Cel mai mare dar pe care l-a făcut Dumnezeu omului încă de la crearea sa a fost libertatea. Pomul cunoștinței binelui și răului nu a fost altceva decât poarta de ieșire din rai. Omul nu era astfel obligat să rămână acolo decât ca urmare a unei decizii personale, altfel raiul n-ar fi fost decât o colivie, fie ea și de aur. Ar fi putut să rămână. Știa că va muri pentru că Dumnezeu îl informase. Moartea nici nu a fost pedeapsa pentru neascultare, ci doar consecința hrănirii cu acel fruct care îl făcea să cunoască diferența dintre bine și rău, mai precis să afle și calea răului, căci a binelui o cunoscuse deja. Așa s-a produs despărțirea de Dumnezeu, Cel care respecta libertatea și intrarea în sclavia diavolului, stăpânitorul acestei lumi, cel care te silește la tot felul de rele, părintele dezordinii, pe care o resimțim, parcă mai mult ca oricând, în societatea noastră.

Depărtarea de Dumnezeu este cu siguranță și motivul pentru care trăim senzația că nu suntem liberi în propria noastră țară, că ne conduce un guvern străin de sufletul și tradițiile noastre. Câtă vreme alte state ne impuneau prin forță – într-o perioadă istorică în care această manieră era normală în relațiile dintre ele – să facem și să dregem după voia lor, nu aveam ce reproșa nimănui. Faptul că nu eram liberi să decidem pentru noi ca națiune ne justifica starea de fapt în care trăiam ca neam.

Dar după revoluție nu se mai potrivește ceea ce pretindem că am obținut și modul cum ne manifestăm. Zicem că suntem liberi, dar încă nu suntem în stare să hotărâm pentru noi. Brucselu’ nu ne lasă cutare, ne impune cutare, UE a stabilit să facem așa și pe dincolo. Nu putem să ne ajutăm propriii fermieri sub niciun chip pentru că nu avem voie. Trebuie să ne aliniem prețurile pentru te miri ce serviciu public cu cele din Uniune, în condițiile în care economia nu e capabilă să producă nici până la piciorul broaștei în comparație cu a celora care au prețurile cu pricina. Iar economia nu poate mai mult, pentru că mecanismele care o pun în funcțiune nu sunt compatibile cu materia primă existentă în țara asta, oamenii. Este normal să fim diferiții, așa cum este fiecare neam din lumea asta. Unele, însă, au legile după cum le este firea, altele după cum le-a fost voia asupritorilor. Noi facem parte din a doua categorie.

Mă întreb câți dintre românii ce ne-au condus au gândit românește. Câți dintrepoliticieni au încearcat să pătrundă cu bunăvoință în intimitatea poporului să vadă care le sunt posibilitățile și neputințele? Să priceapă de ce nu i s-ar potrivi cutare sau cutare lege, ce în altă parte a lumii a dat roadă. Cine ar fi trebuit să se gândească la consecințele retrocedării unor parcele de pământ unor oameni lipsiți de elementarele mijloace de a le face să rodească. Degeaba îi dai cuiva o comoară dacă nu știe cui să o vândă și la ce preț, va muri de foame pe grămada de aur. Privim acum cu mânie în urmă și blestemăm faptele și pe cei care le-au făcut de ne-au adus în starea de acum, dar continuăm să ignorăm ca și aceia tocmai elementul cel mai important în procesul de guvernare, sufletul neamului acesta.

Cred că este momentul să înțelegem acest lucru. Să schimbăm aceste legi după cum ne sunt portul, graiul, tradiția, după firea noastră de români. Ce frumos și cât de actual surprinde politicianul și ziaristul Mihail Eminescu ideea guvernării: „[…] arta de-a guverna e ştiinţa de-a ne adapta naturii poporului, a surprinde oarecum stadiul de dezvoltare în care se află şi a-l face să meargă liniştit şi cu mai mare siguranţă pe calea pe care-a apucat. […] Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte străine, supte din deget, pe când ele ar trebui să fie, dacă nu codificarea datinei juridice, cel puţin dictate şi născute din necesităţi reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse în mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marfă nouă sau ca un nou spectacol[…].”

