În judeţul Neamţ, când plouă... apoi plouă
A plouat şi a tot plouat în mai şi iunie, ca mai peste tot şi în judeţul Neamţ, creând impresia ploilor necontenite, ploilor musonice, ceea ce nu este specific acestor meleaguri moldave, ne spunea preşedintele Consiliului Judeţean, dl Culiţă Tărâţă. Tot domnia sa a adăugat că precipitaţiile căzute în acest sezon au provocat inundaţii aproape fără precedent, în ziua de 4 mai, chiar în sâmbăta Paştelui, când gheaţa în grosime de 35 cm s-a topit rapid. Au mai fost inundaţii în zilele de 24 şi 25 iunie, cu necazuri mari în comuna Viişoara, unde un om şi-a pierdut viaţa, iar la Borca, pentru a treia oară torenţii au făcut adevărate ravagii. Sute de case au fost inundate, iar necazurile s-au ţinut lanţ. "Trebuie să fim încrezători şi să depăşim momentele respective", a ţinut să sublinieze şeful Consiliului Judeţean Neamţ, Culiţă Tărâţă, spunând cu optimism, din sufletu-i de agricultor că, de fapt, s-a îndeplinit dorinţa țăranului cel care visează doar apă şi soare. Ideal ar fi să vină la timp şi în cantităţi moderate. N-a uitat să remarce că "nemulţumitului i se ia darul".
Împăduriri contra dezastrelor
Necazurile provocate de ploile torenţiale, atât în judeţul Neamţ, cât şi în alte zone se datorează şi defrişărilor ilegale, iar lucrările de împăduriri nu se mai fac în ritmul în care se făceau odată, mai cu seamă în zonele unde perdelele de protecţie sunt extrem de necesare: pe marginea drumurilor comunale, judeţene, naţionale, recunoştea cu amar şi demnitarul judeţului. Acţiunile atât de necesare de protecţie a pământului rămân la stadiul de vorbă şi atunci organismele locale se confruntă cu necazuri, iar "soluţia" rămâne, ca de obicei, "de mâine de apucăm de treabă". O mentalitate greşită, remarca dl Culiţă Tărâţă, spunând că este necesar ca aleşii locali să-şi înţeleagă rolul de a corecta anumite deficienţe ale naturii în sensul bun al cuvântului, să înfiinţeze perdele de protecţie, să respecte natura. Se impune ca fiecare locuitor al judeţului să acorde o atenţie deosebită mediului ambiant şi să-l trateze cu toată atenţia, să respecte pământul şi toate criteriile care concură la bunul mers al fenomenelor legate de vreme şi de extremităţile naturii. A rămas la nivel de discuţie în multe judeţe necesitatea reîmpăduririi zonelor forestiere. Iată că în acest moment există modelul Constanţa, acolo s-a început reînfiinţarea perdelelor forestiere,
Exemplul a şi fost preluat şi de Consiliul Judeţean Neamţ. Există în momentul de faţă o bună colaborare între cele două organisme judeţene, iar cei de la Neamţ au primit gratuit 500.000 de puieţi de salcâm în primăvară. Plantările s-au făcut în localităţile Văleni, Dulceşti şi Săvineşti, iar pentru la toamnă li s-a promis, de la acelaşi furnizor, încă 2 milioane de puieţi de salcâmi pentru a înfiinţa noi zone forestiere în judeţul Neamţ. De reţinut promisiunea dlui Culiţă Tărâţă că împăduririle organizate de Consiliul Judeţean vor completa celelalte plantații pe care le vor face sectorul silvic şi Ministerul Mediului. Toate aceste împăduriri vor fi executate ca la carte, pentru a avea efectul dorit de toţi locuitorii din judeţul Neamţ. Un proiect excelent, posibil de realizat, reprezentând viitorul judeţului, al copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor. Proiectul are o justificare practică, având în vedere că în judeţ sunt peste 170.000 de hectare, teren arabil.
Până la şase simpozioane în fiecare vară
În comparaţie cu alte judeţe, aici în Neamţ, s-a reuşit ca an de an pământul agricol să fie lucrat, bucată cu bucată fără să rămână nici o palmă pârloagă. Fiind atât practicant, cât şi investitor în agricultură, dl Culiţă Tărâţă a scos în evidenţă faptul că din 1992 de când a început investiţiile în agricultură, în fiecare vară se fac în judeţ până la şase simpozioane cu fermierii şi diferite firme, care introduc în ţară noutăţi din domeniul tehnologiilor agricole. S-a ajuns, în prezent, printr-un sistem concurenţial şi cu multă ambiţie din partea fermierilor nemţeni, să se dovedească posibilitatea de a face performanță chiar de invidiat. Acum fermierul nu se uită la capra vecinului, ci ia exemplu de cum se ajunge la prosperitate. S-a produs în practică un amplu transfer de cunoştinţe teoretice, benefic pentru întreg judeţul, iar rezultatele sunt palpabile. La simpozioane, unde vin sute de fermieri, li se prezintă şi explică valoarea tehnologiilor aplicabile, noi soiuri şi hibrizi. Tot aşa se întâmplă şi pe partea de selecţie a animalelor. S-a ajuns astfel ca la 3 km de munte să avem aceleaşi, ba chiar există produse ceva mai bune decât în Insula Mare a Brăilei, avantajul de aici îl reprezintă regimul pluviometric net superior.