Lucrurile valoroase apar ca urmare a unei nevoi, ca soluție pentru o problemă întâmpinată. Această afirmație poate părea un truism, dar încă sunt oameni care cred că o afacere ar trebui pornită de la ceea ce presupun ei că ar fi bun pentru piaţă şi nu de la o necesitate expresă. Or, istoria companiei germane HORSCH Maschinen GmbH este o dovadă că o trebuință satisfăcută devine utilă în aceeași măsură și altora cu aceleași nevoi. Degeaba inventăm lucruri, dacă nu are nimeni nevoie de ele. Am preluat pentru a prefața scurtul interviu cu Philipp Horsch câteva fragmente din istoricul acestei companii de pe site-ul lor.

La originea acestei companii nu a stat o strategie industrială, ci o experiență agricolă de familie, începută cu mult înainte de fondarea propriu-zisă a companiei.

În 1969, Dankwart Horsch, tatăl lui Michael și Philipp Horsch, a preluat în arendă ferma Sitzenhof, în apropiere de Schwandorf, Bavaria. Pentru el a fost o oportunitate de dezvoltare pentru că deja avea o mică fermă. Familia Horsch era, prin mai multe ramuri, profund legată de agricultură, așa că la reuniunile de familie discuțiile se concentrau pe problemele pe care le întâmpinau în fermele lor (unele, cu soluri pietroase sau aflate în zone colinare slab productive) și pe găsirea de soluții.

Foto: Horsch

În acest context, familia Horsch a fost una dintre adeptele timpurii ale agriculturii no-till, într-o perioadă în care renunțarea la plug era considerată, în Germania, o abatere serioasă de la normele agronomice acceptate. Într-un astfel de mediu au crescut copiii lui Dankwart și Brunhilde Horsch, fiind puternic influențați de spiritul de unitate al familiei și de ideile lor progresiste în domeniul agricol. Cei cinci băieți au urmat cu toții o pregătire agricolă, fiind învestiți cu încredere de către părinții lor care i-au lăsat, încă adolescenți fiind, să administreze ferma câte un an fiecare. Michael Horsch, cel mai mare dintre frați, fiind pasionat de mașini, avea să-și dovedească talentul în mecanizare, realizând la solicitarea unui unchi al său, care era nemulțumit de semănătorile de pe piață, ce se foloseau pentru semănatul pe sol acoperit cu folie de plastic, o mașină nouă, mai bună decât ce exista pe piață. Satisfacția acestei reușite i-a dat curaj să dea curs altor probleme cu care se confruntau numeroșii membri ai familiei Horsch în propriile ferme. Atenția sa s-a îndreptat către dezvoltarea unei mașini capabile să semene sub resturi vegetale. Produsul final al acestei etape de dezvoltare a fost „Seed-Exactor”, utilaj care avea să stea la baza fondării ulterioare a HORSCH Maschinen GmbH. În primă fază, mașina a fost utilizată exclusiv de membrii familiei, însă interesul pentru Seed-Exactor a depășit rapid cercul familiei Horsch. Pentru că proiectele de dezvoltare a utilajelor necesitau investiții tot mai mari, unii membri ai familiei l-au sfătuit pe Michael Horsch să-și înființeze propria companie. Ca urmare, în 1984 a fondat, împreună cu unchiul său Walter Horsch (care a avut un rol esențial în organizarea financiară și administrativă a companiei), HORSCH Maschinen GmbH. În aceeași perioadă își cunoaște și viitoarea soție, fata unuia dintre beneficiarii Seed-Exactor, Manfred Dorsemagen din Franța, unde a mers de mai multe ori să rezolve niște probleme tehnice. În 1988, după ce Cornelia și-a finalizat studiile în economie, ea și Michael Horsch s-au căsătorit. Soția sa avea să se implice total în companie, preluând pentru început responsabilitatea pentru vânzări și marketing.

Foto: Horsch

Philipp Horsch, cel cu care ne-am întâlnit la standul companiei de la Agritechnica 2025, s-a alăturat fratelui său la mijlocul anilor '90. Format atât ca fermier, cât și ca inginer, Philipp Horsch a preluat responsabilități în cercetare-dezvoltare, producție și service, contribuind la extinderea gamei de utilaje pentru lucrări minime ale solului și semănat direct. În această perioadă apar și alte dezvoltări importante, precum sistemul „Terra-Trac”, care a marcat trecerea către utilaje de mare capacitate, adaptate exploatațiilor extinse.

Astăzi, Horsch este un producător internațional de utilaje agricole, însă direcțiile sale tehnologice – semănatul direct, lucrările minime ale solului, dezvoltarea de utilaje pornind de la realitățile din fermă – își au rădăcinile în această istorie agricolă de familie. Interviul cu Philipp Horsch și soția sa oferă perspectiva directă asupra modului în care o experiență practică, începută în fermă, a fost transformată într-un proiect industrial de amploare.

Vizitând standul Horsch de la Agritechnica 2025, l-am întâlnit pe Philipp Horsch alături de soția sa Elke, despre care am aflat cu plăcere că este de origine din România, fapt care ne-a facilitat dialogul cu domnul Horsch. Vă invităm să citiți în continuare scurtul interviu pe care ni l-au acordat.

Am să încep cu o întrebare mai personală, asta pentru că v-am întâlnit aici alături de soție, care ne-a surprins cu faptul că vorbește românește: cine a fost mai întâi, soția sau firma? 

Philipp: Compania este înființată înainte de a ne cunoaște, este mai veche. 

Elke: (râde și completează) Dar nu e cu mult mai în vârstă decât mine.

Cum a început povestea Horsch? 

Philipp: Compania a luat ființă acasă, la ferma părinților noștri. Suntem cinci frați și toți am învățat meseria de fermier. Fratele meu cel mai mare, Michael, a fost cel care a început să se ocupe de utilaje, iar noi, ceilalți, am gândit împreună cu el și am lucrat alături de el. La început, primii clienți au fost familia și rudele. Apoi, pas cu pas, firma a crescut. A venit căderea Zidului Berlinului și în 1990 granițele au fost deschise către est și compania a început să crească și mai mult, iar din 2000 creșterea a fost foarte rapidă. Din familia noastră, doar eu și fratele cel mare suntem în firmă, ceilalți frați au rămas fermieri.

Așadar, frații au fost primii care au beneficiat de echipament. 

Philipp: Exact, ei au fost primii care au folosit utilajele, dar au și contribuit la realizarea lor.

Care a fost primul utilaj realizat? 

Philipp: Primele utilaje au fost semănători pentru semănat direct cu capete de frezare rotative (utilajul numit Seed-Exactor era o semănătoare al cărei principiu de funcționare era unul neconvențional: o freză orizontală tăia stratul superior al solului și, în timp ce pământul era încă în aer, semințele erau plasate sub acesta, fiind ulterior acoperite de solul care cădea. n. r.). La acea vreme, pe piață nu existau astfel de mașini. Noi făceam mult semănat direct în fermele noastre și aveam nevoie de soluții adaptate. Așa au apărut primele semănători, unele acționate cu freze rotative.

Marii fermieri au fost cei care au venit cu ideile pentru a construi mașinile care îi ajută să recolteze, să pregătească și, bineînțeles, să întrețină culturile după recoltare? 

Philipp: Da, fără îndoială. Noi înșine provenim dintr-o exploatație mare, prin urmare, am fost întotdeauna conștienți de problemele cu care se confruntă fermele mai mari. Și, bineînțeles, am făcut întotdeauna schimb de idei cu mulți fermieri. Acest lucru duce în mod natural la idei noi. Și toate acestea sunt globale, desigur.

