat în perioada mai - iunie. Corpul are lungimea cuprinsă între 14 - 16 mm, iar culoarea este neagră cu ușoare reflexe metalice. Elitrele sunt convexe și prezintă nouă dungi. Antenele au culoare brună - roșiatică (Rădulescu＆Săvescu, 1966; Kryazheva＆Dolzhenco, 2002; Vetek et al., 2017).
După apariție, adulții încep să se hrănească pe spice cu cariopsele în formare, de la înflorit și până la maturitate. Predominant, hrănirea are loc în timpul nopții. Temperatura influențează foarte mult activitatea adulților. Temperatura optimă este cuprinsă între 20 - 260C. La 300C, activitatea începe să scadă, iar la 360C pot muri. De aceea, când este foarte cald, adulții intră în diapauză estivală, ascunzându-se în crăpăturile din sol. Uneori migrează către lizierele sau pădurile din apropierea culturilor (acolo unde acestea există). Repausul poate dura 20 - 30 zile, în funcție de condițiile climatice. Ieșirea din repaus are loc când temperaturile mai scad și apar ploile.
Cultura din fundal, calamitată, 2025
De regulă, adulții ies la suprafață la sfârșitul lunii august - începutul lunii septembrie (Avtaeva et al., 2018). Lipsa umidității influențează negativ activitatea adulților, scăzând fertilitatea și ovipoziția (Antaeva, 2021). Toamna, femelele depun ouăle în sol, în grămezi, la adâncimea de 5 - 15 cm. O femelă poate depune 120 - 270 ouă (Kryazheva＆Dolzhenco, 2002). În literatura de specialitate din România se menționează 80 - 100 ouă/femelă (Roșca et al., 2011). Acestea au dimensiuni între 2 - 5 mm, formă ovală și culoare albă, strălucitoare (Kryazheva＆Dolzhenco, 2002; Vetek et al., 2017). Pentru dezvoltare, ouăle au nevoie de umiditate în sol (Avtaeva et al., 2021).
După aproximativ 9 - 25 de zile, eclozează larvele. La eclozare, larvele au dimensiunea cuprinsă între 5 - 10 mm, iar la maturitate între 25 - 28 mm. Au corpul ușor aplatizat, de culoare albă - gălbuie, capul și trei segmente toracice maro – închis, iar segmentele abdominale prezintă pete dorsale maro deschis (Vetek et al., 2017).
Cultură de grâu distrusă în totalitate de larve. Monocultură 3 ani. Foto: februarie 2025
Larvele trăiesc în sol, la adâncimi de 10 - 20 cm. Se hrănesc toamna, în condiții de temperaturi moderate și umiditate în sol. Hrănirea este nocturnă, dar și diurnă. Noaptea, larvele ies din galeriile tubulare și se hrănesc cu frunze. Când se hrănesc diurn, trag frunze în galerii, le triturează, după care le expulzează în afara galeriei. Resturile expulzate au aspectul unui ghem de câlți. Acest aspect ajută mult în recunoașterea atacului.
La sfârșitul toamnei, activitatea de hrănire scade, dar poate reîncepe în ferestrele calde din timpul iernii și la desprimăvărare. Factor limitativ pentru larve este temperatura din sol la adâncimea de 20 cm. Temperaturile între 0 și minus 30C opresc hrănirea. La fel, lipsa umidității (Avtaeva, 2018; Roșca et al., 2011). După Kryazheva&Dolzhenco (2002), larvele nu se mai hrănesc la sfârșitul toamnei, dacă temperaturile scad la 0 până la minus 50C.
Împuparea are loc la sfârșitul lunii aprilie, la 10 - 20 cm în sol. Pupa este gălbuie la început, după care devine maro deschis și are dimensiunea curpinsă între 14 - 17 mm. Picioarele și aripile sunt vizibile.
