sprijin - REVISTA FERMIERULUI

Oficiul Național al Viei și Produselor Vinicole (ONVPV) lansează începând cu data de 20 martie 2023 varianta online a Registrului Plantaţiilor Viticole, unde viticultorii și producătorii de vin au posibilitatea de se înregistra.

„În cadrul strategiei naționale de transformare digitală a administrației publice, care vizează îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor publice prin utilizarea acestor tehnologii, în vederea simplificării proceselor, reducerii birocrației și sporirea transparenței, Oficiul Național al Viei și Produselor Vinicole pune la dispoziția viticultorilor și producătorilor de vin aplicația RPV ONLINE”, a precizat Diana Pavelescu, consilier promovare ONVPV, DipWSET.

Registrul Plantaţiilor Viticole este principala componentă a Sistemului Informatic Naţional al Viei şi Vinului (SINVV). „Registrul este, totodată, şi un instrument de bază pentru punerea în aplicare a măsurilor de sprijin în sectorul vitivinicol, care cuprinde parcelele cultivate cu viţă-de-vie pentru struguri de vin şi în care se înregistrează plantări, defrişări, modificări ale datelor cuprinse în fişele electronice ale parcelelor viticole existente, pe baza legislaţiei naţionale în vigoare”, explică Diana Pavelescu. Persoanele fizice şi operatorii economici care procesează struguri şi/sau îmbuteliază vin au obligaţia de a fi înregistrați deja în SINVV.         

Aplicația RPV ONLINE asigură accesul utilizatorilor la datele proprii din Sistemul Informatic Național al Viei și Vinului. RPV ONLINE se adresează exclusiv persoanelor fizice/juridice care exploatează plantații cu viță-de-vie pentru struguri de vin înregistrate în Registrul Plantațiilor Viticole, precum și persoanelor care au înscrise în Sistemul Informatic Național al Viei și Vinului, în conformitate cu legislația în vigoare, declarații de recoltă, de producție și de stocuri.     

Prin intermediul secţiunilor sale, portalul asigură accesul utilizatorilor la datele proprii din SINVV, asigurând următoarele facilități:

  • Posibilitatea depunerii online a cererilor pentru acordarea autorizației de producător de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică și/sau varietale.

  • Dreptul de vizualizare asupra parcelelor viticole pe care le exploatează, a autorizațiilor de producător de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică și/sau varietale emise din SINVV, a autorizațiilor de producător de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică și/sau varietale și a documentelor pentru evidenţa producţiei vitivinicole, cum ar fi declaraţia de stocuri, declaraţia de recoltă şi declaraţia de producţie depuse, după caz.

  • Posibilitatea de a lista fișele parcelelor viticole, centralizatoare ale acestora în format excel și pdf, precum și a tuturor autorizațiilor și declarațiilor depuse, deja menționate.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Într-o scrisoare deschisă transmisă Guvernului României, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) își exprimă stupoarea și dezamăgirea profundă în legătură cu soluția găsită de Comisia Europeană la problemele și dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agroalimentar din țara noastră, pe fondul distorsiunilor de piață cauzate de conflictul armat din Ucraina.

Forumul APPR, structură asociativă afiliată la organizațiile internaționale Copa-Cogeca și CEPM (Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb din Europa), este un activ și constant partener de dialog civil al autorităților de la București și Bruxelles, militând, în numele membrilor săi, fermieri de cultură mare și unități care efectuează procesare primară, pentru soluții și măsuri de politici publice corecte și proporționale.

În scrisoarea deschisă adresată autorităților, și semnată de președintele Nicolae Sitaru, Forumul APPR solicită acțiuni energice prin măsuri adecvate, pentru a elimina perpetuarea actualei situații de distorsionare a pieței cerealelor din România, care poate duce la un lung șir de falimente ale producătorilor autohtoni, „un risc pe care Uniunea Europeană nu și-l poate asuma într-o perioadă în care securitatea alimentară a devenit principala dimensiune a stabilității politice”.

„Menționăm că am făcut numeroase demersuri prin care am atras atenția, de la începutul războiului, asupra acestor probleme și apreciem eforturile făcute de Guvernul României de a găsi soluții punctuale și a ameliora, în măsura posibilităților modeste aflate la dispoziție, prin scheme de ajutor de stat, situația a actorilor de pe lanțul agroalimentar, vulnerabilizată de creșterea fără precedent a prețurilor la inputuri agricole, de o secetă severă, ce a redus producția agricolă, și de volatilități ridicate ale prețurilor la poarta fermei, din cauza proximității față de zona de conflict. Soluția robustă era așteptată, însă, de la Uniunea Europeană, care s-a angajat că va asista statele membre cele mai expuse la efectele războiului. Și aceasta a venit târziu, cu o alocare infimă, arbitrară și discriminatorie – deoarece României îi revin mai puțin de 18 procente din suma totală de la rezerva de criză a UE – când, în fapt, țara noastră a servit drept platformă logistică și a facilitat tranzitul pentru cca 60% din volumele de produse agricole extrase din Ucraina. Membrii Forumului APPR s-au implicat cu generozitate și bună-credință, încă din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina, în acțiuni de solidaritate care au implicat punerea la dispoziție a adăpostului, hranei, sprijinului logistic, locurilor de muncă în ferme refugiaților din țara invadată. Distanța față de zona de conflict, însă, a făcut ca povara efectelor războiului să fie resimțită diferit în estul Uniunii Europene față de vestul acesteia, fermierii din țara noastră confruntându-se cu provocări majore”, precizează Forumul APPR, care punctează problemele majore:

  • Presiunea enormă pe o logistică deja deficitară în România, ceea ce a dus la creșterea de 4 - 5 ori a tarifelor de transport, manipulare, navlu, la penuria de mijloace de transport (camioane, vagoane, barje), la escaladarea tarifelor de asigurare etc. Numărul suplimentar de nave la încărcat a determinat întârzieri și a perturbat calendarul comercial, generând costuri suplimentare odată cu livrările întârziate.

  • Volatilități foarte mari ale prețurilor la cereale, pe fondul volumelor suplimentare de marfă din Ucraina. Acest lucru a fost evident mai ales în zonele limitrofe Ucrainei (în județele din Moldova), unde, deși seceta a micșorat sever producția (la grâu cu 30-40% și la porumb cu peste 60%), prețul nu doar că nu a reflectat această dinamică, dar chiar s-a micșorat odată cu scăderea interesului pentru marfa locală, deoarece au fost disponibile cantități suficiente de peste graniță. Prețurile FOB ale cerealelor din Ucraina au fost mult mai mici, pe tot parcursul sezonului, decât echivalentele lor din alte origini, chiar și după deschiderea coridoarelor de solidaritate în iulie 2022, când, deși au început să se aprecieze ușor, au păstrat o diferență de cel puțin 60-70 euro/tonă față de cotațiile internaționale. Efectul de distorsionare a fost imposibil de contracarat și a determinat fermierii necapitalizați să vândă în pierdere, iar pe cei care au depozitat marfa să facă învestiții suplimentare sau să suporte cheltuieli de stocare ridicate din cauza prețului energiei îndeosebi, ceea ce le-a afectat competitivitatea. Totodată, au fost reflectate în pierderi contabile, în situații financiare deteriorate, constituiri de TVA și impozit pe diferențele negative și suportarea costurilor generate de aceste situații.

  • Probleme de calitate și neconformități cu standardele de producție ale UE, care afectează credibilitatea de furnizor a României. Deși Ucraina s-a angajat, prin Acordul de Asociere din 2014, să se alinieze treptat la standardele blocului comunitar, în fapt există încă numeroase diferențe. Acestea se referă atât la utilizarea unor substanțe fitosanitare interzise în UE și pentru care sunt depășite nivelurile maxim admise de reziduuri (MRL) în recoltă, cât și la impurificări ale loturilor convenționale de oleaginoase (în special rapiță) cu material genetic OMG, deși Ucraina nu are plante OMG aprobate pentru cultivare. Alte cantități au avut calitatea depreciată din cauza condițiilor de depozitare și transport în condițiile războiului (de exemplu, prezența aflatoxinei, etc.). Deoarece multor dintre aceste loturi le-a fost modificat regimul vamal din suspensiv tranzit în regim de import, au rămas pe teritoriul României fără un control al autorităților responsabile de siguranța alimentelor și au sfârșit prin a fi cumpărate de procesatori, ca materie primă, sau de intermediari locali, la care au fost naturalizate, amestecate cu marfa indigenă și exportate. În ambele scenarii, efectele sunt grave, deoarece fie au intrat în lanțul alimentar fără a îndeplini condițiile de calitate specifice UE, fie au afectat negativ credibilitatea de exportator de produse agricole care respectă anumite standarde și specificații a României, provocându-i un prejudiciu de imagine pe termen lung. Considerăm că această situație a fost generată direct de decizia Guvernului României de a suspenda orice controale sanitar-veterinare la produsele non-animale și furajele aflate în tranzit pe teritoriul țării noastre, conform Ordinul Președintelui Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 95/2022.

  • Eliminarea totală, începând cu mijlocul anului trecut, a taxelor vamale pentru toate mărfurile din Ucraina, a exportat, în plan comercial, efectele războiului în țările limitrofe printr-un efect de dumping involuntar, deoarece a stimulat fermierii ucraineni să vândă sub cost odată cu forțarea ritmului fluxurilor de marfă. Acest demers nu îi va ajuta să își reia ciclul de producție în condițiile unei escaladări puternice a cheltuielilor cu inputurile, dar a perturbat extrem de puternic piața din România.