Eminescu spunea acestea spre sfârșitul secolului al XIXlea, au fost și înaintea lui alții care au spus-o în state puternice, după el asemenea. Nu pot să cred că cei învestiții în funcții de conducere ar fi fost niște inculți ori niște proști și nu au știut. Mi-e teamă că mai degrabă nu le-a păsat, au privit guvernarea ca pe o problemă de afacere. Sau și mai rău nu au privit-o deloc. S-au înconjurat de oameni incapabili, dar slugarnici, cărora de le ceri albă ei îți dau albastră pentru că seamănă pe la începutul cuvântului și apoi cui îi pasă.

Preocupații de intrigi politice nu au sesizat diferența și s-au mirat doar la sfârșit că nu se potrivește. În loc să caute oamenii cu sufletul aproape de neamul acesta și cu minte destupată și să le ceară să construiască o lege bună pentru noi, cei mulți, au preferat să o comande pe grabă acelorași yesmani care probabil nici să traducă bine legea nu s-au străduit, că doar e la îndemâna oricui google-translate. În fine, să-mi fie iertată descrierea, nu am cunoscut personal acei oameni despre care am cutezat să vorbesc, sper ca nici să nu existe. Am încercat doar să-mi explic paradoxul de care vorbeam, între numita libertate de care cică ne bucurăm și măsurile luate ce par mai degrabă ale unui guvern fanariot.

Nu ne rămâne decât să încercăm cât mai mulți și cât mai mult să ne apropiem de Dumnezeu, Cel care respectă libertatea, pentru că El va împărăți peste niște supuși care au ales în deplină libertate să urmeze calea lui Hristos. Primul pas este să primim vestea celei mai mari minuni pe care a făcut-o Dumnezeu în fața omului, aceea prin care El, necuprins fiind, a luat trup omenesc, cu neputințe și slăbiciuni, trup de prunc, născut în grajd. Iar apoi să îndrăznim să mărturisim lumii că suntem ceea ce suntem, sau ar trebui sa fim, niște vestitori ai nașterii lui Hristos.

Adrian Nedelcu

”Reducerea TVA la produsele alimentare de bază este o discuţie care rămâne în picioare, dar într-o primă etapă Guvernul intenţionează introducerea unui proiect-pilot pentru reducerea TVA la pâine”, a declarat luni premierul Victor Ponta, la finalul reuniunii USL, conform Agerpres.

El a subliniat că va discuta în perioada următoare un astfel de proiect cu ministrul Agriculturii şi cel al Finanţelor. "Împreună cu ministrul Agriculturii şi cu cel al Finanţelor vreau să fac întâi un proiect-pilot, de exemplu la pâine. Vreau să merg pe tot lanţul de producţie, să vedem ce înseamnă implicaţia bugetară ca şi când pur şi simplu de la 24 la 9 considerăm toţi cei 15% în încasări”, a adăugat Victor Ponta.

Potrivit acestuia, la finele anului se pot constata efectele acestui proiect pe tot lanţul. 
"M-am lămurit încă odată - ca să nu fie considerat ajutor de stat şi atunci trebuie să mergi pe tot lanţul, ca să nu se rupă undeva, să nu rămână profitul, ce vrem noi să facem - 15% să se reflecte în încasări mai bune, eventual şi la un preţ mai mic, dar mai ales fiscalizare, să nu ne trezim că se rupe undeva.” 

El a menţionat că banii la TVA-ul redus vor fi puşi din alte părţi ale bugetului. 
Premierul a mai spus că o mare problemă constă în faptul că, dacă la pâine va fi pus şi cozonacul, acesta poate fi considerat tot pâine. El a adăugat că va primi o situaţie exactă în acest sens de la ministrul Agriculturii "ca să nu ne trezim că de fapt toate sunt pâini în România”.

