Așa cum v-am obișnuit deja, partenerii noștri de la Surse și Resurse (http://sursesiresurse.weebly.com) continuă să ne ofere informații de primă mână, de această dată în posesia noastră intrând, în exclusivitate, un raport al celor de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA din București cu privire la calitatea grâului din recolta 2017.

Conform documentului, per total, „calitatea probelor analizate este bună și foarte bună”, cantitatea și calitatea proteinelor din grâul recoltat în acest an (indicatori proteine substanță uscată, test Zeleny în cm cubi) fiind și ele catalogate drept „foarte bune”.

Potrivit specialiștilor IBA, dintre cele mai performante soiuri de grâu se distinge „Litera” și, în ordine descrescătoare, „Glosa”, „Renan” și „Izvor”. Totodată, se remarcă probele din județele Arad, Călărași, Galați, Gorj, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sălaj, Timiș și Vrancea. În plus, toate probele de Lovrin primite de la Timișoara au o calitate excepțională.

Pe de altă parte, raportul spune, cităm: „Dintre soiurile care au avut calitate mai slabă în anumite județe menționăm soiul Glosa. În ceea ce privește conținutul de gluten, se va face o corecție, în minus, de 3-4 procente, din cauza etalonării aparatului pe probe cu gluten mare”.

În județul Arad, marea majoritate a probelor au fost foarte bune (13 la număr), locul I fiind ocupat de soiul Simanida. În localitatea Siclău, acest soi semitimpuriu a obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 14,2 la sută, o umiditate de 11,1 procente, amidon (substanță uscată) 69,9%, gluten 35,3 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 56,8 procente.

Glosa, Renan și Izvor au înregistrat calități bune și foarte bune în județul Argeș, cu un nivel ridicat al proteinei, respectiv gluten mult, de peste 22 la sută. Și calitatea glutenului este foarte bună, potrivit raportului Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București, care a analizat șase probe din acest județ.

Pe de altă parte, tot în Argeș, soiurile Otilia și Miranda au prezentat un conținut de proteine și, implicit, de gluten umed mai mic, sub 11 și, respectiv, 22 la sută, dar se încadrează totuși în calitate satisfăcătoare.

În județul Argeș, în satul Ionești din comuna Buzoiești, locul I în topul soiurilor a fost ocupat de Izvor, unul precoce, cu o rezistență bună la cădere. Acesta a obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 14,4 la sută, o umiditate de 11,9 procente, amidon (substanță uscată) 67,8%, gluten 36,8 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 50 de procente.

Bacăul se poate „lăuda” cu toate probele analizate (cinci la număr) ca fiind de nivel satisfăcător. Concret, conținutul de proteine este mic, sub 11 la sută, dar conținutul în gluten umed depășește un nivel de 22 de procente, excepție făcând soiul Izvor, cultivat în comuna Berești-Bistrița, unde și conținutul de proteine și cel de gluten sunt mai mici decât limita minimum admisă. „Iese din tipar soiul Apache, cultivat în localitatea Sascut, acesta prezentând un conținut de proteine de peste 11 la sută și conținut de gluten umed peste 31%. În acest județ, pe locul I s-a clasat soiul Apache (nearistat, timpuriu) care a obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 11,6 la sută, o umiditate de 12,5 procente, amidon (substanță uscată) 70,7%, gluten 26,4 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 31,6 procente.

Bistrița-Năsăud a transmis către IBA doar probe „bune și foarte bune” (trei la număr). Aici, pe locul I se situează soiul Renan. În localitatea Lechința, acesta a obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 12,6 la sută, o umiditate de 13,3 procente, amidon (substanță uscată) 69,2%, gluten 29,9 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 36,8 procente.

Cu privire la situația din județul Botoșani, acolo, cu excepția soiurilor Apache și Arieșan, celelalte patru probe analizate au un conținut mare de proteină și, implicit, conținut de gluten. „Și calitatea nativă a glutenului este bună”, se mai precizează în raport. Topul soiurilor testate de IBA în acest județ este condus de soiul Glosa (precoce la înspicare). În localitatea Corni, testele au evidențiat următorii parametri: un procent de proteină (substanță uscată) de 14 la sută, o umiditate de 13,3 procente, amidon (substanță uscată) 68,1%, gluten 35,8 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 50,2 procente.

Pentru Caraș-Severin, IBA raportează că cele trei probe analizate sunt foarte bune și satisfăcătoare. „Se remarcă soiul Ingenio, cu valori foarte bune ale nivelului de proteine, gluten și test Zeleny”, conform documentului intrat în exclusivitate în posesia colegilor noștri de la Surse și Resurse. În localitatea Măureni, acest soi aristat a relevat următorii parametri: un procent de proteină (substanță uscată) de 13,2 la sută, o umiditate de 10,5 procente, amidon (substanță uscată) 69,4%, gluten 31,9 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 42,2 procente.

În județul Călărași (locul II la calitate, dar nici măcar loc V în 2017 la cantitatea obținută), cu o suprafață totală însămânțată cu grâu în toamna lui 2016 de 111.128 ha și tot 111.128 ha recoltate, o productivitate medie de 5.350 kilograme/ha și o producție totală de 594.208 tone de materie-primă obținute în acest an, cu foarte puține excepții (soiul Miranda), cele 13 probe trimise IBA pentru analiză sunt foarte bune. În Călărași, locul I a fost ocupat de soiul Litera (pentru producția din localitatea Grădiștea), un soi comun de toamnă cu un nivel bun de rezistență la încolțirea în spic. În urma analizelor, mostrele au relevat următorii parametri: un procent de proteină (substanță uscată) de 15,2 la sută, o umiditate de 12,3 procente, amidon (substanță uscată) 66,2%, gluten 37 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 53,4 procente.