Recunoașterea atacului
Atât adulții, cât și larvele atacă plantele. Atacul larvelor este cel mai dăunător și se manifestă de obicei în vetre și mai rar este generalizat (Kryazheva＆Dolzhenco, 2002; Roșca et al., 2011; Georgescu et al., 2017). Ele încep hrănirea toamna și continuă în ferestrele mai calde din timpul iernii când zăpada lipsește. În toamnele umede și cu temperaturi la nivelul solului care trec de 30C, perioada de hrănire poate dura de la 15 până la 100 zile (Kryazheva＆Dolzhenco, 2002; Roșca et al., 2011). Dacă pământul nu este umed, larvele intră în stare de latență. Devin active când solul este umed la adâncimea de 6 - 8 cm și temperatura la nivelul solului trece de 30C. Condițiile propice trebuie să dureze o perioadă mai lungă de timp pentru ca larvele să înceapă hrănirea. Uneori pot apărea chiar în ultima decadă a lunii ianuarie. Cel mai adesea, astfel de atacuri sunt observate pe la mijlocul lunii februarie (dacă temperaturile permit). Cele mai mari pagube (uneori 100%) sunt raportate în solele unde se practică monocultură (mai mult de 2 - 4 ani) - Roșca et al., 2011. Atacul se recunoaște ușor după galeriile tubulare din jurul plantelor și a frunzelor consumate și expulzate la exterior (aspect de fire răsucite). Uneori plantele au aspectul ca și când au fost pășunate.
Larvă de Zabrus tenebrionides și frunza triturată
Când larvele atacă toamna, pagubele sunt însemnate deoarece plantele distruse sunt neînfrățite. Uneori culturile trebuie reînsămânțate sau chiar se renunță la ele. Când larvele atacă mai tarziu (ferestre calde din iarnă, primăvara) pot distruge 1 - 2 frați, dar plantele nu pier. În astfel de situații pagubele sunt mai mici.
Atacul adulților este mai puțin important. Ei se hrănesc cu cariopse, pe care le rod total sau parțial. La densități mari pot diminua producția (Roșca et al., 2011).
Managementul integrat
Combaterea acestui dăunător este extrem de dificilă deoarece larvele se dezvoltă în sol și se hrănesc diurn și nocturn. De aceea, tratamentele în vegetație nu dau rezultatele scontate (Lodos, 1983). Pentru rezultate bune în combatere ar trebui combinate tratamentele la sol cu cele la semințe (Taskesen et al., 2015; Taskesen et al., 2021). De asemenea, foarte importantă este monitorizarea dăunătorului. Aceasta trebuie făcută la sfârșitul verii, toamna, în ferestrele calde ale iernii și la desprimăvărare.
Adulții pot fi monitorizați cu ajutorul capcanelor. Cele mai eficiente capcane sunt cele tip „Barber”. Acestea se îngroapă în sol în așa fel încât marginea superioară să fie la același nivel cu suprafața solului. Se amplasează în câmp în perioada iunie - august pentru a monitoriza activitatea adulților după recoltare, în timpul împerecherii și depunerii ouălor. Mai pot fi utilizate și capcanele luminoase, dar rezultatele nu sunt întotdeauna bune.
Pentru larve se fac sondări pentru stabilirea numărului/m2 în câmp (Vetek et al., 2017). În urma acestor sondări se ia decizia de efectuare a unui tratament.
În literatura de specialitate sunt menționate mai multe praguri de dăunare, precum și limite:
-
1 - 2 larve/m2 sau 4 plante atacate/m2, toamna (Tratwal et al., 2017);
-
3 - 5 larve/m2 sau 8 - 10 plante atacate/m2, primăvara (Tratwal et al., 2017);
-
5% plante atacate - este necesară efectuarea unui tratament (Rădulescu＆Săvescu, 1966; Tratwal et al., 2017);
-
2 larve/m2 - se consideră prag economic depășit (Hatman et al., 1986);
-
5 larve/m2 sau 5% plante atacate toamna după răsărire și primăvara la pornirea în vegetație - prag de la care se aplică tratamente (Hatman et al., 1986).