În ceea ce privește volumul importurilor de cereale și oleaginoase ale României din Ucraina, acestea au crescut de peste 2.000 de ori față de perioada dinaintea războiului. Conform datelor EUROSTAT și a celor furnizate de ANSVSA, în 2022 România a importat din Ucraina 514 506 tone de grâu, 909 341 tone de porumb, 350 309 tone floarea-soarelui și 54 723 tone ulei de floarea-soarelui. În 2018-2021, statistica consemnează faptul ca România nu a importat deloc grâu din Ucraina (cu excepția a 257 tone în 2018), iar cantitățile de porumb, floarea-soarelui și ulei au fost neglijabile (cu “recorduri” de 747 tone pentru porumb în 2018, 4.400 tone pentru floarea-soarelui în 2017 și, respectiv, 12 645 tone pentru ulei în 2020).

 

Măsuri solicitate

 

Forumul APPR solicită Guvernului măsuri care să stopeze efectele de distorsionare a pieței prin supraofertă și să permită redresarea economică a producătorilor autohtoni.

1. Alocarea de 10 milioane de euro decisă în mod arbitrar de Comisia Europeană spre a compensa prejudiciile suferite este total insuficientă și, pentru că nu ajută deloc actorii de pe lanțul agroalimentar din România, ar putea fi folosită mult mai eficient fie în scopul alimentării fondului de solidaritate pentru Ucraina, fie pentru construirea primului kilometru de autostradă din zona Moldovei, regiunea României cu cea mai modestă si subfinanțată infrastructură de transport, si care, din cauza geografiei, a fost și cea mai afectată de efectele războiului, care s-au cumulat cu cele ale secetei devastatoare din 2022.

2. Identificarea unor surse alternative de finanțare europeană, din care fermierii români să fie compensați pentru adevărata magnitudine a pierderilor suferite și identificarea unui mecanism de distribuție echitabil.

3. Stoparea fenomenelor negative enumerate mai sus prin:

- Controale sanitar-veterinare la frontieră pentru asigurarea, calității, trasabilității și segregării mărfurilor de origine non-animală care intră pe teritoriul României. Tot aici, trebuie avute în vedere două măsuri suplimentare:

a. Aplicarea prevederilor OUG 41/2022 pentru monitorizarea transporturilor rutiere de marfă cu origine Ucraina aflate pe teritoriul României prin sistemul RO e-Transport, deoarece acestea constituie bunuri cu risc fiscal ridicat.

b. Solicitarea de la autoritățile competente ucrainene a unei liste a produselor fitosanitare și a dozelor omologate utilizate pentru porumb, grâu, floarea-soarelui, rapiță, soia, precum și a protocoalelor de testare pentru prezența materialului OMG.

- Posibilitatea, ca soluție de rezervă, a activării clauzei de salvgardare (suspendării concesiilor tarifare) pentru sectoarele cele mai sensibile, inclusiv cereale și

oleaginoase, dacă măsurile de comerț liber între UE-Ucraina vor fi prelungite și după expirarea lor din luna iunie 2023 și vor continua să distorsioneze piața, ducând la prejudicierea producătorilor autohtoni.

- Continuarea investițiilor în infrastructură rutieră, feroviară, portuară pentru a asigura atât trecerea marfurilor din Ucraina prin coridorul de solidaritate, cât și posibilitatea fermierilor autohtoni de a-și valorifica marfa ritmic și la prețul cel mai favorabil al sezonului.

appr1

appr2

appr3

appr4

appr5

appr6

appr7

Publicat în Comunicate

Proiectul de Ordin prin care se creează cadrul juridic necesar punerii în aplicare a intervenției IS-V-01 „Restructurarea și reconversia plantațiilor viticole”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, este supus dezbaterii publice, fiind postat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Astfel, sunt reglemetate criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile şi modul de implementare a intervenție IS-V-01 „Restructurarea și reconversia plantațiilor viticole”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.

Proiectul de Ordin prevede că asistența financiară din partea Uniunii Europene nu depășește 75% din costurile eligibile efective ale restructurării și reconversiei plantațiilor viticole, iar pentru pantele abrupte și terasele din zonele în care înclinarea este mai mare de 40% asistența financiară respectivă poate ajunge până la 80% din costurile efective ale restructurării și reconversiei plantațiilor viticole.

Cuantumul unitar al sprijinului financiar este de 175 euro/ha, cu respectarea intensității financiare maxime menționată anterior.

Sprijinul financiar maxim aferent fiecărei măsuri din cadrul programului de restructurare/reconversie a fost calculat având în vedere valorile din devizele-cadru elaborate de ICDVV Valea Călugărească.

Programele se depun în sesiune continuă, iar data de deschidere a sesiunii va fi comunicată de către APIA după implementarea la nivelul sistemului informatic a prevederilor prezentului ordin. Prin excepție, în cursul exercițiului financiar 2023, până la data la care APIA va comunica implementarea la nivelul sistemului informatic a prevederilor ordinului, documentele se depun la Direcțiile Agircole Județene și a municipiului București.

Cererile de finanțare vor fi admise la finanțare având în vedere sumele disponibile pentru această intervenție, până la atingerea plafonului maxim anual.

Toți solicitanții care îndeplinesc condițiile de eligibilitate au dreptul la plată, în limita plafonului anual disponibil.

Pentru a se asigura că plafonul bugetar anual al intervenției nu este depășit, APIA aplică un sistem de avertizare timpurie și de monitorizare în ceea ce privește cheltuielile din FEGA și disponibilitatea angajării fondurilor.

„Prin accesarea acestui tip de intervenție, viticultorii vor reuși să-și restructureze sau să-și modernizeze suprafețele cu viță-de-vie, fapt ce poate conduce la creșterea competitivității producătorilor de vin, prin adaptarea producției la cerințele actuale ale pieței”, transmite MADR.

Proiectul de Ordin poate fi consultat accesând următorul link: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8091-proiect-ordin-criterii-eligibilitate-interventia-is-v-01-din-pns.html

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Pentru anul 2023, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a stabilit calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare aferente intervențiilor din cadrul Pilonului II din Planul Strategic PAC 2023-2027.

calendar pns

pns 2023

Florin Ciobanu, consilier personal al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, și președinte al Asociației Tinerilor Fermieri din județul Olt, precizează că intervenția DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri vine în 2023 cu un ajutor nerambursabil de 70.000 de euro/proiect, intervenția derulându-se prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). „Noutatea este că și tinerii care au depus un proiect în anul 2021 și nu au primit finanțare în 2022 pot depune un nou proiect în acest an, condiția fiind să nu depășească 36 de luni de când au declarat exploatația la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)”, punctează Florin Ciobanu.

Condițiile de bază pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii intervenției DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

  • Solicitantul se încadrează în definiția tânărului fermier, care prevede că limita maximă de vârstă este de 41 de ani neîmpliniți la data depunerii cererii de finanțare;

  • Solicitantul va figura în sistemul APIA/ANSVSA (după caz), anterior depunerii cererii de finanțare, cu forma de desfășurare a activității economice cu care solicită sprijin prin intervenție;

  • Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria microîntreprinderilor și întreprinderilor mici;

  • Solicitantul propune prin Planul de afaceri să dețină în folosință o exploatație agricolă cu dimensiunea economică (SO) de minimum 12.000 SO, respectiv 8.000 SO în zona montană și maximum 100.000 SO;

  • Solicitantul prezintă un plan de afaceri viabil care va cuprinde: situația inițială a exploatației; obiectivele și acțiunile ce urmează a fi dezvoltate de solicitant; investițiile vor reprezenta cel puțin 40% din valoarea sprijinului nerambursabil; calendarul de implementare al planului de afaceri;

  • Durata maximă de implementare este de 3 ani, respectiv 5 ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă;

  • Solicitantul se instalează pentru prima dată ca tânăr fermier și nu a mai beneficiat de sprijin prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 sau Planul Național Strategic (PNS), indiferent de forma de organizare cu care vine pentru acordarea sprijinului.

„Toate cheltuielile prevăzute în Planul de afaceri pot fi eligibile, inclusiv costurile pentru capitalul de lucru, cadastrare, achiziționare de teren în procent maxim de 10% din valoarea sprijinului, cu respectarea legislației naționale. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă sub formă de grant, prin sume forfetare. Sprijinul public nerambursabil maxim va fi de 70.000 euro, iar rata sprijinului este de 100%. Plata se efectuează în două tranșe si se va acorda 75% la semnarea contractului de finanțare și 25% după implementarea Planului de afaceri”, explică Florin Ciobanu, președintele Asociației Tinerilor Fermieri Olt.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în secțiunea Transparență decizională, a fost postat, pe 14 februarie 2023, proiectul de ordin privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile şi modul de implementare a intevențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)–c) din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă şi de la bugetul de stat.

„Pentru continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, din fondurile Uniunii Europene și de la bugetul de stat, în cuantumurile alocate României pentru perioada 2023-2027, conform Planului Strategic PAC 2023-2027 este necesară crearea unui nou cadru juridic la nivel național, având în vedere că perioada reglementată prin OMADR nr. 45/2021, respectiv anii 2021 și 2022, s-a încheiat la 31 decembrie 2022”, transmite MADR.

Fermierii care depun la APIA cererea de plată pentru intervențiile de plăți aferente domeniilor vegetal și zootehnic prevăzute în Planul Strategic, începând cu 1 martie 2023, trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate, condițiile/cerințele generale și condițiile/cerințele specifice prevăzute de prezentul ordin.

