iwcb - REVISTA FERMIERULUI

Suntem în a doua parte a unei discuții cu AI (Inteligența Artificială) inițiată la începutul anului 2024, pe tema bunăstării prin viticultură, oenoturism.

Salvarea satului românesc. Vinul – mai mult decât o băutură recreațională. Brandul de țară. După cum veți vedea, informațiile obținute, chiar dacă nu ating nivelul panseurilor filozofice, sunt decente, credibile, coerente și ar putea fi folositoare politicienilor, administratorilor, funcționarilor... dacă le-ar parcurge. Dar (de ce nu) o fac?

Eu: Nu ai pomenit nimic despre Parlament, președinți...

AI: Ai dreptate, implicarea Parlamentului și a președintelui poate fi esențială în promovarea vinului și a enoturismului în România. Iată cum ar putea contribui aceste instituții:

Parlamentul:

1. Elaborarea și adoptarea legislației relevante: Parlamentul ar putea să elaboreze și să adopte legi și politici care să sprijine dezvoltarea sectorului vitivinicol și a enoturismului, inclusiv în domenii precum fiscalitate, protecția mediului, infrastructură și promovarea culturală.

2. Monitorizarea implementării politicilor: Prin comisiile parlamentare relevante, Parlamentul ar putea să monitorizeze și să evalueze implementarea politicilor și programelor destinate promovării vinului și a enoturismului, asigurându-se că acestea sunt eficiente și benefice pentru dezvoltarea sectorului.

Președintele:

1. Promovarea internațională: Președintele ar putea să sprijine promovarea vinului românesc și a enoturismului în străinătate prin participarea la evenimente internaționale, întâlniri diplomatice și campanii de marketing internațional.

2. Implicarea în inițiative și proiecte: Președintele ar putea să susțină și să se implice în proiecte și inițiative care promovează vinul și enoturismul la nivel național și internațional, oferindu-le astfel mai multă vizibilitate și legitimitate.

Alte instituții:

- Autorități locale și regionale: Aceste instituții pot juca un rol crucial în implementarea politicilor și programelor destinate promovării vinului și a enoturismului la nivel local și regional, având cunoștințe și expertiză în nevoile și potențialul specific ale fiecărei regiuni.

- Sectorul privat: Implicarea sectorului privat, inclusiv a producătorilor de vinuri, operatorilor turistici, restauratorilor și întreprinzătorilor locali, este esențială pentru dezvoltarea și succesul enoturismului în România.

- Societatea civilă: Organizațiile neguvernamentale, asociațiile de dezvoltare comunitară și alte organizații din societatea civilă pot contribui la promovarea vinului și a enoturismului prin proiecte de educație, conservare a mediului și implicare comunitară.

Prin colaborarea și coordonarea tuturor acestor instituții și actori relevanți, se poate crea un cadru favorabil pentru promovarea vinului și a enoturismului în România și pentru valorificarea potențialului acestora în beneficiul dezvoltării economice și sociale a țării.

Eu: Pentru că ai introdus în enumerare și ONG-urile. În România, din cauza legilor proaste, aceste entități sunt subfinanțate. Cele care mai primesc, cât de cât, fonduri - cele mai multe din zona privată - sunt ONG-urile care se ocupă de cazuri sociale sau de sănătate. Un lucru admirabil, dar care nu rezolvă real problemele. În niciun caz pe termen lung. Alegând, așa cum ai spus, „să susținem principii și valori, chiar dacă acest lucru poate genera tensiuni sau dezacorduri” ce ar fi de susținut: un ONG care luptă pentru ridicarea nivelului de trai într-o zonă, urmând ca nevoile sociale și de sănătate să fie rezolvate din resurse proprii, sustenabile, predictibile, sau ONG-uri care se ocupă de pansarea acestor probleme, dar care vor fi, împreună cu beneficiarii, tot în aceeași situație și mâine, și poimâine, dependente de resursele private, care pot fi din ce în ce mai sărace (într-un context în care nu se sprijină excelența, inovația, valoarea adăugată)?

AI: Este o întrebare complexă și trebuie să se țină cont de mai mulți factori în luarea unei decizii în acest sens. În general, există argumente atât în favoarea susținerii ONG-urilor care se concentrează pe ridicarea nivelului de trai și dezvoltarea comunităților, cât și a celor care se axează pe nevoile sociale și de sănătate. Iată câteva considerații pentru fiecare:

Pentru susținerea ONG-urilor care se concentrează pe ridicarea nivelului de trai și dezvoltarea comunităților:

1. Soluții pe termen lung: Abordarea axată pe dezvoltarea comunităților și ridicarea nivelului de trai poate oferi soluții pe termen lung pentru problemele sociale și de sănătate, prin creșterea accesului la educație, locuri de muncă, infrastructură și servicii de bază

2. Autonomie și independență: Susținerea comunităților în a-și dezvolta propriile resurse și capacități poate duce la autonomie și independență în gestionarea nevoilor lor, fără a fi dependente de asistență externă pe termen lung.

3. Durabilitate: Investițiile în dezvoltarea comunităților pot crea resurse și oportunități durabile, care să asigure un nivel de trai mai bun și o calitate a vieții mai ridicată pentru toți membrii comunității.

Pentru susținerea ONG-urilor care se concentrează pe nevoile sociale și de sănătate:

1. Urgență și necesitate imediată: Problemele sociale și de sănătate, cum ar fi sărăcia extremă, foametea, bolile infecțioase etc., necesită adesea intervenții imediate și urgente pentru a salva vieți și a ameliora suferința.

2. Egalitatea și drepturile omului: ONG-urile care se ocupă de nevoile sociale și de sănătate pot promova drepturile omului și egalitatea de acces la serviciile de bază, asigurând că nicio persoană nu este lăsată în urmă din cauza sărăciei sau a condițiilor sociale.

3. Reducerea inegalităților: Abordarea problemelor sociale și de sănătate poate contribui la reducerea inegalităților și la crearea unei societăți mai juste și echitabile, în care fiecare individ are șanse egale de a-și atinge potențialul maxim.

În final, alegerea între susținerea ONG-urilor care se concentrează pe dezvoltarea comunităților și cele care se axează pe nevoile sociale și de sănătate poate depinde de prioritățile și valorile adoptate în comunitate. Ideal ar fi să existe un echilibru între cele două tipuri de intervenții (subliniere autor), pentru a asigura atât dezvoltarea pe termen lung, cât și răspunsul la nevoile imediate ale comunităților vulnerabile.