IBA a raportat pentru județul Constanța că toate cele 18 probe se încadrează atât în nivelurile foarte bune și bune, dar și în cel satisfăcător. În ceea ce privește topul soiurilor în urma testărilor calitative efectuate de institut, Glosa s-a evidențiat prin următorii parametri: un procent de proteină (substanță uscată) de 14 la sută, o umiditate de 11,3 procente, amidon (substanță uscată) 67,8%, gluten 33,9 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 45,5 procente.

Doljul are majoritatea probelor analizate calificate drept „bune” (patru la număr), cu excepția soiurilor Arezo și Rubisco. Doljenii din Plenița au făcut treabă bună cu soiul Dropia în acest an, acesta evidențiindu-se prin următorii parametri: un procent de proteină (substanță uscată) de 13,1 la sută, o umiditate de 11,1 procente, amidon (substanță uscată) 68,2%, gluten 30,4 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 38,2 procente.

„Foarte bune” au fost catalogate cele 20 de probe primite din din Galați, și de această dată existând trei excepții, și anume soiurile Boema (două probe), respectiv Ionesco (o probă). Localitatea cu același nume cu județul – Galați – prin fermierii săi a obținut cu ajutorul soiului Izvor un procent de proteină (substanță uscată) de 14,4 la sută, o umiditate de 11,7 procente, amidon (substanță uscată) 66,5%, gluten 32,3 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 49,8 procente.

Gorjul are toate cele trei probe analizate catalogate drept „bune”, producătorii agricoli din județ obținând cu ajutorul soiului Odisej un procent de proteină (substanță uscată) de 13,2 la sută, o umiditate de 11,1 procente, amidon (substanță uscată) 66,3%, gluten 32,6 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 36,3 procente.

În ceea ce privește județul Hunedoara, cu o singură excepție (soiul Solveg), restul probelor (patru la număr) sunt de bună calitate. Concret, cu ajutorul soiului Renan, hunedorenii au obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 14,3 la sută, o umiditate de 12 procente, amidon (substanță uscată) 66%, gluten 35,9 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 49 procente.

În cazul județului Iași, IBA a catalogat toate probele ca fiind „foarte bune”, chiar dacă acestea au fost doar două la număr. Soiul de grâu Miranda pare să fi făcut minuni în localitatea Țigănași, astfel că acolo s-au obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 13,3 la sută, o umiditate de 12,6 procente, amidon (substanță uscată) 69,6%, gluten 32,5 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 42,7 procente.

Din cele trei probe transmise de județul Maramureș către cei de la IBA, toate catalogate de institut drept „foarte bune”, doar soiul Adesso a înregistrat în localitatea Miresu Mare un procent de proteină (substanță uscată) de 12,6 la sută, o umiditate de 13,6 procente, amidon (substanță uscată) 70,1%, gluten 31,2 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 43,1 procente.

Și Mehedințiul a transmis către IBA tot trei probe, toate trei analizate și catalogate drept „foarte bune”. În localitatea Gârla Mare, fermierii au obținut cu ajutorul soiului Panonicus un procent de proteină (substanță uscată) de 16,1 la sută, o umiditate de 11,2 procente, amidon (substanță uscată) 64%, gluten 44,7 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 64,9 procente.

Tot către IBA a transmis și Mureșul două probe pentru testare, acestea fiind catalogate drept „bune” de către specialiștii institutului. Fermierii din localitatea Bogota, cu ajutorul soiului de grâu Arieșan, au reușit să obțină un procent de proteină (substanță uscată) de 12,3 la sută, o umiditate de 12,2 procente, amidon (substanță uscată) 69,6%, gluten 27,9 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 34,1 procente.

Cele trei probe transmise de Neamț sunt și ele catalogate de IBA drept „bune”, fermierii din Piatra-Neamț înregistrând cu ajutorul soiului Estivus un procent de proteină (substanță uscată) de 14 la sută, o umiditate de 12 procente, amidon (substanță uscată) 71,2%, gluten 35,5 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 50,2 procente.

Șase probe au fost expediate de către olteni, cu două excepții – Attraction și Norin – probele analizate fiind catalogate de IBA drept „bune” și „foarte bune”. Concret, cu ajutorul soiului Boema, fermierii din județul Olt au obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 13,6 la sută, o umiditate de 10,9 procente, amidon (substanță uscată) 69,6%, gluten 34,3 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 43,3 procente.

În cazul județului Prahova, toate cele cinci probe analizate au fost catalogate de cercetătorii IBA drept „bune” și „foarte bune”. În localitatea Balta Doamnei, cu ajutorul soiului Boema, producătorii agricoli au obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 13,6 la sută, o umiditate de 15 procente, amidon (substanță uscată) 68,8%, gluten 32,9 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 43,5 procente.

Sălajul a transmis în acest an șase probe spre evaluare, toate acestea fiind catalogate de IBA drept „bune” și „foarte bune”. Fermierii din localitatea Camar au obținut cu ajutorul soiului de grâu MV Kolo în acest an locul I în top și următorii parametri de calitate: un procent de proteină (substanță uscată) de 12,9 la sută, o umiditate de 12,4 procente, amidon (substanță uscată) 71,5%, gluten 31,8 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 43,5 procente.