Reamintim că, în perioada 2023-2027, România beneficiază de la Uniunea Europeană, prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), de 9,78 miliarde euro pentru:

  • Sprijinirea tranziției către o agricultură durabilă;

  • O ambiție crescută în ceea ce privește acțiunea în domeniul mediului și al schimbărilor climatice, comparativ cu perioada anterioară de programare;

  • Respectarea unor cerințe obligatorii, mai puternice ce vizează standardele pentru bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1.571/2022 s-a creat baza legală pentru elaborarea legislației secundare, care vizează criteriile de eligibilitate, condițiile/cerințele generale și condițiile/cerințele specifice, precum și modul de implementare pentru următoarele intervenții care se aplică în agricultură:

  • Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității;

  • Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri;

  • Schemele pentru climă, mediu şi bunăstarea animalelor;

  • Schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal, pentru culturile: soia, lucernă, leguminoase boabe pentru industrializare (mazăre boabe, fasole boabe şi fasole păstăi), orez, sămânță de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, legume cultivate în camp (tomate, castraveţi, ardei, vinete), legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveţi, ardei, vinete), fructe pentru consum în stare proaspătă/procesare (prune, mere, cireşe, vişine, caise, piersici) și semințe pentru plante furajere;

  • Schema de sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru crescătorii de animale din speciile bovine (vaci de lapte, taurine de carne, bivoliţe de lapte.), ovine, caprine și crescătorilor de viermi de mătase;

  • Ajutoare naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturi amplasate pe teren arabil (ANT 1), in pentru fibră - ANT 2, cânepă pentru fibră - ANT 3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5 și sfeclă de zahăr - ANT 6;

  • Ajutoare naționale tranzitorii în sectorul zootehnic astfel: schema decuplată de producție în sectorul lapte bovine, schema decuplată de producție în sectorul carne bovine și schema cuplată de producţie în sectorul ovine/caprine.

Condițiile de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal sunt identice cu cele pentru acordarea plăților naționale directe complementare aferente anului 2013, potrivit prevederilor art. 147 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

Condițiile specifice de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic sunt identice cu cele pentru acordarea plăților naționale directe complementare aferente anului 2013, cu excepția perioadei de referință pentru ANT lapte, care a devenit anul 2018, precum și a datei de referinţă pentru ANT carne, care a devenit 31 ianuarie 2018.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării în dezbatere publică a proiectului de act normativ, la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Proiectul de ordin poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5639_9b032eeadf69363ad37ce9922798176b.html

Publicat în Știri
Marți, 07 Februarie 2023 16:22

Printre proiecte și finanțări în noul PNS

Am ales să vă oferim la început de an un interviu cu Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru că domnia sa ne poate oferi informații despre ceea ce va urma în privința finanțărilor, a plăților directe și a măsurilor care vor fi deschise, și dacă vor fi deschise anul acesta, din noul Program Național Strategic. Un PNS așteptat de multă vreme și despre care am vrea să aflăm numai lucruri bune, chiar dacă experiența ne-a pregătit și pentru cele rele.

Reporter: Așadar, cum se spune la început de an: să vedem ce a fost bun, ce a fost mai puțin bun, în 2022. Cum ați caracteriza anul care a trecut?

Sorin Moise: 2022 a fost un an greu pentru fermierii din România. Sperăm ca anul acesta să fie un an bun sau un an cel puțin normal, un an cum au fost obișnuiți fermierii noștri, cu precipitații, un an cu liniște și pace, în primul rând. Pentru mine, a fost primul an în Ministerul Agriculturii, astăzi se face chiar un an de când sunt în Ministerul Agriculturii. Discutam săptămânile trecute și cu domnul ministru Daea, la sfârșit de an, și voiam să-i cer o părere, pentru că mie personal mi s-a părut că a fost un an foarte încărcat, voiam să știu, din experiența dânsului, pentru că a mai avut două mandate ca ministru și încă două ca secretar de stat, cum i s-a părut acest an, și mi-a confirmat că i s-a părut cel mai greu an din istoria activității sale în zona administrativă.

Anul, știți și dumneavoastră cum a început, cu o criză în zona de energie, cu o criză în zona combustibililor, eram pe final de Covid, a apărut războiul și fermierii noștri s-au confruntat, în plus față de toate aceste crize, cu o secetă excesivă. Bineînțeles, noi, ca Minister al Agriculturii, am încercat să venim în ajutorul lor prin diferite scheme de sprijin de la bugetul de stat și prin plata fondurilor europene la timp, pentru că asta e foarte important, știm cu toții că neavând finanțare, nu poți să te miști; neavând bani în cont, nu poți să cumperi nici inputuri, nici motorină, absolut nimic. Astfel încât în primul rând cele două agenții au fost ținute sub control ca să facă plățile la timp către fermieri, iar de la bugetul de stat, aceste crize, de care vă spuneam, ne-au dat posibilitatea să acordăm niște scheme de sprijin. Pentru că schemele de sprijin de la bugetul de stat nu pot fi acordate de Comisia Europeană decât pe anumite cadre sau cadre temporare. Cadrele temporare… primul a fost cel cauzat de Covid, iar cel de-al doilea, de războiul din Ucraina. Și am putut să venim în ajutorul fermierilor români cam în toate sectoarele de activitate, cu diferite forme de sprijin. Bineînțeles, am colaborat foarte bine cu Ministerul Fondurilor Europene și în prima parte a anului, în mandatul domnului ministru Adrian Chesnoiu, împreună cu dl ministru Boloș, am dat două forme de sprijin către fermieri, microgranturile și granturile, cele mici de 5.000 de euro, către fermierii mici, și celelalte până la 120.000 de euro din cifra de afaceri, ca procent din cifra de afaceri, pentru fermierii mari. E adevărat, au fost și fermieri care n-au fost mulțumiți de cum s-au acordat acești bani. Dar noi eram cumva presați de timp și se punea problema dacă luăm acești bani și-i dăm pentru fermieri sau nu-i luăm, și am optat să lucrăm pe repede înainte și să aducem niște bani în agricultura României, pentru că, sub o formă sau alta, banii aceștia au rămas în agricultura țării noastre.

Asta, în prima parte a anului. Au urmat măsurile pentru secetă, când a fost plecarea ministrului Adrian Chesnoiu, venirea domnului ministru Daea, împreună cu dânsul a trebuit să luăm niște măsuri rapide la momentul respectiv, elaborarea unor documente și a unor ordine prin care fermierii au putut să-și recolteze masa vegetală care era pe câmp deja uscată și să o poată folosi în zona de zootehnie ca furaj, până când comisiile au venit la fața locului să facă acele procese-verbale de constatare a pagubelor din agricultură, și au lăsat numai niște zone-tampon de 5% din suprafață. Bineînțeles, am mai gândit împreună cu fondul de garantare și câteva produse pentru fermieri, am prelungit programele vechi de creditare ale fermierilor, cu care erau obișnuiți; a venit și produsul «de trei ori APIA» la care au apelat un număr de aproape o mie de fermieri, el a fost lansat cam târziu, din punctul nostru de vedere, oamenii deja își luaseră adeverințele de la APIA, dar cred că anul acesta mai mulți vor beneficia de el, pentru că acest produs se va menține în continuare.

Reporter: Știu că prin Fondul de Garantare a Creditului Rural a fost lansat, chiar anul trecut, la început, tot în iarnă era, AGRO-IMM Invest, era prin FGCR și prin FNGCIMM. Tot niște fonduri, niște împrumuturi, destinate agricultorilor.

Sorin Moise: Exact, au fost niște surse de finanțare foarte bine primite de fermieri. Ei au reușit să se capitalizeze în acel an greu. Cei care aveau probleme, cauzate de secetă, cumva, au reușit să treacă mai ușor peste ele, iar cei care nu au avut probleme cu seceta, cei care aveau sisteme de irigații, au folosit banii în alte scopuri: pentru a-și cumpăra utilaje noi, moderne. Din păcate, fiind la final de PNS, bani pe fonduri europene pentru achiziția de utilaje nu au mai fost, în această perioadă, iar aceste programe de finanțare le-au venit foarte bine pentru a-și putea achiziționa utilajele de care aveau nevoie.

Reporter: Din păcate, în condițiile în care toată industria constructoare de mașini – să-i spunem așa generic – nu a mai putut să facă față cererilor, e destul de greu de achiziționat un tractor sau o combină, adică să dai banii și să-ți vină repede. Și nu la același preț, fermierii au fost avertizați, de cele mai multe ori – am primit semnale de genul acesta – să fie pregătiți cu niște procente în plus, pentru că prețul materiilor prime a crescut.

Sorin Moise: Cel puțin în prima parte a anului a fost o explozie în zona asta de prețuri a materiilor prime și asta am primit-o ca feedback și din partea fermierilor care au în lucru proiecte pe fosta submăsură 4.3 Irigații, unde suma maximă era de un milion de euro pe proiect. Iar acum doi ani, cu un milion de euro se încadrau să-și facă rețeaua subterană și stația pe care o aveau în exploatare, dar creșterea asta succesivă de prețuri i-a dus cu 25, 30, 40, chiar 45 la sută peste această sumă. Noi am obținut din partea Comisiei Europene un acord și, în acest sens, în urma unor diligențe făcute, pentru a majora prețurile cu până la 23-24% peste acel milion de euro, pentru ca fermierii să se poată încadra și să-și finalizeze aceste proiecte foarte importante, atât pentru ei, cât și pentru întreaga noastră agricultură.

Reporter: Asta, pentru irigații. Dar trebuie ținut cont și de proiectele complexe, de milioane de euro, care erau pentru investiții și dezvoltarea întreprinderilor, și mă refer aici și la cele din industria alimentară, la care a fost aceeași situație. Pentru că ai și partea de investiții în construcții, ai și partea care vine cu achiziția de utilaje, echipamente, mașini, care sigur că au sărit ca prețuri peste ceea ce aveau în planul propriu-zis, în proiect.

Sorin Moise: Așa este. Comisia Europeană ne-a aprobat doar pentru beneficiarii publici și cerința noastră a venit cumva la pachet cu cerința făcută de Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, care a făcut o solicitare în acest sens pentru toate proiectele pe fondurile europene pentru beneficiarii publici. După ce au primit ei acceptul, am mers și noi cu aceeași solicitare pentru beneficiarii din zona agriculturii pe fonduri europene și am primit un accept, dar doar pentru beneficiarii publici. Aici marele avantaj al celor de la OUAI-uri este că ei sunt cumva asimilați beneficiarilor publici, și nu beneficiarilor privați, și au primit această mărire de 23-24% la proiect.