Așadar, echipamentele sunt construite practic în funcție de nevoile fermierilor, fie la scară mare, fie la scară mică? 

Philipp: Nu doar în ceea ce privește nevoile lor, ci și în funcție de ideile noastre despre cum vrem să contribuim la viitorul agriculturii.

Există o rețetă a succesului? 

Philipp: Da, cheia succesului este, în cele din urmă, orientarea către client. Este esența. Asta înseamnă că trebuie să ai contact cu fermierii, să fii aproape de probleme – acesta este, cu siguranță, unul dintre cele mai importante aspecte.

Europa vrea să devină verde, cum vedeți această problemă din perspectiva dumneavoastră? 

Philipp: Green Deal-ul a fost, în cele din urmă, ajustat. Cea mai mare parte a agriculturii este deja verde, iar Europa a învățat să abordeze acest subiect cu mai multă obiectivitate. Acest lucru ne ajută, în mod natural, să atingem obiectivele propuse.

Privind în urmă, ați mai începe acest business în familie? 

Philipp: Absolut, pentru că a funcționat excepțional. 

Elke: Pentru că suntem noi înșine pasionați de agricultură.

A fost un avantaj că ați fost fermier? 

Philipp: Nu a fost doar un avantaj, ci o condiție de bază.

Care ar fi cea mai mare bucurie pentru dumneavoastră? 

Philipp: Ca afacerea să rămână în familie și să fie dusă mai departe de următoarea generație. Suntem deja în acest proces. Suntem patru acționari și avem, în total, 13 copii. Primii patru sunt deja implicați în companie – trei băieți și o fată. Și vor urma și alții.

Aveți vreun regret? 

Philipp: Nu.

Ați pus vreodată munca mai presus de familie? 

Elke: (râde și răspunde în locul lui) Întotdeauna! Dar n-am avut niciodată un moment în care asta să fi fost o problemă.

Asta pentru că l-ați înțeles și l-ați susținut. 

Elke: Da. 

Philipp: Compania a fost întotdeauna o prioritate. 

Elke: Noi, când ne-am căsătorit, am decis amândoi că firma o să fie primul nostru țel în viață.

Philipp: Dar dacă există probleme ocazionale în cadrul familiei, familia trebuie să se controleze în acel moment. 

Elke: Și nu au fost niciodată mari probleme în familie. Avem trei copii adulți acum. Am fost binecuvântați și n-am avut niciodată probleme așa mari, ca să nu le putem rezolva.

Cum v-ați întâlnit? 

Philipp: La studii, la Mannheim, ca studenți. 

Elke: Eu studiam psihologia. Locuiam în Baden-Württemberg, dar studiam în Mannheim.

Ce vă mai doriți pentru viitor? 

Philipp: Sunt mulțumit. Dacă putem continua așa, este suficient pentru mine.

Articol de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU

Într-un moment în care agricultura este tot mai expusă presiunilor climatice și economice, fermierii încearcă să se adapteze pentru că e singura șansă de supraviețuire. Am stat de vorbă cu dr. ing. Gheorghe Nițu și ing. Cătălin Matei la Ferma Prunaru, una dintre fermele Agrozootehnica Mihăilești, despre această necesitate.

Un prim semnal al adaptării la noua stare de lucruri vine din alegerea culturilor. Să elimini total porumbul, în condițiile în care aceasta era o cultură de bază și cu o pondere foarte mare, e o dovadă a puterii de adaptare de care fermierii au început să dea dovadă. Nici floarea-soarelui nu și-a găsit un loc prea mare, doar 10% în structura culturilor, care a fost dominată de grâu – 50% și rapiță – 40%. „Asolamentul a suferit și suferă mereu niște modificări, niște corecții, legate de schimbările climatice, ne adaptăm și noi la ele și punem culturile cu specific de consum de apă mai mic și cât se poate să beneficieze de capitalul apă din toamnă. Dar nu deranjăm total, avem un asolament echilibrat. De pildă, anul acesta, am crescut proporția la rapiță, la grâu, ceva secară, iar la culturi prășitoare, floarea-soarelui, dar în proporție mai redusă. Porumb chiar nu punem deloc, pentru că a deranjat mult de tot economic. Nu poți să te duci cu 3 tone să echilibrezi cheltuiala, care ar răspunde de la 6-7 tone în sus, cu toate că noi o ținem cum trebuie. Că cine n-are o gândire economică, degeaba, nu poți lucra cu 6/49”, spune dr. ing. Gheorghe Nițu despre alegerea culturilor. 

Tehnologie, da, dar cu discernământ

Într-o perioadă în care se vorbește tot mai mult despre digitalizare și agricultură 4.0, cei doi interlocutori rămân lucizi. Tehnologia este un sprijin, nu un substitut. „Fără implicarea directă a omului, nu se poate”, afirmă ing. Cătălin Matei. Managementul culturilor se bazează pe cartare periodică, adaptare la specificul fiecărei sole, și mai ales pe prezența fizică a inginerului în câmp.

Tehnologia de cultură aplicată este una specifică locului și condițiilor, nefiind adepții unei tehnologii standard. „Noi ne-am echipat în urmă cu 15-20 de ani cu scarificatoare, respectiv tractoare de la 550 CP în sus. Dar nu poți să mergi unilateral, mai ales că trebuie să ai o compoziție a solului, să știi. Când ai cantitatea de argilă peste 35% și o altă structură, spargi harpanul la 3 ani, dar nu poți spune că mergi pe zero (no-till, n.r.). Noi îmbinăm toate aceste metode în funcție de anul respectiv. Pentru că trăim acolo. N-avem ferma la 3.000 de kilometri și ne ducem cu inteligența artificială. O fi și asta, dar prezența omului este necesară, ca și la medicină, or apărea ei roboți, dar robotul e altceva, aduce o pensetă, aduce aia, dar creierul uman decide totul și, bineînțeles, pregătirea lui agronomică. Dumneavoastră ați văzut la domnul inginer (ing. Cătălin Matei, n.r.) că stăpânește lucrurile, le spune, și modestia îl caracterizează, dar calcă terenul, îl vede”, ne explică Gheorghe Nițu cum văd ei pregătirea terenului.

Despre tehnologia no-till ei cred că încă nu e momentul. Se preferă o combinație de metode – scarificare, lucrări minime, arătură doar unde este necesară. Adaptarea, nu dogma, este principiul lor de lucru, considerând că nu e sănătos să treci unilateral la o anumită tehnologie standard. „Când treci unilateral e ca și când ai mânca un singur fel de mâncare. Constați pe tine, dar depinde cât de alimentat ești. De aceea noi avem și programe de nutriție ca lumea, și programe de combatere echilibrate, într-un management adecvat, ca să răspundă, că de aia faci businessul acesta, să scoți un leu. Deci sunt avantaje și dezavantaje. Trebuie să le cântărești. Din vorbe și din aplicații nu merge. Depinde de ce e la tine, de aceea noi și ce cultivăm întrebăm: ce e, vedem care e, cum e în spațiul geografic, are culturi comparative, și atunci nu trebuie să fii tu ăla care cumperi carburant în fiecare zi, că nu ți-l dă nimeni pe degeaba”, adaugă Gheorghe Nițu. 

De aceeași părere este și Cătălin Matei: „Nu zic no-till în niciun caz, dar nu acum. Noi suntem cumva la jumătate. Plugul mai puțin, pentru că, nemaiavând suprafețe mari de floare, de porumb, practic în vară nu poți să folosești, că e greu, folosim scarificator. Deci, la grâu, avem scarificator și semănat, semănătoarea noastră având pregătire”.

