Așa cum v-am obișnuit deja, partenerii noștri de la Surse și Resurse (http://sursesiresurse.weebly.com) continuă să ne ofere informații de primă mână, de această dată în posesia noastră intrând, în exclusivitate, un raport al celor de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA din București cu privire la calitatea grâului din recolta 2017.
Conform documentului, per total, „calitatea probelor analizate este bună și foarte bună”, cantitatea și calitatea proteinelor din grâul recoltat în acest an (indicatori proteine substanță uscată, test Zeleny în cm cubi) fiind și ele catalogate drept „foarte bune”.
Potrivit specialiștilor IBA, dintre cele mai performante soiuri de grâu se distinge „Litera” și, în ordine descrescătoare, „Glosa”, „Renan” și „Izvor”. Totodată, se remarcă probele din județele Arad, Călărași, Galați, Gorj, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sălaj, Timiș și Vrancea. În plus, toate probele de Lovrin primite de la Timișoara au o calitate excepțională.
Pe de altă parte, raportul spune, cităm: „Dintre soiurile care au avut calitate mai slabă în anumite județe menționăm soiul Glosa. În ceea ce privește conținutul de gluten, se va face o corecție, în minus, de 3-4 procente, din cauza etalonării aparatului pe probe cu gluten mare”.
În județul Arad, marea majoritate a probelor au fost foarte bune (13 la număr), locul I fiind ocupat de soiul Simanida. În localitatea Siclău, acest soi semitimpuriu a obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 14,2 la sută, o umiditate de 11,1 procente, amidon (substanță uscată) 69,9%, gluten 35,3 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 56,8 procente.
Glosa, Renan și Izvor au înregistrat calități bune și foarte bune în județul Argeș, cu un nivel ridicat al proteinei, respectiv gluten mult, de peste 22 la sută. Și calitatea glutenului este foarte bună, potrivit raportului Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București, care a analizat șase probe din acest județ.
Pe de altă parte, tot în Argeș, soiurile Otilia și Miranda au prezentat un conținut de proteine și, implicit, de gluten umed mai mic, sub 11 și, respectiv, 22 la sută, dar se încadrează totuși în calitate satisfăcătoare.
În județul Argeș, în satul Ionești din comuna Buzoiești, locul I în topul soiurilor a fost ocupat de Izvor, unul precoce, cu o rezistență bună la cădere. Acesta a obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 14,4 la sută, o umiditate de 11,9 procente, amidon (substanță uscată) 67,8%, gluten 36,8 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 50 de procente.
Bacăul se poate „lăuda” cu toate probele analizate (cinci la număr) ca fiind de nivel satisfăcător. Concret, conținutul de proteine este mic, sub 11 la sută, dar conținutul în gluten umed depășește un nivel de 22 de procente, excepție făcând soiul Izvor, cultivat în comuna Berești-Bistrița, unde și conținutul de proteine și cel de gluten sunt mai mici decât limita minimum admisă. „Iese din tipar soiul Apache, cultivat în localitatea Sascut, acesta prezentând un conținut de proteine de peste 11 la sută și conținut de gluten umed peste 31%. În acest județ, pe locul I s-a clasat soiul Apache (nearistat, timpuriu) care a obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 11,6 la sută, o umiditate de 12,5 procente, amidon (substanță uscată) 70,7%, gluten 26,4 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 31,6 procente.
Bistrița-Năsăud a transmis către IBA doar probe „bune și foarte bune” (trei la număr). Aici, pe locul I se situează soiul Renan. În localitatea Lechința, acesta a obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 12,6 la sută, o umiditate de 13,3 procente, amidon (substanță uscată) 69,2%, gluten 29,9 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 36,8 procente.