Limite densitate larve:
-
Mică - sub 2 larve/m2;
-
Mijlocie - 2 larve/m2;
-
Mare - peste 2 larve/m2 (Baicu, 1978 citat de Hatman et al., 1986).
Larve în diferite stadii. Februarie 2025
Măsuri profilactice
Se recomandă:
-
Evitarea monoculturii și respectarea rotației culturilor (nu mai mult de doi ani consecutiv cu cereale);
-
Distrugerea samulastrei;
-
Dezmiriștire prin arătură la adâncimea de 20 - 22 cm (Kryazheva＆Dolzhenco, 2002; Roșca et al., 2011, Vetek et al., 2017).
În prezent, sistemele agricole de cultivare se bazează pe monocultură, iar acest dăunător a început să creeze probleme deosebite în culturile de cereale.
Măsuri chimice
Combaterea chimică se face în prevenție. Semințele trebuie tratate înainte de semănat cu produse omologate. În România sunt omologate pentru tratarea semințelor substanțele: fludioxonil + teflutrin; teflutrin (Aplicația PESTICIDE 2.25.12.3, 2026). Tot în România se dau derogări în fiecare an pentru utilizarea substanțelor neonicotinoide, în special în zonele unde densitatea dăunătorului depășește pragul economic de dăunare.
În vegetație se recomandă ca tratamentele să se facă atunci când PED-ul este de 5% plante atacate. În prezent, în România este omologat un singur insecticid: Deltametrin ((Aplicația PESTICIDE 2.25.12.3, 2026). Pot fi aplicate maxim două tratamente, de la stadiul de 2 frunze până la începutul coacerii.
Măsuri biologice
Combaterea biologică este de interes în cazul acestui dăunător, mai ales pentru că sunt omologate foarte puține insecticide. Există multe studii în care se cercetează efectul entomopatogenilor, cât și al nematodelor entomopatogene asupra larvelor și adulților de Zabrus tenebrioides.
Cele mai studiate sunt Beauveria bassiana; Metarhizium anisopliae; Trichoderma harzianum (Khidr＆Khalil, 2024). În condiții controlate, rezultatele sunt destul de bune. În câmp, aceste produse sunt mai puțin testate sau deloc.
Dintre nematodele entomopatogene, rezultate bune s-au obținut în cazul a două specii: Steinernema feltiae și Heterorhabditis bacteriophora. Într-un studiu recent se arată că, nematodele entomopatogene au redus cu aproximativ 50% numărul de larve vii de Zabrus tenebrioides. Acest rezultat este considerat totuși nesemnificativ (Taskesen et al., 2021).
Extractele botanice sunt și ele testate pentru combaterea larvelor. Printre cele mai studiate sunt extractele din eucalipt, tuia, neem și rozmarin. Cele mai toxice pentru larvele de Zabrus tenebrioides sunt cele din eucalipt și tuia (mortalitate de 100% în câteva zile) - Khidr＆Khalil, 2024.