Reporter: În 2022, peste toate cele pe care le-ați amintit dumneavoastră a venit și seceta, a fost nevoie să faceți în așa fel încât să obțineți aprobare pentru a putea să dați un ajutor fermierilor. El a venit mai târziu, dar a venit, până la urmă, dar doar pentru o parte din culturile afectate – adică nu pentru tot. E posibil ca anul acesta să se vină cu o altă măsură pentru ajutor pentru cei care au fost afectați?

Sorin Moise: Sigur. Pentru culturile afectate de secetă din toamna anului 2021 deja au fost plătite sumele de despăgubiri promise de Ministerul Agriculturii. Pentru suprafețele de grâu, orz, rapiță, ovăz – culturile de toamnă din anul 2021. Suprafața afectată de secetă din primăvara anului 2022 – floarea-soarelui, porumb, mazăre și ce culturi au mai fost afectate – se ridică în jur de un milion de hectare. Pentru această suprafață deja în bugetul Ministerului Agriculturii a fost prinsă o sumă de 300 de milioane de lei. Nu știm dacă va fi suficientă sau nu, pentru că eu v-am spus suprafața, de aproape un milion de hectare, dar nu știm exact gradul de afectare pe fiecare hectar, pentru a putea face un totalizator. Aceste date încă sunt în analiză la Ministerul Agriculturii și colegii de la departamentul de specialitate încearcă totalizarea. În același timp pregătim ordonanța de urgență pentru a putea plăti aceste despăgubiri pentru culturile de primăvară, așa cum am promis. În perioada următoare o să apară și ordonanța.

Reporter: Să mai facem un pas în dialogul nostru de astăzi, pentru că a început 2023 și PNS-ul este cel care stă pe buzele tuturor. În primul rând trebuie să știm foarte bine cam ce înseamnă fiecare dintre cei doi piloni, să vedem care sunt sumele alocate pentru fiecare din cei doi piloni și care sunt noutățile cu care vine acest program, pentru care n-a fost deloc ușor de primit aprobare, dacă ținem minte variantele care au fost trimise până acum.

Sorin Moise: Încă de la venirea mea în Ministerul Agriculturii, în luna ianuarie anul trecut, am intrat în dispozitivul de lucru care se ocupa cu PNS-ul, la momentul respectiv încă eram sub restricțiile Covid-ului și le lucram pe platformele digitale, format în care ne găseam cam cu vreo sută de persoane, o sută de participanți erau. M-a bucurat interesul, vă dați seama că altfel vezi din afara Ministerului Agriculturii….

Reporter: Adică trebuiau să participe și organizațiile profesionale la dialog, fiecare cu opiniile ei.

Sorin Moise: Sigur. Toți membrii care fac parte din acest Comitet de consultare al Ministerului Agriculturii se înscriau și participau, reprezentând membrii lor din diferite sectoare. Am ținut cont de observațiile lor până la limita regulamentului UE. Pentru că de multe ori… e adevărat că noi ne dorim mai mult, dar nu putem să trecem peste restricțiile pe care regulamentele UE ni le aplică. Și am încercat cumva să gândim un PNS în concordanță cu cerințele Comisiei Europene, dar și care să fie aplicabil și satisfăcător pentru fermierii din România. Nu trebuie să uităm că avem o cerință principală ca 35% din această sumă de 15,8 miliarde de euro – aceasta este suma totală a PNS viitor – trebuie să meargă către mediu și climă, sub diferite măsuri pe care le-am gândit împreună.

Reporter: Bine, dar etapizat în 5 ani. Se pornește de la 20%. Niciun stat nu și-a dorit să pornească de la acest procent care a fost extrem de mare, impus de Comisie prima dată.

Sorin Moise: Exact, așa este. Și chiar dacă inițial am încercat o negociere cu Comisia, și nu prea am fost de acord cu acest procent, ni s-a explicat. Cum funcționează lucrurile? Noi facem PNS-ul împreună cu fermierii; apoi îl trimitem către Comisia Europeană. Comisia ne cere din partea Ministerului Mediului din țara noastră un raport de mediu prin care să avem acordul lor. Adică e ok, am văzut PNS-ul României, respectă condițiile de mediu și climă, le dăm aprobarea. După ce obținem acest Raport de mediu și climă, împreună cu PNS-ul îl trimitem către Bruxelles și el este aprobat. Nu aveam acest Raport de la Ministerul Mediului, nu este aprobat PNS-ul. Și după îndelungi discuții cu prietenii și partenerii noștri de la Ministerul Mediului, cu care putem să spunem că am fost și pe poziții antagonice la un moment dat, dar în urma negocierilor am ajuns totuși la niște puncte comune, am reușit să obținem și Raportul de mediu, să încărcăm, în octombrie, PNS-ul, iar la începutul lunii decembrie să-l avem aprobat. A fost destul de complicat, deoarece Comisia Europeană, schimbând regulamentele, a venit cu o serie de obligativități și de restricții pe întreaga agricultură a UE și vedem cu toții ce se întâmplă în țări cu tradiție în zona de agricultură și zootehnie, cum e Olanda, unde restricțiile sunt foarte dure, mulți dintre fermierii olandezi au ales să-și încheie activitatea zootehnică sau agricolă și să se mute în alte țări.

Reporter: Bine, acolo…, dacă stăm să ne gândim la efectivele pe care le au țările acestea, și aici ne referim la Olanda, Danemarca, Norvegia, sunt țări care nu au suprafețe foarte mari, dar au efective extraordinar de mari. Ca atare, încărcătura pe hectar este una față de care noi, în România, putem spune că stăm bine.

Sorin Moise: Păi noi facem agricultură ecologică în România, dacă ar fi să ne luăm după date. În momentul în care olandezul are 300 de vaci pe care le ține pe 20 de hectare, e clar că apa freatică, fiind destul de ridicată la ei, conținutul de nitriți și nitrați din apă va crește odată cu…

Reporter: Acum știți cum e: ajungem la discuția pe care probabil că o s-o mai purtăm, și nu este pentru prima dată când o avem, pentru că întotdeauna mediile de la nivelul anumitor țări foarte dezvoltate – și aici vorbim de efective, de utilizare de produse de protecție a plantelor, îngrășăminte și așa mai departe – se iau ca etalon și pentru celelalte țări care nu sunt la nivelul acesta sau cel puțin până în acest moment niciodată în România nu au fost efective atât de mari pe suprafețe mici; pe de altă parte, nu s-au utilizat îngrășăminte sau produse de protecție a plantelor, la nivelul mediei europene vorbesc. Noi suntem oricum de trei-patru ori mai puțin față de medie.

Sorin Moise: Exact. Prin vocea celor doi miniștri ai agriculturii, cel puțin anul acesta cât am avut contact cu Ministerul Agriculturii, atât ministrul Chesnoiu, cât și ministrul Petre Daea, de fiecare dată când au fost la Bruxelles și au discutat la Comisia Europeană, atât au cerut: să stabilim o medie la care să se raporteze toată lumea și să vedem unde e România față de media aia, pentru că nu poți să mă compari pe mine cu Olanda, care are un consum de îngrășăminte foarte mare pe hectar. Din punctul nostru de vedere, pe calculele pe care le avem atât pe pesticide, cât și pe zona de îngrășăminte, în România se face agricultură bio, putem să spunem treaba aceasta.

Revenind la PNS, 15,8 miliarde de euro în total, avem 9,8 miliarde de euro pilonul I, care înseamnă plățile directe cu care fermierii români au fost obișnuiți și aproape 6 miliarde de euro plăți pe proiecte pilonul II, cu care la fel fermierii noștri au fost obișnuiți.

Reporter: Să discutăm pe fiecare pilon în parte: pilonul I, plățile directe și pilonul II, dezvoltare rurală. Cum vor fi direcționați anual cei 9,8 miliarde de euro, din pilonul I?

Sorin Moise: Va fi exact cum a fost și până acum. Discutăm de plăți directe, care vor fi în jur de 4,8 miliarde de euro, pe cei patru ani despre care discutăm, plata redistributivă…

Reporter: Plata redistributivă înseamnă 10% din sumă? Adică un minimum de 10% alocat către tineri și fermele mici?

Sorin Moise: Avem și sprijinul cuplat, și tinerii fermieri. Tinerii fermieri vor avea o alocare separată. Deci, pentru plata de bază vor fi 4,8 miliarde de euro, plățile redistributive aproape un miliard de euro în cei patru ani, sprijin cuplat 408 milioane de euro și tinerii fermieri aproape 70 de milioane de euro. Iar pentru sectorul zootehnic, tot pe pilonul I, pe plățile directe, discutăm de un miliard de euro în cei patru ani. Vom avea, așa cum am obișnuit fermierii, sprijin cuplat zootehnie, sprijin cuplat vacă de lapte, pentru bivolițe de asemenea un sprijin. Deci la sectorul zootehnic vor fi cinci forme de sprijin, la sectorul vegetal vor fi 12 intervenții: cele de care știm și apar și unele noi, deci vom avea în continuare un sprijin pentru lucernă, soia, sămânță de cartof, legume în spații protejate, legume în câmp, apar și pentru viermii de mătase, va fi o intervenție separată. Asta discutăm, în ceea ce privește pilonul I.

Reporter: Dați-ne câteva cifre vizavi de aceste măsuri, din pilonul I. Care va fi sau de la ce sumă se va pleca la sprijinul pe suprafață?

Sorin Moise: Sprijinul pe suprafață va pleca de la 96,4 euro pe hectar în primul an, urmând să ajungă spre 100 de euro în anul al patrulea, deci în fiecare an va crește această sumă.

Reporter: La care se adaugă...?

Sorin Moise: La care se adaugă plata redistributivă, sprijinul cuplat…

Reporter: Plata redistributivă se dă cum? Adică tot așa, 1,5 hectare, 5, 30 și până în 50 de hectare sau cum?