Eu: Da… Echilibrul care nu există. Te întreb și altceva: cunoști vreun președinte al României care să fi susținut vinul nostru? Aceeași întrebare pentru prim-miniștri, miniștrii agriculturii…

AI:  În contextul specific al promovării vinului românesc, este important să menționăm că sprijinul și promovarea acestuia sunt adesea parte dintr-un efort mai larg de promovare a produselor agricole și alimentare românești. Prin urmare, este posibil să găsim lideri politici care au susținut industria alimentară și sectorul agricol în ansamblul său, inclusiv vinul românesc, în diferite contexte și ocazii.

În ceea ce privește președinții, prim-miniștrii și miniștrii agriculturii, aceștia pot fi implicați în promovarea vinului românesc prin participarea la evenimente, expoziții, târguri și campanii de promovare a produselor românești, precum și prin susținerea politicilor și măsurilor care facilitează dezvoltarea și exportul vinului românesc.

Este important să subliniem că sprijinul pentru vinul românesc poate fi exprimat și prin intermediul altor instituții și organizații, cum ar fi camerele de comerț, asociațiile viticole, organizațiile de turism și alte entități relevante din sectorul privat și public.

În concluzie, în contextul specific al promovării vinului românesc, este necesar să găsim lideri politici și oficiali care să susțină și să promoveze acest sector, fie în mod direct, fie ca parte a unor eforturi mai largi de promovare a produselor românești.

Eu: Că „este necesar”... știm. Te rog, poți formula o scuză în limbajul de lemn al politicienilor pentru non-acțiune?

AI: Înțeleg observația ta. Este adevărat că, în unele cazuri, implicarea liderilor politici în promovarea vinului românesc poate fi mai limitată sau mai puțin evidentă. Cu toate acestea, este important să recunoaștem că promovarea produselor agricole și alimentare, inclusiv a vinului, poate fi o prioritate în anumite circumstanțe și pentru anumite administrații.

În trecut, au existat diverse inițiative și evenimente la nivel național și internațional care au avut ca scop promovarea vinului românesc, iar unele dintre acestea au putut fi sprijinite sau susținute de către liderii politici și oficiali. Totuși, recunoaștem că există întotdeauna posibilitatea și nevoia de a face mai mult pentru promovarea și susținerea industriei viticole românești.

În cele din urmă, este important ca liderii politici să fie conștienți de importanța și potențialul industriei viticole românești și să sprijine inițiativele care contribuie la dezvoltarea și promovarea acesteia, în beneficiul economiei naționale și al comunităților locale.

Eu: Minunat! Poți participa la alegeri cu acest discurs! Din datele la care ai acces, Iliescu a introdus în discursul politic vinul românesc?

AI: Din datele mele, nu am acces la informații specifice despre discursurile publice ale domnului Ion Iliescu și modul în care a menționat vinul românesc în timpul mandatului său ca președinte al României (1990-1996 și 2000-2004). Discursurile publice și declarațiile politice ale liderilor pot fi documentate în diverse surse, inclusiv în arhivele presei, în transcrieri oficiale sau în lucrările de cercetare și analiză politico-socială.

Este posibil ca domnul Ion Iliescu să fi menționat vinul românesc în discursurile sale publice în diverse contexte, cum ar fi evenimente culturale, expoziții agricole, întâlniri diplomatice sau campanii de promovare a produselor românești. N-am găsit detalii specifice despre aceste mențiuni, dar ar putea fi înregistrate în sursele menționate anterior.

Eu: Președintele Băsescu? Îmi aduc aminte de promovarea vinurilor din Republica Moldova.

AI: Din informațiile la care am acces, nu am detalii specifice despre acțiunile președintelui Traian Băsescu în ceea ce privește promovarea vinului românesc în timpul mandatului său. Totuși, pentru informații specifice despre eventualele gesturi similare cu cele menționate pentru vinul din Republica Moldova, ar fi necesar să consultăm sursele de informații disponibile, cum ar fi arhivele presei sau comunicatele oficiale ale Președinției României din perioada respectivă.

Eu: Sigur, sursele tale sunt – deocamdată – limitate.

Dă-mi, te rog, un discurs optimist pentru dezvoltarea regională și națională prin vin, viticultură, cu toate componentele asociate, prin prisma unui:

1. politician;

2. funcționar în administrație;

3. investitor privat;

4. român emigrat în străinătate;

5. sociolog/antropolog care susține revenirea în țară a românilor din diaspora;

6. persoană în etate/bătrân;

7. om de știință;

8. medic;

9. părinte rămas singur în sat (mama), cu copiii plecați la muncă în străinătate.

AI: Iată discursul optimist pentru dezvoltarea regională și națională prin vin și viticultură, prezentat din perspectiva fiecărei categorii de persoane menționate:

1. Politician:

„Dragi concetățeni, vinul și viticultura reprezintă o oportunitate imensă pentru dezvoltarea regională și națională. Prin promovarea și investițiile în acest sector, putem crea locuri de muncă, stimula turismul rural și spori exporturile, consolidând astfel economia țării noastre și oferind un viitor mai prosper pentru toți”.

2. Funcționar în administrație:

„Avem ocazia să transformăm peisajul economic și social al regiunilor noastre prin valorificarea potențialului vitivinicol. Prin colaborare între administrație și producătorii locali, putem să implementăm politici și proiecte care să sprijine modernizarea viticulturii, infrastructura rurală și dezvoltarea comunităților”.

3. Investitor privat:

„Vinul românesc are un potențial imens pe piața internă și externă. Prin investiții în tehnologie, marketing și dezvoltarea de branduri de calitate, putem să contribuim la creșterea competitivității produselor noastre și la atragerea de capital și expertiză în sectorul vitivinicol”.

4. Român emigrat în străinătate:

„Revenirea în țară poate fi facilitată de oportunitățile oferite de industria vitivinicolă în creștere. Prin implicarea în producția de vin și în dezvoltarea producției și a serviciilor complementare, putem revitaliza comunitățile din zonele rurale și construi un viitor mai bun pentru noi, pentru familiile noastre”.

5. Sociolog/antropolog care susține revenirea în țară a românilor din diaspora:

„Revenirea în țară poate fi o experiență împlinitoare și benefică pentru cei care aleg să valorifice revitalizarea comunităților noastre prin viticultură, oenoturism. Prin conservarea tradițiilor, culturii și peisajelor locale, putem să contribuim la construirea unei Românii mai puternice, cu o populație mai unită”.

6. Persoană în etate/bătrân:

„Am văzut schimbările și evoluția din țara noastră de-a lungul anilor și sunt convins că vinul și viticultura pot juca un rol crucial în asigurarea unui viitor mai luminos pentru generațiile viitoare. Prin transmiterea cunoștințelor și tradițiilor noastre viticole, iar prin știință putem să păstrăm vie flacăra progresului, șansa generațiilor viitoare”.