BibliografieAvtaeva T. A., Kushalieva Sh. A., Skripshincky A. V., 2018. The ecologcal anf geographical analysis and modelling of spatial distribution of Zabrus tenebrioides Goeze with the help of Geoinformational Systems, Advances in Engineering Research, vol. 151, 885 - 889.Avtaeva T., Petrovičová K., Langraf V., Brygadyrenko V., 2021. Potential Bioclimatic Ranges of Crop Pests Zabrus tenebrioides and Harpalus rufipes during Climate Change Conditions. Diversity, 13, 559. https://doi.org/10.3390/d13110559.Georgescu E., Rîșnoveanu L., Toader M., Ionescu A. M., Gărgăriță R., Cană L., 2017. Actual problems concerning protection of the wheat crops against corn ground beetle (Zabrus tenebrioides Goeze) attack in south-east of the romania. Scientific Papers-Series A Agronomy 60, 256 – 263.Hatman M., Bobeș I., Lazăr A., Perju T., Săpunaru T., 1986. Protecția plantelor cultivate, Editura Ceres, București, 295 p.Hilevskij V. A., 2013. “Grain ground beetle in the North Caucasus”, Plant protection and quarantine, vol. 8, pp. 21 - 23.Khidr S. K., Khalil S. M., 2024. Efficacy of Six Aqueous Plant Extracts and Three Commercial Entomopathogenic Fungi Against the Corn Ground Beetle Larvae, Zabrus tenebrioides Under Laboratory Conditions. Arab Journal of Plant Protection 42.Khidr S. K, Khalil S. M., 2025. An integrated methods to manage the corn ground beetle (Zabrus tenebrioides Goeze) in wheat field, Journal of the Saudi Society of Agricultural Sciences (2025) 24:79, https://doi.org/10.1007/s44447-025-00092-xKryazheva L.P., Dolzhenko V. I., 2002. Ground Beetles and their control. St. Petersburg: VIZR. 121 pp.Kulkarni S. S, Dosdall L. M., Willenborg C. J., 2015. The role of ground beetles (Coleoptera: Carabidae) in weed seed consumption: A review. Weed Sci., 63, 335 – 376.Küçükkayki E. C., Şirin Ü., Çalişkan H., Şenyüz Y., 2008. Ground beetle Carabidae: Coleoptera records from Kazdağları Ida mountain. Biyolojik Çeşitlilik ve Koruma 6(2), 142-149.Lodos N., 1983. A review of the Ground Beetles of the genus Zabrus Clairv. (Coleoptera: Carabidae) in the fauna of Turkey, Turkish Plant Protection Journal, 7: 51-63. [Türkiye faunasına ait Ekin Kambur Böcekleri, Zabrus Clairv. (Coleoptera: Carabidae) cinsinin yeniden gözden geçirilmesi. Türkiye Bitki Koruma Dergisi, 7:51-63].Matuska - Łyźwa J., Wodecka B., Kaca W., 2023. Characterization of Steinernema feltiae (Rhabditida: Steinernematidae) Isolates in Terms of Efficacy against Cereal Ground Beetle Zabrus tenebrioides (Coleoptera: Carabidae): Morphometry and Principal Component Analysis. Insects, 14, 150. https://doi.org/10.3390/insects14020150Manolache C., Nica F., Sapunaru T., 1963. Researches concerning biology, ecology and control of the cereal ground beetle (Zabrus tenebrioides). Study Biological Researches, Series Animal Biology 15:95-122.Popov C., M. Rotarescu, and C. Spiridon. 2004. Prevention and control of seed and soil – pest and diseases in small grains in 2004. Problems of Plant Protection 32:163 - 172.Rădulescu E., Săvescu A., 1966. Îndrumător de protecția plantelor, EDitura Agro - Silvică, București, 687 p.Roșca I., Oltean I., Mitrea I., Tălmaciu M., Petanec D. I., Istrate R., Bunescu H. Ș., Tălamciu N., Stan C., Micu L. M., 2011. Tratat de entomologie generală și specială, Editura Alpha MDN, 296 - 303.Tratwal A., Bereŝ P., Korbas M., Danielewicz J., Jajor E., Horoszkiewicz J., Jakubowska M., Roik K., Baran M., Strażyński P. et al., 2017. Poradnik Sygnalizatora Ochrony Zbóż; Instytut Ochrony Roślin-PIB: Poznań, Poland, ISBN 978-83-64655-29-6.Taşkesen Y. E., Yüksel E., Canhilal R., 2021. Field Performance of Entomopathogenic Nematodes against the Larvae of Zabrus spp. Clairville, 1806 (Coleoptera: Carabidae), International Journal of Agriculture and Wildlife Science (IJAWS) 2021, 7(3): 429 - 437. doi: 10.24180/ijaws.981190.
