Uniunea Oierilor solicită intervenția urgentă a Guvernului României pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine. Asociația crescătorilor de oi și capre vrea să se aplice strict procedurile europene de zonare și regionalizare, nu blocarea întregului teritoriu al României.
Situația creată prin restricționarea exporturilor de ovine și caprine vii din România îi îngrijorează pe crescători. „Această criză nu mai poate fi tratată doar ca o problemă sanitar-veterinară. Vorbim despre o problemă economică națională, o problemă socială pentru mediul rural și o problemă de comerț exterior pentru România”, transmite Asociația Uniunea Oierilor.
Sectorul ovin este unul dintre puținele sectoare agricole în care România are o poziție competitivă importantă la nivel european și internațional. Potrivit datelor statistice oficiale, România are aproximativ 11,87 milioane de ovine și caprine și se află pe unul dintre primele locuri în Uniunea Europeană la efectivele de ovine. „Aceste date arată clar că nu discutăm despre un sector secundar, ci despre o ramură economică importantă, care asigură venituri pentru zeci de mii de familii, susține activitatea fermelor din zone defavorizate și contribuie direct la economia rurală”, subliniază Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.
Exportul, principala supapă economică a sectorului ovin
Exportul de ovine și caprine vii reprezintă principala supapă economică a sectorului ovin românesc. Piața internă nu poate absorbi singură volumele produse de fermierii români, mai ales în perioadele de vârf ale anului. România a construit în timp relații comerciale importante cu state din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și alte piețe unde consumul de carne de ovine este ridicat. „Aceste piețe au fost câștigate greu, prin muncă, prin respectarea condițiilor sanitar-veterinare, prin logistică și prin încrederea acordată de partenerii externi fermierilor și exportatorilor români. Blocarea exporturilor nu înseamnă doar amânarea unor transporturi. Înseamnă pierderea unor contracte, pierderea unor cumpărători, scăderea prețurilor interne, creșterea costurilor din ferme și riscul ca piețele externe să fie preluate de competitori din alte state”, arată Maniu Vonica.
Animalele destinate exportului nu pot fi ținute la nesfârșit în ferme. Ele cresc, depășesc greutățile comerciale cerute de anumite piețe, consumă furaje, ocupă spații, generează costuri veterinare și blochează fluxul financiar al fermierilor. În același timp, cumpărătorii externi nu așteaptă. Dacă România nu poate livra, aceștia se orientează rapid către alte state furnizoare, iar o piață pierdută astăzi poate fi foarte greu de recuperat mâine.
Uniunea Oierilor susține măsurile sanitar-veterinare, dar cere proporționalitate
Uniunea Oierilor înțelege și susține necesitatea aplicării măsurilor sanitar-veterinare pentru controlul și eradicarea Pestei Micilor Rumegătoare, o boală gravă, încadrată în legislația europeană ca boală de categorie A, ceea ce presupune măsuri rapide și ferme de control și eradicare. „Nu contestăm această obligație. Nu solicităm ignorarea riscului sanitar-veterinar. Nu cerem relaxarea nejustificată a măsurilor de control. Ceea ce solicităm este ca măsurile să fie aplicate exact conform procedurilor europene în vigoare, pe baza riscului real, a anchetelor epidemiologice și a principiului proporționalității. Orice măsură trebuie să fie justificată tehnic, limitată în timp, aplicată diferențiat și corelată cu situația epidemiologică reală. Considerăm că aplicarea unei interdicții generalizate asupra întregului teritoriu național, fără diferențiere între zonele afectate și zonele libere de boală, produce o sancțiune colectivă asupra fermierilor care respectă regulile. Nu este corect ca fermele din județe neafectate, care au animale sănătoase, documente în regulă, trasabilitate și respectă normele de biosecuritate, să fie blocate economic printr-o măsură aplicată uniform întregii țări”, explică președintele Asociației Uniunea Oierilor.
Legislația UE prevede zonare, nu blocarea automată a unei întregi țări
Cadrul juridic european relevant este format, între altele, din Regulamentul (UE) 2016/429 privind sănătatea animală, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882, Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2002 privind notificarea și raportarea bolilor. Aceste acte europene nu pornesc de la ideea blocării automate a unui stat întreg, ci de la logica gestionării riscului prin zone de restricție.
Regulamentul delegat (UE) 2020/687 prevede că, în cazul confirmării unei boli de categorie A, autoritatea competentă instituie o zonă de restricție. Aceasta poate cuprinde zonă de protecție, zonă de supraveghere și, dacă situația epidemiologică o impune, zonă suplimentară de restricție. Această structură există tocmai pentru ca boala să fie controlată acolo unde există risc real, fără blocarea nejustificată a fermelor și județelor care nu sunt afectate.