Sorin Moise: Va fi o plată specială doar pentru fermele între 1 și 50 de hectare și apoi va urma sprijinul cuplat și plățile pentru tineri.

Reporter: Și sigur că aici, așa cum aminteați, până la 35% din sumele alocate pentru plățile directe trebuie date către mediu și climă. Cum facem să luăm acești bani, să nu-i pierdem? Care sunt măsurile către care trebuie să se îndrepte când bifează în căsuța respectivă – că de multe ori au fost probleme legate de povestea aceasta cu bifa, povesteau fermierii, apropo de sprijinul pe măsurile de mediu și climă. Și care sunt acestea?, că sunt cam multe.

Sorin Moise: Sunt destul de multe. În perioada următoare – am început cu sfârșitul anului, cu prima conferință la București – au loc o serie de conferințe în țară, prin care prezentăm acest PNS să ajungă la urechile tuturor fermierilor, chiar astăzi cred că s-a terminat conferința de la Vâlcea, unde dl. ministru împreună cu colegii din minister și cele două doamne director general și director de agenție APIA și AFIR au prezentat Programul Național Strategic, ieri au fost la Slatina și va fi acoperită toată țara. Mergem să discutăm cu fermierii, să le explicăm ce înseamnă noile condiționalități, ce înseamnă unele eco-scheme din PNS, astfel încât să fie pe înțelesul tuturor. După asta, deci după ce terminăm sau în același timp, noi lucrăm cu angajații APIA și cu angajații AFIR, pentru că e foarte important în momentul în care fermierul vine să depună cererea de plată, așa cum a fost obișnuit, și vrem să deschidem campania de depuneri de cereri de plată destul de rapid, când softul ne va permite ne apucăm de treabă, acești angajați ai Ministerului Agriculturii să explice fermierului ce are de bifat și ce n-are de bifat.

Reporter: Care sunt noutățile?

Sorin Moise: Apar într-adevăr niște condiționalități noi, discutam de acoperirea terenului din perioada 15 iunie – 30 septembrie, 80% din terenul fermei trebuie să fie acoperit. Ce înțelegem prin acoperit? Înseamnă că după momentul recoltării el trebuie lăsat cu miriște, deci nu trebuie făcută nicio intervenție până în data de 30 septembrie, sau putem pune cultura a doua, să punem altă cultură, sau putem să semănăm niște plante proteice prin care să lăsăm o masă verde care să acopere acest teren în acest interval. De ce au vrut Comisia Europeană, UE, de ce s-a cerut această măsură? Pentru că s-a considerat că e o măsură benefică pentru a combate deșertificarea și schimbările climatice, pentru că s-a considerat că în momentul în care în iunie fermierii recoltau grâul, rapița sau orzul arau și lăsau în bătaia soarelui brazda arată, poate și în bătaia vântului, ceea ce ar fi dus la degradarea solului. Am fost puși în situația de a alege cea mai sensibilă perioadă, Comisia Europeană a considerat că ar fi o perioadă indicată de la începutul lunii octombrie până undeva după ianuarie, ceea ce ne-ar fi pus în imposibilitatea de a termina aratul în anul respectiv. Știm cu toții ce înseamnă să ari în primăvară față de aratul clasic din toamnă sau de lucrările din toamnă pe care fermierul…

Reporter: Cele care se mai practică, pentru că sunt celelalte tehnologii unde nu se mai practica arătura, e vorba de agricultura conservativă, minimum-tillage, no-tillage.

Sorin Moise: Orice tip de lucrare, astfel încât, după discuțiile cu fermierii, am stabilit că ar fi un interval optim 15 iunie – 30 septembrie, în care să aplicăm această măsură. De asemenea, putem discuta de această condiționalitate, de rotația culturilor, discutăm de trei ani consecutivi, se poate merge cu aceeași cultură, dar cu culturi intermediare. În momentul în care am recoltat o cultură, trebuie să semănăm altceva până anul viitor, dacă vreau să semăn aceeași cultură. Am recoltat grâu, semăn o mazăre direct în miriște, doar pentru înverzire, pentru ca anul viitor să pot să semăn grâu. Și, bineînțeles, cea cu suprafața necultivată, procentul de suprafață necultivată între 4-7%, aici am obținut cumva o derogare de la Comisia Europeană să putem cultiva cu plante proteice această suprafață care teoretic ar trebui lăsată necultivată pentru a stopa degradarea solurilor. Să vedem dacă aceste derogări vor continua și anul următor, România, alături de alte state, a făcut către Comisia Europeană mai multe solicitări de a renunța la această măsură, pentru că, vă dați seama, atât la nivelul României, cât și la nivelul întregii UE, să lași o suprafață de 4-5% necultivată… este o suprafață enormă și nu știu dacă în condițiile actuale, în condițiile crizei din Ucraina, ne permitem să lăsăm o suprafață atât de mare necultivată fără a afecta securitatea alimentară a zonei.

Reporter: Să vedem și pilonul II, partea care interesează pentru dezvoltarea satului românesc și a fermierilor în mod special, suma înțeleg că este undeva la peste 5 miliarde către 6. Care sunt măsurile? Se merge tot pe cele clasice sau sunt altele noi, către care vin direcționați acești bani?

Sorin Moise: Și, și. Avem și măsuri vechi pe care le continuăm, avem și măsuri nou-introduse, avem măsuri vechi modificate care vor arăta cumva altfel, bineînțeles că am încercat să punctăm zona rurală, dezvoltarea zonei rurale, procesarea, să dezvoltăm irigațiile. Și să încep cu irigațiile. În domeniul irigațiilor există o sumă în total de 500 de milioane de euro cu 400 de milioane de euro care sunt pe fosta măsură 4.3 Irigații, aici ca noutate avem faptul că suma a crescut la 1,5 milioane de euro de la un milion de euro, am solicitat…

Reporter: Deci vor fi mai puține proiecte.

Sorin Moise: Vor fi mai puține proiecte și mai mulți bani pe proiect. Am solicitat Comisiei Europene să rămânem cu sută la sută finanțare europeană, pentru că inițial, pentru măsurile care au fost sută la sută finanțate, Comisia Europeană nu prea a fost de acord și a zis: poate ar fi bine 80-90%, le-am explicat că sumele sunt mari, iar pentru fermierii români s-ar putea să fie o problemă dacă nu vom avea în continuare sută la sută finanțare, mai ales că este o măsură esențială pentru România. Deci 400 de milioane de euro, 1,5 milioane de euro pe proiect, sută la sută finanțare. Asta trebuie să rețină fermierii și proiectele cu 100 de milioane de euro pentru înființarea sistemelor de irigații la nivel de fermă – este o măsură nouă, aceasta a venit în urma solicitării sectorului, pentru că erau fermieri care nu puteau să-și facă OUAI-uri, nu făceau parte din OUAI-uri, erau izolați…

Reporter: Sau sunt pe teritoriul unor organizații vechi, nu se mai știe cine a fost, cum a fost și sunt cu pierderi, și acolo sunt unele probleme.

Sorin Moise: Aici proiectele vor fi până în 500.000 de euro pe proiect și finanțare 65%. Nu va fi sută la sută. Fiind la nivel de fermă și nu la nivel de organizație, de asociere de fermieri, vom merge până la 65% finanțare. Sperăm să fie o măsură de succes. Astăzi a fost o întâlnire cu reprezentanții Agenției de la Apele Române pentru a discuta cam de ce documente va fi nevoie pentru ca noi să cerem fermierilor aceste documente, pentru că bineînțeles urmează elaborarea fișelor măsurii și a ghidurilor de finanțare. Pentru fermieri e de interes să le spunem că menținem și măsura de achiziție de utilaje agricole, finanțarea va fi de 100 de milioane de euro, suma maximă pe proiect 300.000 de euro, cu 65% procent de finanțare.

Pentru tinerii fermieri avem două măsuri. Prima este în valoare de 170 de milioane de euro, discutăm aici de proiecte pentru continuarea activității tinerilor fermieri deja instalați. S-a instalat tânărul fermier în exercițiul financiar anterior, acum depune pentru modernizare. Vrea să-și cumpere utilaje? Putem să-i dăm până la 200.000 de euro maximum pe proiect, finanțarea diferă de la 65% la 80% în funcție de anumite zone – dacă e pe zona montană, dacă e la șes. Deci asta e măsura de 170 de milioane pentru continuarea activității tinerilor fermieri, iar pentru instalarea tinerilor fermieri sunt la dispoziție 250 de milioane de euro cu 70.000 de euro pe proiect sumă maximă, sută la sută finanțare. Deci mergem în continuare cu sută la sută, 70.000 de euro, așteptăm în continuare tinerii să depună proiecte în momentul în care vom lansa ghidurile.

Zona de procesare vine cu mai multe măsuri de investiții pe toate sectoarele. Ce este foarte important este că am reușit, din partea Comisiei Europene, să mărim suma până la 10 milioane de euro pe proiect.

Reporter: E o sumă mare!

Sorin Moise: Exact. Inițial, domnul ministru Chesnoiu își dorise o sumă de 15 milioane de euro, eu am participat la câteva discuții cu Comisia, reprezentanții Comisiei nu au fost de acord inițial, în urma negocierilor am reușit să ajungem la această sumă de 10 milioane de euro, nu pentru toate, pentru patru sectoare, discutăm de procesare uleiuri, procesare cereale pentru morărit, nutrețuri combinate și legume.

Reporter: Deci nu intră procesare carne, nu intră procesare lapte, deci la 7 milioane plafon maxim. Și care este procentul de finanțare?

Sorin Moise: 65%. Majoritatea sunt la 65%, mai diferă plus sau minus 5% sau 10%, în funcție de anumite subiecte, pe astea le vom stabili noi în Ghidurile măsurii sau în fișă.

Reporter: Sumele respective, procentul de finanțare de 65% este și pentru fermierii mai mici sau ăsta este plafonul maxim de finanțare? Că știu că în PNDR-ul trecut se ajungea până la 90% dacă erai într-o cooperativă, dacă erai într-un grup de producători, dacă erai un tânăr fermier până în 40 de ani, dacă erai într-o zonă defavorizată. S-au mai păstrat aceste facilități?