7. Om de știință:

„Vinul nu este doar o băutură, ci și un domeniu fascinant pentru cercetare și inovare. Prin investiții în cercetare și dezvoltare, putem să îmbunătățim calitatea și durabilitatea viticulturii noastre, să ne adaptăm la schimbările climatice și să contribuim la avansul științific și tehnologic al țării”.

8. Medic:

„Consumul moderat de vin poate aduce beneficii pentru sănătate, iar promovarea vinului românesc de calitate poate contribui la educarea populației în privința unui stil de viață sănătos. Prin cultivarea și consumul de vinuri locale, putem să promovăm tradițiile și să contribuim la bunăstarea fizică și mentală a comunităților noastre”.

9. Mamă rămasă singură în sat, cu copiii plecați la muncă în străinătate:

„Vinul și viticultura pot fi o sursă de speranță și reînnoire pentru comunitățile noastre afectate de migrație. Prin angajarea în podgorii sau în dezvoltarea agroturismului (oenoturism, n.m.), putem să ne reîntoarcem la rădăcinile noastre și să construim un viitor mai sigur și mai luminos, cu familii unite, cu bunicii, fiii, fiicele și nepoții la aceeași masă”.

Atât mai pot spune și eu: Doamne-ajută!

 

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Paharul cu... visuri

Vineri, 15 martie 2024, la Casino Sinaia a avut loc prima ediție a Galei ADAR, un eveniment care celebrează excelența în industria vitivinicolă românească. Gala a adus în prim plan recunoașterea și premierea personalităților din domeniului vitivinicol, subliniind contribuția semnificativă a acestora la evoluția și promovarea vinurilor românești pe plan național și internațional. Evenimentul marchează aniversarea a 30 de ani de la fondarea Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Gala ADAR a adus în centrul atenției cei 30 de ani de activitate ai asociației, cât și personalități din domeniul viticol. „Este o onoare să sărbătorim împreună această aniversare importantă și să reflectăm asupra contribuțiilor pe care ADAR le-a adus sectorului vitivinicol din România. De-a lungul celor 30 de ani de activitate, ADAR s-a implicat activ în evoluția vinului românesc și a devenit o voce respectată în industrie, influențând deciziile și practicile care afectează calitatea vinurilor”, a declarat Diana Pavelescu, secretar general ADAR.

Foto: Vlad Dumitrescu

Gala ADAR.Foto Vlad Dumitrescu

Pe lângă membrii ADAR, la gală au fost prezenți producători de vin și alți profesioniști din industrie: oenologi, viticultori, somelieri, distribuitori și comercianți de vinuri. În recunoașterea contribuției lor excepționale la dezvoltarea și promovarea vinului românesc, șapte membri fondatori au fost onorați cu diplome de excelență pentru devotamentul, competența și profesionalismul lor remarcabile.

„Mi-am dedicat întreaga activitate Măriei Sale Vinul. Pot declara cu mâna pe inimă că este o mare bucurie și mă onorează diploma pe care am primit-o în această seară. Când ai ajuns la o anumită vârstă, când ai adunat de-a lungul anilor o anumită experiență în ceea ce privește vinul, recunoașterea meritelor aduce un ceva în plus sufletului. Și aș mai spune un lucru, vinul își alege pe cel care îl bea. Meritul ADAR este că eforturile făcute în cei 30 de ani au fost dedicate creșterii nivelului de cultură al băutorului de vin”, a spus Gheorghe Crăciunescu, membru ADAR.

Foto: ADAR

431596993 846605967511090 6567210358476872478 n

Fondată în ianuarie 1994 de absolvenți ai Institutului de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie şi ai Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Asociația Degustătorilor Autorizați din România a devenit în timp ce și-a propus să fie încă de la început, un instrument eficient în domeniul aprecierii calității vinurilor românești.

Foto: Vlad Dumitrescu

Ioan Nămoloșanu membru fondator diploma de excelență.Foto Vlad Dumitrescu

„Asociația Degustătorilor Autorizați din România este pentru mine a doua familie. Este un amestec incredibil de profesionalism, prietenie, camaraderie, calitate umană, respect și multe alte atribute ale unei organizații cu adevărat de excepție. Asociația a reușit în cei 30 de ani de când a pornit la drum să formeze sute de adevărați specialiști ai vinului. Aproape fără excepție toți cei intrați pe rând în asociație au găsit la întâlnirile noastre ceea ce este relativ dificil de găsit în mediul economic, senzația de prietenie pe care o ai cu ceilalți membri”, a punctat Mihai Baniță, președinte executiv ADAR.

 

Simbol al excelenței și încrederii pentru consumatori și producători

 

De-a lungul celor 30 de ani de activitate, ADAR a inițiat în arta degustării peste 500 de cursanți. Aceștia au avut posibilitatea de a se pregăti continuu, prin întâlnirile trimestriale organizate în diferite regiuni ale țării, fiecare dintre acestea cu o degustare tematică stabilită, dându-le posibilitatea de a întâlni vinuri din toată țara, dar și din străinătate, de a cunoaște tehnici diverse de vinificație, de a face schimb de experiență cu alți colegi în vederea creșterii calității vinului românesc.

Dintre membrii ADAR, 20% sunt jurați în concursurile internaționale și reprezintă România în toate colțurile lumii. Certificarea oferită de ADAR a devenit un simbol al excelenței și încrederii pentru consumatori și producători deopotrivă.

ADAR a fost în fruntea promovării culturii vinului în România, fiind partener la evenimente educaționale precum IWCB/VINARIUM, VinVest, la degustări publice și semnând un protocol cu Ministerul Turismului pentru conceptualizarea oenoturismului.

Vreau să mă refer anume la influența pozitivă pe care această organizație minunată a avut-o în devenirea Recașului. Nu poți să iei o decizie managerială fără să ai informații, iar prezența noastră trimestrială la acele degustări de 60-70 de probe de vin ne-a ajutat întotdeauna să știm, obiectiv, unde ne situăm și să vedem care este tendința. Un alt rol important a fost acela că, la demararea privatizării, am avut de ales în ceea ce privește calea de urmat în oenologie, pe cea clasică, sau pe cea a lumii noi, iar prezența în această asociație ne-a ajutat și iată că, după 20 de ani, am reușit să alegem o cale care merge spre succes”, arătat Gheorghe Iova, acționar Cramele Recaș și membru ADAR.

