Ploaia înghețată este periculoasă pentru toată lumea vegetală deoarece creează şi asfixierea mugurilor de rod, care sunt mai sensibili, sau duce la apariţia fisurilor la nivelul celular al plantei, a afirmat recent cercetătorul Costel Vânătoru, de la Staţiunea de cercetări legumicole Buzău, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.
Conform informațiilor pe care acesta le deține, ploaia îngheţată şi poleiul de la sfârşitul lunii trecute au provocat pagube însemnate în Câmpia Bărăganului şi în Carpaţii de Curbură, la plantaţiile pomicole şi viticole, precum şi la culturile agricole înfiinţate în toamnă.
„Din fericire, acest fenomen meteorologic extrem nu a fost de lungă durată, mai ales în zona Buzăului; circa trei zile. Semnalele din teren indică pierderi consistente, cele mai afectate ar putea fi plantaţiile pomicole de cireş timpuriu, piersic şi cais, dar şi viţa-de-vie sau rapiţa”, a precizat cercetătorul.
Vânătoru a mai spus că în ultima vreme au apărut metode de atenuare a acestui fenomen meteorologic, al doilea din punctul de vedere al periculozităţii după grindină, cum ar fi tratamentele de maturare a coardei la viţă-de-vie sau a pomilor fructiferi.
Totodată, există soluţia determinării unor materiale genetice capabile să facă faţă acestor condiţii meteorologice extreme, cu respectarea zonării şi a microzonării soiurilor de plante, metodă abandonată în ultima vreme în ţara noastră.
Ce spune raportul ASAS
Potrivit jurnalului agricol transmis de ASAS redacției noastre, valabil la data de 6 februarie 2019, chiciura tare cu grosimea de aproximativ doi centimetri, formată în cursul zilei de 26 ianuarie 2019 pe ramurile pomilor din zona de sud și sud-est a României și care a persistat până în dimineața de 29 ianuarie a.c. (aprox. 72 de ore), a provocat pagube reduse în plantații prin dezbinarea sau ruperea ramurilor.
„Efectul de asfixiere a mugurilor de rod, aflați în stare de repaus facultativ, la cais, măr și cireș a fost nesemnificativ (conform datelor furnizate de SCDP Băneasa)”, precizează în contrapartidă specialiștii ASAS.
Intrarea pomilor în starea de repaus fiziologic profund, cu un stoc redus de substanțe de rezervă, generat de seceta pedologică prelungită din toamnă, a diminuat rezistența pomilor la gerurile din iarnă, la oscilațiile mari de temperatură (decălirea prin temperaturi ridicate - maxime mai mari de 15 grade Celsius, urmată de apariția bruscă a unor valori minime sub minus 20 de grade Celsius) și la înghețurile târzii din primăvară.