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Schimbări în LAPAR, pentru continuitate și unitate
Luni, 16 februarie 2026, a avut loc Adunarea Generală a Federației Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), la care au participat toate organizațiile membre cu drept de vot.
De astăzi, 16 februarie 2026, LAPAR are un nou președinte, votat în unanimitate de cei prezenți. Este vorba de tânărul fermier Matei Titianu, care a declarat: „Mulțumesc tuturor reprezentanților asociațiilor membre LAPAR pentru încrederea și susținerea acordate. Votul lor mă onorează și mă obligă, în egală măsură, să acționez cu responsabilitate, fermitate și consecvență pentru apărarea intereselor fermierilor și pentru consolidarea rolului organizației în dialogul național și european. Voi rămâne permanent deschis dialogului și colaborării, deoarece consider că forța unei organizații este dată de coeziune, de capacitatea de a valorifica energia noii generații de fermieri și, în același timp, de a respecta și integra experiența acumulată de-a lungul anilor în acest domeniu. În mod special, doresc să îi mulțumesc domnului dr. ing. Nicu Vasile pentru activitatea și contribuția semnificativă aduse în perioada mandatului său. Expertiza și experiența sa reprezintă un capital important pentru organizație, motiv pentru care îmi doresc să continuăm colaborarea într-o relație de tip președinte – consilier onorific, în beneficiul LAPAR și al sectorului agricol românesc”.
Matei Titianu administrează o fermă de cultură mare, circa 700 ha, în județul Brăila, alături de familie. Noul președinte LAPAR va împlini 29 de ani pe 21 februarie.
Adunarea Generală a desemnat noul Consiliu Director LAPAR, format din șase membri titulari și doi membri supleanți, care își încep mandatul cu responsabilitatea de a coordona activitatea organizației în anul agricol 2026: Bogdan Furfurică, Fazakas Miklos, Alexandru Dragănescu, Laurențiu Mocanu, Andrei Popescu, Adrian Leca, Mădălin Jenaru, Radu-Codruț Nițulescu. Totodată, Elena Vișănescu a fost revalidată în funcția de Cenzor al Federației LAPAR.
Se remarcă prezența tinerilor în componența Consiliului Director, fapt care demonstrează disponibilitatea noii generații de fermieri de a se implica activ, de a investi timp și energie în consolidarea organizației și în reprezentarea profesionistă a sectorului agricol.
„LAPAR își reafirmă angajamentul de a acționa transparent, echilibrat și consecvent în dialogul cu autoritățile naționale și instituțiile europene, promovând unitatea și colaborarea în interiorul organizației și în cadrul structurilor asociative din care face parte. Organizația va continua să susțină competitivitatea fermierilor români și dezvoltarea durabilă a agriculturii, într-un context european și global aflat în permanentă schimbare”, transmite Federația Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.
2025, un an marcat de presiuni economice și legislative
Raportul de Activitate pentru anul 2025 al LAPAR evidențiază un volum consistent de demersuri instituționale la nivel național și european, participarea activă în grupurile de lucru Copa-Cogeca, implicarea în cadrul Alianței pentru Agricultură și Cooperare, precum și contribuții la proiecte europene de cercetare și inovare.
Anul 2025 a fost caracterizat de un context complex pentru agricultura românească, marcat de presiuni economice și legislative. În aceste condiții, LAPAR a desfășurat o activitate susținută, realizată cu resurse limitate, dar cu determinare și responsabilitate instituțională, în interesul fermierilor membri.
Noi organizații în LAPAR
Adunarea Generală a aprobat în unanimitate cererile de adeziune depuse de: Raiffeisen Agro România – RWA Agro; Asociația Producătorilor Agricoli din Bucovina – APAB; Asociația „Gustă din Bucovina”; SC Cerlit SRL – membru fără drept de vot, conform statutului; INCDS „Marin Drăcea” – membru onorific. Prin aceste noi aderări, LAPAR își consolidează reprezentativitatea în sectorul agricol, reunind organizații relevante și extinzându-și capacitatea de dialog și expertiză în relația cu instituțiile naționale și europene.