“Reducerea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) la 9% pentru pâine ar putea aduce venituri suplimentare la bugetul de stat de circa 100 de milioane de lei”, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

"Reducerea TVA la alimentele de bază este şi rămâne o prioritate a guvernării USL, dar şi a mea. Suntem în discuţii avansate pentru introducerea unui program pilot de reducere a TVA la 9% pentru pâine, şi aici mă refer la tot lanţul, de la cereale până la producţie şi panificaţie, cel mai mai probabil din semestrul II, de la 1 iulie 2013. Am decis să începem cu reducerea TVA la pâine, întrucât evaziunea în acest sector este de 70% şi cred că măsura va stimula creşterea încasărilor la buget şi scăderea evaziunii. Estimăm că vom colecta la buget circa 100 de milioane de lei odată cu introducerea acestei măsuri", a precizat Constantin.

Ministrul Agriculturii a subliniat că măsura va fi discutată cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) la viitoarea misiune din martie-aprilie, când vor începe negocierile pe noul acord. 
"Discuţiile cu FMI pe introducerea acestui program pilot vor debuta în martie-aprilie, când vor începe negocierile pe noul acord cu FMI şi vom discuta aplicat pe cifre", a spus acesta. 

Şeful MADR a adăugat că măsura nu va viza produsele de patiserie. 
Daniel Constantin a precizat că se află în discuţii intense cu Ministerul Finanţelor Publice, pentru a regândi sistemul de impozitare în agricultură, iar până la sfârşitul lunii ianuarie propunerile vor fi supuse dezbaterii publice. 

Potrivit datelor Patronatului Român din Industria de Morărit şi Panificaţie (ROMPAN), evaziunea fiscală din sector a depăşit 65% din total piaţă, aceasta fiind influenţată semnificativ după introducerea taxării inverse la cereale în anul 2011.

Valoarea pieţei de morărit şi panificaţie este cifrată la 1,8 miliarde de euro. 

“Întreruperea plăţilor prin Programul Operaţional de Pescuit (POP) ar putea fi ridicată cel târziu în luna februarie în condiţiile în care, în prezent, autorităţile aşteaptă ultimul raport în acest sens de la Comisia Europeană”, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

"Pe Programul Operaţional de Pescuit (POP) cred că există premise importante să ridicăm această întrerupere de plăţi din partea Comisiei Europene. Aşteptăm în luna ianuarie, cel târziu în februarie, ultimul raport întocmit în urma vizitei auditorilor de la Bruxelles, dar şi a misiunii autorităţii de audit din România, care a fost mult mai bună decât precedentele. În perioada de întrerupere trebuia să remediem problemele constatate de auditori pentru că altfel riscam să intrăm în faza de suspendare. Eu cred că am depăşit acest moment", a spus Constantin.

Acesta a precizat că beneficiarii fondurilor europene pentru pescuit nu au fost afectaţi de această întrerupere, pentru că plăţile au fost efectuate din bugetul naţional, România nereuşind să-şi recupereze banii de la Bruxelles. 

"Avem deja plăţi din bugetul naţional de peste 60 de milioane de euro pe acest program, ceea ce reprezintă o sumă importantă pe care România nu a recuperat-o de la Bruxelles. Programul însă poate fi derulat în continuare", a subliniat şeful MADR. 

Potrivit sursei citate, specialiştii MADR lucrează la viitorul POP 2014-2020, program care va fi finalizat în 2013."Am început să lucrăm la POP 2014-2020, pe care sperăm să-l definitivăm până la finele lui 2013. Sper să obţinem o sumă mai mare în negocieri decât pe actualul program", a adăugat Daniel Constantin. 

Guvernul a aprobat, la începutul lunii ianuarie, trecerea activităţii de pescuit şi acvacultură de la MADR la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, împreună cu personalul şi bunurile Agenţiei de Pescuit şi Acvacultură, însă Autoritatea de Management pentru POP a rămas în continuare la MADR. 

Până în 2013, numărul cererilor de finanţare conforme depuse la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a ajuns la 139.623, însumând o solicitare de peste 17 miliarde euro fonduri europene nerambursabile. Raportat la alocarea de 10 miliarde euro, pentru întreaga perioadă de implementare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, interesul pentru fonduri nerambursabile pentru investiţii în agricultură, înregistrat până în acest moment, reprezintă 175%. Faţă de numărul cererilor de finanţare depuse până la sfârşitul anului 2011, solicitările au crescut cu 68%. Mai precis, pentru măsurile de investiţii gestionate de APDRP, în 2012 au fost depuse 40.375 proiecte, pentru care s-au solicitat  2,163 milioane euro.