Cu privire la situația din județul Botoșani, acolo, cu excepția soiurilor Apache și Arieșan, celelalte patru probe analizate au un conținut mare de proteină și, implicit, conținut de gluten. „Și calitatea nativă a glutenului este bună”, se mai precizează în raport. Topul soiurilor testate de IBA în acest județ este condus de soiul Glosa (precoce la înspicare). În localitatea Corni, testele au evidențiat următorii parametri: un procent de proteină (substanță uscată) de 14 la sută, o umiditate de 13,3 procente, amidon (substanță uscată) 68,1%, gluten 35,8 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 50,2 procente.
Pentru Caraș-Severin, IBA raportează că cele trei probe analizate sunt foarte bune și satisfăcătoare. „Se remarcă soiul Ingenio, cu valori foarte bune ale nivelului de proteine, gluten și test Zeleny”, conform documentului intrat în exclusivitate în posesia colegilor noștri de la Surse și Resurse. În localitatea Măureni, acest soi aristat a relevat următorii parametri: un procent de proteină (substanță uscată) de 13,2 la sută, o umiditate de 10,5 procente, amidon (substanță uscată) 69,4%, gluten 31,9 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 42,2 procente.
În județul Călărași (locul II la calitate, dar nici măcar loc V în 2017 la cantitatea obținută), cu o suprafață totală însămânțată cu grâu în toamna lui 2016 de 111.128 ha și tot 111.128 ha recoltate, o productivitate medie de 5.350 kilograme/ha și o producție totală de 594.208 tone de materie-primă obținute în acest an, cu foarte puține excepții (soiul Miranda), cele 13 probe trimise IBA pentru analiză sunt foarte bune. În Călărași, locul I a fost ocupat de soiul Litera (pentru producția din localitatea Grădiștea), un soi comun de toamnă cu un nivel bun de rezistență la încolțirea în spic. În urma analizelor, mostrele au relevat următorii parametri: un procent de proteină (substanță uscată) de 15,2 la sută, o umiditate de 12,3 procente, amidon (substanță uscată) 66,2%, gluten 37 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 53,4 procente.
IBA a raportat pentru județul Constanța că toate cele 18 probe se încadrează atât în nivelurile foarte bune și bune, dar și în cel satisfăcător. În ceea ce privește topul soiurilor în urma testărilor calitative efectuate de institut, Glosa s-a evidențiat prin următorii parametri: un procent de proteină (substanță uscată) de 14 la sută, o umiditate de 11,3 procente, amidon (substanță uscată) 67,8%, gluten 33,9 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 45,5 procente.
Doljul are majoritatea probelor analizate calificate drept „bune” (patru la număr), cu excepția soiurilor Arezo și Rubisco. Doljenii din Plenița au făcut treabă bună cu soiul Dropia în acest an, acesta evidențiindu-se prin următorii parametri: un procent de proteină (substanță uscată) de 13,1 la sută, o umiditate de 11,1 procente, amidon (substanță uscată) 68,2%, gluten 30,4 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 38,2 procente.
„Foarte bune” au fost catalogate cele 20 de probe primite din din Galați, și de această dată existând trei excepții, și anume soiurile Boema (două probe), respectiv Ionesco (o probă). Localitatea cu același nume cu județul – Galați – prin fermierii săi a obținut cu ajutorul soiului Izvor un procent de proteină (substanță uscată) de 14,4 la sută, o umiditate de 11,7 procente, amidon (substanță uscată) 66,5%, gluten 32,3 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 49,8 procente.
Gorjul are toate cele trei probe analizate catalogate drept „bune”, producătorii agricoli din județ obținând cu ajutorul soiului Odisej un procent de proteină (substanță uscată) de 13,2 la sută, o umiditate de 11,1 procente, amidon (substanță uscată) 66,3%, gluten 32,6 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 36,3 procente.
În ceea ce privește județul Hunedoara, cu o singură excepție (soiul Solveg), restul probelor (patru la număr) sunt de bună calitate. Concret, cu ajutorul soiului Renan, hunedorenii au obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 14,3 la sută, o umiditate de 12 procente, amidon (substanță uscată) 66%, gluten 35,9 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 49 procente.