Sorin Moise: Nu. Comisia Europeană nu a mai fost de acord, procentul maxim a fost de 65%. Noi putem de la 65% să-l scădem la 40 dacă nu vrem să mergem cu 65% la toată lumea și să mergem, la fel: dacă ești în zonă defavorizată, să mai primești 10%, dacă ești tânăr, mai primești 15%. Dar 65% va fi maxim, nu mai pot să merg până la 90%, cum mergeam până acum. Cu toate că din punctul nostru de vedere mai nou, la Ministerul Agriculturii probabil zona defavorizată va avea o pondere mai mică în ceea ce privește punctajul pe proiecte. Importantă va fi viabilitatea acestui proiect, viabilitatea economică a proiectului. Deci se va merge pe viabilitate economică, pe o analiză mai amănunțită cost/beneficiu, ăsta va fi cel mai important punct.

Avem și câteva tipuri de investiții noi. Nu sunt sume mari, dar au venit tot la solicitarea sectorului, fiindcă am încercat să acoperim tot sectorul. Sunt cele din investiții neproductive la nivel de fermă, aceasta este denumirea. Suma va fi de 12 milioane de euro, cu 200.000 de euro pe proiect. Atenție, acesta va fi sută la sută finanțabil, și ne referim la înființarea de perdele forestiere. Deci la nivel de fermă un fermier poate să-și facă un proiect de 200.000 de euro, sută la sută finanțabil, pentru înființarea de perdele forestiere și iată cum mai atingem un punct din cele 35% pentru mediu și climă.

Avem investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice. O sumă nu foarte mare, 5 milioane de euro, 100.000 euro pe proiect, 65% finanțare. Dar a venit ca măsură nouă, înainte nu fusese atins, cei din acest sector tot au insistat și am zis să acordăm un sprijin, pentru că vor fi câteva zeci de proiecte bune care probabil vor duce la dezvoltarea acestui sector.

Mai avem investiții în sectorul legume și cartof, unde avem 151 milioane de euro, finanțarea va fi tot 65%, aici avem 2 milioane de euro pe proiect de investiții, 300.000 euro pe proiecte exclusiv pentru achiziții de utilaje și echipamente, e important să cumpărăm și utilaje, și 500.000 euro pe proiect pentru utilaje cartof, achiziționate de forme asociative – cooperative, asociații.

Reporter: Sumele pe care le-ați amintit de zeci și sute de milioane de euro alocate pentru fiecare dintre măsurile povestite până acum sunt sume totale pe cei 5 ani sau sume anuale?

Sorin Moise: Sunt sume totale pe cei 5 ani. Nu sunt anuale, din păcate. Aici, pe zona de irigații, noi o să venim în completare cu Programul Național de Irigații, sumele pentru infrastructura principală, care au fost majorate anul trecut în Parlament, încercăm să venim și de la bugetul Ministerului Agriculturii cu niște sume, suntem în așteptarea răspunsului de la Comisia Europeană să vedem până la urmă cum se finalizează și cu PNRR-ul, pentru că s-au solicitat sumele acelea din PNRR o dată pentru refacerea unei zone de infrastructură principală de irigații, cât și pentru eficiența energetică la nivel de ANIF. Acum eu cred că rolul nostru, al Ministerului Agriculturii, este să căutăm diferite măsuri care să vină în sprijinul și în completarea acestui PNS, și cu bani de pe alte fonduri. Pentru că am putut să observăm că ni s-a permis, cel puțin anul trecut, să mutăm niște sume de pe alte programe către agricultură. Și cred că și anii aceștia și anul acesta putem obține niște derogări de la Comisia europeană, dacă vom ști ce să scriem și cum să scriem, în contextul în care acest război din Ucraina afectează foarte serios securitatea alimentară a zonei, adică România e un pilon important în ceea ce privește piața de cereale din UE și eu cred că o să primim mai mult sprijin de la UE și mai multă atenție.

Reporter: Fermierii, în ultima vreme, se confruntă cu una dintre cele mai grave probleme despre care credeam că este doar la nivelul țărilor dezvoltate: forța de muncă calificată. Cum facem ca forța de muncă pe care încă o avem în țară să rămână în țară, tinerii să rămână în sate? Pentru că asistăm la depopularea satelor. E bine că liceele agricole au fost preluate de Ministerul Agriculturii, un lucru foarte important și așteptat de multă vreme, pentru că lipsește și calificarea în ceea ce privește forța de muncă de care are nevoie fermierul.

Sorin Moise: Tot în PNS sunt sume prevăzute, 300 de milioane de euro, cu un milion de euro pe proiect și valoarea finanțării va fi sută la sută, o dată pentru crearea și modernizarea infrastructurii de acces agricol, adică drumuri în câmp, cât și pentru crearea sau modernizarea infrastructurii rutiere din spațiul rural, drumurile din comune. Încercăm să alocăm bani, și am încercat prin acest PNS să alocăm sume de bani și către comunitățile rurale, pentru că degeaba discutăm de strategii, degeaba discutăm de fonduri europene, dacă nu avem cetățeni în zonele rurale și, din păcate, ca imagine generală, vedem că satul românesc s-a depopulat, dar acum câteva zile am văzut un reportaj foarte interesant prin care am văzut că foarte multă lume, și în special tineri, în perioada pandemiei, în ultimii doi-trei ani, s-au mutat de la oraș la sat. Adică a crescut cu câteva sute de mii populația din mediul rural, ceea ce e foarte interesant pentru noi, pentru că asigurându-le o infrastructură prielnică, asigurându-le niște fonduri europene și un stil de viață ridicat, poate că acești tineri vor opta să rămână acolo unde au, să spunem, locuința de vacanță, dacă le place să stea la țară, poate rămân acolo și fac un proiect, și reușim să-i ajutăm.

Reporter: Ce se mai întâmplă pe partea de LEADER.

Sorin Moise: În jur de 500 de milioane de euro va avea alocare în exercițiul financiar viitor.

Reporter: Și tot pe bază de concurență, de licitație pe proiecte?

Sorin Moise: Da. Sistemul încă nu e pus la punct, deci v-am spus că Ghidurile și Fișele măsurii încă nu le-am elaborat, vom lucra împreună cu sectorul la elaborarea lor, dar în principiu noi ne dorim să rămână același. Dar bazat pe eficiență economică, eficiența economică a proiectului, în funcție de necesitatea zonei. Poate o să mergem un pic și pe specificul zonei, adică să nu mai facem proiecte pentru toată țara la fel prin Fișele măsurii. Să obțină punctaj în funcție de ce e necesar pe zonă. Pentru că poate să facă un proiect prin care să obțină un punctaj ridicat, dar care să nu se aplice în zona respectivă; să nu fie eficient și după doi-trei ani: am făcut proiectul, am luat banii, dar n-am făcut nimic cu el, nu m-am dezvoltat deloc.

Reporter: La final, domnule secretar de stat, câteva întrebări mai pe scurt: cine e Sorin Moise?

Sorin Moise: E un fermier din Brăila...

Reporter: Născut-crescut în orașul Brăila sau într-o comună din județ?

Sorin Moise: Născut-crescut în comuna Tufești, județul Brăila, și care din 2012 lucrează în Ministerul Agriculturii la Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale din Brăila, ca director, și de anul trecut, în Ministerul Agriculturii. Și spuneați dacă sunt născut și crescut în oraș sau la țară, mi-am adus aminte zilele trecute de iernile de la țară și cum mergeam în perioada asta și treceam un pic prin grajd cu bunicu’, pe la oi și pe la văcuțe.

Reporter: Deci treabă cu agricultura ați avut.

Sorin Moise: Da. Familia mea deține o exploatație agricolă de 300 de hectare, de care m-am ocupat atâta cât am avut timp, cât am fost la Brăila, și mult mai puțin de când am venit în București.

Reporter: Și în continuare au rămas?

Sorin Moise: Au rămas tatăl meu, care este acolo, mama, soția și rudele de la Brăila.

Reporter: De profesie?

Sorin Moise: Inginer agronom. Absolvent 2005.

Reporter: Și tatăl?

Sorin Moise: Inginer zootehnist.

Reporter: Deci n-a sărit așchia prea departe.

Sorin Moise: Da, dar ca în orice fermă în care este un inginer zootehnist și unul agronom, mai sunt și neînțelegeri…

Reporter: Ies scântei. Cam așa e. Căsătorit, copii?

Sorin Moise: Căsătorit, doi copii, o fetiță de 8 ani și un băiețel de 2 ani jumătate. Mi-a fost greu anul acesta fără ei. O să vedem, ori vin ei la București, ori mă întorc eu la Brăila, în perioada următoare, o să vedem ce avem de făcut.

Reporter: Regretați că ați venit la București?

Sorin Moise: Nu regret. Dacă e să punem în balanță, din punctul de vedere al familiei, da, e o pierdere foarte mare; în schimb, poate mi-ar fi părut mai rău dacă n-aș fi fost aici, dacă n-aș fi fost în echipa Ministerului Agriculturii, în această perioadă. Eu o consider o perioadă grea în care am reușit să deschid ușa fermierilor în permanență, pentru că au fost perioade în care eram fermier și aveam nevoie de o discuție la Ministerul Agriculturii cu cineva și nu reușeam să dau de nimeni și, vă dați seama, când mi s-a ivit oportunitatea nu ar fi fost drept pentru mine să refuz.

Reporter: Credeți că e mai bine ca un funcționar public care răspunde, ca și dumneavoastră, ministru sau orice ar fi, să fi trecut prin problematica de care este responsabil, în cazul dumneavoastră fermier?

Sorin Moise: Sută la sută da. Dacă nu a avut legătură cu sectorul, îi va fi foarte greu să înțeleagă problemele sectorului și necesitățile acelui sector.

