SCANDALOS. Reabilitarea DN76 (E79) reprezintă pentru unii proprietari de teren pierderi semnificative, în condițiile în care exproprierile pentru cauză de utilitate publică s-au făcut chiar și cu 0,30 lei metrul pătrat, potrivit afirmațiilor lui Mihai Irimie, primarul comunei Șoimuș, județul Hunedoara, localitate aflată și ea în planul de amplasament prevăzut în anexa 1 a Hotărârii Guvernului nr. 1076/11.12.2013, în timp ce salariile foștilor șefi de la CNADNR continuă să fie de zecii de mii de lei noi lunar.
Dacă în alte cazuri, probleme oarecum similare erau semnalate și de alți primari care gestionează UAT-uri situate exact „în drumul” celor de la CNADNR (coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Reabilitare DN76 [E90] Deva-Oradea km 0+000 – km 184+390), mai exact „proprietari fără acte de posesie” asupra suprafețelor care aveau să fie expropriate, în situația de față, celui care a fost nevoit să „dea” din terenul său statului cu doar 0,30 lei, i s-a periclitat activitatea restaurantului pe care îl avea în acea zonă, investiție de nu mai puțin de 100.000 de euro. Și asta în ciuda actelor doveditoare.
„Eu am și o autostradă care trece pe raza comunei, autostradă care a fost despăgubită în trei feluri: adică pe aceeași comună s-au primit trei prețuri. În prima tranșă, pe primul tronson s-au primit cinci euro pe metrul pătrat, apoi trei euro, iar pe ultimul tronson 0,30 euro metrul pătrat”, a spus cu amărăciune în glas Mihai Irimie, primarul comunei Șoimuș, județul Hunedoara. „Am însă și un caz special. Pe cei care sunt proprietari, statul i-a despăgubit cu 0,30 lei metrul pătrat!!! Vorbesc foarte serios. Am un restaurant în comună care s-a construit și, acum, pe jumătatea restaurantului trece DN76 reabilitat. Acel om a investit circa 100.000 de euro în locație și acum primește nici 1.000 de euro. Lucrurile continuă. Până la urmă nu avem cui ne plânge. Din cauza evaluărilor făcute prost, de către evaluatori care nu știu de unde au apărut”.
El mai spune că pe DN76, majoritatea cetățenilor care nu au terenul în proprietate, nu sunt despăgubiți. Din acest motiv, primarul din Șoimuș propune ca administrațiile locale să se ocupe de licitațiile pentru cadastrarea generală.
„Efectiv nu au cui se plânge. Au fost la noi la primărie, am discutat cu ei, am făcut un tabel, am încercat să purtăm o discuție și cu cu CNADNR, iar ei ne-au spus că nu sunt în măsură să-i despăgubească în momentul de față. Chiar dacă este o lucrare de interes național, nu este normal să intri abuziv pe proprietatea oamenilor”, a afirmat edilul hunedorean.„Întabulările autostrăzii sunt făcute cum sunt făcute, sunt puse parcelele una peste alta. În momentul de față, oamenii pentru a intra în legalitate în dreptul autostrăzilor, trebuie să se facă repoziționarea, repoziționare pe care proprietarii trebuie s-o facă ei, pe banii lor. Ne-am dori ca administrațiile locale să facă licitațiile pentru cadastrarea generală. Este mult mai simplu și putem fi mult mai aproape de cei care câștigă licitațiile”.
Irimie susține cadastrarea generală inclusiv pentru faptul că fermierii pierd plățile europene din cauza lipsei întabulării suprafețelor lucrate.
„Crescătorii de animale și agricultorii pe care îi avem în zonă, ei nu pot să-și depună acte pentru APIA pentru că nu sunt întabulați; tot aceeași problemă – cadastrul. Chiar dacă lucrează terenul, chiar dacă îl întrețin, nu au posibilitate financiară să-și întabuleze terenurile. Vin la noi, ne arată că terenul este lucrat, arată bine, este îngrijit, dar că nu au posibilitatea să-și pună la punct actele. Ne spun că este moștenit, dar că nu au posibilitate de a-l întabula corect”, a mai declarat primarul Mihai Irimie. „APIA nu se joacă. În momentul în care nu este întabulat corect, iar limitele nu sunt corecte, vin și iau banii înapoi. În momentul acela, țăranul, efectiv, îi este foarte greu și nu mai are încredere să-și depună documentele pentru APIA”.
În Luncoiu de Jos, declarația din Registrul Agricol ține loc de act de proprietate
Și această localitate hunedoreană nu este singura. Și aici, lipsa cadastrului general a făcut ca proprietarii de fapt să fie la mâna expropriatorilor care au intrat în curțile oamenilor în numele CNADNR și în numele unei autostrăzi care de trei ani se definitivează... în luna iunie.
Călin Dorin Dud, primarul Comunei Luncoiu de Jos, județul Hunedoara, a arătat cu degetul către reprezentanții CNADNR care au încălcat dreptul la proprietate doar în baza unor liste întocmite la sediul Primăriei. Exproprierile s-au făcut, însă numai doi oameni aveau acte de proprietate pe care le-au și transmis celor de la CNADNR pentru despăgubiri (greoaie în cele mai multe cazuri).
În acest context, el le-a propus constructorilor că dacă tot au realizat cadastrarea drumui respectiv, să cadastreze și terenurile oamenilor din vecinătatea drumului. Răspunsul autorităților a fost impasibil: „Să-și facă pe cheltuiala lor!”.
Din acest motiv, și edilul din Luncoiul de Jos speră ca procesul de cadastrare sistematică să rezolve o dată pentru totdeauna probleme de acest gen.
