În contextul încălzirii globale, temperaturile tot mai ridicate înregistrate de-a lungul perioadei de vegetație a porumbului conduc în mod imprevizibil la pierderi importante de producție, afirmă dr. ing. Tomel Petrache, expert agronom, DuPont Pioneer, într-o lucrare de specialitate remisă redacției.
„Fermierul se vede obligat să-și adapteze structura de culturi, gama de hibrizi și tehnologiile aplicate. Astfel, în alegerea hibrizilor de porumb, tot mai mulți fermieri se concentrează pe comportarea acestora la secetă și arșiță”, afirmă specialistul companiei.
În viziunea sa, obținerea unor producții mari, în mod constant, reprezintă un prim indicator care ar trebui să facă parte din criteriile de dezvoltare a producătorilor agricoli români.
Această constanță se datorează cu siguranță, mai spune el, potențialului genetic de producție și adaptabilității hibridului la varietatea de condiții pedoclimatice și de tehnologie. Alături de aceste caracteristici, rămâne ca abilitatea tehnologică a fermierului să conducă la obținerea unor producții ridicate și în anii dificili sub aspect termic sau pluviometric.
Aici trebuie făcută o distincție clară între utilizarea hibrizilor care performează în condiții de stres termic și hidric în momentele critice (înflorire, umplerea bobului) sau utilizarea unor metode tehnologice prin care se poate evita stresul, fie prin însămânțări timpurii, fie prin alegerea unei grupe de maturitate mai mică, a adăugat expertul agronom în lucrarea sa.
„Însămânțarea timpurie este o soluție tehnologică de mare ajutor, la îndemâna fiecăruia”, afirmă Petrache. „Atunci când, în opțiunea fermierului, sunt considerate ambele aspecte, rezultatele sunt apreciabile”.
Semănatul timpuriu aduce o serie de avantaje fermierului. Cele mai bune rezultate sunt evidente atunci când producătorul agricol selectează pentru semănatul timpuriu hibrizi din grupe de maturitate semitimpurie (FAO 300 – 400), cu perioadă de vegetație scurtă (120 – 135 de zile), care reușesc ușor să atingă 10-11 tone la hectar. Desigur, potențialul genetic este mult mai mare, dar niciodată exprimat în condiții necontrolate de pluviometrie și temperatură.
Semănatul la sfârșitul lunii martie sau cât mai repede posibil impune alegerea hibrizilor cu o vigoare foarte bună în primele stadii de creștere. Amplitudinea termică între zi și noapte în această perioadă poate depăși 20 de grade Celsius, iar unii hibrizi (caracter determinat genetic) reacționează negativ, blocându-și activitatea fotosintetică. Nu e tocmai ce ne dorim, mai cu seamă dacă am efectuat și un tratament pentru combaterea buruienilor, caz în care putem întâlni fenomene de fitotoxicitate, adică pierderi de producție (frângere plante, defoliere, arsuri foliare, resorbția rădăcinilor adventive, nanism, anomalii în dezvoltarea știuleților ș.a.).
Desigur, perioada calendaristică este foarte importantă. Nu recomandăm ieșirea în afara epocii optime de semănat a zonei cu mai mult de două săptămâni. Dacă condițiile atmosferice ale primăverii permit o însămânțare timpurie, suntem atenți la atingerea pragului termic de 6 grade Celsius la adâncimea de semănat, înregistrată la ora 7 dimineața. Prognoza pe următoarele două săptămâni trebuie să ne creioneze temperaturi diurne de peste 8 grade Celsius (pragul biologic al porumbului), fără riscuri de îngheț nocturn. Astfel, în prima săptămână de după semănat are loc îmbibiția și germinarea seminței, iar la momentul răsăririi, tânăra plantulă de porumb își începe activitatea fotosintetică fără perturbări de metabolism.
Foarte multe aspecte agrotehnice și fiziologice influențează pozitiv productivitatea și profitabilitatea culturii de porumb însămânțate timpuriu: modelarea patului germinativ este mai ușoară (terenul este încă reavăn); un pat germinativ mai bine pregătit conduce la o însămânțare facilă, ceea ce conferă o uniformitate răsăririi, așadar șanse egale de creștere și de dezvoltare a fiecarei plăntuțe de porumb; un pat germinativ bine pregătit conduce la o eficacitate superioară a erbicidelor preemergente; o uniformitate bună la răsărire conduce la o mai bună alegere a tratamentului erbicid de corecție din vegetație (evitând riscul de apariție a fitotoxicității), la o creștere și o dezvoltare în tandem (maturizarea plantelor, în același timp), la „închiderea” rapidă a rândurilor, evitând astfel riscurile de reîmburuienare și evaporare timpurie a apei din sol, la o arhitectură echilibrată a fiecărei plante (rădăcina puternică, tulpina viguroasă, suprafața foliară superioară); o uniformitate bună este absolut necesară în cazul hibrizilor intensivi, ce suportă densitate mărită; polenizarea și fecundarea au loc devreme (început de iunie), moment în care seceta și arsița nu ating praguri excesive (evităm riscul apariției fenomenelor de protandrie/protoginie); umplerea boabelor are loc încă în perioada de zi lungă; dinamica de pierdere a apei din boabe este rapidă, datorată temperaturilor încă ridicate din perioada sfârșit de august – început de septembrie; ușurință în recoltare; costuri reduse sau zero de uscare; recoltarea timpurie mărește șansa obținerii unui preț mai bun; cultura eliberează repede terenul; pregătirea din timp a terenului pentru cultura următoare sporește șansele acesteia de a obține rezultatele scontate (însămânțare în optim, evitarea pierderii apei din sol, evitarea îmburuienării excesive); costuri reduse de pregătire a terenului pentru cultura următoare (arături, scarificări).
Astfel, punând totul într-o balanță economică, într-un an normal sub aspect climatic, profitabilitatea poate fi superioară, prin toate beneficiile amintite.
În anii în care arșița și seceta își lasă amprenta asupra producției de porumb (de altfel, tot mai numeroși de-a lungul unei decade), nivelul recoltei depășește cu mult nivelul hibrizilor tardivi sau pe cel al celor semănați mai târziu.