Omul nu poate fi înlocuit

Ei consideră că prezența omului nu poate fi exclusă din ceea ce înseamnă viitorul agriculturii. „Eu văd agricultura viitorului cu implicarea totală a omului. Dacă vorbim de viitorul apropiat, vorbim de hibrizi care să se adapteze cumva la condițiile ce urmează să vină, tehnologii noi. În viitorul apropiat cred că n-o să intru în nou foarte mult, pentru că uitați, dă rezultate până la proba contrarie, în următorii câțiva ani, iar ca să vorbim de viitorul îndepărtat, e mult. Noi o să folosim aceeași tehnologie în continuare”, spune inginerul Matei, iar domnul Nițu adaugă: „Sunt păreri și păreri, sigur trebuie luat noul, dar adaptat la ce știi. Dar fără om – nu există. Poți să-ți ușurezi munca, să iei alte măsuri, și depinde, dronele astea… Pe câte hectare, pe ce întinderi, ce fel de agricultură e aia, grădinărit? O agricultură de 50 de hectare? Ia gândiți-vă că ferma franceză, când are 200 de hectare, spune că e big. La noi, 2.000 – 3.000, 40.000 Insula Mare a Brăilei, așa că trebuie să ne gândim… Una e agricultura americană și alta agricultura italiană sau germană, fostul RDG are întinderi mari, fostul RFG are 50, 60, 80 de hectare”.

Tot legat de adaptarea tehnologiei la noile condiții este și alegerea momentului însămânțării. Au decis să semene rapița mai târziu decât se făcea în trecut. La jumătatea lui septembrie față de august: „Se întâmplă fenomenul în care să apară câteva mici ploi, care păcălesc cultura, și ne confruntăm cu o răsărire neuniformă. Și așa am hotărât, am urmărit meteo și am semănat la 15 septembrie. Am riscat puțin, dar cred că se vede că am câștigat anul acesta. La momentul prielnic de semănat, aici am câștigat cel mai mult, și apoi tratamentele specifice, vreo trei din toamnă, unul la începerea vegetației, în primăvară, și tot așa, din trei în trei săptămâni”, ne explică Cătălin Matei motivul acestei schimbări și tot domnia sa ne lămurește de ce e nevoie și de tratamente pentru protecția plantelor, de erbicide, fungicide, la o cultură precum rapița care, la vremea când aceasta a prins amploare în România, era ocolită de boli și de dăunători. „Din cauza asolamentului nu atât de puternic cum era în anii trecuți, când încă mergeau floarea și porumbul, vine la scurt timp, la 2-3 ani, și atunci gradul de infecție cu buruieni, cu dăunători, cu boli e mai mare. Maximum 3 săptămâni și, după caz, insecticidul musai.”

Într-adevăr, mulți fermieri au constatat că încă din perioada decembrie – ianuarie sunt probleme, în condițiile în care temperaturile au crescut. Adică nu mai avem acele ierni cu care eram obișnuiți înainte, care mai rezolvau o boală, un dăunător, printr-un îngheț pe o perioadă de câteva zile. Gheorghe Nițu insistă că prezența inginerului în cultură este esențială: „Managementul trebuie să fie unul sănătos, inginerul, de data aceasta, e… știință cu adevărat. Nu că am semănat și nu mă interesează și mai trec pe acolo nu știu când”.

Fertilizare echilibrată, pe baza istoricului solului

Și tot legat de managementul lucrărilor, aflăm că folosirea îngrășămintelor este în ferma Prunaru, ca în toate fermele de la Agrozootehnica Mihăilești, bine controlată. „S-a pornit de la o cartare adecvată, de la istoricul fiecărei sole în parte, iar inginerul nostru e aici, e prezență activă și a folosit substanțele de anul trecut. Ele erau aici, nu s-au dus la adâncime. Și le-a valorificat, dând o doză optimă economic”, spune domnul Gheorghe Nițu, iar inginerul Cătălin Matei completează punctual: „Am încercat să folosim mai puține anul acesta, pământul având o rezervă. Am folosit undeva la 150-180 kg la semănat, per total, și apoi două treceri, undeva în februarie și martie, cu 150 kg, vorbesc substanță comercială. Adică, față de anii trecuți mai puțin, dar rezultatul este cel așteptat”.

Faptul că poți estima necesarul vine din efortul de a face cartarea pedologică, pe care ei o fac periodic: „În general, o făceam din 4 în 4 ani, iar acum, când apar niște ani la care nu s-a folosit, este vorba și de experiența pe care o ai, dar facem pe anumite sole unde știm noi că a plouat mai puțin. Că vedeți și dumneavoastră că ploile nu sunt generale. Într-o parte a fermei te plouă 30 de litri, în altă parte, 5 litri. Și atunci trebuie să ai istoricul acesta peste tot, istoricul solei, nu al fermei. Și în total, când umbli în caietul acela, să-ți reamintească ce trebuie să faci. Pentru că toate inputurile, tot ce se dă, se dă cu bani. Noi alegem cele mai eficace molecule, substanța activă corectă, și cu gândul la economic. Ce dau – ce iese, pentru că nu te iartă nimeni”.

Piața, prețurile și presiunea economică

O problemă nerezolvată pentru mulți rămâne vânzarea producției. Din păcate, fermierii constată că după recoltare prețurile se prăbușesc, importurile intră în competiție neloială, iar munca de un an se vede speculată pe bursă de alții. Gheorghe Nițu atrage atenția asupra unei realități dureroase: „Ne jucăm cu munca oamenilor, cu sănătatea lor, pentru că depun efort acolo și financiar, și muncă intensivă zi și noapte ca să faci un produs adevărat”. El consideră că la fel de important ca munca și știința pe care o depui ca să obții un produs de calitate este și să știi să vinzi: „Toate sunt dificile. Și producerea produsului în sine, pe care trebuie să-l faci și mult, și de calitate, dar trebuie să știi și când să vinzi, pentru că ne speculează alții cu o pricepere negustorească fără măsură și cu jaf, și se joacă cu bursa respectivă, și noi trebuie să venim fracționat cu ea. Că nu putem să riscăm, că până la urmă ajungi să plătești recolta aia de trei-patru ori, când e s-o pui la loc în altă parte”. 

Pentru fiecare cultură există un prag de rentabilitate – sub care tot efortul se transformă în pierdere. În aceste condiții, gândirea antreprenorială și controlul costurilor devin esențiale. „Există un prag al rentabilității la fiecare cultură. Dacă la rapiță ai făcut sub 2.500, ești pe pierdere. Indiferent cât ai ține. Pentru că sunt unele strict obligatorii. La grâu, un prag de 4.500 – 5.000, cu creionul în mână și făcând selecție și participând la licitații cu firme. Că-ți dă un produs care nici nu e verificat, vine cu el în poarta fermei, dacă te prinde și cu gura căscată și te pune să semnezi de trei ori, și ți-a luat totul. La floarea-soarelui un 2.500 – 3.000, n-ai cum altfel, dar tot ținând costurile jos. Asta vorbind de minimum minimorum. Ce să faci la porumb cu 5-6 tone, să te scoți, când tu faci tehnologie de 2.000 de euro și faci 1.000? Și așa profitul, rata rentabilității în agricultură e mică, trebuie să fii cu ea în pas. Că ea, cultura, arată, îți dă zâmbetul ăla, îți dă sănătate când treci prin lan, dar ia să vedem cui i-o vând, cine mă speculează…”, arată dr. ing. Gheorghe Nițu.