„Concluzia evidentă a analizei solicitărilor de fonduri europene este că apetitul pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală a românilor este din ce în ce mai mare. Dacă la început, în 2007, exista o reticenţă în a face investiţii în agricultură, astăzi situaţia este cu totul alta: cererea a depăşit cu mult alocările pe măsuri. Alocarea iniţială pentru PNDR reprezintă azi doar 57% din nevoia de investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală. Nivelul mare al solicitărilor s-a datorat şi simplificării procedurile de lucru şi modificărilor Programului, care vin în întâmpinarea nevoilor concrete şi specifice ale potenţialilor beneficiari. Azi ne bucurăm de un grad mai mare de încredere al beneficiarilor. Investiţiile în agricultură cu fonduri europene nerambursabile reprezintă acum motor al dezvoltării rurale.” a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Cea mai accesată măsură de investiţii a fost 112 – „Instalarea tinerilor fermieri”. Numărul cererilor depuse până în acest moment este de 22.493, însumând 629,9 milioane euro ceea ce reprezintă 189% faţă de 331,8 milioane euro sumă alocată pentru perioada 2007-2013. Spre exemplu, în sesiunea din luna iunie a acestui an au solicitat fonduri europene nerambursabile 7.973 tineri fermieri. Valoarea eligibilă a solicitărilor a fost de 272,3 milioane euro, faţă de 120,8 milioane de euro Euro alocaţi pentru această sesiune. Cele mai multe dintre proiectele tinerilor fermieri prevăd investiții mixte (culturi vegetale și creșterea animalelor), fiind urmate de proiecte care vizează investiții în culturi de câmp.

O altă măsură de investiţii foarte accesată este Măsura 312 – „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”. Per total, cele 9.499 cereri de finanţare conforme depuse, echivalentul a 1,3 miliarde euro, reprezintă 252% faţă de suma alocată. În anul 2012 au fost depuse 2.966 cereri de finanţare a căror valoare nerambursabilă este de 426,3 milioane euro. Suma alocată pentru acest an a fost de 134.668.992 Euro. Exemplele de investiţii de succes prin PNDR în activităţi non agricole sunt numeroase: de la cabinete medicale la ateliere de reparaţii auto, de la ateliere pentru prelucrarea fierului, sau broderie la mici fabrici de mobilă.

„Beneficiarii au înţeles repede că dezvoltare rurală înseamnă mai mult decât agricultură, aşa încât solicitarea de fonduri pentru finanţarea activităţilor non-agricole, pentru Măsura 312 de exemplu, reprezintă astăzi 252% faţă de suma alocată. Dezvoltarea Rurală este un concept care trebuie să ducă, în cele din urmă, la creşterea calităţii vieţii în mediul rural şi, în acelaşi timp, la reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură”. a precizat George Turtoi, director general al APDRP.

În ceea ce priveşte Măsura 121 – „Modernizarea exploatațiilor agricole”, numărul total al cererilor de finanţare depuse este de 7.224. Valoarea fondurilor nerambursabile solicitate este de 2,78 miliarde euro. În sesiunea din aprilie - iunie 2012, au fost solicitate 422,081 milioane euro fonduri nerambursabile – aproape dublul sumei de 220,5 milioane euro alocate pentru această sesiune.

Nevoia de finanţare a potențialilor beneficiari pentru a investi în creştere valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere – Măsura 123 şi Schemele de Ajutor de Stat aferente – se ridică la 2,147 miliarde de euro, pentru care au fost depuse un total de 2.483 proiecte. Sumă solicitată depăşeşte alocarea iniţială pentru această Măsură, şi anume 1,084 miliarde euro pentru întreaga perioadă de programare. În sesiunea din vara anului 2012 au fost depuse 364 de proiecte pentru Măsura 123, cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 378,9 milioane euro – faţă de 144,6 milioane alocate, iar pentru Schema de Ajutor de Stat N578/2009 au fost solicitate 82,2 milioane euro, faţă de 39,2 milioane euro alocate.