În cazul județului Timiș, potrivit normativelor de studiu al calității după care SCDA Lovrin de această dată a testat 21 de soiuri de grâu anul acesta, nivelul de proteină trebuia să se situeze peste 12 procente, iar cel de gluten umed să fie mai mare de 22 la sută. Toate aceste soiuri (dintre care 19 românești) au trecut testele.

De asemenea, cei de la Lovrin au luat în calcul un nivel al indicelui Zeleny (ml) mai mic de 20 ml ca fiind nesatisfăcător, WS care variază între 20-34 ml calitate satisfăcătoare, WS 35-50 calitate bună, respectiv WS peste 50 ml calitate foarte bună, Ciprian (N120/K40), Ciprian (N0/P0), Faur, Lovrin 6107 și Lovrin 6110 situându-se peste nivelul de calitate foarte bună.

Campionul „Litera”, testat de specialiștii de la Lovrin (care l-au plasat pe locul VIII la capitolul proteină), a prezentat următorii parametri de calitate: un procent de proteină (substanță uscată) de 13,5 la sută, o umiditate de 11,8 procente, amidon (substanță uscată) 69,9%, gluten 33,4 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 45,1 procente.

Județul Tulcea a avut spre testare șase probe de grâu din recolta acestui an. Potrivit datelor IBA, 50 la sută din acest total (adică trei probe) sunt catalogate drept „bune”. Fermierii din Agighiol au obținut cu ajutorul soiului Litera un procent de proteină (substanță uscată) de 12,5 la sută, o umiditate de 13,3 procente, amidon (substanță uscată) 70,4%, gluten 29,4 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 36,8 procente.

Din cele 10 probe analizate și provenite din județul Vaslui, două probe de grâu au indicatorii mai slabi, respectiv conținutul în proteine, gluten și testul Zeleny. „Restul probelor sunt foarte bune”, se specifică în raport. Fermierii vasluieni din tarlaua Cumpărătura, comuna Oltenești, au mizat pe soiul de grâu Glosa (locul I în top) și au obținut următorii parametri de calitate: un procent de proteină (substanță uscată) de 13 la sută, o umiditate de 12,3 procente, amidon (substanță uscată) 67,6%, gluten 29,6 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 39,5 procente.

Nu în ultimul rând, cele 11 probe analizate de IBA și transmise de județul Vrancea sunt „bune” și „foarte bune” din punctul de vedere ai parametrilor de calitate. În acest caz, în top, locul I este ocupat de soiul de grâu Litera. Acesta a obținut următorii parametri de calitate: un procent de proteină (substanță uscată) de 15,7 la sută, o umiditate de 12,3 procente, amidon (substanță uscată) 65%, gluten 38,5 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 59,6 procente.

Producția de grâu a sezonului 2016-2017, record istoric

Datele oficiale ale Ministerului Agriculturii, prezentate presei de către Petre Daea și Liviu Dragnea la finele lunii august 2017, relevă că de pe suprafața totală recoltată, de 2.101.552 ha, s-au obținut 10.163.887 tone de grâu, secară și triticale, adică o medie de 4.836 kilograme la hectar. Potrivit statisticienilor MADR, în acest caz vorbim de un record istoric al României, mai exact, de cea mai mare producție totală, respectiv de cea mai mare productivitate medie la hectar.

Datele ministerului român al agriculturii dau Constanța ca fiind pe primul loc la producția de grâu, secară și triticale, cu o cantitate totală obținută de 878.248 de tone, urmat fiind de Teleorman, cu 775.722 de tone, Dolj, cu 773.347 de tone, Timiș, cu 684.900 de tone, respectiv Olt, cu 683.854 de tone.

Top-randamente la grâu secară și triticale s-au înregistrat în acest an în localitatea Cujmir, județul Mehedinți, acolo unde de pe 4,75 ha s-au obținut 10,2 tone de boabe.

La nivelul zilei de 7 septembrie 2017, prețul CPT al grâului de panificație (port Constanța) este în creștere la CerealeColectDistribution - 685,18 lei, în timp ce oferta de cumpărare din fermă a Landmar Moldova FCA este la fel, în creștere, și se situa la nivelul a 630 lei tona metrică în data de 5 septembrie a.c.

Nu în ultimul rând, tot atunci, prețul CPT Constanța al grâului pentru panificație al celor de la United Grain este și el în creștere și atinge nivelul de 680,58 lei tona metrică.

Grâul ucrainean pentru panificație (la Marea Neagră) are un preț de 680,16 lei tona metrică și este și el în creștere.

Miercuri, 6 septembrie 2017, prețul grâului pe bursa din Paris era în scădere (704,72 lei tona metrică), în timp ce bursa de la Chicago afișa un preț de 597,18 lei tona metrică.

Îmi aduc aminte de luna noiembrie 2012, an în care LAPAR organiza un amplu miting împotriva guvernanților conduși pe atunci de Victor Viorel Ponta și nu dă deloc cu semnul egal când mă gândesc cât de bine a ieșit protestul de azi, 7 iunie 2016; fără nasuri sparte, îmbrânceli, amenzi și senzația de luptă pentru ceva.

De ce spun asta: rar mi-e dat să opinez pe tema protestelor; relatarea este mai la îndemână. Chiar și reportajul. Poate opinez bine, poate nu, până la urmă nici nu mai contează. Ce este important este faptul că în 2012 scriam cu patos de pe holurile Guvernului, alergând cu laptopul în mână către „câmpul tactic” din Piața Victoriei - „Un fermier s-a ales cu fractură de piramidă nazală, iar un altul cu traumatisme la ambele brațe, după ce amândoi au fost bruscați, conform declarațiilor lor, ridicați și duși cu forța în duba Jandarmeriei de către unii dintre luptătorii aflați în dispozitivul dislocat în fața Palatului Victoria, cu ocazia mitingului agricultorilor și zootehniștilor afiliați LAPAR, FCBR și HOLSTEIN.RO, «SOS Salvați Agricultura României»”.