În cazul lor, inginerul Matei estimează că vor putea să acopere cheltuielile, anul acesta: „Avem 40% rapiță, 50% grâu și 10% floare. Dacă vorbim de așteptări, ca producție, ca să acoperim costul, cum spunea și domnul Nițu, la grâu cred că 5 tone minimum, cu prețul de 80 de bani cât ar fi astăzi, la floare – avem foarte puțină –, ca producție, peste 2,5 tone ar trebui să fie, ca să acopere cheltuielile, dar să mai plouă și apoi vorbim de floare, iar la rapiță, care arată impecabil, e o speranță mai mare aici, cred că o să dea undeva la 4.000 kg, cu prețul de 2,20 – 2,30, cheltuiala e undeva la 5.000 lei maximum, deci cu 4 tone ar fi bine”. 

Să sprijinim produsul românesc

Un aspect reluat destul de des de Gheorghe Nițu este legat de susținerea produsului românesc. El atrage atenția asupra riscurilor alimentare aduse de importuri necontrolate, în timp ce marfa autohtonă este lăsată în umbră. În opinia sa, consumul produsului local nu doar că asigură un nivel superior de calitate, în special în cazul grâului pentru panificație, dar păstrează și capitalul în interiorul țării. „Noi respectăm restricțiile și de mediu, și pe cele legate de calitatea și sănătatea plantelor și primim din altă parte un grad de nocivitate fără nicio regulă. Ne plângem de deficit, dar noi primim roșie cu încărcătură de pesticide de 3-4 ori, și cea românească nu e luată în calcul, deși ar trebui musai, să devină un cult - produsul meu românesc. În primul rând, că ții banii în interior, nu te mai duci și te împrumuți să ajungi la niște cifre greu de pronunțat. Sperăm acum să se așeze lucrurile și să aibă responsabilitate, și când te duci la Comisia Europeană, că tot se pronunță că am ajuns toți la subvenția unitară pe suprafață – de unde? Nimic! Noi am primit mașinile aici, cu drag, câmpurile-s pline numai cu ele, de toate culorile, ba verzi, ba galbene. E un lucru plăcut, dar să ne uităm și la ce prețuri. Că dacă se făceau la Brașov, la Craiova, în tradițiile respective, unde erau fabrici muncitorești, puteai să le modernizezi. Acum tot vorbim despre deficit, să-l corectăm…” 

Trebuie spus că au ales să păstreze și soiuri românești în structura culturii de grâu. „Avem un raport de 70% soiuri franțuzești, care dau productivitate mai mare, și 30% românești, care oferă oricând o proteină, e panificabil oricând. Bineînțeles, tratat și având grijă de el. Iar costuri de înființare, la fel. Mai puține îngrășăminte, încă de la însămânțat, și, la fel, două treceri, una 150 cu nitrocalcar și cred că undeva la 180 cu uree. Grâul o să-l vedem, eu mă aștept undeva la 5.500 – 6.000”, spune ing. Cătălin Matei, iar dr. ing Gheorghe Nițu argumentează prezența soiurilor românești: „Numai grâul, dacă-l iei, pentru panificație, grânele românești sunt de neîntrecut. De aceea noi le păstrăm în structură, pentru a avea un echilibru financiar, ca plată, și nu mergem numai pe soiurile răspunzătoare la producții superioare, dar calitatea slabă. Dacă observați, sunt multe brutării și fabrici de pâine care țin la calitate, care respectă calitatea grânelor românești deosebită. În primul rând, totul pornește de la condițiile geografice și nu mai vorbim de amelioratorii noștri, care sunt de excepție”. 

E clar că agricultura nu e un exercițiu de rutină, ci un sistem deschis, care reacționează la tot: la climă, la economie, la alegeri politice, la lipsa infrastructurii sau la deciziile luate în grabă, fără discernământ. Cei care rezistă au înțeles că trebuie să schimbe ceva în fiecare an, uneori chiar în fiecare lună. Aleg altceva, seamănă mai târziu, renunță la o cultură, păstrează soiuri românești nu din nostalgie, ci pentru că știu ce oferă și nu lasă totul pe seama unei aplicații sau a unei scheme europene. Rămân acolo, în câmp, cu ochiul format și cu cifrele în mână. Nu tehnologia în sine, ci omul care știe când s-o folosească sau când s-o lase deoparte e singura formă reală de reziliență.

Articol de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU

Asolamentul constă în amplasarea și succesiunea în timp și spațiu a unei diversități de culturi agricole însoțite de un sistem tehnologic optimizat care să asigure creșterea producției și ameliorarea însușirilor de fertilitate a solului, fără efecte negative asupra mediului.

Odată cu rotația culturilor se asigură și rotația lucrărilor solului, a îngrășămintelor și a erbicidelor.

Spre deosebire de asolamentele stabile existente în perioada economiei planificate, acum se alcătuiesc asolamente mai elastice, variabile, corespunzătoare cerințelor economiei de piață și schimbărilor climatice.

Seceta tot mai frecventă i-a determinat pe unii fermieri să se orienteze spre culturile de toamnă, reducând mult din suprafețele culturilor de primăvară, în special ale porumbului.

Numai dezvoltarea zootehniei va putea asigura diversificarea culturilor cu extinderea plantelor furajere și prezența solei de graminee și leguminoase perene. Schimbările climatice impun și folosirea culturilor alternative, ca: sorg în loc de porumb, șofrănel în loc de floarea-soarelui, năut ca leguminoasă pentru boabe.

De ce este necesar asolamentul

1. Prin asolament se valorifică mai bine îngrășămintele. Astfel, la cultura grâului, cu 1 kg azot se realizează 3,7 kg grâu în monocultură, 7 kg grâu în rotația de 2 ani și 13,5 kg grâu în rotația de 4 ani.

2. Asigură sporuri de producție fără cheltuieli suplimentare. Dacă socotim producția de grâu în monocultură 100%, în rotația de 2 ani este 148%, în rotația de 3 ani 158%, iar în rotația de 4 ani, 167%.

3. Reduce gradul de îmburuienare astfel: la recoltarea grâului s-au găsit 416 buruieni/m² în monocultură, 134 buruieni/m² în rotația de 2 ani și 68 buruieni/m² în rotația de 3 ani.

4. Reduce atacul de agenți fitopatogeni astfel: fuzarioza la grâu a fost atac de 20% în monocultură și de 9% în rotația de 3 ani; Sclerotinia la floarea-soarelui a fost atac de 45% în monocultură și de 14% în rotație de 4 ani.

5. Reduce atacul de dăunători astfel: Tanymecus la sfecla de zahăr a fost atac de 42% în rotația de 2 ani și de 0,6% în rotație de 4 ani.

6. Alternează culturile cu consum diferit de apă. Consumul specific de apă la mei este 311, la sorg 322, la porumb 368, la grâu 512, la lucernă 831, la in 905.

7. Alternează culturile cu consum diferit de elemente nutritive astfel:

N:P:K la grâu este 2,5:1:2.3; la porumb 2.8:1:2; la floarea-soarelui 1,5:1:8; la sfecla de zahăr 2,8:1:3.

8. Un asolament rațional reduce necesarul de azot cu 30-50%, de fosfor și potasiu cu 20-40%, de pesticide cu 40-50%, reducând corespunzător cheltuielile și poluarea.

9. Asigură o bună acumulare și conservare a apei în sol și reduce eroziunea. Aceasta, deoarece: asigură o bună porozitate, în rotația grâu-porumb este 12,66% pe când după trifoi este 18,34%; asigură o bună permeabilitate, în monocultura de porumb este de 5 mm/oră, iar în rotația de 4 ani, 31 mm/oră; conținutul de apă în sol în rotația grâu-porumb a fost de 16,94%, iar după trifoi a fost de 24,06%.

10. Alternează culturi cu sistemul radicular la diferite adâncimi. Majoritatea sistemului radicular la orz este pe 0-20 cm, la grâu 0-30 cm, la floarea-soarelui la 30-70 cm, dar ajunge la 2-2,5 m, la lucernă ajunge la 6-8 chiar 10 m, fiind socotită un scarificator natural.