Investițiile prin Măsura 123 privesc construirea spaţiilor pentru depozitare (nutreţuri, cereale, cartofi) dotate cu uscătoare sau aparatură de laborator, construirea spaţiilor pentru procesare (ciuperci, cereale, ulei etc.) sau a morilor de făină. Prioritare pentru beneficiari sunt şi investiţiile care prevăd înfiinţarea secţiilor de prelucrare a deşeurilor animale, a fabricilor de nutreţuri combinate, a fabricilor de procesare lapte, a silozurilor, a abatoarelor pentru păsări, a unităţilor de vinificaţie etc. Cea mai accesată investiţie este cea de construire a spaţiilor pentru depozitarea cerealelor sau a produselor agricole.

Un alt domeniu prioritizat în PNDR este încurajarea activităţilor turistice. Pentru investiţii prin Măsura 313 finanţarea europeană solicitată de cei 3,703 potenţiali beneficiari, se ridică la 569,8 milioane euro. Şi pentru această Măsură, alocare iniţială de 378,7 milioane euro s-a dovedit insuficientă. Cifrele pentru ultima sesiune, cea deschisă în aprilie - iunie 2012, nu dezmint această concluzie: 2,006 cereri de finanţare depuse, cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 285,6 milioane euro, faţă de 186,5 milioane euro alocaţi.

Din 997 de proiecte deja contractate, 759 au în vedere investiții în construcţia, modernizarea, extinderea sau dotarea infrastructurii de primire turistică, adică fonduri europene pentru realizarea structurilor turistice precum vile, bungalow-uri, cabane, campinguri, popasuri turistice etc. Alte 291 de proiecte au propus înfiinţarea în zonele rurale a centrelor de informare turistică, amenajarea marcajelor turistice, sau recondiționarea celor existente.

Pentru Măsura 125 – „Investiţii pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”, alocarea de 537,042 milioane euro a fost de asemenea depăşită. Totalul de 1.701 proiecte depuse au o valoare eligibilă nerambursabilă de 1,78 miliarde euro, procentual însemnând 333% faţă de alocarea din PNDR. Pentru 2012, a fost deschisă o singură sesiune de proiecte, pentru submăsura a, componenta 1 – Irigații și alte lucrări de îmbunătățiri funciare. Suma solicitată prin cele 97 de proiecte conforme depuse (94,53 milioane euro) a depăşit cu mult suma alocată pentru sesiunea începută în septembrie, şi anume 60 milioane euro. Beneficiarii Măsurii 125 – componenta a1 sunt organizaţiile şi federaţiile de utilitate publică ale proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri agricole. Aceştia au solicitat fonduri nerambursabile pentru proiecte de irigaţii şi lucrări de îmbunătăţiri funciare.

În ceea ce priveşte Măsura 322 - "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale", fondurile alocate acesteia, în valoare de 1,72 miliarde euro reprezintă doar 22,6% din solicitări. În total, pentru această Măsură s-au depus 3.225 de cereri de finanţare a căror valoare eligibilă nerambursabilă este de 7,6 miliarde euro. Mai mult decât atât, alocarea financiară pentru această Măsură de investiţii a fost epuizată încă din anul 2009.

Compania BSF începe seria simpozioanelor dedicate fermierilor. În cadrul acestor evenimente sunt prezentate tehnologiile BASF de protecţie pentru diferite culturi. Pentru toate locaţiile, ora de începere este 10,00.
16 ianuarie - Tulcea, Hotel Delta;
17 ianuarie - Brăila, Regal Ballroom;
22 ianuarie - Craiova, Hotel Europeca;
23 ianuarie - Alexandria, Restaurant Mara;
25 ianuarie - Iaşi, Hotel Unirea;
29 ianuarie-  Timişoara, Hotel Timişoara;
31 ianuarie-  Oradea, Hotel Hilton;
5 februarie - Giurgiu, Hanul Cosminului.

Agerpres publică rezultatele unui studiu internaţional privind siguranţa alimentară, conform căruia copiii şi adolescenţii care consumă mâncare de tip fast-food de cel puţin trei ori pe săptămână riscă mai mult să sufere de astm sever, rinită alergică şi eczeme.