În cazul județului Iași, IBA a catalogat toate probele ca fiind „foarte bune”, chiar dacă acestea au fost doar două la număr. Soiul de grâu Miranda pare să fi făcut minuni în localitatea Țigănași, astfel că acolo s-au obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 13,3 la sută, o umiditate de 12,6 procente, amidon (substanță uscată) 69,6%, gluten 32,5 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 42,7 procente.
Din cele trei probe transmise de județul Maramureș către cei de la IBA, toate catalogate de institut drept „foarte bune”, doar soiul Adesso a înregistrat în localitatea Miresu Mare un procent de proteină (substanță uscată) de 12,6 la sută, o umiditate de 13,6 procente, amidon (substanță uscată) 70,1%, gluten 31,2 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 43,1 procente.
Și Mehedințiul a transmis către IBA tot trei probe, toate trei analizate și catalogate drept „foarte bune”. În localitatea Gârla Mare, fermierii au obținut cu ajutorul soiului Panonicus un procent de proteină (substanță uscată) de 16,1 la sută, o umiditate de 11,2 procente, amidon (substanță uscată) 64%, gluten 44,7 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 64,9 procente.
Tot către IBA a transmis și Mureșul două probe pentru testare, acestea fiind catalogate drept „bune” de către specialiștii institutului. Fermierii din localitatea Bogota, cu ajutorul soiului de grâu Arieșan, au reușit să obțină un procent de proteină (substanță uscată) de 12,3 la sută, o umiditate de 12,2 procente, amidon (substanță uscată) 69,6%, gluten 27,9 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 34,1 procente.
Cele trei probe transmise de Neamț sunt și ele catalogate de IBA drept „bune”, fermierii din Piatra-Neamț înregistrând cu ajutorul soiului Estivus un procent de proteină (substanță uscată) de 14 la sută, o umiditate de 12 procente, amidon (substanță uscată) 71,2%, gluten 35,5 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 50,2 procente.
Șase probe au fost expediate de către olteni, cu două excepții – Attraction și Norin – probele analizate fiind catalogate de IBA drept „bune” și „foarte bune”. Concret, cu ajutorul soiului Boema, fermierii din județul Olt au obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 13,6 la sută, o umiditate de 10,9 procente, amidon (substanță uscată) 69,6%, gluten 34,3 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 43,3 procente.
În cazul județului Prahova, toate cele cinci probe analizate au fost catalogate de cercetătorii IBA drept „bune” și „foarte bune”. În localitatea Balta Doamnei, cu ajutorul soiului Boema, producătorii agricoli au obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 13,6 la sută, o umiditate de 15 procente, amidon (substanță uscată) 68,8%, gluten 32,9 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 43,5 procente.
Sălajul a transmis în acest an șase probe spre evaluare, toate acestea fiind catalogate de IBA drept „bune” și „foarte bune”. Fermierii din localitatea Camar au obținut cu ajutorul soiului de grâu MV Kolo în acest an locul I în top și următorii parametri de calitate: un procent de proteină (substanță uscată) de 12,9 la sută, o umiditate de 12,4 procente, amidon (substanță uscată) 71,5%, gluten 31,8 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 43,5 procente.
În cazul județului Timiș, potrivit normativelor de studiu al calității după care SCDA Lovrin de această dată a testat 21 de soiuri de grâu anul acesta, nivelul de proteină trebuia să se situeze peste 12 procente, iar cel de gluten umed să fie mai mare de 22 la sută. Toate aceste soiuri (dintre care 19 românești) au trecut testele.
De asemenea, cei de la Lovrin au luat în calcul un nivel al indicelui Zeleny (ml) mai mic de 20 ml ca fiind nesatisfăcător, WS care variază între 20-34 ml calitate satisfăcătoare, WS 35-50 calitate bună, respectiv WS peste 50 ml calitate foarte bună, Ciprian (N120/K40), Ciprian (N0/P0), Faur, Lovrin 6107 și Lovrin 6110 situându-se peste nivelul de calitate foarte bună.