Ce vremuri...

Azi am savurat cu plăcere două plăcinte, un suc de fructe și, cu reportofonul în mână, mă bronzam. Ba chiar am și socializat. Asistam însă pasiv la un show foarte bine pus la punct de altfel, unul total diferit față de lupta pe baricade din 2012 unde îl admiram pe Laurențiu Baciu care striga precum un vajnic luptător în oastea lui Ștefan: „Pe ei voinicii mei!”.

Nici discursul de astăzi al băcăuanului n-a fost lipsit de patos; prea mult. Oierii din fundal (bacii noștri vajnici, luptători până la ultima picătură de sânge) însă, dovedeau aproape cu lacrimi în ochi că problemele îi năpădeau, iar lupta lor era alta. Chiar au încercat să arunce laptele pe jos și cu grai dulce-amar arătau către aleșii din Parlament. A doua oară, în fața ministrului, au fost opriți. Deh, protocolul.

Ce a urmat însă?

Pentru a nu fi acuzat de părtinire, voi selecta o serie de afirmații apropiate declarațiilor de dragoste, direcționate dinspre organizatorii mitingului față de tehnocrați și politicieni, deopotrivă. De felul meu, sunt mai sindicalist. Cred în lupta poporului pentru binele tuturor. De aceea, nu sunt deloc de părere că adunarea de astăzi a fost un protest în adevăratul sens al cuvântului.

Vinovata pentru întârzierea plății subvențiilor, o angajată APIA? Nu mai e vinovat „acel Horumbă”?

Primul paragraf care poate fi comentat este cel în care, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, vorbește despre „vinovata” care ar fi generat haosul din interioriul APIA, degringoladă care a scos în ultimele șapte luni în stradă mii de oameni, de trei ori. „Acel Horumbă”, Nicolae Horumbă pe numele său întreg, fostul director general adjunct al APIA ar fi „interpretat legislația europeană după bunul plac”, fapt care ar fi dus la întârzierea plății subvențiilor. Cine e până la urmă vinovat?

„Din sursă sigură, întârzierea plății către zootehnie este cauzată de faptul că un funcționar al APIA și-a permis să nu semneze un contract pentru că așa a înțeles doamna respectivă. Acea doamnă și-a luat în fiecare lună salariul, fără să fie penalizată, pentru că este iar o lege anapoda unde funcționarul public este Dumnezeu. Indiferent ce face, nu poate să ia nimeni vreo măsură cu el, pentru că este protejat de lege. Și chiar un ministru fiind, îl dă după aceea în judecată dacă ia măsuri de abuz în serviciu. Sunt stat în stat. Le-au creat aceste legi în care o parte din cei care numai consumă și nu produc, sunt apărați de legea respectivă”, a afirmat Baciu în deschiderea evenimentului.

Am încercat din trei să aflăm numele doamnei. Tot încerc...

Apoi, iată alte două elemente importante – funcționar „vinovat”, ministru „victimă”, aspecte rostite azi și menite să genereze anumite reacții în public. Doar zgomot de talangă am auzit. Sincer.

„În ultima vreme, spre deosebire de ceilalți miniștri, putem să-l asimilăm (n.r. - pe Achim Irimescu) cu un singur ministru care a ținut la agricultori – cu Remeș. Vreau să vă spun că este bine intenționat și un funcționar al statului poate face treabă dacă îl ajutăm și noi”, a fost prima declarație stupefiantă care mă făcea să cred că Laurențiu Baciu de pe acea scenă nu era acel Laurențiu Baciu pe care am ajuns să-l cunosc și să-l apreciez atât de mult. Luptătorul moldovean în care aveam încredere. Greșesc? Dacă da, îmi cer scuze. Înseamnă că n-am învățat nimic în toți acești ani de presă.

„Trebuie să înțelegem că prezența ministrului aici este să lămurească anumite probleme. Încă o dată fac apel, hai să punem întrebări pertinente, nu se rezolvă acum și să nu credeți că strângând din dinți sau arătând pumnul, rezolvăm vreo problemă. Este un respect pentru noi faptul că a venit încoace pentru că, până acum, și trebuie s-o recunoaștem, niciun ministru n-a venit în rândul nostru. Am colindat tot Bucureștiul acesta și nu s-a sinchisit nimeni, că n-a avut nimeni curajul răspunderii. Până la urmă el are o răspundere, a avut curajul și a venit aici. Acum ce facem? Îi luăm pielea? A lua o măsură cu un ministru care este de bună credință, nu rezolvă problema. Noi trebuie să căutăm acolo unde este buboiul, pe românește. Acolo trebuie să-l scoatem, și noi îl scoatem. Domnule ministru, noi vă mulțumim pentru faptul că ne-ați surprins cu vizita dumneavoastră, eu vă mulțumesc în numele tuturor, că au avut posibilitatea să veniți să ne explicați”.

N-am reușit să înțeleg ce se întâmplă. Recunosc, la proteste am mai fost. Rar mi-a fost însă dat să văd o asemenea apropiere între un fermier și un oficial guvernamental. Poate nu știu eu multe lucruri...

Laude și pentru Comisia de Agricultură

Același fenomen neînțeles s-a petrecut și atunci când și-au făcut apariția pe scenă, ca niște adevărați învingători, membrii Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților; invitați de șeful LAPAR. Cea mai bună Comisie de 25 de ani încoace? Nu cu mult timp în urmă și aceștia erau huliți.