Studiul are la bază datele a 319.000 adolescenţi de 13-14 ani şi a 181.000 copii de 6-7 ani, care au participat la un vast studiu internaţional, având ca subiect astmul şi alergiile în copilărie, început în 1991. În cercetare au fost implicate circa 100 de ţări.

Cercetătorii conduşi de profesor Innes Asher de la Universitatea din Auckland (Noua Zeelandă) au intervievat adolescenţii şi părinţii copiilor despre regimul alimentar şi gravitatea simptomelor respiratorii observate în ultimele 12 luni. Ei au descoperit că mâncarea fast-food a fost singurul tip de hrană asociat cu agravarea simptomelor în cele două grupuri de copii, indiferent de ţară, nivel social sau sex. 

Trei mese sau mai multe pe săptămână cu hrană de tip fast-food ar creşte riscul de astm sever cu 39% la adolescenţi şi cu 27% la copiii de 6-7 ani, precum şi pe cel de a avea o rinită alergică sau o eczemă gravă, potrivit studiului publicat în revista 'Thorax', care face parte din grupul 'British Medical Journal' (BMJ). 

În schimb, consumul de fructe de trei sau de mai multe ori pe săptămână pare a avea un efect protector, cu scăderea gravităţii simptomelor cu 11% la adolescenţi şi cu 14% la copii. Cercetătorii menţionează că nu este vorba despre o legătură de la cauză la efect, ci de o 'asociere' statistică, ce urmează să facă obiectul unor studii suplimentare. 

”Dacă s-ar dovedi această asociere, ar avea o însemnătate majoră în privinţa sănătăţii publice, în contextul în care consumul de mâncare de tip fast-food continuă să crească la nivel mondial”, încheie cercetătorii.

Inspectorii Direcţiilor Generale a Finanţelor Publice le reamintesc contribuabililor că începând cu data de 15 noiembrie 2012, redevenţele restante rezultate din contractele de concesiune, arendă şi din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă au fost preluate în administrare de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Decizia are la bază Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.64/2012, privind modificarea unor acte normative şi pentru reglementarea unor măsuri tranzitorii în domeniul executării unor creanţe datorate statului.

Având în vedere prevederile art.IV alin.(4) ale ordonanţei de urgenţă invocată anterior, a fost emis O.P.A.N.A.F. nr.08 din 07.01.2013 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului 172 „Declaraţie- inventar privind redevenţele restante rezultate din contractele de concesiune, arendă şi din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă, aflate în sold la data de 15 noiembrie 2012 şi neachitate”, ce urmează să fie publicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1.

Potrivit dispoziţiilor art.IV alin.(4) ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2012, privind modificarea unor acte normative şi pentru reglementarea unor măsuri tranzitorii în domeniul executării unor creanţe datorate statului, beneficiarii contractelor de concesiune, arendă şi din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă, încheiate de Agenţia Domeniilor Statului, plătitorii de redevenţă sunt obligaţi să întocmească pe propria răspundere şi să depună la organul fiscal competent o declaraţie - inventar privind redevenţele restante şi neachitate, avizată de Agenţia Domeniilor Statului, până la data de 25 a lunii următoare intrării în vigoare a ordinului preşedintelui ANAF pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului declaraţie- inventar, respectiv 25 februarie 2013.

În această declaraţie inventar, plătitorii de redevenţe vor înscrie soldul obligaţiilor restante în data de 15 noiembrie 2012, inclusiv obligaţiile accesorii aferente acestora, cu excepţia celor cuprinse în titlurile executorii emise de Agenţia Domeniilor Statului şi neachitate până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2012.

Totodată, declaraţia inventar constituie titlu de creanţă, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi devine titlu executoriu, în cazul în care debitorul  nu îşi îndeplineşte obligaţia de plată în termen de 15 zile de la data împlinirii termenului prevăzut.

În conformitate cu prevederile art.IV alin. (6) ale O.U.G. nr.64/2012, pentru creanţele ce fac obiectul declaraţiei- inventar se datorează obligaţii accesorii potrivit dispoziţiilor Codului de procedură fiscală, începând cu ziua imediat următoare împlinirii termenului de depunere a declaraţiei- inventar, respectiv 25 februarie 2013. De la această dată încep să curgă termenele în funcţie de care se stabileşte nivelul penalităţii de întârziere.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţă lansarea, începând cu data de 14.01.2013, a sesiunii de primire a cererilor de ajutor pentru Măsura 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor” – pentru sectorul porcine.