11. Alternează culturi după care rămân cantități diferite de resturi vegetale, astfel: cerealele păioase 4-7 t/ha , porumb 4-6,5 t/ha, sfeclă 5-6 t/ha, mazăre 1,5-2 t/ha.

12. Asigură îmbunătățirea însușirilor fizice ale solului. De exemplu: Densitatea aparentă (Da) în rotația de 2 ani este de 1,40 g/cm³ și 1,25 g/cm³ după sola înierbată. Porozitatea de aerație crește de la 12,67 în rotația de 2 ani la 18,34% după trifoi.

13. Asigură o bună eșalonare a lucrărilor corespunzător, o eșalonare a folosirii mașinilor și a forței de muncă.

14. Asigură eșalonarea volumului de transport și a surselor de venit, ca urmare a recoltării în diferite etape.

Câteva caracteristici ale culturilor agricole privind rotația

Culturi autotolerante: secară, porumb, mei, cartof, soia, fasole, trifoi alb.

Culturi autointolerante: floarea-soarelui, sfecla de zahăr, inul, trifoiul roșu, lucerna, mazărea, ovăzul, rapița, grâul, orezul.

La stabilirea rotațiilor trebuie avut în vedere că fiecare cultură determină o înmulțire a propriilor paraziți încât este riscant ca această cultură să apară în rotație, pe aceeași parcelă, înainte ca echilibrul biologic să fie restabilit.

Cu toate că s-au creat soiuri (hibrizi) cu un anumit grad de toleranță sau chiar rezistență, este indicat ca pentru plantele mai pretențioase să se respecte un anumit interval. De pildă, floarea-soarelui și inul pretind 5-6 ani; sfecla de zahăr și mazărea pretind 4-5 ani.

În continuare prezentăm sub formă de tabel calitatea culturilor corespunzătoare.

În concluzie, cunoașterea caracteristicilor și pretențiilor fiecărei culturi față de rotație, față de locul în asolament ajută fermierii să amplaseze corect culturile în câmp, asigurând condiții optime pentru creșterea și dezvoltarea plantelor, pentru recolte bogate și de bună calitate.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2025

Abonamente, AICI!

CITEȘTE ȘI: Afânarea adâncă și fertilitatea solului

Atenție la lucrările pe terenurile în pantă

Aspecte ale fenomenelor de ofilire (veștejire) și șiștăvire (zbârcire) la plantele agricole

Hans Brantner & Sohn Fahrzeugbaugesellschaft mbH, renumitul producător austriac de vehicule comerciale și agricole, și-a întâmpinat partenerii de afaceri, precum și clienții finali, în cadrul spațiului expozițional de la Agritechnica 2025, cea mai mare expoziție de tehnică agricolă desfășurată la Hanovra, Germania, în perioada 9 – 15 noiembrie.

Pe lângă gama de echipamente specializate, vizitatorii au avut ocazia să descopere planurile de viitor ale companiei Brantner, iar fermierii au putut beneficia de oferte exclusive, parte a inițiativei „ProTEC KTL inside” SALE, valabilă pe toată durata expoziției, care presupune prețuri speciale pentru modelele echipate cu acest sistem.

La standul Brantner de la Agritechnica 2025, vizitatorii au fost în număr mare, reprezentanții producătorului austriac afirmând că evenimentul a fost un real succes, iar interesul fermierilor pentru produsele mărcii a fost foarte ridicat.

Recunoașterea primită din partea DLG, un motiv important de mândrie pentru companie, a reprezentat un argument în plus pentru specialiștii din agribusiness să viziteze standul Brantner.

Angajament pentru calitate și valori

„Fermierii aleg Brantner în primul rând datorită calității excepționale a produselor comercializate, iar în al doilea rând datorită valorilor care ghidează HB Brantner, valori care pun întotdeauna clientul pe primul loc, fără excepție”, arată reprezentanții companiei.

Fermierii se confruntă cu provocări diverse, nu întotdeauna identice, motiv pentru care Brantner pune un accent deosebit pe flexibilitate și pe oferirea de soluții adaptate. Această abordare a contribuit la reputația solidă de care compania se bucură astăzi.

La standul Brantner de la Agritechinca 2025 au fost expuse:

• Remorca TR 34090 Power Push+;

• Remorca pentru împrăștiere TA 24078 Power Spread+ cu sistem Iso Bus – distinsă cu recunoașterea DLG în urma testării individuale;

• Remorca basculantă în trei părți Z 18051/2 XXL;

• Remorca basculantă în trei părți, monoax E 6040;

• Remorca basculantă TA 20053/2 Power Tube+;

• Noua remorcă tandem TA 16045/2 XXL.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

AMLO Group AB și Fröjdia AB anunță că au achiziționat, în comun, patrimoniul societății aflate în faliment Överum Industries AB. Achiziția marchează revenirea uneia dintre companiile industriale istorice din Suedia în proprietate suedeză, după o perioadă îndelungată sub proprietatea unor structuri externe.

Ambele companii, AMLO și Fröjdia, aduc o vastă experiență industrială și o reputație solidă în sectorul de producție suedez. Noii proprietari subliniază ambiția lor de a reconstrui și dezvolta operațiunile din Överum, punând accent pe angajamente pe termen lung, stabilitate și competență tehnică ridicată.

„Această achiziție marchează un nou început pentru unul dintre cele mai recunoscute branduri industriale ale Suediei, care revine acum în proprietate suedeză după mai mulți ani în cadrul unei structuri corporative internaționale. Expertiza unică a Överum și istoria sa de prestigiu oferă un potențial solid pentru reconstrucția operațiunilor și asigurarea faptului că produsele sale rămân o parte importantă atât a industriei agricole suedeze, cât și internaționale”, arată Thomas Fröjd.

Un rol central în etapa următoare va fi deținut de Amir Lotfi, care preia funcția de director general începând cu data de 19 noiembrie 2025. Lotfi are o legătură îndelungată cu compania, acesta ocupând anterior funcția de director general adjunct al companiei între anii 2001 și 2011. Experiența sa, leadershipul și înțelegerea profundă a companiei, cât și a mediului său de producție vor fi esențiale pentru relansarea operațiunilor. „Acesta este un moment istoric. Fabrica din Bruket (n.r. orașul Överum) nu este doar o operațiune industrială, ci este o moștenire istorică. Readucerea companiei în proprietate suedeză, alături de valorificarea tradiției sale industriale solide, reprezintă atât o oportunitate majoră, cât și o mare responsabilitate”, punctează Amir Lotfi.

Noii proprietari privesc cu încredere către viitor și urmăresc să păstreze identitatea puternică a companiei, modernizând în același timp operațiunile, consolidând relațiile cu clienții și creând condițiile necesare pentru o creștere durabilă.

„De generații întregi, Överum a fost sinonim cu inovația și calitatea. Cu experiența și angajamentul nostru combinat, vom asigura continuarea acestei tradiții, cât și dezvoltarea ei în continuare”, afirmă reprezentanții AMLO Group AB și Fröjdia AB.

Achiziția marchează începutul unui nou capitol pentru fabrica din Överum cu un accent clar pe implicarea regională, dezvoltarea competențelor și relansarea creșterii industriale. Överum Agro intenționează să consolideze și să extindă în mod proactiv piețele sale internaționale, creând valoare adăugată pentru toți clienții de export din Europa, cât și din întreaga lume.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agritechnica este locul în care inovația devine tangibilă, în special pentru BKT, care deschide porțile acestei noi ediții a unuia dintre cele mai importante târguri comerciale de mașini agricole din lume cu produsele sale emblematice. La Hanovra, în Germania, până pe 15 noiembrie 2025, compania Balkrishna Industries Ltd, cunoscută sub marca BKT, este prezentă la standul A36 din hala 7, unde prezintă soluțiile sale care îmbină eficiența, productivitatea și respectul față de sol.