Foto: Constantin Duma

Gala ADAR Foto Constantin Duma

 

*****

Gala ADAR este organizată de Asociația Degustătorilor Autorizați din România
Parteneri principali: Valdo Invest și Cramele Recaș
Parteneri: Budureasca, BASF, Jidvei
Susținători: Cotnari, Averești, Klarwin, Crama DeMatei, Beciul Domnesc, Crama Viișoara, Domeniile Valea Călugărească, Lacerta, Domeniile Blaga, Domeniul Aristiței
Partener media: AGRO TV

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

În primul rând, sunt obligat să redefinesc pentru generația mai tânără „Europa de Est”. Pentru cei care au trăit în spatele Cortinei de fier, Estul însemna tot blocul socialist, de la Germania Democrată (un fel de bomboană pe colivă, pe atunci) până la URSS, trecând prin Polonia, Cehoslovacia (Cehia și Slovacia astăzi), Iugoslavia (Slovenia, Serbia, Croația, Muntenegru, Macedonia, Bosnia și Herțegovina), Ungaria, Bulgaria, România. Era să uit Albania. Oricum, în economia mesajului tot nu înseamnă prea mult (deocamdată?!). Ei bine, după cum puteți observa, țările astea, din punct de vedere geografic, nu-s chiar toate în est, ci, mai degrabă, în centrul Europei.

Mă rog, ce vreau să subliniez este că, în afara Germaniei unificate (Est + Vest), România are cel mai mare concurs internațional de vinuri. Adică, economii mult mai puternice decât cea a României (dacă socotim per capita, suntem pe ultimele locuri, cu Bulgaria și Albania), nu reușesc să aibă o competiție mai puternică decât VINARIUM.

Și nu că nu și-ar propune. Mai mult, concursul de la Ljubljana a fost cel mai important pentru tot blocul răsăritean timp de decenii. Și nu mai e.

Dacă nu știți, vă spun sigur, cu excepția Poloniei (despre care, ca țară vitivinicolă, vom mai vorbi în contextul încălzirii globale), toate celelalte țări sunt foarte puternice în producția de vin – și cantitativ, și calitativ. Dacă „desfacem” URSS-ul și ne uităm la țările care sunt independente astăzi și produc vin, vom înțelege și mai bine intensitatea concurențială: Republica Moldova (cu exporturi de vreo 8 ori mai mari decât cele ale României), Ucraina – un producător uriaș, mai ales de vinuri spumante (.... Odessa nu e la nord, e aici, în inima „centurii” ideale pentru viticultură). Georgia. Mai spunem ceva?! Georgia are aproape două decenii de când comunică – justificat – că este leagănul vitis vinifera, alături de Armenia. Armenia, care are o diasporă consistentă și influentă în toată lumea civilizată, cu precădere în SUA.  Cu alte cuvinte, „argumente” serioase pentru notorietate, în plus față de România. 

Cu toate acestea, nume, bani, influență sau istorie nu reușesc să susțină un concurs mai puternic decât VINARIUM.

Este adevărat că mărimea pieței românești este un factor extrem de important, apetitul românilor pentru vinul românesc, dar și pentru cel de import fiind alt factor care potențează o competiție internațională.

Dar trebuie să inventariem și componentele de inovație, împletitura de profesionalism și atmosfera colocvială care leagă edițiile din 2010 încoace, cel puțin.

De ce există această bornă temporală?

Pentru că în 2009 concursul (organizat pe atunci de PNVV) nu a mai avut loc. Cu un an înainte fuseseră înregistrate puțin peste 150 de probe și nu era atinsă limita obligatorie impusă de OIV – de 40% probe din străinătate.

Așa că subsemnatul, proaspăt ieșit din business (exit total) și fără dorința de a se mai întoarce în „zona” comercială (deși afacerea construită de la zero are un nume foarte bun și astăzi) – reia munca având o mică echipă, restaurând IWCB-ul, numit ulterior VINARIUM.

Echipa a fost, de la început, familia. Echipa și marele sponsor.

Concursul a fost reproiectat, ca singurul din lume cu înscrierea probelor în mod gratuit. Asta a stârnit WOW-uri și a fixat atenția lumii vinului pentru România. Se presupunea că statul – prin instituții create fix pentru acest scop – va susține demersul până la echivalentul taxelor pentru probele de vin, sumă care, este bine de știut, reprezintă cam 1/3 din bugetul concursului. Restul se acoperă din parteneriate, voluntariat și munca neretribuită a echipei ani la rând.

Statul s-a retras din joc (nu știu exemple în care statul să se asocieze în mod legitim cu succesul, dar visez cu ochii deschiși la ziua în care – contrazis de fapte – îmi voi retrage vorbele). VINARIUM a rămas puternic și a fost mereu de peste 10 ori mai mare decât era la momentul preluării – în edițiile standard.

În acest moment este, cu siguranță, evenimentul care aduce în România, la un loc, cei mai mulți specialiști în vin, experți internaționali – români și străini. Este, în același timp, un marker profesional vizibil (fără să fie târg, expoziție sau eveniment de public, altfel spus) care a contribuit și contribuie enorm la maturizarea pieței. În folosul producătorilor, în folosul consumatorilor, în folosul întregii economii.

Bun. Suntem cu toții de acord asupra celor de mai sus. Atunci, permiteți-mi o întrebare și retorică, dar și neretorică: Avem un mare eveniment internațional care împlinește 20 de ani. Ce facem cu el?

VINARIUM. În semn de prețuire.

 

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

 
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2023
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Paharul cu... visuri
Miercuri, 20 Aprilie 2022 09:26

Ce (mai) pierdem...

Ce pierdem lăsând de treizeci de ani încoace la butoanele Administrației centrale oameni incompetenți, indivizi mărunți, slujbași fără viziune și fără voinţă de acțiune?

Există țări viticole puternice unde se câștigă bani pe toată filiera vinului: din amonte și afluenți (industrii și servicii furnizoare de materiale oenologice, tehnologie, sticlă, etichete, dopuri, plante, utilaje, vase, substanțe de protecție fitosanitară, îngrășăminte, irigații, software ș.a.m.d.) până în aval cu largi estuare și delte (comerț clasic și on-line, industria ospitalității – oenoturism, procesatori de plăți, curierat). Nimic nou sub soare. În general (cu excepția României), aceste țări își leagă de VIN (și produsele derivate) brandul de țară, integrează vinul în patrimoniul cultural, au în circulație legi importante (altele decât cele agricole sau de reglementare fiscală/comercială) care fac din vin un produs-vedetă. Repet, nimic de neînțeles până aici (nu şi pentru guvernanții de pe Dâmbovița care consideră subiectul prea complicat).