Pachetele disponibile în cadrul acestei submăsuri sunt următoarele:

• Pachetul 1 – Creşterea cu cel puţin 10% a spaţiului alocat disponibil fiecarui animal;
• Pachetul 2 – Asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială, cu o valoare a iluminării de 50 lux;
• Pachetul 3 – Îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a şuinelor pe durata transportului;
• Pachetul 4 – Corectarea nivelului nitriţilor şi a nitraţilor din apă;
• Pachetul 5 – Reducerea noxelor cu 30 % faţă de nivelul minim obligatoriu, prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat;
• Pachetul 6 – Îmbunătăţirea condiţiilor zonei de odihnă.

Beneficiarii plăţilor acordate în cadrul Măsurii 215 – sectorul porcine sunt exploataţiile comerciale din sectorul de creştere a porcinelor autorizate sanitar veterinary şi exploataţiile comerciale de tip A, specifice sectorului de creştere a porcinelor, care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor, în conformitate cu art. 40 din Regulamentul CE nr. 1698/2005.

Primirea cererilor de ajutor, însoţite de declaraţiile şi angajamentele asumate de către beneficiari, se face la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, pe a cărui rază teritorială se află sediul social al beneficiarilor, în perioada 14.01.2013 – 15.02.2013.

Perioada de depunere a cererilor de ajutor, formatul cererilor de ajutor şi instrucţiunile de completare sunt disponibile pe site-ul APIA www.apia.org.ro.

Pentru că se apropie alegerile pentru Camerele agricole din Franţa, Confederaţia fermierilor vine cu un program de cereri. Printre problemele importante se află crearea locurilor de muncă. Confederaţia fermierilor este, de 25 de ani, un jucător important în activitatea sindicală din agricultura franceză şi susţine agricultura ţărănească tradiţională, cu toate dimensiunile ei sociale, agricole şi de prezervare a mediului, care constituie alternativa viabilă la agricultura industrială.

După ce la sfârşitul lui 2012 FNSEA (Federaţia Naţională a Sindicatelor din Exploatările Agricole) a venit cu propuneri, Confederaţia fermierilor s-a întrunit în ianuarie pentru a-şi expune programul de menţinere şi dezvoltare a locurilor de muncă din agricultură:

1. Realizarea unei adevărate politici de instalare, facilitând transmiterea fermelor şi accesul la pregătire profesională, dar şi sprijin pentru tinerii fermieri
2. Control asupra fondului funciar, pentru favorizarea creării de noi ferme şi mai puţin a dezvoltării celor existente
3. Garantarea unui buget PAC coerent, pentru a evita fluctuaţiile în profit şi pentru a încuraja instalarea unor noi fermieri, dezvoltarea rurală şi siguranţa alimentară.
4. Plafonarea subvenţiilor pentru fermierii deja activi, pentru a limita concentrarea terenurilor şi a finanţărilor.
5. Susţinerea sectoarelor cu probleme, mai ales creşterea animalelor şi cultivarea fructelor şi legumelor
6. Susţinerea zonelor cu probleme şi a micilor ferme, care sunt foarte eficace în ceea ce priveşte locurile de muncă şi ocuparea populaţiei
7. Relocarea unor unităţi de producţie, pentru a asigura pieţele de proximitate şi pentru a elimina importurile
8. Promovarea agriculturii şi a activităţilor creatoare de locuri de muncă – agricultura ţărănească, agricultura biologică, puncte de vânzare colective, transformarea
9. Punerea în practică a normelor adaptate agriculturii ţărăneşti, pentru prezervarea acestei activităţi

10. Realizarea unor programe care să pregătească agricultura viitorului.

Confederaţia fermierilor a precizat în raport că în Franţa au dispărut 170.000 de ferme în ultimii 10 ani, care aduceau 350.000 locuri de muncă, respectiv 35.000 locuri de muncă pierdute în fiecare an.