Producătorul multinațional de anvelope Off-Highway, BKT, se prezintă la Agritechnica 2025 cu o zonă expozițională de peste 600 de metri pătrați, unde vizitatorii au oportunitatea să descopere îndeaproape cele mai cunoscute produse BKT pentru sectorul agricol, să participe la activități sportive, să își testeze abilitățile la aparatul Grab Machine, să câștige gadgeturi și una dintre cele peste 30.000 de mingi de fotbal inscripționate cu BKT. O oportunitate de a întâlni clienți și vizitatori, din Europa și din alte regiuni, care au șansa unică la Agritechnica de a cunoaște direct istoria îndelungată a companiei, marcată de tradiție și progres continuu.

Târgul de la Hanovra este locul unde tehnologia și produsele prind viață, iar angajamentul constant al BKT este de a oferi soluții care permit fermierilor să lucreze cu utilaje din ce în ce mai puternice și performante, protejând în același timp sănătatea solului. Tocmai de aceea, cele mai recente inovații BKT sunt în centrul atenției la standul A36 din hala 7, începând cu AGRIMAX PROHARVEST VF în noua dimensiune 1020/55 R38 CFO, o anvelopă proiectată pentru echipamente autopropulsate de ultimă generație și concepută pentru a satisface trei nevoi fundamentale: reducerea compactării solului, asigurarea stabilității și o capacitate de încărcare excepțională. O soluție care combină eficiența și versatilitatea într-un singur produs.

De asemenea, standul include emblematicul tractor din plexiglas, echipat pe ambele punți cu unul dintre produsele de top ale multinaționalei indiene, și anume AGRIMAX V-FLECTO, dezvoltat pentru cele mai avansate pulverizatoare autopropulsate de mare capacitate, confirmând angajamentul BKT de a furniza produse care respectă cerințele de productivitate și sustenabilitate, în special în cele mai cruciale faze ale sezonului agricol.

„Aceste soluții sunt rezultatul dialogului nostru continuu cu producătorii, operatorii și marii producători de tractoare. Aceste inovații prind viață nu doar în laboratoarele noastre avansate de cercetare și dezvoltare, ci direct pe teren, alături de cei care lucrează pământul în fiecare zi. Anvelopele BKT întruchipează perfect viziunea noastră: pentru a însoți agricultura de mâine cu produse care combină performanța și sustenabilitatea, astfel încât să putem privi împreună spre viitor”, arată Dilip Vaidya, președinte și director senior Tehnologie BKT.

A treia stea din standul BKT este RIDEMAX FL 615 VF 900/65 R38 IMP, o anvelopă inovatoare care combină tehnologia VF cu un design flotant, rezultând o combinație unică pe piață.

O gamă largă de inovații care depășesc domeniul anvelopelor o reprezintă șenilele din cauciuc, ce joacă un rol din ce în ce mai important în peisajul mecanizării agricole. BKT a adus la Agritechnica AGRIFORCE BK T71, un produs expus în dimensiunea 36x6x44, conceput pentru combine de recoltat de nouă generație, deci cu dimensiuni considerabile și sarcini grele.

„La Agritechnica nu prezentăm doar simple produse, ci soluții concrete și catalizatori pentru dezvoltare. Ele reprezintă modul în care tehnologia poate oferi răspunsuri concrete la provocările agriculturii moderne”, punctează Dilip Vaidya.

Produsele BKT expuse la Agritechnica confirmă angajamentul companiei de a se poziționa ca un partener de încredere și cuprinzător pentru operatorii din sectorul agricol, sprijinindu-i în aplicațiile lor zilnice, asigurând totodată respectul pentru sol și un viitor mai sustenabil.

BKT își așteaptă vizitatorii la standul A36 din hala 7 la Agritechnica din Hanovra, până pe 15 noiembrie 2025.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Exim Banca Românească și Maschio Gaspardo România derulează un parteneriat strategic prin care banca, în calitate de Agenție de Credit la Export a României, sprijină exporturile companiei, oferind protecție împotriva diverselor riscuri comerciale și politice asociate piețelor externe.

Maschio Gaspardo România, cel mai mare producător local de utilaje agricole, cu fabrică în județul Arad, la Chișineu Criș, exportă echipamente „Made in Romania” către fermierii din întreaga regiune. Cu asigurările emise de Exim Banca Românească, compania beneficiază de un cadru sigur pentru derularea operațiunilor internaționale, contribuind la susținerea agriculturii și în afara granițelor României.

„Parteneriatul cu Exim Banca Românească ne oferă mai mult decât siguranță operațională, ne oferă încrederea de a privi spre viitor. Este o colaborare esențială pentru consolidarea activității noastre pentru că ne oferă perspectiva unui parcurs sustenabil în contextul actual. Iar acest cadru solid de predictibilitate ne permite să ne concentrăm pe ceea ce contează cu adevărat, și anume dezvoltarea durabilă a producției și sprijinirea fermierilor din regiune”, a declarat Mirco Maschio, președintele Grupului Maschio Gaspardo.

Maschio Gaspardo România este parte a grupului italian Maschio Gaspardo care are opt unităţi mari de producţie, cinci în Italia şi alte trei în străinătate (România, India şi China) şi 14 filiale de vânzări în străinătate (Italia, Franța, Spania, Germania, Benelux, UK, Polonia, Ucraina, Turcia, Rusia, America de Nord, China, India, România).

„Exim Banca Românească oferă companiilor românești soluții financiare adaptate provocărilor actuale. Ne bucurăm să vedem că aceste demersuri dau rezultate, așa cum arată parteneriatul cu Maschio Gaspardo, care beneficiază de un cadru sigur pentru extinderea activității pe piețe cu potențial, dar expuse unor riscuri diverse. Astfel de exemple ne motivează să inovăm constant și să continuăm să susținem antreprenorii români în procesul de creștere și internaționalizare”, a precizat Traian Halalai, președintele executiv al Exim Banca Românească.

În calitatea sa de Export Credit Agency (ECA) în România, Exim Banca Românească oferă în numele și în contul statului român produse de asigurare care protejează încasările exportatorilor împotriva riscurilor asociate partenerilor externi şi a riscurilor asociate ţării de destinaţie și înlesnește accesul la produsele de finanțare, putând fi cesionate în favoarea băncilor finanțatoare, pentru completarea mixului de garanții.

Recent, banca a aderat la Mecanismul InvestEU de garantare a creditelor la export pentru Ucraina – o inițiativă comună a Comisiei Europene și a Fondului European de Investiții (FEI). Aderarea crește capacitatea Exim Banca Românească, în numele și în contul statului, de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare medie (small Mid-Caps) care exportă în Ucraina.

Instrumentele Exim Banca Românească care pot beneficia de susținere prin Mecanismul InvestEU sunt: 

• Polița de asigurare a riscului de neplată la extern, pentru riscuri non-piață – pentru exporturile cu termen de plată de până la 2 ani;

• Polița de asigurare a creditelor de export pe termen mediu și lung – pentru exporturile cu termen de plată de peste 2 ani;

• Polița de asigurare a creditului cumpărător – pentru creditele cu durata mai mare de 2 ani, acordate cumpărătorilor externi pentru achiziția de bunuri și servicii din România.