„Prin inima frumoasei comune trece un drum național, european de fapt, care se reabilitează de vreo trei ani și se termină în fiecare an în luna iunie; este vorba de DN76 (E79)”, a precizat Călin Dorin Dud, primarul Comunei Luncoiu de Jos, județul Hunedoara, în cadrul unei dezbateri care a succedat conferința de deschidere a campaniei „Cadastrul pe înțelesul tuturor. Nouă ne pasă!”. „Dureros este faptul că, la momentul începerii lucrărilor, s-au distrus garduri, s-au distrus proprietăți, s-a luat chiar și jumătate din grădina cetățeanului, fără exproprieri, în baza unor liste trimise către Primărie, în care noi să notăm cetățenii care au terenuri în zona drumului. Am făcut acele liste, i-am ajutat. (...) Dureros este că proprietarul știa, în baza unor informații, că va primi o sumă modică pe terenul care i s-a luat. Din păcate, fiind o zonă necooperativizată, noi, din Luncoiul de Jos, oamenii nu au acte pe terenuri, ci doar simpla declarație din Registrul Agricol care ține așa de câțiva ani și sper să nu mai țină mult. De aceea, sper ca și cadastrarea țării să fie făcută cât mai repede. (...) Au existat și doi proprietari cu acte de cadastru. Au trimis documentele unde trebuie să le trimită, CNADNR-ului, urmând să primească despăgubirea pentru suprafața afectată. Ce se va întâmpla însă cu ceilalți care nu au acte pe teren? (...) Din păcate, în România, încă, omul simplu pierde întotdeauna”.
Prezent la eveniment, Arthur Ursu, fostul director general al ANCPI și actual șef al OCPI Timiș, a precizat că atunci când se fac astfel de exproprieri, expropriatorul are obligația ca înainte de a dezmembra o bucată din întreg, să înscrie tot întregul.
Potrivit HG 1076/11 decembrie 2013 pentru modificarea și completarea HG 158/2012 prevede ca sume individuale estimate de către expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Reabilitare DN76 (E79) Deva-Oradea km 0+000 – km 184+390, completat potrivit art. I, pct.1 sunt în cuantum de 1.401 mii lei și sunt alocate de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine.
Narcis Neaga, fost director general CNADNR – salariu de 20.000 lei pe lună
Un număr însemnat de directori ai companiei se plâng de faptul că fostul director general, Narcis Neaga, cercetat de DNA, este încă angajat cu un salariu de 20.000 de lei pe lună, potrivit informațiilor vehiculate de presa centrală. În plus, CNADNR ar avea mai mulţi şoferi care se ocupă de treburile personale ale şefilor, însă nu are jurişti care să reprezinte compania în procese de 450 de milioane de euro, iar din cei 6000 de angajaţi, doar 189 sunt ingineri.
Mai mulți directori ai CNADNR i-au triansmis o scrisoare premierului Dacian Cioloș prin care sesizează în detaliu aspectele de mai sus.
Una dintre probleme menționate în document și aceea conform căreia fostul director general Narcis Neaga, cercetat de DNA, este păstrat în companie cu un salariu de 20.000 de lei pe lună. CNADNR nu are juriști să o reprezinte în instanţe în procese de 450 de milioane de euro, dar are peste 300 de șoferi care se ocupă de treburile personale ale șefilor. Compania plătește o chirie enormă pentru sediu, dar acordă sporuri salariale de până la 75% fără să cuantifice performanţa. Toate apar într-o scrisoare semnată de câţiva angajaţi ai Companiei și trimisă presei.
CNADNR are, din 6000 de angajați, doar 189 de ingineri, adică 6% din personal. În schimb, are peste 300 de șoferi. Angajaţii Companiei de Autostrăzi spun că instituţia nu are suficienţi juriști să o reprezinte în instanţe şi nici ingineri suficienţi pentru a construi drumuri. În schimb, are peste 300 de șoferi care se ocupă de treburile personale ale şefilor.
Mai mult, conform scrisorii, pentru actualul sediu CNADNR se plătește o chirie de 2,7 milioane de euro pe an, directorul regional de la Drumuri și Poduri București este profesor de sport, respectiv că instituţia acordă sporuri salariale de până la 75% fără criterii de performanţă.
Într-un drept la replică, CNADNR combate punct cu punct scrisoarea directorilor din companie (document disponibil mai jos, secțiunea atașamente, alături de HG 1076/2013 care conține inclusiv lista despăgubirilor scandaloase).
Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) este reglementat de Legea nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi de HG nr. 294/2015. Acesta se desfășoară în perioada 2015-2023 și are ca obiectiv înregistrarea sistematică a imobilelor în 2337 UAT-uri situate în mediul urban și rural. Prin Programul Operațional Regional 2014- 2020 a fost instituită Axa prioritară 11 – Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară, ce are ca obiectiv înregistrarea sistematică cu fonduri europene a imobilelor în 793 de comune. PNCCF va beneficia de fonduri externe nerambursabile (UE) în valoare de 312 milioane euro, venituri proprii de aproximativ 900 milioane euro, respectiv de alocări din bugetul UAT-urilor prin finanțare și cofinanțare.
Valoarea totală a proiectului de reabilitare a DN76 (E79) Deva - Oradea este de 932.977.318 lei, din care valoarea totală eligibilă este de 746.118.268 lei. Contribuția Comisiei Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională este de 634.200.528 lei (85% din valoarea totala eligibilă a proiectului), diferența de 298.776.790 lei (15 % din valoarea eligibila a proiectului plus valoarea neeligibilă) fiind asigurată prin bugetul de stat.
Lista celor care au contractat lucrări și servicii de evaluare a imobilelor afectate de exproprierea suprafețelor de teren necesare executării lucrării „Reabilitare DN76 Deva - Oradea km 0+000-km 184+390” se află aici: http://www.cnadnr.ro/pagina.php?idg=298