„Potrivit informațiilor transmise autorităților române, România a notificat un focar de PMR la caprine și ovine în județul Mureș. Cu toate acestea, proiectul de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2025/638 prevede interzicerea circulației caprinelor și ovinelor de pe întreg teritoriul României către orice destinație situată într-un alt stat membru sau stat terț, până la 31 decembrie 2026. Considerăm că o asemenea măsură trebuie analizată cu maximă atenție din perspectiva proporționalității. O interdicție națională totală poate fi justificată doar dacă există date epidemiologice clare, publice și verificabile care demonstrează că riscul este extins la nivelul întregului teritoriu național. În lipsa acestor date, aplicarea unei restricții pe întreaga Românie depășește logica europeană a zonării și produce o sancțiune economică generalizată asupra fermierilor care respectă normele sanitar-veterinare”, arată Maniu Vonica.
Aplicarea urgentă a regionalizării
Uniunea Oierilor solicită aplicarea urgentă a principiului regionalizării. „România trebuie să susțină ferm, cu date tehnice și epidemiologice complete, că exporturile pot continua din zonele libere de boală, cu testare, trasabilitate, carantină, certificare sanitar-veterinară și control strict al transporturilor. Aceasta este soluția echilibrată: protejează sănătatea animalelor, dar nu distruge activitatea economică a fermierilor care nu se află în zone afectate”, precizează Uniunea Oierilor într-un comunicat de presă.
Fermele și județele libere de boală nu trebuie blocate economic dacă nu există un risc epidemiologic demonstrat. „Regulamentul delegat (UE) 2020/687 permite adaptarea măsurilor la situația concretă și prevede luarea în considerare a circumstanțelor epidemiologice, a tipului exploatațiilor, a speciilor afectate și a condițiilor economice și sociale din zona afectată. Tocmai aceste criterii trebuie folosite de România în argumentația transmisă Comisiei Europene. De asemenea, cadrul european permite derogări și măsuri diferențiate atunci când există garanții suplimentare și când riscul poate fi gestionat. În acest sens, România trebuie să susțină ferm posibilitatea continuării exporturilor din zonele libere de boală, cu măsuri suplimentare precum testare, carantină, trasabilitate, certificare sanitar-veterinară, sigilarea transporturilor și controale stricte în trafic. Control sanitar-veterinar riguros, da. Interdicție economică generalizată asupra întregii Românii, nu”, completează Maniu Vonica, președinteșe Uniunii Oierilor.
Poziție fermă și argumentată la Bruxelles
Uniunea Oierilor solicită ANSVSA și Guvernului României să transmită Comisiei Europene o argumentație completă, bazată pe date concrete, prin care să solicite înlocuirea interdicției naționale totale cu măsuri regionalizate. Această argumentație trebuie să includă localizarea exactă a focarelor, rezultatele anchetelor epidemiologice, rezultatele analizelor de laborator, măsurile de izolare, măsurile de stingere a focarelor, traseele de mișcare a animalelor, situația județelor libere de boală și capacitatea României de a garanta exporturi sigure din zone neafectate.
„România nu trebuie să accepte tacit o decizie cu efecte economice majore asupra întregului sector ovin și caprin. Într-o procedură europeană de asemenea importanță, poziția statului român trebuie să fie clară, argumentată și fermă. Dacă se acceptă o restricție totală până la 31 decembrie 2026, fără o argumentație solidă și fără compensarea fermierilor, efectul poate fi distrugător pentru sectorul ovin românesc”, punctează Maniu Vonica. Președintele Uniunii Oierilor solicită convocarea urgentă a unei consultări oficiale între Guvernul României, ANSVSA, Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Externe, organizațiile profesionale ale crescătorilor de ovine și caprine, exportatorii de animale vii, transportatorii autorizați și operatorii economici afectați direct. „Această întâlnire trebuie să aibă un scop clar: stabilirea unei direcții unitare și asumate pentru deblocarea exporturilor, apărarea intereselor economice ale României și menținerea piețelor externe. Nu este suficient ca fiecare instituție să comunice separat. Este nevoie de coordonare la nivel guvernamental. ANSVSA are rol tehnic și sanitar-veterinar. MADR are responsabilitatea sectorului agricol. MAE are rol în relația cu statele importatoare și în susținerea diplomatică a intereselor comerciale ale României. Guvernul trebuie să asigure coordonarea generală și să trateze situația ca pe o criză economică a sectorului ovin.”