Exim Banca Românească este una dintre băncile de top din România, având acționariat 100% românesc. Banca oferă segmentului corporate o gamă largă de produse și servicii de calitate, acoperind întregul ciclul de finanțare, precum și servicii tranzacționale – finanțare, garanții, asigurări, produse de trezorerie, administrare de numerar, factoring și finanțare comercială. Exim Banca Românească operează o rețea națională de distribuție formată din 82 de sucursale și 26 de centre de afaceri, cele din urmă fiind dedicate exclusiv companiilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În 2025, eforturile constante investite în toată gama de echipamente i-a adus producătorului austriac Brantner recunoașterea oficială a DLG (Societatea Germană de Agricultură) pentru remorca de împrăștiere TA24078 Power Spread+ cu sistem ISOBUS integrat. Iar această recunoaștere nu este deloc întâmplătoare, după cum veți vedea în rândurile de mai jos, mai ales că Brantner, unul dintre cei mai mari producători de remorci agricole din Europa de Vest și unul dintre cei mai reputați producători de remorci la nivel european, a dorit încă de la începuturile sale, din 1948, să ofere clienților săi finali produse de calitate.

Pereții laterali din oțel de 3 mm cu o înălțime de 1200 mm și interior absolut neted, fac din remorca TA24078 Power Spread+ o alegere ideală pentru fermele care doresc să econominisească cea mai importantă resursă - timpul, dar și să beneficieze de o exploatație cu costuri eficientizate.

Sistemul ISOBUS asigură nu numai o precizie de excepție, dar și o planificare corectă și eficientă, înlesnind munca operatorului, cât și transmiterea de informații relevante. Prin intermediul sistemulu ISOBUS se pot controla funcțiile de încărcare, ale peretelui de contenție, ale protecției unității de împrăștiere, ale vitezei rolelor distribuitoare cu ajutorul unui terminal amplasat în cabina tractorului sau al terminalului propriu.

Pereții laterali ai remorcii sunt prinși cu șuruburi pe cadru în două direcții, ceea ce facilitează montarea ulterioară a unor pereți suplimentari dacă acest lucru este dorit, iar construcția acesteia este de tip conic spre capătul posterior.

Recunoșterea DLG

CSP2-2 este o unitate universală de împrăștiere cu doi tamburi de frezare orizontală, cu diametru de 650 mm, suporturi pentru degetele de împrăștiere de 10 mm și degete de  frezare de 12 mm din Hardox. Această unitate beneficiază de protecție la înfășurare, ax tambur de împrăștiere de 60 mm, disc de împrăștiere cu diametrul de 1000 mm cu 6 palete de împrăștiere reglabile, cutie de viteze a discului de împrăștiere cu arbore solid cu diametrul de 60 mm și acționare a împrăștietorului cu transmisie principală prin arbore de acționare cu diametrul de 45 mm. Rezultă astfel o funcționare lină și rezerve mari de putere. Rezultatele obținute la testele independente DLG vorbesc de la sine.

Reamintim faptul că, remorca Brantner TA2078 Power Spread+, pentru condițiile de împrăștiere de gunoi de grajd de 10 t/ha și 30 t/ha, a reușit să primească calificatul de (++) foarte bine și (+) bine pentru materialul distribuit transversal, precum și (+) bine pentru distribuția în plan longitudinal.

Despre teste și multe alte detalii puteți citi pe site-ul DLG, aici: https://www.dlg.org/tests/landtechnik-betriebsmittel/pruefberichte/test-hans-brantner-sohn-universalstreuer-ta-24078-power-spread-pro.

Podeaua remorcii TA24078 Power Spread+

Podeaua remorcii este construită dintr-o platformă de oțel de 4 mm, design conic, astfel încât să fie ușor de golit chiar și dacă materialele de împrăștiat utilizate sunt de densitate specifică scăzută. Cele patru tronsoane de lanț sunt prevăzute cu lanț rotund de oțel cu dimensiunea de 14 x 50 mm și au o sarcină de rupere de 24 de tone per lanț.

De asemenea, remorca este prevăzută cu sisteme de tensionare automată ale lanțului. Arborele lanțului transportor este realizat din oțel de înaltă rezistență 42CrMo4 cu un diametru continuu de 65 mm, iar acționarea recletei pentru podea este de tip hidraulic, prin angrenaj în baie de ulei și protecție hidraulică la suprasarcină. Lanțul revine prin șine de glisare din plastic.

Mentenanța remorcii se poate realiza facil, întrucât aceasta este prevăzută cu bloc central de lubrifiere pentru toate punctele de lubrifiere de pe podeaua racletei.

Fără compromisuri, poate cea mai rezistentă la uzură remorcă de pe piață

Unul dintre realele avantaje pe care Brantner le oferă este acela că produsele sale sunt fiabile și au o rezistență la uzură de excepție. Or, tocmai rezistența la uzură este unul dintre factorii de importanță majoră atunci când se decide achiziția unui astfel de utilaj, mai ales că materia primă utilizată în procesul de împrăștiere variază de la gunoi de grajd, la pulberi diverse.

Ca să poată oferi această rezistență sporită, Brantner folosește o tehnică cu adevărat inovatoare - KTL (vopsire catodică). Însă nu doar procesul de vopsire este unul cu adevărat inovator, ci întreg procesul premergător este, de asemenea, la cele mai înalte standarde. Totul începe cu sablare cu granule a șasiului și caroseriei, urmează apoi curățarea chimică umedă prin pulverizare și imersare, fosfatarea cu zinc și apoi acoperirea KTL (vopsire catodică). Astfel, cavitățile sunt acoperite prin imersare și  vopsire în câmp electrostatic la 160-180°C.

Dar, pentru că Brantner dorește ca fiecare client al său să fie mulțumit, nu doar că oferă calitate și servicii la cel mai înalt nivel, însă oferă posibilitatea fiecărui fermier să își personalizeze remorca exact așa cum își dorește, putând alege între nuanțele standard: verde HB sau negru, dar și culoarea care îl reprezintă cel mai mult, posibilitățile fiind variate și numeroase.

Așa că, dacă te afli la Hanovra, la cea mai mare expoziție de tehnică agricolă – Agritechnica, și vrei să afli mai multe despre Brantner și remorca lor TA24078 Power Spread+, planifică o vizită în Hala 4, standul B20, unde Saša Perišić vă stă la dispoziție și poate fi contactat la numărul de telefon: +43 (0) 664 790 9310 (valabil și pentru comunicarea pe WhatsApp și Viber), dar și la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. De asemenea, puteți vizita pagina de internet a producătorului din Austria: https://www.hb-brantner.at/en/.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cu un nou design și cu specificații îmbunătățite, cea mai recentă generație a tractorului Steyr Plus, modelele 4100 și 4120 au intrat în stocul Titan Machinery și sunt gata să fie livrate către primii proprietari din România, anunță compania.

„Steyr Plus depășește așteptările și oferă din plin ceea ce merită fermierii. Noul model se caracterizează prin versatilitatea supremă pentru fermele moderne mixte și de creștere a animalelor de astăzi. Fie că este vorba de lucrări cu încărcătorul, de lucrul cu implemente montate în față sau în spate, de transport sau chiar de manevre în spații înguste, noul model Plus oferă performanță și confort maxim”, precizează Bogdan Constantin, specialist PR & Comunicare la Titan Machinery România.

Steyr Plus arată ca un tractor mai mare și mai puternic datorită aspectului îndrăzneț și dinamic. Un motor FPT Industrial de 3,6 litri, cu o putere de la 80 CP la 117 CP, oferă o gamă largă de modele pentru a se potrivi tuturor nevoilor utilizatorilor finali.