Reporter: Care e cea mai mare bucurie a lui Sorin Moise?

Sorin Moise: Că sunt sănătos.

Reporter: Ce-și dorește pentru 2023?

Sorin Moise: Pace, sănătate și ploaie.

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2023
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Interviu
Luni, 06 Februarie 2023 14:29

Noi meserii pentru agricultura viitorului

Nevoia de digitalizare a agriculturii a fost subiectul discuțiilor dintre tinerii din cadrul think tank-ului Agrinnovator, absolvenți ai programului Tineri Lideri pentru Agricultură organizat de Clubul Fermierilor Români, și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea. Dialogul tinerilor fermieri cu ministrul Agriculturii a avut loc săptămâna trecută, pe 2 februarie 2023, la București.

Întâlnirea, organizată de Agrinnovator cu sprijinul Clubului Fermierilor Români, a oferit tinerilor antreprenori din domeniul agriculturii ocazia de a prezenta o propunere inedită privind formarea capitalul uman specializat în sectorul agricol. Tinerii au argumentat necesitatea introducerii unei noi profesii în nomenclatorul meseriilor, cea de Specialist în Informatică Agricolă (SIA), prin care să accelereze adoptarea tehnologiilor moderne care vor defini agricultura de mâine, sustenabilă dar și performantă.

Fotografie Petre Daea Agrinnovator 1

Șefului MADR i-au fost prezentate principalele măsuri luate de tineri pentru digitalizarea propriilor afaceri agricole, de la soluții digitale de urmărire a flotei de utilaje până la optimizarea resurselor prin utilizarea tehnologiilor moderne. Prin aceste tehnologii, tinerii fermieri au reușit să reducă consumul de resurse, precum îngrășăminte, produse de protecție a plantelor sau combustibil, apă și timp.

Răzvan Prelipcean, coordonatorul grupului Transformarea digitală a agriculturii din Agrinnovator, a subliniat importanța progresului pentru a aduce schimbarea în domeniul agriculturii: „Propunerea noastră de politică publică urmărește să răspundă unei nevoi devenite tot mai proeminente la nivelul fermelor românești, și anume, deficitul de forță de muncă calificată capabilă să configureze și să utilizeze echipamentele digitale, care sunt tot mai prezente în ferme. Am înaintat ministrului Agriculturii un concept unic, care se diferențiază de alte inițiative de formare profesională prin abordarea integrată și unitară a tuturor etapelor: selecția fermelor, recrutarea și pregătirea aplicată a tinerilor, alături de monitorizarea performanțelor obținute”.

Alin Luculeasa, membru în cadrul grupului Agrinnovator , a povestit despre implementarea soluțiilor digitale în activitatea de zi cu zi, precum urmărirea flotei prin GPS sau cartografiere cu ajutorul dronelor, dând drept exemplu ferma în care activează.

Petruța Deac, absolvent de studii IT, a dezvoltat o aplicație de suport decizional pentru ferma de bovine a familiei, care să răspundă nevoilor particulare ale acesteia.

George Chiriță a explicat conceptul de performanță triplă și importanța atragerii capitalul uman specializat în ferme.

Clubul Fermierilor Români susține entuziasmul și inițiativa acestui grup de tineri, Agrinnovator, care sunt promotorii conceptului de agricultură a viitorului, de agricultură 4.0. Mulți dintre ei au implementat deja sisteme digitale care să îi ajute în mai buna luare a deciziilor la nivel de fermă, însă au identificat o necesitate tot mai mare – cea a personalului calificat, capabil să gestioneze aparatura software și hardware din ferme. Este un proiect pentru România, este un proiect național, iar noi, Clubul, îl susținem ca obiectiv vital pentru viitorul sectorului”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Prin programul „Specialist în Informatică Agricolă (SIA)”, tinerii propun un nou concept de meserie, care să răspundă necesității de gestionare a soluțiilor digitale la nivel de fermă. Specialiștii în Informatică Agricolă ar avea nevoie de studii medii, alături de o pregătire suplimentară de șase luni, în care să fie inițiați să utilizeze o gama largă de aplicații informatice și echipamente agricole de actualitate.

Fotografie Petre Daea Agrinnovator 2

Întâlnirea a fost un pas important pentru susținerea digitalizării și a unei agriculturi reziliente și sustenabile, prin intermediul tinerilor fermieri. Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale s-a declarat impresionat de propuneri, dar și de progresul tinerilor în digitalizarea propriilor afaceri. „Vreau să vă felicit, în primul rând pentru că v-ați gândit la binele țării în crearea acestui grup de lucru, dar și pentru tot ce ați realizat în fermele voastre. Agricultura este influențată de foarte mulți factori, iar utilizarea instrumentelor digitale vă oferă, de cele mai multe ori, soluția, prin prelucrarea informațiilor obținute din câmp. Plec de aici cu o sarcină suplimentară, înțelegând atât demersul vostru, cât și misiunea mea”, le-a spus Petre Daea tinerilor fermieri.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

„Cum arată depozitarea de cereale în România”, a treia ediție a conferințelor Grain Bags a avut loc pe 12 ianuarie 2023, la Hotelul Crowne Plaza din București. Evenimentul s-a bucurat de prezența a peste 60 de persoane, printre care am întâlnit lideri ai organizațiilor profesionale, manageri din agribusiness, fermieri. La final s-a lansat oficial compania ProCompost România.

Manifestarea a inclus trei paneluri de discuții, având ca punct comun depozitarea producției agricole. Cuvântul de bun venit i-a revenit directorului general Grain Bags și ProCompost România, Narcis Ranghiuc. Evenimentul a fost o bună ocazie de dezbatere a avantajelor, dar și a dezavantajelor sistemului silobag. 

interior silobag

 

Silobag, soluție rapidă și eficientă

 

Primul panel a avut ca temă „Depozitarea de cereale, primul pas spre profit”.

Nicu Vasile

nicu vasile

În opinia lui Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), sistemul silobag îi ajută fermieri să crească atât capacitatea de recoltare, cât și cea de transport. „Silobag-urile pot fi folosite atât de marii fermieri, cât și de cei mici. Pentru micii fermieri înseamnă investiții minine, iar pentru marii fermieri avantajul este de a crește productivitatea muncii, prin eficientizarea capacității de recoltare și transport. În ceea ce privește dezavantajele, cele mai frecvente sunt pagubele create de păsări și rozătoare”, a spus Nicu Vasile. Specialiștii Grain Bags propun ca soluții pentru îndepărtarea păsărilor și rozătorelor: plasa de protecție și închiderea sacului corespunzător (capcane + pietriș/pământ pe capătul silobag-ului).

Adrian Țone

adi tone

Adrian Ţone, fermier care lucrează în județul Ilfov peste 3.000 ha a precizat că, în ultimii trei ani a recoltat cu 5 - 6 combine timp de 10 ore pe zi, iar transportatorul nu făcea față tot timpul (40 - 50 camioane/zi). În aceste conditiții, silobag-ul l-a ajutat foarte mult. „Pierderile cauzate de animale sunt minime, adică undeva între 100 și 200 kg la un silobag. Comparativ cu cât te ajută silobag-ul în timp ce recoltezi, aceste pierderi sunt nesemnificative. Silobag-ul este o soluție rapidă. Vă dau exemplul meu, știam că a două zi va ploua și am recoltat masiv până la miezul nopții. Înainte de intrarea pe piață a silobag-ului cumpăram folie și recolta stătea sub folie. În 2008, am avut 1.000 tone de grâu recoltat, care a stat două săptămâni sub folie. Acum, folosim silobag-ul și este soluția optimă”, a specificat Adrian Țone.

Ion Olteanu

ion olteanu

Fermierul Ion Olteanu, care lucrează în jur de 14.000 ha de teren, a ținut să precizeze că, în contextul actual, silobag-ul este o soluție la îndemâna oricui, dacă ne referim la costuri. „Trebuie să ne gestionăm atent costurile, iar varianta depozitării în silobag este foarte avantajoasă, având prețuri rezonabile. Practic, la acest moment, este cea mai ieftină și eficientă soluție de stocare a cerealelor și furajelor. Am în plan ca anul acesta să depozitez peste 5.000 de tone în silobag”, a punctat Ion Olteanu.

Costin Telehuz, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a amintit importanța depozitării producției agricole. „Sistemul silobag poate rezolva una dintre problemele cu care se confruntă atât fermele vegetale și zootehnice, cât și procesatorii de cereale și oleaginoase, respectiv depozitarea de cereale și furaje în condiții optime și economice”, a precizat Costin Telehuz, fermier la rândul său, din județul Ialomița.

telehuz

 

În 2022, Cooperativa Agricolă Tinoasa a stocat în silobag peste 20.000 tone de produse agricole

 

Alexandru Haită, fermier și președinte al Cooperativei Agricole Tinoasa din județul Teleorman, a vorbit despre experiența folosirii sistemului silobag, punctând că tot mai mulți fermieri membri ai cooperativei agricole au început să depoziteze în silobag. Chiar și cei care dețin silozuri, pentru că este o variantă rapidă și economică.

„Inițial am avut o oarecare reținere în a depozita în silobag. Totuși, am stocat pentru 4-5 luni, o sută tone de mazăre. Acum, recomand silobag-urile de la Grain Bags. Sunt o variantă ușoară, fiabilă care merită încrederea fermierilor. Recoltele se păstrează foarte bine, indiferent din ce cultură provin. Sigur, există și unele dezavantaje legate de exigența exploatării, cum ar fi: suprafața utilă pentru amplasare, realizarea corectă a terasamentului și protejarea împotriva păsărilor și rozătoarelor. Dacă sunt achiziționate accesoriile, precum plasele de protecție, chederele de etanșare la capete care realizează o închidere ermetică a silobag-ului, nu există niciun fel de problemă. Comparând aceste lucruri cu flexibilitatea, calitatea stocării, valoarea de achiziție ieftină, amortizarea rapidă, reducerea costurilor cu transportul și optimizarea activității de depozitare, fără alte intervenții, este clar, că sistemul silobag oferă avantaje reale. Am recomandat colegilor din cooperativă această soluție, spunându-le că trebuie să aibă încredere și să testeze. Cu toții am tras concluzia că achiziționând silobag-urile Grain Bags câștigăm timp, bani și siguranță, iar cifrele o demostrează”, a povestit fermierul.