„Este cea mai bună Comisie de Agricultură de 25 de ani încoace, în care veteranul ei, domnul fost ministru, Petre Daea, are un cuvânt de spus. Nu o dată ne-a convins, chiar dacă dumneavoastră nu l-ați auzit, unii din noi au fost acolo că au fost chemați la foarte multe legi; aveai impresia că este un fermier înrăit. De asemenea, ne-am bucurat de intervențiile domnului Munteanu, de intervențiile domnului Scarlat, astfel că, în acest sens, am găsit la câteva legi, și vă asigur că le știu poziția, și Legea Vânătorii va ieși cum ne trebuie. S-a încercat, practic, prin acea lege, să-și bată cineva joc de noi, dar mai este timp suficient să iasă cum ne trebuie, cum, de altfel, sper domnule ministru Daea că n-o să vă despărțiți niciodată de acest segment al economiei naționale și, astfel, să vă gândiți atunci când se votează Legea 321, să votați o lege pentru români, în interesul securității alimentare românești. Și dacă mâine este pe ordinea de zi, aș vrea ca mâine pe timpul acesta sau ceva mai târziu să aflăm că Legea 321 a fost votată în favoarea noastră, a celor de aici, a agricultorilor din România”, a afirmat liderul LAPAR.

După mulțumirile de rigoare, Nini Săpunaru, șeful Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, a intervenit cu laude proaspăt sosite din clădirea impunătoare – Parlamentul – pe care cu ceva timp în urmă, oierii, bacii țării, o arătau cu degetul. Parcă jucam într-un film mut.

 „Astăzi eram adunați ca să discutăm modificări la Legea Cooperației. Vă anunțăm că avem de gând să scutim de impozit în primii cinci ani cooperativele care se înființează. De asemenea, domnul ministru ne-a anunțat că la negocierile cu cei de la Comisia Europeană. Există posibilitatea să intensificăm sprijinul financiar pe proiecte europene pentru cooperative, să ne ducem până la 80-90 la sută. Toți cei care suntem aici, tot spectrul politic din Comisia pentru Agricultură, toți am votat Legea 321. Legea 321, așa cum este ea în forma prezentată, nu mai seamănă cu nicio propunere legislativă inițială. Ea, de fapt, este proiectul dumneavoastră. Domnul Laurențiu Baciu, domnul Emil Dumitru, domnul Gheorghe Macovei, domnul Ionică Nechifor, toți au participat la această lege împreună cu noi și amendamentele de acolo sunt făcute împreună cu dânșii. Este legea dumneavoastră, nu este neapărat legea noastră. Avem un proiect în pregătire al domnului Munteanu, care este acum în Senat și s-ar putea să vină înapoi la noi, un proiect care poate să reglementeze și vom încerca să reglementăm în această lună, acest regim al vânzării terenurilor. Și, la fel, această lege o vom discuta împreună cu dumneavoastră, ca să avem acordul dumneavoastră când ne ducem cu ea în Parlament. Nu suntem dușmanii dumneavoastră, toate lucrările în Comisie s-au făcut împreună cu reprezentanții dumneavoastră și, în general, în ultimele șase luni de zile n-a ieșit nimic fără să ne consultăm cu reprezentanții dumneavoastră în Comisie”.

Deja nu mai înțelegeam nimic. Nu înțelegeam de ce fermierii sunt până la urmă acolo. Era miting de protest sau de susținere politică?

Politician cu ștaif și experiență, Petre Daea a preluat microfonul și a ținut și el un curs de retorică. El recunoaște că formatul de discuții preferat nu era nicidecum protestul și i-a rugat pe fermieri pe un ton ferm să-i lase pe deputații „agricultori„ în pace să muncească. Cert este că așa s-a întâmplat. Talăngi și... atât.

„Lăsați-ne împreună cu reprezentanții dumneavoastră care sunt aici sau care vor veni de mâine încolo la muncă în Comisie, să rezolvăm cu atenție, cu răbdare, cu echilibru, problemele pe care dumneavoastră le-ați ridicat. V-aș ruga să aveți încredere în colegii care vă reprezintă în Comisia pentru Agricultură și care sunt alături de dumneavoastră. (...) Astăzi sunteți la București să dialogați cu noi într-un format pe care eu nu mi l-aș fi dorit ca om, știindu-vă ce aveți de făcut acasă. Este doar o secvență a preocupării dumneavoastră. Lăsați-ne pe noi, împreună cu reprezentanții pe care îi aveți (și sunt oameni valoroși) să punem la punct ceea ce astăzi nu este în regulă și care vă dezavantajează viața și activitatea concretă”, a spus Daea.

Nu noi, ceilalți sunt de vină

Tipic declarațiilor politicianiste, șeful MADR, Achim Irimescu și-a pornit discursul de pe scenă cu acuze către fostul Guvern. Era de înțeles. Venise la protest ca un adevărat învingător.