Recunoștință pentru mandatul încheiat
Adunarea Generală a adresat mulțumiri fostului președinte, dr. ing. Nicu Vasile, pentru timpul, energia și dedicarea oferite organizației în perioada mandatului său. Sub conducerea domniei sale, în anul 2020, LAPAR, împreună cu Federația PRO AGRO, a inițiat demersurile pentru constituirea Alianței pentru Agricultură și Cooperare, structură de reprezentare unitară sub umbrela căreia România este prezentă la nivelul Copa-Cogeca.
Începând cu anul 2021, LAPAR a devenit membru al CNIPMMR, implicându-se activ în taskforce-ul dedicat agriculturii, iar din martie 2024 organizația a devenit membru al EURAF – European Agroforestry Federation, consolidându-și astfel prezența în structurile europene relevante.
Mandatul lui Nicu Vasile a fost caracterizat prin consolidarea relațiilor instituționale și prin apropierea mediului asociativ de institutele de cercetare și structurile academice, contribuind la integrarea expertizei științifice în dialogul privind politicile agricole. Federația LAPAR își exprimă aprecierea pentru contribuția adusă în această etapă de dezvoltare a organizației.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Fermele de porci, în pragul prăbușirii
Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) avertizează că situația producătorilor autorizați de porci și carne de porc din România este critică din cauza scăderii accelerate a prețului de vânzare, în condițiile creșterii costurilor reale de producție.
Conform datelor publicate de Comisia de Clasificare a Carcaselor din România, prețul mediu al porcului în viu în săptămâna 5 (26 ianuarie – 1 februarie 2026) a ajuns la 4,95 lei/kg la producători și tendința este de scădere, în timp ce costul real de producție depășește 6,5 lei/kg în viu, ceea ce se traduce în pierderi greu de recuperat pentru ferme. „Aceasta nu este o fluctuație normală de piață, ci este o prăbușire care pune în pericol existența fermelor românești”, atrage atenția Adrian Balaban, președinte APCPR.
În ultimii opt ani, de când evoluează pesta porcină africană, România a produs între 20% și 40% din carnea de porc pe care o consumă. Conform studiului realizat pentru APCPR în 2025, peste 70% dintre consumatorii din România preferă carnea de porc românească, dar nu știu să o recunoască la raft. De multe ori nici nu o pot găsi la raft.
Motivele sunt multiple:
-
Asistăm la această criză pentru producătorii autorizați din România din cauza unei presiuni masive a importurilor de carne de porc ca urmare a apariției pestei porcine africane în Spania. Totodată, dezechilibrul pieței este perpetuat de lipsa unui preț de referință național comparativ cu alte state membre de unde se importă masiv carne de porc (de ex. Spania, Germania).
-
Oferta neautorizată existentă pe piață (inclusiv comercializarea porcilor prin rețele de socializare și platforme online de către persoane neautorizate sanitar-veterinar și nefiscalizate), estimată la aproximativ 604.000 capete în 2025 (cu 330.000 capete mai mult decât în anul 2024), conform datelor provizorii publicate de INS, afectează piața reglementată reprezentată de fermele comerciale autorizate, care respectă condițiile de biosecuritate și siguranță alimentară.
-
Costurile mari pentru asigurarea măsurilor de biosecuritate suplimentare în fermele autohtone. Condițiile impuse fermelor comerciale din România sunt foarte stricte și presupun inclusiv costuri operaționale mari. Nicio fermă comercială nu poate suspenda măsurile de biosecuritate și de siguranță alimentară pentru a-și reduce cheltuielile.
-
Prezența constantă a focarelor de pestă porcină africană în ultimii ani blochează posibilitatea de export și de valorificare a părților din carcasă care nu sunt cumpărate de consumatorii români.