Alexandru Haită

haita

Anul trecut, Cooperativa Agricolă Tinoasa – Teleorman a avut o cifră de afaceri de 26 milioane de euro. „În 2022, am avut 15.000 tone de cereale în silobag și 5.500 tone de oleaginoase (rapiță și floarea-soarelui). Nu am avut probleme de calitate a mărfii, iar acum livrăm grâu și rapiță. Despre dezavantajele sistemului, pot să spun că nu există, dacă se respectă condițile tehnologice. Plasa de protecție este foarte importantă pentru a evita atacul păsărilor. Aceasta poate fi refolosită mai mulți ani la rând. Este o investiție destul de mare, dar se amortizează în aproximativ 4-5 ani. În vederea evitării atacului de rozătoare, noi depozităm pe platformă betonată și pământ, fiind necesară păstrarea zonei curate, precum și sigilarea corespunzătoare a silobag-ului. Noi, fermierii din Cooperativa Tinoasa, am crescut depozitarea în silobag de la an la an”, a arătat Alexandru Haită.

 

Conservarea sorgului sub formă de pastă, în silobag

 

„Cum depozitezi eficient furajele” a fost tema celui de-al doilea panel de discuții. „Pentru noi, silobagul a fost o alternativă excelentă. Am avut următoarea situație: am semănat porumb după grâu și bruma a venit mult mai devreme decât ne așteptam. Am rămas cu o producție de 7-8 tone de știuleți la hectar, dar am reușit să recoltăm boabe la umiditate mare, le-am zdrobit și le-am depozitat în silobag pentru animale. Și am fost multumiți de această alegere”, a povestit cunoscutul fermier Vasile Lungu, din județul Iași.

Vasile Lungu

vasile lungu

Ioan Oroian, director la Stațiunea de Cercertare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor (SCDCB) Târgu-Mureș a susținut o prezentare referitoare la tehnologia de conservare a boabelor de sorg sub formă de pastă, depozitată cu succes în silobag-urile Grain Bags. „La ora actuală, cea mai afectată cultură este porumbul, care are cea mai mare pondere în structura culturilor agricole și cu o largă utilizare. Dacă în cea mai mare parte din țară porumbul este puternic afectat de condițiile climatice, în zona noastră este decimat de animalele sălbatice din momentul semănatului și până la maturitate. În aceste condiții, găsirea unei alternative la cultura porumbului a devenit o necesitate. Studiul efectuat pe mai mulți ani ne-a dus la concluzia că o alternativă care să satisfacă înlocuirea porumbului este sorgul, cultură care nu e tocmai nouă, dar este puțin răspândită în România”, a arătat Ioan Oroian.

Despre conservarea sorgului sub formă de pastă, reprezentantul SCDCB Târgu-Mureș a spus că silobagul este alegerea potrivită. „Silobag-ul, mai exact, însilozarea prin însăcuire este soluția tehnică inovativă pentru fermieri, ce favorizează eficientizarea proceselor de depozitare a recoltei. Acest nou sistem reduce semnificativ atât pierderile cantitative, cât și cele calitative. Pentru conservare se folosește un inoculant care este pulverizat pe pastă odată cu măcinatul. Silobag-ul este închis, iar după trei luni pasta poate fi introdusă în rația tineretului bovin, înlocuind porumbul. Concluziile demonstrează că obținerea sorgului sub formă de pastă elimină orice posibilitate de infestare cu micotoxine în timpul păstrării, dar și atacul dăunătorilor de magazie. Conservarea sub formă de pastă este mai ieftină față de uscarea cu agent termic”, a explicat Ioan Oroian.

Ioan Oroian

Ioan Oroian

 

Procesarea cerealelor, împlinirea profitului

 

Ultimul panel al evenimentului organizat de compania Grain Bags România a avut ca subiect de discuție importanța depozitării producției agricole primare din perspectiva procesării.

Emil Bercaru, reprezentantul companiei Bunge este de părere că depozitarea în silobag este extrem de utilă în depozitarea oleaginoaselor și a explicat condițiile care trebuiesc respectate. „Noi am depozitat semințe de floarea-soarelui și s-au păstrat foarte bine în condițiile în care capetele au fost etanșate așa cum trebuie și cultura a fost curată, fără alte resturi vegetale, care să pericliteze calitatea. Pentru rapiță, de șapte ani folosim tehnologia silobag și depozitarea este impecabilă. Am stocat, într-un an, peste 5.000 de tone în locațiile noastre. Produsele au fost depozitate la o umiditate destul de mică, de 8% și maximum 2% corp străin, pentru a evita aprinderile. Alegem să depozităm la umidități cât mai mici pentru a elimina orice risc, iar perioada medie de depozitare a fost între șapte și opt luni.”

Emil Bercaru

Emil Bercaru

Ionel Apostu, expert în depozitarea de cereale, a prezentat o paralelă între stocarea în siloz, magazie și silobag. „Dacă dorim să facem investiții, transformăm un cost fix în unul variabil. Niciodată nu poți calcula dimensiunea unei magazii, în schimb sacul îl dimensionezi în funcție de nevoile de stocare din fermă. Ca avantaje ale silobag-ului pot aminti: creșterea vitezei de recoltare, scăderea pierderilor, puterea de negociere mai bună raportată la condițiile contractuale de vânzare, nu mai există influența factorilor perturbatori și nu mai există nici costuri de depozitare. Totodată, silobag-ul permite depozitarea la umiditate ridicată, maximum 16-18%. Un alt avantaj este că se poate încărca și descărca direct în câmp, capacitatea de descărcare fiind de 300 tone la hectar. Prin depozitarea în silobag-uri creștem capacitatea de depozitare și cea de recepție pe fiecare locație, având posibilitatea să verificăm calitatea stocului. În opinia mea, avantajele primordiale ale acestei soluții sunt: păstrarea calității furajului și umiditatea mai crescută la care se pot depozita cerealele.”

Ionel Apostu

Ionel Apostu

 

Compostarea, un nou proiect marca Grain Bags

 

Punctul culminant al evenimentului l-a reprezentat lansarea oficială a companiei ProCompost România, despre care a vorbit Narcis Ranghiuc, directorul general al acesteia. „Noul proiect Grain Bags este despre compostare, se numește ProCompost România și face parte din grupul de firme Grain Bags. ProCompost este o companie românească care comercializează utilaje și echipamente din industria reciclării, în special pentru deșeuri vegetale (utilaje pentru tocare crengi, iarbă etc), în vederea realizării de compost, dar și a deșeurilor menajere, industriale și organice. Așadar, vrem să creștem gradul de conştientizare cu privire la importanţa menţinerii ecosistemelor sănătoase şi a bunăstării umane, abordând provocări tot mai mari în managementul solului, sporind gradul de responsabilizare faţă de importanţa unui sol sănătos şi încurajând societăţile să îmbunătăţească solul”, a declarat Narcis Ranghiuc, director general ProCompost România.

Narcis Ranghiuc

Narcis Ranghiuc

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță lansarea procesului de constituire a Comitetului de Monitorizare pentru Planul Strategic PAC 2023-2027.

Comitetul de Monitorizare este o structură națională de tip partenerial, fără personalitate juridică, cu rol în monitorizarea performanței Planului Strategic 2023-2027 şi eficienței implementării acestuia.

„În vederea selectării unor parteneri relevanți și cu implicare activă în calitate de membrii ai Comitetului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale invită entitățile interesate din rândul organizațiilor societății civile, partenerilor economici şi sociali care își desfășoară activitatea în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, industriei alimentare, protecției mediului, precum și organismelor responsabile cu promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a egalității de gen și a nediscriminării să își exprime interesul privind participarea prin completarea Formularului de intenție și transmiterea acestuia la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., informează MADR.

27 ianuarie 2023 este termenul limită pentru transmiterea formularului completat. Doar formularele de intenție primite în termenul menționat mai sus, la adresa de e-mail indicată, vor fi supuse procesului de selecție.

Mai multe detalii, la link-urile de mai jos:

https://www.madr.ro/planul-national-strategic-pac-post-2020/documente-de-programare.html

https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PAC_dupa_2020/2023/formular-de-intentie-participare-CM-PS-PAC-2023-2027.docx

Publicat în Știri

Într-un interviu pe care ni l-a acordat recent, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) - Sorin Moise a declarat că în perioada următoare va fi adoptat actul normativ care reglementează plata despăgubirilor pentru culturile însămânțate în primăvara lui 2022 afectate de secetă.  

Potrivit secretarului de stat din MADR, suprafaţa afectată de secetă la culturile semănate în primăvara anului 2022 se apropie de un milion de hectare, fiind vorba de porumb, floarea-soarelui, mazăre etc. Pentru această suprafaţă, în bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2023 a fost prinsă suma de 300 milioane lei. „Nu ştim dacă va fi suficientă sau nu această sumă, pentru că știm că avem o suprafaţă de aproape un milion de hectare afectată de secetă, dar nu ştim exact gradul de afectare pe fiecare hectar în parte ca să putem să facem un totalizator. Aceste date încă sunt în analiză la MADR şi colegii de la departamentul de specialitate încearcă totalizarea. În acelaşi timp, pregătim ordonanţa de urgenţă pentru a putea plăti despăgubirile pentru culturile de primăvară, aşa cum am promis. În perioada următoare o să apară şi actul normativ”, a precizat Sorin Moise.

Sorin Moise

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI ROMANIA AGRIMAXFACTOR BANNER 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista