AB Biotek în parteneriat cu Wine Australia și The Australian Wine Research Institute au identificat noi tulpini de drojdie pentru a ajuta vinificatorii să îmbunătățească aroma vinurilor Sparkling Chardonnay, Rose, Grenache și Pinot Gris.

Tulpinile AWRI 2965 și AWRI 2940 comercializate de AB Biotek sub numele de Maurivin AWRI Rosa și respectiv Maurivin AWRI Rosa Intense fac parte din gama de drojdii de vin Maurivin „Next Generation”.

Această gamă a fost creată special pentru a oferi producătorilor de vinuri soluții pentru abordarea problemelor cheie în producția de stiluri de vin populare la nivel mondial „Noua Lume”. AWRI Rosa și AWRI Rosa Intense s-au dovedit a deschide în mod eficient noi oportunități de aromă pentru producătorii unora dintre cele mai populare soiuri de vin la nivel mondial.

Tendința globală a consumatorilor de a căuta noi experiențe gustative în vinuri continuă și având în vedere acest lucru, oamenii de știință, oenologii și experții noștri de la drojdia AB Biotek au lucrat intens pentru a identifica tulpini de drojdie care pot oferi soluții noi pentru a permite vinificatorilor să creeze vinuri care reflectă cu adevărat unicitatea vieții lor.

Gama completă de levuri de vin AB Biotek Maurivin de nouă generație, aici .

Material furnizat de AB Biotek

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agicultură (APIA) pune în aplicare o nouă măsură pentru susținerea sectorului vitivinicol. Astfel, în urma intrării în vigoare la 31 mai 2021 a HG 590/2021 pentru completarea HG 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol, ministrul Agriculturii a emis Ordinul nr. 118/2021 care reglementează condițiile de punere în aplicare a măsurii de recoltare înainte de coacere, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului Național de Sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023. Ordinul a intrat deja în vigoare, odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598/16.06.2021.

Operațiunea de recoltare înainte de coacere se referă la înlăturarea totală a ciorchinilor înainte de ajungerea lor la maturitate, din întreaga exploatație sau de pe o parte a acesteia, cu condiția ca recoltarea înainte de coacere să se realizeze pe parcele întregi.

În ceea ce privește domeniului de aplicare pe durata exercițiului financiar 2021, APIA precizează că recoltarea înainte de coacere se face manual, termenul limită pentru realizarea operațiunilor fiind 21 iulie 2021. Totodată, suprafaţa parcelelor pentru care se acordă sprijin pentru recoltarea înainte de coacere nu se ia în considerare pentru calcularea limitelor de randament stabilite în specificaţiile tehnice ale vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată.

Cuantumul sprijinului financiar pentru recoltarea înainte de coacere este de:

• 5.840 lei/ha pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată;

• 5.548 lei/ha pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri cu indicație geografică;

• 4.906 lei/ ha pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri varietale.

Sprijinul se acordă beneficiarilor declarați „eligibili” până la data de 15 octombrie 2021.

„Valoarea sprijinului financiar cuvenit beneficiarului se stabilește în funcție de suprafața reală măsurată în conformitate cu articolul 44 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1.150, după punerea în aplicare a operațiunii de recoltare înainte de coacere, în limita suprafeței notificate, potrivit prevederilor art. 7 alin. 6. Plăţile se finanţează integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin APIA, în lei”, se arată într-un comunicat de presă al Agenției.

Condiții pentru acordarea sprijinului

Pentru a beneficia de sprijin financiar în cadrul măsurii de recoltare înainte de coacere, solicitanții trebuie să depună până la data de 25 iunie 2021, la Centrele județene şi al Municipiului București ale APIA, o cerere de plată, însoțită de următoarele documente:

a) copie a B.I./C.I. solicitant sau al/a reprezentantului legal, dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit;

b) împuternicire/procură notarială în situația în care cererea se face prin intermediul unui reprezentant legal/împuternicit;

c) copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz, în cazul persoanelor juridice;

d) dovadă cont activ bancă/trezorerie;

e) copie a declarației de recoltă aferentă ultimei campanii viticole, depusă potrivit prevederilor legale în vigoare;

f) copie a autorizației de producător de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică sau varietale, obținută pentru anul 2021.

Copiile documentelor are însoțesc cererea trebuie să fie certificate „conform cu originalul” de către solicitant.

APIA primește și electronic documentațiile, cu precizarea că acestea trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate „conform cu originalul” de către solicitant. Totodată, este posibilă și transmiterea prin curierat.

De reținut, în situația în care un producător aplică recoltarea înainte de coacere în plantațiile viticole cu soiuri de struguri pentru vin ale căror suprafețe sunt situate în județe diferite, acesta formulează și depune cereri de plată la Centrele APIA în a căror rază de competență administrativă sunt situate plantațiile viticole pentru care se solicită sprijin.

În vederea aprobării sprijinului financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) să aibă înscrisă în Registrul plantațiilor viticole suprafața de viță-de-vie cultivată cu soiuri care produc struguri pentru vin, pentru care se solicită recoltarea înainte de coacere;

b) suprafața cultivată cu viță-de-vie pentru care se solicită recoltarea înainte de coacere să fie autorizată în anul 2021 pentru producerea de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale;

c) suprafața cultivată cu viță-de-vie pentru care se solicită sprijin a fost declarată la APIA pe declarația de suprafață aferentă cererii unice de sprijin, Campania 2021;

d) să aibă depusă, potrivit prevederilor legale în vigoare, declarația de recoltă menționată la art. 33 din Regulamentul delegat (UE) nr. 2018/273 al Comisiei, aferentă campaniei de recoltare a strugurilor pentru anul 2020;

e) suprafața minimă a parcelei viticole pentru care poate solicită sprijin este de 0,1 ha, iar suprafața minimă a exploatației care face obiectul cererii unice de plată în Campania 2021 este de 1 ha;

f) suprafața maximă pentru care se poate solicita sprijin este de 50 ha, indiferent de numărul cererilor de plată depuse.

Mai multe informații referitoare la aplicarea măsurii de recoltare înainte de coacere, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023, Ghidul solicitantului și modelul cererii-tip prevăzut prin normele metodologice, se găsesc pe site-ul APIA (www.apia.org.ro).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Joi – 27 mai 2021, guvernul a aprobat o hotărâre care completează Hotărârea Guvernului nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2019-2023.

Prin prezentul act normativ se stabilește cadrul juridic de instituire a trei măsuri temporare pentru exercițiul financiar 2021, respectiv distilarea vinului în situații de criză, ajutor pentru depozitarea vinului în situații de criză și recoltarea înainte de coacere, în vederea atenuării situației de criză din sectorul vitivinicol provocată de pandemia generată de COVID-19.

„Adoptarea acestor măsuri permite reducerea stocurilor de vin în exces pe piața națională, reducerea producției de struguri și acordarea unui ajutor pentru depozitarea unei părți din cantitățile de vin care nu sunt comercializate. Totodată, aceste măsuri vin în sprijinul producătorilor vitivinicoli care se confruntă cu dificultăți financiare și cu probleme de flux de numerar, ca urmare a unor măsuri instituite pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2”, precizează un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Măsurile temporare se finanțează din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019 - 2023 și se încadrează în cuantumul de 45,844 milioane euro alocat în anul 2021 țării noastre.

Totodată, susține MADR, prin aceste măsuri de sprijin se urmărește accelerarea gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile acordate sectorului vitivinicol din FEGA, în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023, pentru exercițiul financiar 2021.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ne pregătim să prezentăm publicului din întreaga lume o nouă ediție – în limba engleză de astă dată – a lucrării Cramele din România.

În 2015, atunci când a fost lansată prima ediție, erau active 150 de crame. Între timp au mai apărut câteva zeci de crame noi, s-au mai schimbat proprietarii, chiar și structura unora dintre cele „vechi” nu mai este aceeași.

Autorii și-au propus de la bun început ca informația să fie una utilă atât iubitorilor de vin, cât și unor ramuri profesionale din industria vinului și din a celor care au legătură cu vinul, fie în tipar de business, fie în cel al studiului economic, politic, social ș.a.m.d.

Cu alte cuvinte, în afara publicului larg, profesioniștii din HoReCa, investitorii din vitivinicultură, cercetătorii și „business people” au primit o unealtă de lucru indispensabilă pentru atingerea performanţei.

De aceea, structura cărții este una bazată pe informație obiectivă, fără accente comerciale şi fără ierarhizări.

Fiecare cramă a fost repartizată în capitolul regiunii istorice din care face parte și i-au fost „inventariate” următoarele repere: anul înființării (cu istoria cuvenită şi pentru cele înființate înainte de comunism, în comunism), acţionariatul, suprafața viticolă, structura solului, indicația geografică (IG) și Denumirea de Origine Controlată (DOC) – după caz, date pedoclimatice și, foarte important, structura plantației (câte hectare din fiecare soi), volumul de vin produs anual și volumul de vin îmbuteliat anual. Cei cu știință de carte și curioși din fire pot înțelege mai bine profilul cramei corelând ultimele trei repere.

Bineînțeles, sunt trecuți vinificatorii de la acea dată, brandurile de piață, medalii VINARIUM (IWCB) și este menționat clar dacă există extensie oenoturistică sau nu.

Legat de această activitate, autorii au considerat că este potrivit să culeagă date și despre atracțiile turistice din proximitatea fiecărei crame.

Acum șapte ani, turismul viticol era în stadiu embrionar, puține crame având o politică clară pentru această activitate, la fel cum foarte puține locuri de cazare puteau fi găsite în preajma entităților vitivinicole.

Cartea deține încă niște recorduri sau, haideți să le spunem, premiere. Premiere cu atât mai greu realizate – ele aflându-se în sfera Realității Augmentate – cu cât în acea epocă foarte multe crame nu aveau o „reprezentare” deosebită în online sau nu erau prezente deloc în spațiul web.

Așadar, vorbim de prima carte care, pe lângă QR cu trimitere la site-urile cramelor (pentru acelea care, repet, aveau așa ceva), a avut, prin aplicația Aurasma, și o extensie virtuală a spațiului fizic de print. Mai exact, suprapunerea telefonului peste pictograma aplicației declanșa în mod automat rularea unui material video despre acea cramă.

Din nefericire, nici aici cramele noastre nu stăteau prea bine, majoritatea neavând filmulețe, clipuri sau, nici măcar, imagini de foarte bună calitate care să poate fi montate într-un colaj de prezentare.

Cu toate acestea, cartea s-a bucurat de succes, cramele au „simțit” efectul benefic al transmiterii informației complete, corecte și nediferențiate în piață, iar cititorii, cu siguranță, au avut de câștigat.

Cum spuneam, între timp, unele crame s-au stins sau și-au schimbat parțial/total acționariatul, au fost rebranduiri, fuziuni, balanța producție vin – oenoturism s-a recalibrat, iar dinamica apariției cramelor noi schimbă astăzi „grosimea” capitolelor pe regiuni istorice.

Succesul amintit ar fi putut fi împlinit și de un premiu al Organizației Internaționale a Viei și Vinului OIV (nu că ar fi fost refuzat un premiu al Academiei de Studii Agricole), dar, deși a fost apreciată (prin intermediere lingvistică), cărții i s-a cerut să capete putere universală. Adică, scrierea într-o limbă de circulație.

Adevărul este că o astfel de monografie poate fi de folos scrisă fiind în engleză. Ceea ce facem acum.

După ce ne-am lămurit ce este cu această lucrare Cramele din România, adresez și o rugăminte – invitație. Cu mai multe subpuncte.

Dacă n-ați parcurs cartea (prima ediție), faceți-o! În același timp, orice implicare în acest proiect este bine-venită. Semnalarea unor crame mici, neștiute, o „istorie” a unui loc dintr-un areal viticol, un document, o fotografie – pot fi ingrediente speciale alte cărții – și va fi menționată ca provenind de la „contributori”.

Foarte importantă ar fi și detectarea locurilor de turism naturale sau antropice.

De asemenea, plasarea de publicitate poate ajuta cu mult la diminuarea eforturilor financiare ale unui ONG şi la crearea unui produs premium care să circule cu „fruntea sus” oriunde în lume.

Donațiile, mecenatul și alte forme de sprijin în regim de voluntariat pot constitui o punte de legătură între satisfacția dvs. și succesul unui nou produs românesc.

Începem primăvara cu o veste bună de la Institutul Vinului – VINARIUM – și vă asigurăm că nu va rămâne una singulară.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2021

Asociația Profesională Vitivinicolă Dealu Mare organizează a doua ediție a evenimentului „Evadare în Dealu Mare”, în zilele de 26 și 27 iunie 2021. Prima ediție, organizată în august 2020, a fost un succes, deși a avut loc în condiții de pandemie, toți participanții simțindu-se în siguranță în timp ce s-au bucurat de o experiență unică.

La doar o oră de București, Asociația Profesională Vitivinicolă Dealu Mare își dezvăluie comorile - din pivnițe și vii, din sufletele oamenilor locului, oferindu-le vizitatorilor două zile în natură, aer liber și vinuri bune. 12 crame își vor deschide porțile pentru iubitorii de vin, fiind împărțite în patru trasee a câte trei crame, în fiecare din cele două zile ale evenimentului „Evadare în Dealu Mare 2021” (26 – 27 iunie). Fiecare turist își poate alege câte un singur traseu în fiecare dintre cele două zile în care cramele sunt deschise, contra unui bilet disponibil exclusiv pe IaBilet.ro, care costă 260 lei cu transport inclus sau 200 lei cu transport propriu.

Pasionații de natură și vin vor degusta, vor vizita locuri frumoase, vor învăța vinul de la profesioniștii care-l produc. În fiecare dintre cele două zile ale evenimentului poate fi ales câte unul dintre cele patru trasee a câte trei crame, unde îi veți cunoaște pe oamenii din spatele vinurilor, veți trăi plăceri oenogastronomice și vă veți bucura de socializare și de o memorabilă ieșire în natură.

Cramele și traseele de la Evadarea în Dealu Mare

Traseu 1: Gramofon Wine, Dagon Clan, Domeniul Aristiței (New entry)

Traseu 2: SERVE, Viile Metamorfosis, DAVINO (Classic)

Traseu 3: Budureasca, APOGEUM, Licorna Winehouse (Classic with a modern twist)

Traseu 4: The Iconic Estate, Aurelia Vișinescu Wines, Lacerta Winery (Treasures of the East)

Turiștii vor primi hărți (una tipărită și alta electronică) care îi vor ajuta să înțeleagă mai bine regiunea și le vor oferi informații despre cramele din zona Dealu Mare. Harta tipărită va fi dăruită ca suvenir tuturor participanților, având și o componentă interactivă: cei care obțin pe ea semnăturile tuturor oenologilor de la crame vor primi, în cadrul unui eveniment organizat în ajunul Zilei Naționale a Gastronomiei și Vinurilor din România (care anul acesta este pe 3 octombrie), titlul de ambasador onorific al regiunii viticole Dealu Mare.

De ce să vizitezi Dealu Mare

Proximitate – la doar o oră de Capitală și de principalul aeroport al României, în mijlocul uneia dintre cele mai mari concentrări urbane din țară, „constelația” cramelor din Dealu Mare este accesibilă pentru incursiuni de o zi sau de mai lungă durată și oferă ocazia descoperirii unei zone cu bogate tradiții istorice, arhitecturale și gastronomice.

Diversitate – nicăieri mai bine decât în Dealu Mare nu se regăsește o varietate atât de mare de crame – mici, mjilocii și mari. Împreună, dar și fiecare – cu filosofia și caracterul propriu – oferă iubitorilor de vin produse pentru orice gust și buzunar, disponibile în retail, dar și în restaurantele cele mai pretențioase.

Calitate – recunoașterea acesteia este autoasumată de Asociația cramelor din zonă prin Caietul de Sarcini al Denumirii de Origine Controlată și este confirmată recurent. La concursurile naționale și internaționale de profil, deși Dealu Mare nu este cea mai mare regiune viticolă din țară, vinurile de aici obțin mai mult de o treime din totalul medaliilor românești. Și asta, de mulți ani.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

La nivel mondial, vinurile roze au devenit o alegere tot mai frecventă în rândul consumatorilor, mai ales al celor tineri, iar producătorii răspund acestei tendințe. „Tradiția vinului roze este îndelungată, unii istorici susținând că acesta a fost primul vin produs”, spune Oana Belu, administator Domeniile Ostrov, producător al vinului Naiada Cuvée Rosé, un cupaj din Fetească Neagră și Pinot Noir.  

Cum se obține vinul roze?

Ei bine, încă există mitul că vinul roze este o combinație obținută între vin alb și vin roșu, lucru care nu este nici pe departe adevărat.

Vinul roze este obținut din aceleași soiuri de struguri din care este obținut vinul roșu, iar culoarea licorii se obține în funcție de timpul pe care vinificatorul alege să îl ofere cojilor de struguri roșii pentru a fi în contact cu mustul. Cel care produce vinul are putere de decizie asupra culorii acestuia, din acest motiv nuanțele vinurilor diferă – roz pal, coral, raspberry, somon, diamond roz, roz ruby etc. „Generic, despre vinul roze se spune că este trandafiriu, iar adesea producătorii aleg această imagine generală a frumuseții trandafirilor în prezentarea acestor vinuri”, arată Oana Belu, care continuă: „Gustul rozeurilor este o altă poveste, una ce poate fi îmbrăcată în note florale ori în miros de fructe de pădure, de pepene, citrice sau cireșe. Este acel vin fructat care poate fi consumat pe tot parcursul mesei. Un vin de vorbă lungă, ce se servește cel mai adesea rece, de aceea este alegerea ideală în anotimpurile calde”.

Naiada Cuvée Rosé, mândria cramei de la malul Dunării

Piața vinurilor roze din România este în creștere, de aceea și cramele aduc în atenția consumatorilor vinuri tot mai diverse. Producătorul de la malul Dunării, Domeniile Ostrov, a lansat în piață primul vin roze în anul 2010. „Reacțiile pozitive nu au încetat să apară, un motiv în plus pentru noi să perfectăm rețetele și să oferim produse ce pot concura calitatea vinurilor din afara țării, produse de crame de renume”, precizează Oana Belu.

Specialiștii de la Domeniile Ostrov vinifică vinurile roze după metoda Saignée (însângerarea), care presupune vinificarea strugurilor cu contact mai lung între must și coji, o metodă nu foarte des folosită la noi în țară, dar care oferă un vin de calitate superioară. În prezent, din soiurile Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră și Merlot se produc la Ostrov rozeuri pentru toate gusturile: sec, demisec și dulce. „Am sesizat această orientare a consumatorilor pentru vinurile roze și ne-am propus să aducem în piață produse de calitate, care să uimească prin gust, miros și culoare. Un vin roze se alege mai întâi cu ochiul, dar gustul îl face pe cumpărător să revină la un brand sau altul. În procesul de vinificare suntem atenți la fiecare pas, dar înainte de asta, avem grijă de vița-de-vie zi de zi. Un vin de calitate se obține din struguri sănătoși, nu poți obține un gust desăvârșit dacă neglijezi via. De aceea, pentru producerea vinului roze alegem struguri obținuți pe parcele deosebite, poziționate pe malul Dunării, la Ostrov, acolo unde climatul deosebit favorizează obținerea unei producții excepționale. Avem în acest moment mai multe vinuri roze și încercăm să fim pe placul cât mai multor iubitori de vin, dar unele dintre cele mai bune impresii le-am primit despre vinul Naiada Cuvée Rosé, un vin medaliat de altfel. Îi sfătuiesc pe toți cei care doresc să consume un vin roze deosebit să fie atenți la soiurile de struguri care au fost folosite pentru obținerea vinului, pentru că în funcție de acestea îți poți da seama de gust și aromă. Vinul roze are propria personalitate, nu este doar o completare a paletei de vinuri roșii și albe. Este un produs ce merită savurat nu doar la ocazii speciale, în zilele călduroase, ci chiar și în timpul unei mese sau a unei întâlniri obișnuite cu cei dragi”, a punctat Oana Belu, administrator Domeniile Ostrov.

Naiada Cuvée Rosé, un vin roze somon pal, este un cupaj din Fetească Neagră și Pinot Noir, fiecare soi într-un procent bine definit, astfel încât vinul să aibă corpul lejer al soiului Fetească Neagră și aroma foarte bine definită a soiului Pinot Noir. „Un vin rafinat, asemenea acestui roze, necesită struguri de bună calitate, culeși în perioada optimă și vinificați ținând cont de un proces bine definit, numai așa se poate obține o licoare cu un echilibru perfect între arome, gustul rotund și nuanța roze somon atât de apreciată de iubitorii licorii bahice”, menționează Oana Belu.

Naiada Cuvée Rosé este un vin sec, care nu are o putere alcoolică foarte mare – 12,5%, având un miros floral și un gust delicat de zmeură, căpșune, trandafir și cireașă coaptă, o alegere care nu dezamăgește în nicio circumstanță.

Compania Ostrovit deține Domeniile Ostrov, exploatație situată în sud-vestul județului Constanța, de-a lungul malului drept al Dunării, cu o lungime de 30 de kilometri, în imediata apropiere a graniței cu Bulgaria.

Suprafața agricolă de la Domeniile Ostrov este de aproximativ 2.000 de hectare, cu un areal viticol de 1.200 de hectare (struguri pentru vin – 1.000 ha și struguri pentru masă – 200 ha), 400 de hectare de livadă (cais, piersic, măr, prun, cireș, vișin, nuc), 150 de hectare de teren arabil care urmează a fi plantate, precum și 200 de hectare cu sere.

Vinurile de la Domeniile Ostrov respectă cerințele Uniunii Europene, susțin reprezentanții cramei, iar clienții pot verifica autenticitatea acestora, deoarece vinurile dețin denumire de origine controlată - DOC și indicație de origine geografică - IG.

Foto: Domeniile Ostrov 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 5 martie 2021 a avut loc cea de-a treia ediție a conferinței viticulturii românești - VITICON, organizată de Agricover cu sprijinul VINARIUM International Wine Contest și cu participarea unor companii producătoare de tehnologii agricole la nivel global: Summit Agro, InterMag, Syngeta, Corteva, Belchim și Bayer a avut loc în data de 5 martie 2021. Evenimentul s-a desfășurat în premieră în online, într-un format dedicat de emisiune TV.

„Suntem încântați că am reușit să găsim o formulă dinamică, un format de televiziune, pentru conferințele noastre tradiționale adresate culturilor speciale și că putem să îi întâlnim pe toți partenerii noștri. Ne dorim mai mult ca oricând să susținem afacerile fermierilor români pentru un an agricol profitabil și facem tot posibilul, așa cum am făcut-o și până acum, pentru a furniza cea mai performantă tehnologie, împreună cu întreaga noastră expertiză. Agricover este partenerul de nădejde al fermierilor români”, a precizat Ghiță Pinca, director general Agricover.

În deschiderea conferinței, ministrul Agriculturii, Adrian Oros a declarat că, în acest an, pe lângă măsurile deja cuprinse în Programul Național de Sprijin pentru Sectorul Vitivinicol, se adaugă noi măsuri de promovare și de finanțare a investițiilor. „Programul Național de Sprijin pentru Sectorul Vitivinicol 2019 - 2023 are alocate anual 45,8 milioane euro, pentru mai multe măsuri cuprinse în program, după cum urmează: promovarea vinurilor cu submăsura de informare pe teritoriul statelor membre, dar și submăsura de promovare în state terțe. Aici, personal, aș vrea să fim mai curajoși, să facem mai mult, atât mediul asociativ din sectorul vitivinicol, cât și ministerul. Apoi, o măsură care a funcționat foarte bine și care a fost corect implementată este restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, unde intensitatea de sprijin este de maximum 90% din valoarea cheltuielilor restructurării. Asigurarea recoltei, unde încercăm să sprijinim cu maximum 70% costul primelor de asigurare plătite de către producători. De asemenea, programe de investiții, tot cu o intensitate de sprijin de maximum 70% și distilarea produselor și a subproduselor. Anul trecut, datorită problemelor apărute în urma restricțiilor generate de pandemie s-au promovat și alte măsuri tranzitorii care să vină în sprijinul producătorilor, respectiv distilarea vinului în situații de criză, tăierea în verde și stocarea la sursă, măsuri pe care le accesăm și anul acesta. În speranța că această criză sanitară se va încheia curând, măsurile sanitare se vor relaxa, iar economia se va relansa, inclusiv HoReCa, am credința că anul acesta sectorul vitivinicol va avea o viață mult mai ușoară și mult mai bună decât anul trecut”, a spus Adrian Oros.

Potrivit MADR, România deține o suprafață importantă cultivată cu viță-de-vie, aproape 180.000 de hectare, situându-se pe locul cinci la nivelul Uniunii Europene și pe locul șase în ceea ce privește producția de vin, cu 3,55 milioane de hectolitri.

Finanțarea pentru sectorul agricol este vitală. Anul trecut, Agricover Credit IFN a oferit finanțare pentru produse mixte agrifinance & agribusiness în valoarea de peste 530 milioane de lei pentru peste 4.000 de fermieri, care lucrează 1,62 milioane de hectare de teren arabil.

„Pentru noi, vița-de-vie este o cultură importantă, iar finanțarea acestui sector agricol a fost o lecție din care am învățat foarte mult. Am reușit să înțelegem nevoile clienților și am propus soluții de finanțare performante, adaptate nevoilor lor. Suntem lider de piață, susținem permanent creșterea și eficientizarea afacerilor viticultorilor și avem resurse să plasăm peste două miliarde de lei anul acesta”, a punctat Robert Rekkers, director general Agricover Credit IFN.

Pe parcursul celor patru ore de emisiune au fost prezentate inovații tehnologice pentru sectorul vitivinicol prin intermediul prezentărilor susținute de către reprezentații companiilor producătoare de input-uri agricole. De asemenea, prin intermediul reportajelor dedicate, câțiva dintre cei mai recunoscuți specialiști, oenologi și proprietari de crame din România își spun poveștile cu și din pasiune pentru vin. Alina Donici - director de cercetare SCDVV Pietroasa; Aurelia Vișinescu - oenolog, fondator Domeniile Săhăteni; Marcel Pascu și Marcel Vulpoi - Gramofon Wine, Dealu Mare și Constantin Lepădatu - manager, Domeniile Zorești, povestesc despre provocările anului pandemic pe care l-au traversat și, nu în ultimul rând, de ce vinul, alături de întreaga industrie vitivinicolă, merită respect și apreciere.

Evenimentul moderat de Cătălin Păduraru, expert piața de vin și președinte VINARIUM International Wine Contest, prezintă și experiența inedită a organizării unui concurs internațional de vin în pandemie.

VITICON este o tradiție pentru Agricover și are forța necesară pentru a reuni viticultori, producători de vin, reprezentanți ai cramelor, oenologi și experți din lumea vinului și continuă susținerea demersurilor pentru construirea unui brand viticol pentru România.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Luna mai alături de iunie sunt cele mai importante luni din punct de vedere al sensibilității viței-de-vie față de boli și dăunători, precum și în ce privește aportul de microelemente în fenofazele esențiale. Vă prezint succint aspecte referitoare la simptomatologia, ecologia și biologia principalelor boli și dăunatori urmate de măsurile de prevenire și combatere.

Conform statisticilor meteorologice din România, în lunile mai și iunie sunt înregistrate cele mai mari precipitații lunare raportate la media anuală, iar temperatura medie a aerului este între 22°C și 26°C. Am ținut să fac aceste precizări meteorologice deoarece condițiile climatice sunt principalul factor de dezvoltare al plantelor și, totodată, și sursa apariției atacului bolilor și dăunătorilor din plantații.

„Regula de 30”, pentru mană - Plasmopara viticola, este descrisă în literatura de specialitate ca fiind regula condițiilor de producere a infecției primare și anume: 10°C temperatura minimă a aerului măsurată dimineața, 10 mm de ploaie căzută în ultimele 24-48 de ore și 10 cm lungimea lăstarului, suma celor trei factori = 30. Ciuperca iernează pe frunzele infectate de pe suprafața solului sub formă de oospori rezistenți până la temperaturi de minus 25°C și pot să supravețuiască în sol înte 5 și 10 ani. Atunci când „Regula de 30” este îndeplinită, oosporii au capacitatea de germinare emițând zoospori responsabili de producerea infecțiilor primare. În perioada de incubație întâlnim și primele semne de pe aparatul vegetativ ca urmare a descompunerilor țesuturilor foliare, luând aspect pe partea superioară a frunzei de „pete undelemnii”. La sfârșitul perioadei de incubație, în momentul îndeplinirii altor factori, dacă timp de patru ore nocturne avem umiditaea relativă a aerului de peste 92%, iar temperatura medie depășește 13°C, pe partea dorsală „petelor undelemnii” apare puful micelian albicios sub formă de conidii cu conidiofori. Ciuperca fiind policiclică în cursul anilor ploioși poate produce între 50-60 de infecții secundare. Recomand la BBCH 53 „inflorescențele sau dezvoltat dar butonii sunt încă compacți” aplicarea unui tratament pe bază de mancozeb utilizând produsul Dithane M45 în doză de 2 kg/ha.

Cele mai importante (dar și cele mai sensibile) fenofaze sunt BBCH 60 „Înainte de înflorit” când prima inflorescență de pe racem înflorește iar capișoanele primei flori se desprind de pe receptacul și BBCH 69 ”Sfârșitul înfloritului” când toate florile au corola/capișoanele căzute și se observă cele cinci stamine libere, motiv pentru care vom folosi două tratamente succesive cu  Zorvec Zelavin Bria, produs sistemic pe bază de oxathiapiprolin și folpet, aplicat în doză de 0,2 l/ha oxathiapiprolin + 1,25kg/ha folpet. Vă reamintesc că în momentul de dinainte și după înflorit putem aplica alături de Zorvec Zelavin Bria și îngrașăminte foliare pe bază de bor, microelement ce ajută la o alungire a racemului, implicit o spațiere a boabelor pe ciorchi. În următoarele fenofaze de creștere ale lunii iunie vom utiliza pentru combaterea manei produsele Eqation Pro și Curzate F.

O altă boală păgubitoatre întâlnită în plantațiile cu viță-de-vie este făinarea, Uncinula necator (despre care am scris mai pe larg aici: https://www.revistafermierului.ro/romania-viticola/item/4444-atentie-la-fainare-primul-tratament-la-vita-de-vie.html). Voi enumera doar produsele ce le vom aplica pentru fiecare fenofază: pentru BBCH 53 respectiv BBCH 85 „Struguri în pârgă” –> boabele sunt moi la atingere, vom utiliza produsul Karathane Gold în doză de 0,5 l/ha, la BBCH 60, BBCH 73 „Dezvoltarea boabelor”, boabele se evidențiază bine în cadrul ciorchinelui și BBCH 81 „Începutul coacerii boabelor”, recomand 0,225 l/ha Talendo, iar pentru BBCH 69 și BBCH 77 „Compactarea ciorchinelui”-> boabele și-au mărit dimensiunea la 70% din dimensiunea finală și încep să se atingă între ele, vom aplica produsul Systhane Forte în doză de 0,2 l/ha. Mai jos veți regăsi centralizat tabelar schema de tratamente necesară fiecărei fenofaze de creștere.

Molia verde a strugurilor (eudemisul) - Lobesia botrana, cauzează daune însemnate în plantațiile viticole din România. Eudemisul este o specie polivoltă ce dezvoltă două generații/an în zona de Nord a României și trei generații pe an în zona de sud. Insecta iernează sub formă de cocon mătăsos sub scoarța exfoliantă a butucilor sau coardelor.

Ca mod de dăunare, larvele din G1 rod bobocii florali, inflorescențele și apoi ciorchinii foarte tineri (o larvă consumă până la 80 de boboci florali în timpul dezvoltării sale). Cele din G2 rod în interior boabele verzi sau în pârgă, iar cele din G3 boabele în pârgă sau coapte. Daunele provocate de G2 și G3 favorizează atacul ciupercii Botrytis cinerea. Recomand aplicarea tratamentelor cu produsul Laser 240 SC 0,2 l/ha atat pentru fenofaza BBCH 53 pentru G1 dar si pentru generațiile G2 și G3 corespunzătoare fenofazelor BBCH 73 și BBCH 85.

ING. ALFRED ȘTEFAN, KEY ACCOUNT MANAGER SPECIALTY CROPS FARMS ROMÂNIA EST & REPUBLICA MOLDOVA CORTEVA AGRISCIENCE

Odată cu primele semne ale pornirii în vegetație la vița-de-vie, încep și problemele cauzate de bolile și dăunătorii din plantații. Urmărind activitatea viticultorilor din diferite regiuni ale țării, am constatat diverse fenofaze de creștere, pornind de la BBCH 03 (sfârșitul umflării mugurilor), până la BBCH 08-09 (dezmugurit complet - primordiile verzi; primele frunzulițe și vârful lăstarului sunt vizibile).

Totodată, privind și prognoza meteo actuală, dar și cea viitoare, temperaturile ce fluctuează (de la 3-4°C la 18-23°C) conduc către pregătirile pentru efectuarea primului tratament.
Aplicăm tratamentul T1 pentru reducerea rezervei de oomicete de pe coardă, cât și pentru populațiile de acarieni. Acest lucru se datorează faptului că am înregistrat o perioadă de repaus vegetativ fără temperaturi negative consistente, temperaturi ce în alți ani efectuau o igienizare naturală prin șocurile termice.
Uncinula necator, întâlnită popular sub denumirea de „făinare”, iernează sub formă de miceliu de rezistență în scoarță și, mai ales, în mugurii lăstarilor infectați, dar și sub formă de peritecii. Boala este favorizată de temperaturi mai ridicate, în jur de 20-25°C, când perioada de incubație este de 7-10 zile, situație des întâlnită în verile secetoase. Pragul inferior de dezvoltare a miceliului este 5°C, iar sporularea poate avea loc la 8°C. Temperatura optimă de dezvoltare a ciupercii este cuprinsă între 25°C și 28°C, iar germinația conidiilor este inhibată la temperaturi mai mari de 30°C.
Recomand aplicarea tratamentelor cu 0,5 l/ha Karathane™ Gold 350 EC, din portofoliul companiei Corteva Agriscience (detalii despre fungicidul Karathane™ Gold 350 EC, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/protectia-plantelor/item/4443-karathane-gold-350-ec-protectie-sigura-impotriva-fainarii-la-vita-de-vie-si-castraveti.html), singurul produs de contact, ce acționează la temperaturi joase, de la 4°C (temperaturi similare acestei perioade), când sulful este ineficient, fiind potrivit în cazul tratamentelor timpurii, precum și la temperaturi ridicate (până la 35°C), când sulful este fitotoxic.
Karathane™ Gold 350 EC poate fi aplicat cu succes de la primul tratament T1 corespunzător BBCH 12-13 (a doua/a treia frunzuliță vizibilă), până la tratamentul T8 BBCH 81 (începutul coacerii boabelor). La soiurile cu pielița colorată, acestea încep să-și schimbe culoarea, iar compactarea boabelor crește.

ALFRED ȘTEFAN, KEY ACCOUNT MANAGER SPECIALTY CROPS FARMS ROMÂNIA EST & REPUBLICA MOLDOVA CORTEVA AGRISCIENCE

Făinarea viței-de-vie produsă de agentul patogen Uncinula necator a fost observată prima dată în țara noastră în anul 1851, iar de atunci s-a extins continuu ajungând astăzi să fie prezentă în orice plantație de viță-de-vie din orice colț al țării noastre.

Ciuperca ierneaza sub formă de miceliu de rezistență în scoarță și mai ales în mugurii lăstarilor infectați, dar și sub formă de peritecii.

Primăvara, pe miceliul ectoparazit se formează conidii care răspândesc ciuperca pe întreaga perioadă de vegetație. Conidiile preferă o temperatură de 24-26 de grade Celsius, dar fereastra de germinare este de la 3-4 grade până la 34 de grade. După germinare, ciuperca se fixează pe organele verzi ale plantei cu ajutorul haustorilor și le acoperă în scurt timp cu un miceliu albicios cu aspect purulent.

Făinarea atacă fără ezitare toate organele verzi ale plantei, iar țesuturile acoperite de miceliu se brunifică și se necrozează sau chiar, mai grav, în cazul strugurilor, determină crăparea boabelor și scurgerea conținutului, creând astfel și condiții ideale pentru ca alte boli să se instaleze (mana, putregaiul cenușiu).

Așadar, este clar că această boală este foarte păgubitoare și afectează grav cantitatea, dar mai ales calitatea strugurilor.

Vinul obținut din struguri atacați de făinare este de o calitate slabă și nu mai este pretabil pentru învechire.

Făinarea este favorizată de temperaturi situate în jurul valorii de 20⁰C și de umiditatea relativă din aer în intervalul 50-80%.

În cazul castraveților, aceste condiții se întâlnesc adesea în solarii unde temperatura și umiditatea sunt ridicate în cea mai mare parte a timpului, de aceea trebuie gândit atât un plan eficient de combatere și o planificare foarte bună a tratamentelor, cât și alternarea sau combinarea substanțelor active pentru acțiunea multisite.

Karathane™ Gold 350 EC este un fungicid care țintește făinarea viței-de-vie și a castraveților datorită conținutului de meptildinocap 350g/l. Meptildinocap este o substanță activă cu un mod de acțiune unic care este foarte eficientă și pentru care nu s-a semnalat încă niciun risc de apariție a fenomenului de rezistență. Este omologat în România pentru combaterea făinării la vița-de-vie (Uncinula necator) și a făinării la cultura de castraveți (Sphaerotheca fuliginea).

Avantajele fungicidului Karathane™ Gold 350 EC:

• Acționează atât preventiv (interval de 10 zile), cât și curativ sau eradicativ (interval de 5 zile);

• Mod de acțiune unic, care elimină pericolul de apariție a rezistenței;

• Acționează inclusiv la temperaturi extreme (4⁰C - 35⁰C), când alte produse sunt ineficiente;

• Foarte competitiv din punctul de vedere al costului pe hectar;

• Se poate utiliza și la cultura de castraveți din solar;

• Compatibilitate bună pentru a se folosi în tank mix cu alte fungicide sau produse insecticide.

ANA MARIA PASCARIU, CATEGORY MARKETING MANAGER FUNGICIDES & INSECTICIDES ROMANIA & REPUBLICA MOLDOVA CORTEVA AGRISCIENCE