„Din cauza evoluției pestei porcine africane pe teritoriul României, fermele românești nu pot face comerț intracomunitar și nici export către țări terțe, nici măcar către Republica Moldova, în condițiile în care importăm carne de porc și porci vii pentru abatorizare chiar și din Bulgaria”, arată Adrian Balaban.
Consecințele unei crize prelungite
În curând, în absența măsurilor concentrate și a susținerii producătorilor autohtoni din partea partenerilor, fie din lanțul de procesare, fie din lanțul de distribuție, fermele românești vor începe să se închidă. Redeschiderea unei ferme de creștere a suinelor presupune investiții mari, care descurajează acest sector.
Închiderea fermelor înseamnă mai puține locuri de muncă în mediul rural, dependență mai mare de importuri și vulnerabilitate în situații de criză. Consecințe există și pentru consumatori, care nu vor mai găsi carnea pe care o doresc la raft. Raritatea ofertei va conduce și la creșterea prețurilor de vânzare.
Soluții...
APCPR a lansat o discuție despre etichetarea corectă a cărnii de porc românești și campania de informare „Porcul românesc bine crescut”. „Încurajăm consumatorii să aleagă carnea de porc românească (de la porci crescuți și hrăniți în România, în condiții de siguranță alimentară și biosecuritate) și invităm partenerii din retail și din procesare să susțină fermierii români în acest moment dificil, prin adoptarea campaniei, corecta informare a consumatorilor și achiziția de carne de porc românească”, transmite președintele APCPR - Adrian Balaban.
Pe termen lung, politicile de achiziție bazate exclusiv pe cel mai mic preț vor avea un efect negativ nu doar asupra sectorului, ci și asupra consumatorului care va putea cumpăra din ce în ce mai rar carnea pe care o preferă, la prețuri mai mari. „Fără producători locali, rețelele comerciale vor fi dependente integral de piața externă, iar toate riscurile și volatilitatea acesteia se vor regăsi în bonurile cumpărătorilor. Alegând conștient și informat carnea de porc românească nu satisfacem doar o nevoie de plăcere a gustului pe care îl cunoaștem din generație în generație, ci susținem un sector important al economiei locale și multe familii dependente de locurile de muncă, încă active în sector”, subliniază Adrian Balaban.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Syngenta lansează grâul hibrid X-Terra® în Europa
X-Terra® este primul grâu hibrid din Europa la scară comercială. Complexitatea genetică a grâului a împiedicat mult timp eforturile de hibridizare a acestuia, pentru a materializa beneficiile producției îmbunătățite și combinația caracterelor benefice.
Grâul este cea mai complexă cultură agricolă din lume din punct de vedere genetic, genomul grâului fiind de aproape șase ori mai mare decât genomul uman, lucru ce îl transformă în cultura agricolă cu cel mai înalt grad de complexitate pentru secvențiere și cercetare științifică.
Syngenta conduce cursa pentru a valorifica progresele în tehnologiile genetice, îmbunătățind productivitatea și reziliența grâului și ducând ameliorarea grâului la următorul nivel. Prin screening-ul unor secvențe genomice complete, pentru a identifica gene specifice responsabile pentru caracteristici cheie, cum ar fi cele care definesc viabilitatea grâului, conținutul nutrițional și toleranța la condiții meteorologice extreme, Syngenta a dezvoltat tehnologia hibridă pentru grâu și perfecționează procesul de ameliorare pentru a obține scalabilitate comercială. Deblocarea potențialului hibrid în grâu reprezintă o descoperire care a necesitat mai mult de 15 ani de cercetare.