Deblocarea exporturilor, prioritară
În acest moment, prioritatea absolută trebuie să fie rezolvarea crizei și reluarea exporturilor de ovine și caprine, nu amplificarea disputelor instituționale, consideră Uniunea Oierilor. „Fermierii nu au nevoie de lupte de imagine, declarații politice sau schimbări administrative care nu produc efecte imediate în ferme. Fermierii au nevoie de măsuri concrete, termene clare, transparență, consultare reală și protejarea piețelor externe.”
Uniunea Oierilor nu consideră că schimbarea conducerii ANSVSA reprezintă, în sine, soluția principală pentru depășirea crizei. Responsabilitățile instituționale pot fi analizate de autoritățile competente, însă prioritatea imediată trebuie să rămână salvarea sectorului ovin, aplicarea procedurilor europene de regionalizare și redeschiderea urgentă a exporturilor. „Sectorul ovin are nevoie de coordonare între instituții, de argumente tehnice solide transmise la Bruxelles și de un plan de acțiune asumat de Guvern, ANSVSA, MADR și MAE.”
ANSVSA să prezinte public situația reală
Uniunea Oierilor solicită Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) să prezinte public situația epidemiologică actualizată, clar și complet. „Fermierii trebuie să știe câte focare sunt active, unde sunt localizate, ce analize au fost efectuate, care sunt rezultatele testelor, ce măsuri au fost aplicate pentru stingerea focarelor, ce documente au fost transmise Comisiei Europene, ce documente suplimentare au fost solicitate României și care este calendarul estimativ pentru ridicarea sau relaxarea restricțiilor. Lipsa de informații clare creează panică, speculații și neîncredere. Într-o criză de asemenea amploare, comunicarea publică trebuie să fie constantă, transparentă și bazată pe date. Fermierii nu pot lua decizii economice pe baza zvonurilor.”
Fermierii trebuie despăgubiți, dacă restricțiile continuă
Uniunea Oierilor solicită autorităților române să verifice dacă măsurile aplicate României sunt proporționale cu cele aplicate altor state membre care s-au confruntat cu boli similare la ovine și caprine. „România nu trebuie tratată discriminatoriu. Dacă în alte state europene s-au acceptat măsuri regionalizate, atunci același principiu trebuie susținut și pentru România, în baza datelor epidemiologice disponibile. Nu formulăm acuzații fără documente, dar atragem atenția că piața internațională a ovinelor este puternic concurențială. Blocarea României avantajează automat alți furnizori. Contractele nu rămân suspendate până când România își rezolvă problemele administrative. Ele sunt preluate de alți exportatori”, atrage atenția președintele Uniunii Oierilor, Maniu Vonica.
În situația în care restricțiile nu pot fi anulate, suspendate sau regionalizate de urgență, Uniunea Oierilor solicită Guvernului României și Comisiei Europene crearea unui mecanism de compensare financiară pentru fermierii afectați.
„Dacă o decizie administrativă blochează valorificarea animalelor, fermierii nu pot fi lăsați să suporte singuri pierderile. Compensațiile trebuie să acopere pierderile reale generate de imposibilitatea valorificării animalelor la export, diferența dintre prețul de export și prețul obținut pe piața internă, costurile suplimentare cu furajarea și întreținerea, costurile veterinare, pierderea contractelor comerciale, blocarea fluxului financiar al fermelor și riscul de reducere forțată a efectivelor”, precizează Maniu Vonica, adăugând că aceste pierderi nu sunt teoretice, ele apar zilnic în ferme, în centrele de colectare, la exportatori și în lanțul economic care depinde de sectorul ovin.
Dacă restricțiile sunt aplicate în numele protejării sănătății animalelor și a pieței europene, atunci costul economic nu trebuie transferat integral asupra crescătorilor români. Fiecare săptămână de blocaj înseamnă pierderi economice, scăderea prețurilor, aglomerarea fermelor, pierderea contractelor și afectarea încrederii partenerilor externi. Pentru mulți fermieri, această criză poate face diferența între continuarea activității și închiderea fermei.
Prin urmare, Uniunea Oierilor cere acțiune rapidă, transparență și responsabilitate. „Cerem autorităților române să apere ferm interesele crescătorilor de ovine și caprine, să susțină aplicarea regionalizării, să transmită complet și rapid documentația solicitată de Comisia Europeană, să negocieze cu statele terțe și să pregătească un mecanism real de compensare pentru pierderile generate de restricții. Uniunea Oierilor își exprimă disponibilitatea totală de a participa la orice consultare, grup de lucru sau întâlnire instituțională care poate contribui la rezolvarea acestei crize.”
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