Campionul „Litera”, testat de specialiștii de la Lovrin (care l-au plasat pe locul VIII la capitolul proteină), a prezentat următorii parametri de calitate: un procent de proteină (substanță uscată) de 13,5 la sută, o umiditate de 11,8 procente, amidon (substanță uscată) 69,9%, gluten 33,4 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 45,1 procente.
Județul Tulcea a avut spre testare șase probe de grâu din recolta acestui an. Potrivit datelor IBA, 50 la sută din acest total (adică trei probe) sunt catalogate drept „bune”. Fermierii din Agighiol au obținut cu ajutorul soiului Litera un procent de proteină (substanță uscată) de 12,5 la sută, o umiditate de 13,3 procente, amidon (substanță uscată) 70,4%, gluten 29,4 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 36,8 procente.
Din cele 10 probe analizate și provenite din județul Vaslui, două probe de grâu au indicatorii mai slabi, respectiv conținutul în proteine, gluten și testul Zeleny. „Restul probelor sunt foarte bune”, se specifică în raport. Fermierii vasluieni din tarlaua Cumpărătura, comuna Oltenești, au mizat pe soiul de grâu Glosa (locul I în top) și au obținut următorii parametri de calitate: un procent de proteină (substanță uscată) de 13 la sută, o umiditate de 12,3 procente, amidon (substanță uscată) 67,6%, gluten 29,6 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 39,5 procente.
Nu în ultimul rând, cele 11 probe analizate de IBA și transmise de județul Vrancea sunt „bune” și „foarte bune” din punctul de vedere ai parametrilor de calitate. În acest caz, în top, locul I este ocupat de soiul de grâu Litera. Acesta a obținut următorii parametri de calitate: un procent de proteină (substanță uscată) de 15,7 la sută, o umiditate de 12,3 procente, amidon (substanță uscată) 65%, gluten 38,5 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 59,6 procente.
Producția de grâu a sezonului 2016-2017, record istoric
Datele oficiale ale Ministerului Agriculturii, prezentate presei de către Petre Daea și Liviu Dragnea la finele lunii august 2017, relevă că de pe suprafața totală recoltată, de 2.101.552 ha, s-au obținut 10.163.887 tone de grâu, secară și triticale, adică o medie de 4.836 kilograme la hectar. Potrivit statisticienilor MADR, în acest caz vorbim de un record istoric al României, mai exact, de cea mai mare producție totală, respectiv de cea mai mare productivitate medie la hectar.
Datele ministerului român al agriculturii dau Constanța ca fiind pe primul loc la producția de grâu, secară și triticale, cu o cantitate totală obținută de 878.248 de tone, urmat fiind de Teleorman, cu 775.722 de tone, Dolj, cu 773.347 de tone, Timiș, cu 684.900 de tone, respectiv Olt, cu 683.854 de tone.
Top-randamente la grâu secară și triticale s-au înregistrat în acest an în localitatea Cujmir, județul Mehedinți, acolo unde de pe 4,75 ha s-au obținut 10,2 tone de boabe.
La nivelul zilei de 7 septembrie 2017, prețul CPT al grâului de panificație (port Constanța) este în creștere la CerealeColectDistribution - 685,18 lei, în timp ce oferta de cumpărare din fermă a Landmar Moldova FCA este la fel, în creștere, și se situa la nivelul a 630 lei tona metrică în data de 5 septembrie a.c.
Nu în ultimul rând, tot atunci, prețul CPT Constanța al grâului pentru panificație al celor de la United Grain este și el în creștere și atinge nivelul de 680,58 lei tona metrică.
Grâul ucrainean pentru panificație (la Marea Neagră) are un preț de 680,16 lei tona metrică și este și el în creștere.
Miercuri, 6 septembrie 2017, prețul grâului pe bursa din Paris era în scădere (704,72 lei tona metrică), în timp ce bursa de la Chicago afișa un preț de 597,18 lei tona metrică.