„Nu se datorează Guvernului actual întârzierea. Am (...) recuperat foarte mult din întârziere. Spre exemplu, când am cerut o programare în ce dată vor începe plățile, mi s-a spus 27 aprilie; am reușit cu mari eforturi 8 aprilie. Sigur că vă înțeleg perfect și vă dau toată dreptatea, nu este normal ce se întâmplă, întârzierile foarte mari pentru alocarea și plata banilor”, spunea că amărăciune în glas ministru tehnocrat. „Sunt convins că toți așteptați acești bani și vă înțeleg perfect. Este adevărat că au fost niște decizii care s-au luat cu întârziere în Ministerul Agriculturii și în Agenția de Plăți. Este vorba de faptul că ne-am complicat foarte tare anul trecut și au fost «n» scheme de plată (...). Eu înțeleg perfect nemulțumirea dumneavoastră și sunt alături de dumneavoastră, fiți convinși în acest sens. Am făcut eforturi foarte mari în ultima perioadă, s-a lucrat la APIA și noaptea, sâmbăta și duminica. Din păcate, directorul general Florin Faur, care a făcut eforturi foarte mari, a avut probleme medicale și este în spital. Sunt, repet, eforturi foarte mari pe care le face administrația, dar la fel, recunoaștem, s-a ajuns în situația în care suntem în ultima lună de plată”.

El a promis solemn că plățile nu vor întârzia, iar data limită de 30 iunie a.c. va fi respectată. Cu toate acestea, dacă termenul va fi depășit, statul va plăti penalitățile. Mă întreb, din banii cui? Că nu cred că domnul ministru va scoate din traista sa diferența...

„Eu pot să vă garantez că nu vor fi probleme. Oricum, și dacă s-ar fi ajuns în situația să se plătească după 30 iunie 2016, dumneavoastră (n.r. - fermierii) nu sunteți penalizați; diferența, penalizarea se alocă de la bugetul de stat, dar nu vom ajunge acolo, fiți convinși. Păcat că la animale nu s-au dat încă banii. (...) În condițiile în care modulul funcționează, banii se vor da în cel mai scurt timp, începând de săptămâna viitoare la animale”, a precizat ministrul de resort. „La cei care primesc fonduri pentru animale, vestea bună este că vor fi fonduri foarte mari. De exemplu, o să depășească 1.000 de euro la vaca de carne, o să depășească 800 de euro la vaca de lapte. Sunt sume foarte bune. Încercăm în continuare. Avem la plată ajutorul pentru motorină, 93 de milioane de lei pentru primul trimestru al acestui an. În această săptămână vor fi transferați banii în trezorerie. De săptămâna viitoare începe și la ovine. Subvenția totală la ovine este vorba de 10 euro pe cap de oaie. Sigur, eu unul nu sunt foarte mulțumit pentru că raportul între bovine și ovine este 1/6 și ar trebui să-l găsim și la subvenție printr-o sumă mai bună”.

Stenograma, sufletul protestului

Cum întotdeauna am încercat să dau dovadă de verticalitate, și de această dată las la latitudinea cititorilor să decidă dacă acesta a fost un protest în adevăratul sens al cuvântului sau doar un miting de susținere. Poate greșesc eu...

Ca o paranteză, reiterez afirmațiile de susținere ale unui mare fermier român la adresa mea, cu ocazia unui eveniment care a avut loc la ASAS cu ani în urmă; după protestele din 2012. Era un mesaj de susținere și se termina cam așa: ... (...) este singurul jurnalist care nu mi-a denaturat mesajul, iar dacă greșesc cu ceva, îl voi lăsa să scrie despre asta”. Așa am și făcut.

Iată însă câteva dintre schimburile de replici între organizatori și invitați. Delicioase.

Laurențiu Baciu: „Acum însă, am eu o întrebare la dumneavoastră, ca să fie finală. Oamenii aceștia, până la 30 iunie a.c., vor primi toți banii?”.

Achim Irimescu: „Absolut!”.

Laurențiu Baciu: „Avem promisiunea unui ministru. Rămâne să mai avem răbdare încă trei săptămâni, să vedem ce minune. De nu, domnule ministru, acum știm să venim și pe jos. Nu ne mai trebuie jandarmi să ne ducă autobuzele, venim pe jos; cunoaștem drumul”.

Moise Ötvös: „Domnule ministru, încă o dată, vă rog, repetați, până la 30 iunie primim banii?”.

Achim Irimescu: „Absolut!”.

Laurențiu Baciu: „Domnule ministru, credeți că până în toamnă, reușim să scoatem o lege a vânzării terenurilor, în care să putem pune la adăpost integritatea poporului român?”.

Achim Irimescu: „Da, și avem un proiect în discuție, numai că aștept ca dumneavoastră, reprezentanții producătorilor, să veniți s-o agreăm împreună pentru că este o lege de care dumneavoastră beneficiați în primul rând. Este musai să ne consultăm cum ne-am consultat întotdeauna, pe toate actele legislative, cu dumneavoastră și cu Parlamentul. Și cele două Comisii de Agricultură ale Parlamentului au fost alături de noi. Este foarte important să nu iasă o lege fără acceptul dumneavoastră. Vă propun, dacă nu săptămâna aceasta, săptămâna viitoare să agreăm un proiect de act legislativ pe care să-l promovăm cât mai rapid”.

Laurențiu Baciu: „Și acum, pentru că, vedeți, oamenii sunt amenințați pe propriile lor proprietăți, legea vânătorii ne va scoate pe noi de sub lupa aceasta a infracționalității?”.

Achim Irimescu: „Este musai să discutăm și proiectul de lege privind amendarea Legii Vânătorii, pentru că eu cred că trebuie să stabilim un echilibru foarte clar între producători, între vânători; nu este normal, spun eu, ca să neglijăm inclusiv Constituția, legea fundamentală a țării și sunt aspecte, mi le-au sesizat juriștii care pun semne de întrebare. În acest sens trebuie musai să fim de acord asupra unui proiect de lege, în primul rând cu crescătorii de ovine, cu fermierii și cu Parlamentul pentru că trebuie să adoptăm legi care să nu introducă disensiuni între categoriile de utilizatori ai Fondului Cinegetic și, bineînțeles, fermierii noștri. În ochii Guvernului, toți fermierii sunt egali. Ca urmare, nu trebuie să creăm niciun fel de discrepanță între categoriile de fermieri”.