Marea provocare cu care se confruntă producția globală de grâu este stagnarea randamentelor, noile soiuri convenționale ajută fermierii doar până la un anumit punct. Și, având în vedere că populația globală este estimată să ajungă la zece miliarde de oameni până în 2050, hibridizarea poate debloca randamente mai mari pe piețele cheie producătoare de grâu, dar acesta nu este singurul avantaj pe care îl oferă hibrizii. „Mediul este dificil pentru fermieri, care trebuie să gestioneze totul, de la secetă la inundații. Temperaturile fluctuează, de asemenea, mai des, ceea ce agravează dificultățile. Hibrizii oferă nu doar randamente mai mari, ci și stabilitate și predictibilitate față de soiurile convenționale”, arată specialiștii companiei Syngenta. X-Terra® are o rezistență foarte bună la septorioză, o boală majoră, ceea ce înseamnă că fermierul ar putea, cu ajutorul unui instrument decizional precum Cropwise, să înceapă să utilizeze soluții de biocontrol sau, eventual, să renunțe la aplicările obișnuite de fungicide în stadiu incipient, ceea ce le-ar permite să economisească bani și să crească sustenabilitatea operațiunilor lor.
Dezvoltat pentru a ajuta fermierii să facă față impactului în creștere al schimbărilor climatice
Grâul hibrid X-Terra® a primit aprobarea de înregistrare pentru utilizare în Franța. Momentul marchează debutul eforturilor de introducere a inovației X-Terra® pe piețele din Europa, inclusiv în Marea Britanie, Franța și Germania.
SY Sphynx și SY Xanthis sunt primele produse de grâu hibrid X-Terra® disponibile pentru sezonul de semănat 2026 în Franța. „Grâul este una dintre cele mai importante culturi din lume, reprezentând aproape o cincime din caloriile globale. Faptul că suntem primii care aducem pe piață un sistem de grâu hibrid scalabil reflectă angajamentul pe termen lung al Syngenta față de inovație și rapiditate în dezvoltarea tehnologiilor revoluționare de care au nevoie fermierii. Grâul hibrid X-Terra® oferă un nivel de performanță și consistență care va depăși soiurile convenționale”, a declarat Onur Camili, care conduce divizia de semințe pentru culturi de câmp Syngenta în Europa.
Grâul hibrid X-Terra® a fost dezvoltat pentru a ajuta fermierii să facă față impactului în creștere al schimbărilor climatice, cum ar fi variabilitatea climatică mai mare și evenimentele meteorologice extreme mai frecvente. Prin îmbunătățirea stabilității producției, a rezilienței la stres și a performanței agronomice generale, X-Terra® sprijină tranziția către o producție de grâu mai sustenabilă și mai eficientă, ajutând totodată la optimizarea utilizării inputurilor cheie.
Cea mai bună calitate și cel mai ridicat potențial productiv posibil
Pentru a optimiza genetica superioară a grâului hibrid, Syngenta colaborează îndeaproape cu fermierii pentru a îmbunătăți condițiile din câmp și a optimiza potențialul de dezvoltare al culturii. Această abordare a culturii din perspectiva unui ecosistem complex și interactiv (Crop System approach) evaluează holistic factori precum condițiile reale din câmp, provocările specifice legate de buruieni și boli și viabilitatea soluțiilor biologice. Acest lucru asigură că grâul ajunge la cea mai bună calitate și atinge cel mai ridicat potențial productiv posibil.
Un exemplu îl reprezintă valorificarea rezistenței X-Terra® la septorioză, o boală care afectează sever recoltele de grâu și este considerată una dintre cele mai serioase și persistente provocări pentru fermierii din Uniunea Europeană și alte regiuni temperate din întreaga lume. Fermierii ar putea să-și îmbunătățească sustenabilitatea operațiunilor agricole prin alerte timpurii privind presiunea bolilor folosind soluții digitale precum platforma Cropwise® de la Syngenta și utilizarea de soluții biologice pentru a înlocui tratamentele fungicide în stadiile timpurii.
X-Terra® se bazează pe experiența îndelungată a companiei Syngenta în cultura cerealelor hibride. Orzul hibrid Hyvido® dezvoltat de Syngenta optimizează eficiența utilizării azotului de către cultură, oferă o protecție virală cu spectru larg și asigură producții ridicate și stabile în toate regiunile și sezoanele.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Publicitate
Revista