Un tractor cu multe plusuri

Plus în versatilitate

„Punțile față Clasa 1.0 HD și 1.5 HD se potrivesc tuturor nevoilor, pachetul complet benefinciind de echipare cu încărcător plug-and-play, anvelope de până la 16,9 R38, iar greutatea brută a vehiculului mărită la 7.000 kg subliniază esența multifuncțională a acestei serii”, subliniază Bogdan Constantin.

Plus în confort

Noua suspensie a cabinei pentru o deplasare lină, noul afișaj clar al parametrilor și setărilor mașinii, panoul de acoperiș cu vizibilitate ridicată, frâna la ambreiaj și direcția cu raport variabil contribuie la confortul zilelor lungi de lucru.

Plus în productivitate

Motorul FPT Industrial puternic și eficient de 3,6 litri, cu o putere de la 80 CP la 117 CP, pompa de 80 l/min pentru o reacție mai rapidă, capacitatea de ridicare de până la 4.700 kg și noul pachet de lumini oferă echipamentul potrivit pentru a produce mai mult cu mai puțin.

Plus în precizie

„Sistemul de ghidare automată Steyr Guide asigură o precizie de până la 1,5 cm între treceri și de la an la an, permițând aplicarea precisă a inputurilor de producție. Cu cinci ani de telematică S-Fleet, deciziile agronomice pot fi luate din mers, îmbunătățind astfel productivitatea și eficiența”, arată Bogdan Constantin, specialist PR & Comunicare la Titan Machinery România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Gradul de afânare optimă a solului asigură regimul aerohidric, termic și de nutriție cel mai favorabil pentru creșterea și dezvoltarea plantelor.

O afânare redusă și numai în partea superioară a solului nu asigură circuitul normal al apei și aerului în sol, o activitate microbiologică normală și o bună înrădăcinare a plantelor pentru a valorifica un volum mai mare de sol.

Nici afânarea exagerată nu este indicată, deoarece apa se infiltrează repede, peste nivelul înrădăcinării plantelor, iar aerul circulă prin sol și antrenează apa care se evaporă.

În același timp, afânarea exagerată intensifică procesele de mineralizare a materiei organice a humusului din sol, cu eliberarea de elemente nutritive peste nivelul de consum al plantelor, și surplusul se pierde prin levigare, volatilizare și eroziune, provocând poluarea mediului.

Într-un sol tasat-compactat, chiar dacă dispune de cantități importante de materie organică și humus, acestea nu pot fi valorificate deoarece aici au loc procese de descompunere lentă cu acumularea de gaze toxice.

Printr-o afânare corectă se mobilizează fertilitatea potențială a solului și aceasta poate avea loc pe solurile cu structură stabilă și prin lucrări numai la umiditatea optimă, care este cuprinsă între 8 și 26% pe solurile nisipoase, 12 și 22% pe solurile lutoase și 19 și 21% pe solurile argiloase.

În aceste condiții, solul se desface pe linia de minimă coeziune și se „varsă” în urma uneltelor, nu prin rupere, tăiere, zdrobire, comprimare când se distruge structura, se transformă în praf care astupă porii solului, apa nu se poate infiltra, se scurge provocând eroziune, băltește, se evaporă, se pierde.

Gradul de afânare a solului se poate determina astfel:

1. Prin determinarea porozității solului, care se consideră favorabilă pentru plante atunci când porozitatea totală este 48-60%, iar porozitatea capilară 30-36% și cea necapilară (de aerație) 18-24%. Acest spațiu lacunar este bine să fie ocupat 2/3 cu apă și 1/3 cu aer.

2. Prin măsurarea densității aparente (DA), care este favorabilă culturilor agricole între 1,0 și 1,40 g/cm³. Terenurile tasate-compactate au DA peste 1,50-1,60 g/cm³. Plantele care au partea recoltabilă în sol (morcov, cartof, sfeclă) pretind 0,9-1,2 g/cm³. Sistemul radicular crește nestingherit la DA 1,0-1,40 g/cm³, iar procesul de nitrificare se desfășoară normal la DA 1,11-1,15 g/cm³.

3. Prin măsurarea vitezei de infiltrare a apei în sol. Se consideră bună la 3-10 cm/oră. Peste 10 cm/oră se pierde în adâncime.

4. Prin măsurarea rezistenței la penetrare (cu penetrometru) la solul nisipos este mai mică de 15 daN/cm², la solul lutos este între 15 și 50 daN/cm², iar la cel argilos, 50-150 daN/cm².

5. Gradul de afânare a solului se mai poate aprecia și după creșterea și dezvoltarea plantelor, după producția obținută. Fenomenul de tasare-compactare a solului se poate manifesta la diferite adâncimi în sol și anume:

• la 20-30 cm când arătura se execută în fiecare an, la aceeași adâncime. Se poate distruge cu plugul prevăzut cu scormonitori care afânează solul la 10-12 cm sub fundul brazdei;

• la 30-40 cm când se poate distruge prin lucrări cu cizelul;

• la 50-70 cm când se poate distruge prin lucrarea cu scarificatorul.

În acțiunea de afânare adâncă a solului ar fi indicat ca aceasta să constituie o fază de tranziție spre agricultura conservativă, adică: un an arat adânc, un an folosit grapa cu discuri, un an semănat direct, iar în al patrulea an folosit scarificatorul, după care, trei ani, se pot efectua lucrări minime.

Afânarea adâncă mai este necesară pe terenurile inundate, după ploi torențiale și grindină, pe suprafețele lucrate cu utilaje grele la un grad de umiditate ridicat.

Avantajele afânării adânci constau în:

• Crește porozitatea de aerație a solului. Porozitatea este considerată mică la 5-12%, mijlocie la 12-20% și mare la 20-30%;

• Se intensifică procesele microbiologice din sol cu formarea de humus și nutriția necesară plantelor;

• Se favorizează o ușoară infiltrare a apei în sol, dar nu peste 10 cm/oră, pentru că se pierde în adâncime;

• Prin afânare se stimulează aerisirea și încălzirea solului în special în perioada de primăvară, când favorizează germinarea semințelor;

• Se direcționează raportul humificare/mineralizare menținându-l în echilibru;

• Se reduc eroziunea și pierderile de sol, deoarece în solul afânat apa se infiltrează, nu se scurge la suprafață;

• Lucrarea de afânare are productivitate mai mare decât arătura;

• Se reduce consumul de combustibil cu până la 60%;

• Se pot obține sporuri de producție de 25-30%.

O bună afânare a solului se poate realiza și prin cultivarea lucernei, care este socotită un scarificator natural, precum și prin prezența râmelor, când sunt 80-100 râme/m², prezența cârtițelor și a altor viețuitoare din sol. Pentru afânarea adâncă, la 50-70 cm, există diferite tipuri de scarificatoare cu organe active rigide, elastice sau vibratorii, care pot reduce forța de rezistență cu 40%. Organele active pot fi simple sau prevăzute cu aripioare. La adâncime mai mare, se lucrează fără aripioare. Prezența aripioarelor asigură și o afânare laterală, fără întoarcerea brazdei. Organele active sunt dispuse pe trei rânduri pentru a ușura trecerea resturilor vegetale. În spate se montează diferite tipuri de tăvălugi, de regulă tăvălugi cu țepi care sfărâmă și presează bolovanii, rezultând o suprafață netedă, bine lucrată.

Schimbarea anuală a adâncimii de lucru și a utilajelor folosite este cheia menținerii solului sănătos, cu potențial de producție ridicat, cu cheltuieli reduse și fără poluarea mediului.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Atenție la lucrările pe terenurile în pantă

Aspecte ale fenomenelor de ofilire (veștejire) și șiștăvire (zbârcire) la plantele agricole

Schimbările climatice și sterilitatea la porumb