Ionică Nechifor: „Domnule Daea, aici în fața fermierilor, pentru că știm că în curând veți intra în vacanță parlamentară, promiteți-ne că Legea Vânătorii va fi votată până la vacanța parlamentară pentru că ne trezim în toamnă că vom fi scoși de pe proprietățile noastre. O a doua problemă domnule ministru Daea, promiteți-ne că mâine Legea 321 va fi votată, aprobată și susținută în așa fel încât produsul românesc să fie protejat și susținut chiar și de către parlamentari pentru că și dumneavoastră consumați acest produs”.

Petre Daea: „Eu sunt un om stăpânit și nu purtător de vorbe, ci de fapte. Lăsați-ne să lucrăm împreună cu dumneavoastră și să facem ceea ce ne-ați solicitat”.

Quod erat demonstrandum.

Producătorii din sectorul agroalimentar protestează astăzi, începând cu ora 12,00, în Parcul Izvor din faţa Palatului Parlamentului, nemulţumiţi de întârzierea plăţii subvenţiilor din agricultură, dar şi din cauza amânării unor legi esenţiale pentru sector.

Mitingul de protest este organizat de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), împreună cu Federaţia Romovis, Federatia PROOVIS, Federaţia Naţională a Crescătorilor de Ovine din România (Dobrogea), Asociaţia Crescătorilor de Bovine din judeţul Covasna, Asociaţia Naţională a Crescătorilor de Vaci de Carne, Federaţia Naţională CAPRIROM.

Fermierii cer reglementarea fiscalizării (TVA, subvenţiile nu trebuie supuse fiscalizării, producătorii agricoli sunt supuşi unor abuzuri ANAF), iar responsabilii de întârzierea subvenţiilor să suporte consecinţele. Totodată, ei solicită ca vânzarea terenurilor agricole către străini să fie stopată în regim de urgenţă şi reglementări clare pe Legea etichetării produselor agroalimentare şi pe Legea Vânătorii, cea care, după „expirarea” OUG 60/2015, blochează din nou păşunatul între 6 decembrie şi 24 aprilie şi limitează numărul de câini la turma de oi şi pe Legea 321, produse româneşti în supermarketuri.

LAPAR precizează că mitingul este autorizat de catre Primaria Municipiului Bucureşti conform protocolului semnat miercuri, 1 iunie 2016 şi nu are nicio legătură sau caracter politic.

Schema desfășurării protestului:

- între orele 10:00 - 11:00, afluirea autocarelor din provincie către următoarele locuri stabilite la intrările în București: A1  în dreptul liceului Industrial Auto nr. 8, pe banda 1 de circulație; DN.1 – la Fântâna Miorița, pe banda 1 de circulație; - DN 2 și A3 - Șoseaua Colentina, în dreptul Parcului Plumbuita, pe banda 1 de circulație; - A2 - zona Policolor; - DN 6 - Șoseaua Alexandriei, zona Penitenciar Rahova;
- 11:00 - 12:00 – afluirea autocarelor din provoncie, sub supravegherea forțelor de ordine, din punctele de intrare în București spre alveola Parc Izvor. Debarcarea participanților se va face pe strada Izvor, tronsonul cuprins între Bulevardul Libertății și strada B.P. Hașdeu, pe banda 1 de circulație;
 - după debarcarea participanților, autocarele vor fi îndrumate de către forțele de ordine pe B-dul Tudor Vladimirescu, unde acestea vor rămâne staționate până în momentul defluirii participanților;
 - 11:00 - 12:00- grupare fermieri în alveola Parc Izvor;
 - 12:00 - 16:00  - miting;
 - 16:00 - 16:30 - defluirea individuală a participanților.

Șeful LAPAR, Laurențiu Baciu, posta în jurul orei 17:30 pe pagina oficială de Facebook a Ligii că astăzi, 30 mai a.c., s-a decis prelungirea termenului de depunere a cererilor unice de plată fără penalizări în cadrul Campaniei 2016 până la data de 10 iunie, iar APIA... tăcea mâlc.

„Stimati colegi, în cursul zilei de azi s-a hotărât ca perioada de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată în cadrul Campaniei 2016 să continue până la data de 10 iunie 2016, inculsiv. Având în vedere modificarea prevederilor regulamentare, precum și cele ale OUG 3/2015, cererile unice de plată pot fi depuse fără penalizări de întârziere până la data de 10 iunie 2016. După această dată se pot depune cereri unice de plată cu o penalizare de 1% pentru fiecare zi lucrătoare timp de 25 zile lucratoare. Președinte LAPAR, Laurențiu Baciu”, se precizează în postarea de pe rețeaua de socializare.

Poate n-ar fi atras atenția atât de mult această postare (în afara bucuriei fermierilor de a mai avea câteva zile la dispoziție să completeze actul), în condițiile în care nu cu mult timp în urmă, Guvernul României anunța printr-un comunicat de presă că termenul de depunere fără penalizări avea să fie 15 iunie, iar APIA să informeze ulterior că acesta rămâne 31 mai. În fine astăzi, LAPAR, surpriză, avea să răstoarne situația și să anunțe o altă dată, și anume cea de 10 iunie. Degringoladă? Lipsă de comunicare? Sau comunicare selectivă? Diversiune?

Presa întreabă, APIA răspunde

Astăzi, după postarea băcăuanului Baciu, ne-am adresat oficial Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru a afla informația corectă. Cât de corectă ar fi putut fi, în condițiile în care Guvernul transmite o informație, ministerul de resort alta pentru ca, LAPAR, să vină cu totul și cu totul altă dată limită de depunere?

Răspunsul primit a sosit relativ rapid, însă total gol de conținut. Reprezentantul APIA transmite că există un act normativ de modificare și completare a OMADR 619/2015, OUG 3/2015, Legii 36/1991 și a unei părți din PNDR, însă că nu poate furniza mai multe detalii... până la momentul la care șefia MADR va decide să comunice oficial informația. Iar!

Ciudat cum se vehiculează într-o lună nu mai puțin de trei termene de depunere a cererilor unice, Campania 2016. Ce să mai înțeleagă fermierul român din toată această degringoladă? Că șefia Ministerului Agriculturii se joacă cu mintea lui?

„La acest moment există un proiect de ordin privind modificarea și completarea Ordinului MADR nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1, alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, care a fost supus spre aprobare. Urmează ca Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să facă o informare oficială în acest sens. Cu deosebită consideraţie, Serviciul Relații cu Publicul și Comunicare”, este răspunsul primit de la APIA.

În acest moment, practic, ultima comunicare oficială a APIA este cea din 24 mai 2016, atunci când anunța că termenul de depunere fără penalizareavea să fie 31 mai 2016: „Avînd în vedere modificarea prevederilor regulamentare, precum și cele ale O.U.G. 3/2015, cererile unice de plată pot fi depuse fără penalizări de întârziere până la data de 31 mai 2016. După această dată se pot depune cereri unice de plată cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. Solicitările depuse după data de 27 iunie 2016 nu mai sunt admise, iar fermierului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin”.

Așteptăm încă o comunicare oficială a specialiștilor de la Ministerul Agriculturii privind data depunerii fără penalizări. A câta oară?

Guvernul a aprobat astăzi fondurile necesare pentru efectuarea de plăți pentru ajutoare în agricultură în valoare de peste 300 milioane de euro destinate sectorului zootehnic, mai exact plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) și schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, respectiv stabilirea cuantumului acestora pentru plățile aferente anului 2015.

Foto credit: domainer.com.au

ANT destinate speciilor bovine și ovine/caprine care se acordă pentru anul de plată 2015 au un plafon de 203,15 milioane euro, care se asigură de la bugetul de stat prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2016.

„Suma este compusă din 27,78 milioane euro pentru schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine, 116,77 milioane euro pentru schema decuplată de producție în sectorul carne, specia bovine, respectiv 58,59 milioane euro pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine”, se precizează în documentul de presă.

Plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic se acordă  fermierilor din sectoarele care au beneficiat de plăți naționale directe complementare în anul 2013.

De asemenea, Guvernul a aprobat plafonul maxim de 113,35 milioane euro, care se acordă pentru anul de plată 2015, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, crescătorilor de animale din speciile bovine, ovine, caprine, viermi de mătase.

„Suma se repartizează în 1,33 milioane euro pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte, 24,5 milioane euro pentru speciile ovine/caprine, 10,5 milioane euro pentru specia bovine, categoria taurine din rase și metișii acestora, 76,99 milioane euro pentru specia bovine, categoria vaci de lapte, cât și 27.000 euro pentru specia viermi de mătase”, conform comunicatului Guvernului.

Plățile pentru schemele de ajutoare naționale tranzitorii și sprijin cuplat în sectorul zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4176 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015.

Instituția publică responsabilă cu implementarea acestor măsuri este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Procedurile referitoare la primirea cererilor unice de plată, verificarea administrativă și în teren, autorizarea și efectuarea plăților se realizează de către Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură.

De ce s-a întârziat plata pe animal

Guvernul României prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale preciza la începutul lunii martie că se alfa în faza în care trebuia să dezvolte şi să finalizeze modulele de software care controlează procesul de acordare a subvenţiilor, în paralel cu pregătirea documentaţiei pentru subvenţii, declara în primele zile ale lunii martie, la Cluj, premierul Dacian Cioloș, adăugând că orice efort ar face, nu poate accelera mai mult finalizarea modulelor de software pentru plata pe cap de animal.

Între timp, fermierii supărați pe întârzieri și pe faptul că nu au banii de subvenții în cont promiteau proteste de amploare și se pregăteau să se lege cu lanțuri de gardul Ministerul Agriculturii. Acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Dacian Julien Cioloș arăta pentru asta însă cu degetul către fostul Executiv Ponta care a decis să facă și plăți anticipate și să introducă un modul în plus, în paralel cu începerea cu întârziere a dezvoltării softului dedicat.

„Pentru plata pe cap de animal, acolo nu s-a putut face plata anticipată. Deci suntem acum în faza în care trebuie să dezvoltăm şi să finalizăm aceste module de software care controlează procesul de acordare a subvenţiilor în paralel cu pregătirea documentaţiei pentru subvenţii, fiind primul an în care se aplică aceste noi reguli ale politicii agricole comune. Deci, de anul viitor şi din anii viitori plăţile se vor face mai repede, la timp, decât anul acesta, când sunt întârzieri în elaborarea softului şi pe care, cu orice efort am face, nu le putem accelera mai mult, pentru că există echipe de software care lucrează şi care au început, cu întârziere, cum vă spuneam; au intrat acum într-un ritm normal, dar avem întârzierea asta din trecut”, mărturisea premierul.