Specială este poziția unor țări care n-au avut o viticultură notabilă, care au debutat târziu în această activitate sau care nu erau recepționate ca forță vinicolă. Vorbim aici de Marea Britanie, Statele Unite și... Germania.

Ora exactă în vin se dă la Londra! Ratingurile, poziționările comerciale pe piața globală vin (!) dintr-o țară care, în afara unor (puține) vinuri spumante, nu propune nimic la raftul de vin. Cum e posibil?! Păi, cam e... Cele mai puternice școli de cunoaștere oeno (și nu mă refer la școala de viticultor sau de vinificator) se află aici. Jurnalismul de profil a fost încurajat (și susținut). Concursurile și târgurile internaționale – pe lângă cele de mai sus – dau „forța”, puterea de influență a Regatului Unit. De aici pleacă licențele pentru WSET (Wine & Spirit Education Trust), aici se „întronează” Masters of Wine, iar medalia de tip concurs (purtătoare a numelui unei mari publicații) este prezentă peste tot în lume ajutând la vânzarea vinului.

Statele Unite. Mike Veseth explică foarte bine în cartea „Războaiele Vinului” cum a redevenit America competitor de prim rang în piața vinului, abia după anii '60. S-a investit în școli/universități, au fost încurajați formatorii de opinie în domeniu prin găzduirea subiectului „oeno” în ziare, reviste (Wine Spectator are unul dintre cele mai mari tiraje print din lume), show-uri TV, producții cinematografice hollywoodiene.

Germania. Această țară s-a luptat cu stereotipiile „țara berii” și „dar fac nemții vin?”, ajungând arbitrul pieței mondiale. Care au fost jaloanele traseului către succes? Sprijinirea târgurilor de profil și a concursurilor. Astăzi, Prowein (Düsseldorf) este un fenomen al domeniului aducând bani și putere Germaniei. Marile concursuri precum Berliner Wine Trophy (frate cu VINARIUM în VINOFED) ajută marii comercianți, lanțurile de retail, dar și consumatorii să se ghideze într-o aglomerare din ce în ce mai mare a vinurilor ofertate. Este admirabilă (și folositoare) angajarea de susținere a unei inițiative private din partea autorităților locale, de land și de țară. Timp de 30 de ani m-am străduit să captez atenția autorităților de la noi pentru un efort consolidat în a ne înscrie și noi în cursă. N-am așteptat reacția/acțiunea statului și am continuat să construim, să inovăm, să ne perfecționăm. Am crezut, însă, că statul ni se va alătura, mai ales că aveam deja dovada viabilităţii proiectului nostru.

VINARIUM este posesorul unui palmares impresionant de performanțe: implementarea unui sistem electronic de jurizare bazat pe un soft de producție proprie, o realizare care, la data respectivă, mai avea doar un singur „omolog” pe plan mondial; primul concurs din lume desfășurat on-line și singurul care s-a ținut la data fixată în plină pandemie; realizarea unui sistem alternativ de evaluare prin monitorizarea de tip „neurofeedback”. Aceste premiere au nevoie de popularizare. Continuarea cercetării trebuie susținută. Obligația firmelor este de a face profit, ceea ce le îndepărtează de la o implicare pronunțată în finanțarea științei. Statul, însă, poate să o facă. Poate şi trebuie să susțină performanța în folosul tuturor. Da. Ați anticipat bine. Haideți să formulăm împreună întrebarea firească: DE CE NU O FACE? O bucățică de răspuns ar fi: ...pentru că nu îl forțăm! Provocările economice din următoarea perioadă s-ar putea să ne arate cât costă, de fapt, neimplicarea.

Notă lămuritoare: Evaluarea vinurilor prin tehnici neurofeedback este rezultatul cercetărilor din cadrul VINARIUM – Institutul Vinului (entitate independentă, ONG).
Un aparat de tip electroencefalograf înregistrează activitatea cerebrală în timpul degustării, evidențiind în două cadrane distincte „atenția” și „gradul de satisfacție” printr-un soft propriu. Ideea, studiul și implementarea în practică aparțin VINARIUM și constituie un avanpost al inovației și lucrului cu noile tehnologii la nivel mondial. Primele ipoteze au fost emise în 2018, împreună cu un alt succes de cercetare VINARIUM – Sunetul Vinului.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM-IWCB

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Paharul cu... visuri

Pe 17 februarie 2022 s-a desfășurat a șasea ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box, eveniment organizat de compania Azoc-Star - partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța. De punctat că, sistemul Bag-in-Box (BIB) oferă produselor alimentare o creștere a duratei de consum de până la câteva săptămâni de la deschidere.

bib2

La ediția din acest an au fost înscrise în concursul de vin ambalat la Bag-in-Box 165 de vinuri, dintre care albe 75, roze 41, roșii 49.

Juriul 1 a degustat toate cele 165 de vinuri, astfel stabilindu-se câștigătorii trofeelor „Cel mai bun vin Bag-in-Box 2022”. Primele vinuri primesc trofee cu aur. Juriul 1 a fost compus din oenologi, membri ADAR, profesori universitari, somelieri, bloggeri, vloggeri, jurnaliști și comercianți de vin. Juriul a avut patru comisii, cu următorii președinți: Comisia 1: Cătălin Păduraru; Comisia 2: Arina Antoce; Comisia 3: Marian Timofti; Comisia 4: Sergiu Nedelea. Cei patru președinți de comisii, împreună cu președintele concursului – Cătălin Costiniuc - au evaluat împreună toate vinurile câștigătoare pe fiecare comisie și astfel au decis câștigătorii trofeelor „Vinul președintelui”, care înseamnă medalii de aur pentru un vin alb, un vin roze și unul roșu.

După-amiaza s-a întrunit Juriul 2, format din comercianți, iubitori și pasionați de vin. Juriul 2 a degustat vinurile câștigătoare a distincției „Cel mai bun vin Bag-in-Box 2022”. Această evaluare a condus la câștigătorii trofeelor „Cel mai popular vin Bag-in-Box 2022” (un vin alb, un vin roze și un vin roșu). Aceste trofee sunt cu aur.

Președintele concursului, Cătălin Costiniuc va selecta minimum zece vinuri câștigătoare, care vor fi înscrise la Concours International Wine In Box (Franța, Toulouse, 29 martie 2022). Totodată, va selecta peste 20 vinuri câștigătoare, pe care le va înscrie la VINARIUM – IWCB (București, 26-29 mai 2022), iar „Vinurile președintelui” vor fi calificate la Concours International Wine In Box (Franța, Toulouse, 29 martie 2022) și la VINARIUM – IWCB (București, 26-29 mai 2022), dacă vor întruni condițiile organizatorilor. Cătălin Păduraru, CEO VINARIUM – IWCB, va selecta trei vinuri, despre care va face o recenzie în Ziarul Financiar, la rubrica «Ce vinuri bem în acest week-end».

Concursul a avut loc în Bucureşti, la restaurantul La Mama – Muzeul Național al Țăranului Român.

albe

roze

rosii

Vinurile medaliate primesc distincții autoadezive care se pot aplica pe exteriorul cutiilor, pentru evidențierea lor. „Această metodă validează vinurile declarate câștigătoare în cadrul concursului și ajută comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară ambalat în Bag-in-Box. Obiectivul principal al concursului este acela de a sprijini consumatorii de vin ambalat la Bag-in-Box atunci când doresc să aleagă un vin certificat în mod obiectiv de specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți, din România, precum și de promovare pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în Bag-in-Box”, precizează Cătălin Costiniuc.

Potrivit reprezentantului Smurfit Kappa Bag-in-Box, creșterea consumului de vin ambalat la Bag-in-Box este constantă și semnificativă, în special în ultimii doi ani, când restaurantele nu au funcționat la capacitatea maximă. „De când organizăm acest concurs, din 2017, apreciem îmbunătățirea continuă a calității vinului astfel ambalat”, arată Cătălin Costiniuc, președintele concursului.

Concursul Național Vin Bag-in-Box beneficiază de sprijinul companiei franceze Smurfit Kappa Bag-in-Box, a filialei italiene Smurfit Kappa Bag-in-Box Vitop și este organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume – Concours International Wine In Box din Franța.

Divizia Smurfit Kappa Bag-in-Box deține nouă fabrici în toată lumea, este liderul european pentru soluții Bag-in-Box, iar robinetul său Vitop este numărul unu mondial pentru pungile Bag-in-Box. Ambalajul Bag-in-Box este ideal nu doar pentru vin, ci pentru toate produsele lichide sau semi-lichide, existând capacități de la 1,5 litri până la 1.000 litri.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Pe 17 februarie 2022 are loc a șasea ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box, eveniment organizat de compania Azoc-Star - partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța. De punctat că, sistemul Bag-in-Box oferă produselor alimentare o creștere a duratei de consum de până la câteva săptămâni de la deschidere.

bib

Potrivit reprezentantului Smurfit Kappa Bag-in-Box, Cătălin Costiniuc, la ediția din 2022 a concursului de vin ambalat la Bag-in-Box sunt așteptate peste 150 de probe. „Creșterea consumului de vin ambalat la Bag-in-Box este constantă și semnificativă, în special în ultimii doi ani, când restaurantele nu au funcționat la capacitatea maximă. De când organizăm acest concurs, din 2017, apreciem îmbunătățirea continuă a calității vinului astfel ambalat”, precizează Cătălin Costiniuc, președintele concursului.

Vinurile care vor fi medaliate vor primi distincții autoadezive ce se pot aplica pe exteriorul cutiilor, pentru evidențierea lor. „Această metodă validează vinurile declarate câștigătoare în cadrul concursului și ajută comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară ambalat în Bag-in-Box. Obiectivul principal al concursului este acela de a sprijini consumatorii de vin ambalat la Bag-in-Box atunci când doresc să aleagă un vin certificat în mod obiectiv de specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți, din România, precum și de promovare pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în Bag-in-Box”, arată Cătălin Costiniuc.

Concursul Național Vin Bag-in-Box beneficiază de sprijinul companiei franceze Smurfit Kappa Bag-in-Box, a filialei italiene Smurfit Kappa Bag-in-Box Vitop și este organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume – Concours International Wine In Box din Franța.

În urma evaluărilor la Concursul Național Vin Bag-in-Box, organizatorul va oferi minimum 33 de diplome (distincții), în funcţie de cel mai mare punctaj atribuit de juriu. Dintre acestea, va selecta minimum zece vinuri și le va înscrie la „Concours International Wine In Box”, Toulouse, Franța, care va avea loc pe 29 martie 2022.

De asemenea, tot ca o recompensă pentru obținerea unui punctaj mare la concurs, organizatorul va înscrie vinuri care au primit distincții la „International Wine Contest Bucharest - VINARIUM”, care va avea loc în perioada 26-29 mai 2022.

Pentru cramele din România, participarea la competiții internaționale este o modalitate de creștere a vizibilității la nivel mondial. „Suntem mândri de faptul că în anii precedenți, atât în 2017, 2018, 2019, 2020 cât și în 2021, au fost producători români declarați câștigători la concursul internațional din Franța”, punctează Cătălin Costiniuc.

costiniuc

În cadrul Concursului Național Vin Bag-in-Box 2022 vor fi două jurii.

Juriul 1, format din oenologi, membri ADAR, certificați WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători și comercianți de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box” și Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box – Medalia de Aur”.

Juriul 2, constituit din consumatori și pasionați de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai popular vin ambalat în Bag-in-Box”.

La această a șasea ediție, președintele concursului va desemna câștigatorii distincției „Vinul Președintelui”.

Concursul are loc în Bucureşti, la restaurantul La Mama – Muzeul Național al Țăranului Român.
Divizia Smurfit Kappa Bag-in-Box deține nouă fabrici în toată lumea, este liderul european pentru soluții Bag-in-Box, iar robinetul său Vitop este numărul unu mondial pentru pungile Bag-in-Box. Ambalajul Bag-in-Box este ideal nu doar pentru vin, ci pentru toate produsele lichide sau semi-lichide, existând capacități de la 1,5 litri până la 1.000 litri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

De ce „X”? Simplu, la momentul scrierii acestor rânduri încă nu cunosc numele noului ministru... aș putea continua și cu o butadă. Anume că miniștrii au fost cam toți X. Cu puține excepții (și doar secvențial), numele lor a contat pentru vinul românesc. Ar fi însă o adresare oarecum glumeață, iar eu, unul, m-am săturat de „glumele” ultimelor trei decenii. Așa că...

Domnule Ministru X,

Este posibil ca, fiind proaspăt numit în post, să mai aveți curiozitatea de a citi gânduri ale românilor exprimate prin intermediul presei. Pentru că, după cum am observat timp de un sfert de veac, după „instalare” (la cel mult două luni după), un fenomen neelucidat (vreo bacterie fără schemă de anihilare sau vreun virus fără vaccin – microorganisme care sălășluiesc în pereții ministerului) face ministrul „imun” la glasul societății. Mai mult, i se declanșează misterioase activități neurocerebrale într-un sens pe care ministrul îl va numi „înțelegere” (deseori însoțit de atributul „superioară”). În acest punct, ministrul constată că noi, cei care producem, cei care aducem plusvaloare societății, nu înțelegem nimic, în timp ce dumnealui cunoaște și înțelege totul.

Această situație, o veritabilă amintire din viitor sau proiecţie din trecut, verificată timp de aproape 30 de ani, mă obligă la a vă scrie acum. Nu știu ce planuri aveți în marea agricultură. Sper să aveți succes și să creați cadrul pentru saltul la cât mai multe produse prelucrate, cu origine definită. Intersectez cu atenția Dvs. afirmația că vinul românesc este deja în acești parametri – valoare adăugată mare și identitate conturată clar.

Cu toate acestea, ministerul nu are o structură care să se ocupe de problemele reale de strategie, imagine, piață și consum. Ca atare, aceste probleme nu pot fi identificate, inventariate, înțelese și rezolvate de către minister (sau, măcar, cu ajutorul ministerului). Poziția reflex-defensivă „mi s-a comunicat” că directorul / biroul / departamentul / oficiul Y se ocupă” nu (vă) folosește la nimic. Vi se va șopti că există resursa administrativă și umană care să rezolve aceste lucruri. Nu vă pot cere să nu vă credeți subalternii. Sugerez doar să îi chestionați câte proiecte cu rezultate măsurate (accentuez importanța măsurării îndeplinirii obiectivelor) au fost duse la bun sfârșit. Şi care este beneficiul receptat în industrie. Care sunt părerile specialiştilor? Care este saltul în piaţă (internă/externă)? Într-un tabel cu două coloane facem o comparație cu ceea ce se întâmplă în organizațiile non-profit și private, respectiv în structurile administraţiei. Dacă ne dorim cu adevărat să desfacem nodul gordian, mai punem şi bugetele folosite de ambele categorii. Mai clar spus, încercăm să credem că veți vedea imaginea de ansamblu recurgând la un raport obiectiv.

Nu mă plasez în gruparea celor care fac procese de intenţie. Nu sunt într-o competiţie cu politicienii sau cu cei din administraţie.

Formulez însă cât se poate de clar: vinul românesc are nevoie de sprijin pentru a deveni produsul care să contribuie la bunăstarea materială şi culturală a întregii naţiuni, aşa cum se întâmplă în toate cele cinci ţări aflate înaintea noastră în topul european.

Dacă vi se spune că „s-a făcut şi s-a dres” – poate fi adevărat doar pentru componenta agricolă şi/sau tehnologică.

Pentru brandingul naţional vini-viticol, pentru poziţia în preferinţele consumatorului, pentru cultura vinului, cu excepţia unor gafe internaţionale, nu s-a făcut nimic.

Ca atare, cine vă va spune că „e bine” n-o va face din neştiinţă, ci din rea-credință.

Aceste rânduri vă sunt adresate spre... „ştiinţă”.

P.S.: dacă vă manifestaţi interesul, vă pot pune la dispoziţie activitatea Institutului Vinului. Nu vă fac o culpă pentru că nu ştiaţi de existenţa lui. E o situaţie reparabilă.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - WINE AMBASSADOR, CEO VINARIUM-IWCB

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Paharul cu... visuri

În țara noastră, peste 10.000 de hectare cu viță-de-vie sunt acoperite de Agricover. „Ne-am propus să dublăm suprafața, anul acesta”, a spus directorul general Ghiță Pinca, în deschiderea Conferinței Viticulturii Românești – VITICON 2020, eveniment ajuns la a doua ediție. Organizată de Agricover, în 24 februarie, la Poiana Brașov, Conferința VITICON 2020 a reunit în jur de 200 de vitivinicultori, alături de specialiști și reprezentanți ai celor mai mari companii producătoare de tehnologii și soluții integrate pentru protecția plantelor.

De reținut că departamentul de vânzări specializat în viticultură, creat în cadrul Agricover, are un an de activitate, iar compania, cotată ca unul dintre principalii jucători din agribusiness-ul românesc, anul acesta, împlinește 20 de ani.

S-a discutat despre reforma Politicii Agricole Comune (PAC) în sectorul viticol, tendințele pieței la nivel național și european, dinamica pieței de vin în România, cele mai inovatoare tehnologii pentru creșterea productivității și, nu în ultimul rând, au fost prezentate soluțiile specializate de finanțare și de creștere a producției pentru un sector vitivinicol competitiv. De asemenea, au fost prezente și au vorbit despre soluțiile eficiente de scădere a costurilor de producție la hectar și despre cele mai noi și performanțe tratamente pentru cultura de viță-de-vie companiile: Adama, Bayer, Corteva Agriscience, Intermag, Summit Agro.

Conferința a fost moderată de un expert în piața vinului - Cătălin Păduraru, președinte VINARIUM International Wine Contest Bucharest, cunoscutul Wine Ambassador fiind și sufletul acestui concurs influent și cuprinzător din sud-estul Europei. „Sunt încântat să constat că această conferință e pe cale să devină o tradiție și deja, la această a doua ediție, a căpătat forța necesară pentru a reuni într-un număr atât de mare viticultori, producători de vin, reprezentanți ai cramelor, oenologi și experți din lumea vinului. Reușim astfel să ne apropiem de un obiectiv comun, acela de a construi împreună un brand viticol pentru România. Chiar dacă mai sunt mulți pași de făcut, consider că primul a fost parcurs cu succes. Am convingerea că ne vom aduna și mai mulți, iar autoritățile vor înțelege și vor sprijini concretizarea demersurilor noastre pentru a putea afirma cu mândrie că pe acest teritoriu se produce vin – din Vitis Vinifera – încă de acum 7 000 de ani”, a punctat Cătălin Păduraru.

Vinul câștigă teren în fața berii și a băuturilor alcoolice

În ce privește atitudinea consumatorilor din sectorul de vin, conform celor mai recente date prezentate de către Nielsen România, doar 25% dintre români sunt siguri că un vin scump își merită prețul. 32% dintre consumatori aleg un vin mai scump doar atunci când se întâlnesc cu colegii de muncă, iar 30% - atunci când sărbătoresc un eveniment important, aniversare sau promovare.

În preferințele de consum, vinul câștigă teren în fața berii și a băturilor alcoolice tradiționale cu 13% în 2019, față de 12% în 2018 și 2017.

În 2019, vinul alb a fost prima alegere a consumatorilor, iar vinul roșu a pierdut volume importante în favoarea vinului roze.

În continuare, vinul demidulce este favoritul consumatorilor la nivelul total al pieței, inclusiv mass-market, însă s-a conturat o creștere semnificativă și pentru vinul sec.

În ce privește ambalajul, piața este dominată de cel din sticlă, iar cantitatea preferată în România este de 0,75 litri, conform datelor de retail audit Nielsen.

Excursie pe drumul vinului, în Franța

La finalul Conferinței VITICON 2020, a avut loc o degustare de vinuri ad-hoc, fiecare participant votând vinul care i-a plăcut. Câștigătoare a ieșit Crama Ur, din satul Sântimreu, comuna Sălard, județul Bihor, ale cărei vinuri sunt cunoscute sub numele de „Vin de Sântimreu Crama Ur”. Cei doi reprezentanți ai cramei, Ur Sigismund și Ur Zsigmond, tată și fiu, urmează să aibă parte de o experiență unică oferită de către Agricover, o excursie pe drumul vinului, în Franța.

Podgoria Sântimreu a familiei Ur are 37 de hectare cu viță-de-vie, din care 26,65 de hectare este plantație nouă, din anul 2012. „Și străbunicul meu se ocupa de viticultură, aici la Sântimreu, o așezare cu vinuri cunoscute, cu un sol deosebit, cea mai renumită zonă viticolă din județul Bihor. În 1998 am început să lucrăm via, să producem și să comercializăm vin. Pasiunea familiei a devenit afacerea și activitatea principală”, ne-a spus Ur Sigismund.

Despre Agricover:

Cu un model de business integrat, Agricover oferă soluții specializate pentru dezvoltarea afacerilor fermierilor din România. Agricover S.A. este subsidiară a Agricover Holding, cu o activitate de peste 20 ani în acest domeniu.

Pe larg, în Revista Fermierului, ediția print.

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

În 12 februarie 2020 are loc cea de-a patra ediție a Concursului Național Vin Bag-In-Box. Termenul-limită de înscriere a probelor în concurs este 31 ianuarie 2020, iar data primirii probelor este 7 februarie 2020. Locul de desfășurare este în centrul Capitalei, la Muzeul Țăranului Român, restaurant La Mama – Clubul Țăranului.

Concursul dedicat vinurilor ambalate la bag-in-box este organizat de compania Azoc-Star, partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, cu sediul central în Franța.

Organizatorii se așteaptă să aibă la această a patra ediție 120 de probe înscrise în concurs. „Remarcăm o creștere semnificativă a consumului de vin ambalat la bag-in-box, precum și îmbunătățirea constantă a calității vinului astfel ambalat. Vinurile la bag-in-box care vor fi medaliate vor primi însemne aplicabile pe exteriorul cutiilor. Aceasta este o metodă de validare a calității, care va fi benefică atât consumatorilor, cât și comercianților. Obiectivul concursului este acela de a sprijini consumatorii de vin ambalat la bag-in-box atunci când doresc să aleagă un vin certificat în mod obiectiv de specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți, din România, precum și de promovare pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în bag-in-box”, a precizat Cătălin Costiniuc, reprezentantul Smurfit Kappa Bag-in-Box.

Concursul Național Vin Bag-in-Box este organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume, Concours International Wine In Box, din Franța.

În urma evaluărilor, organizatorul Concursului Național Vin Bag-in-Box va oferi 33 de diplome (distincții). Dintre acestea, va selecta zece vinuri și le va înscrie la „Concours International Wine In Box” (Toulouse, Franța), care va avea loc anul acesta, în 20 martie. „De asemenea, tot ca o recompensă pentru obținerea unui punctaj mare la concurs, vom selecta zece vinuri dintre cele care au primit distincție și le vom înscrie la Concursul Internațional de Vinuri de la București, IWCB – VINARIUM, care se va desfășura în perioada 28 - 31 mai 2020”, a mai spus Cătălin Costiniuc.

În opinia reprezentantului Smurfit Kappa Bag-in-Box, pentru cramele din România participarea la competiții internaționale de acest gen este o modalitate de creștere a vizibilității la nivel mondial. „Suntem mândri de faptul că, în anii precedenți, atât în 2017, 2018, cât și în 2019, au fost producători români câștigători la concursul internațional din Franța”, a punctat Cătălin Costiniuc.

Vinurile ambalate la bag-in-box vor fi evaluate de două jurii. Unul este format din oenologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), persoane care au certificarea WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători și comercianți de vin. Acest juriu va desemna „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box” și „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box – Medalia de Aur”. Al doilea juriu va desemna „ Cel mai popular vin ambalat în Bag-in-Box” și este constituit din consumatori și pasionați de vin.

Vinurile medaliate în 2019

La ediția a treia a Concursului Național Vin Bag-in-Box, desfășurată în februarie 2019, au fost înscrise 122 de vinuri, din care 54 albe, 25 roze și 43 roșii. S-au acordat 30 de medalii pentru „Cel mai bun vin bag-in-box”.

1. Crama Oprişor, Sauvignon Blanc, alb

2. Vincon, Fetească regală, alb

3. Alcovin, Muscat Ottonel, alb

4. Cramele Recaş, Fetească Regală, alb

5. Viile Budureasca, Fume, alb

6. Tata și Fiul, Chardonnay demisec, alb

7. Cotnari, Vin alb demidulce

8. Vinex Murfatlar, Elixir, Chardonnay & Pinot Gris, alb

9. Crama Oprișor, Blanc de Roumanie, alb

10. Crama Hamangia, Sauvignon Blanc, alb

11. Crama Oprișor, Rose de Roumanie, roze

12. Vinex Murfatlar, Elixir, Fetească neagră roze

13. Crama Delta Dunării, La Săpata, Băbească Neagră, roze

14. Domeniile Averești, Busuioacă de Bohotin+Merlot+Cabernet      sauvignon, roze

15. Crama Viișoara, demisec, roze

16. Vincon, vin roze

17. Tata și fiul, Fetească neagră & Cabernet Sauvignon, roze

18. Crama Hermeziu, Cabernet Sauvignon, roze

19. Casa Panciu, Cabernet Sauvignon, roze

20. Crama Viișoara, Cabernet Sauvignon, roze

21. Crama Gîrboiu, Fetească neagră sec, roșu

22. Crama Oprișor, Merlot, roșu

23. Viile Budureasca, Cabernet Sauvignon, roșu

24. Tata și fiul, Băbească neagră & Fetească neagră, roșu

25. Cramele Recaș, Merlot, roșu

26. Crama Gîrboiu, Merlot, roșu

27. Cramele Recaș, Cabernet Sauvignon, roșu

28. Jidvei, Drăgălașe păhărele, roșu

29. Cramele Halewood, roșu

30. Viti-Pomicola Sâmburești, Cabernet Sauvignon, roșu

În 22 martie 2019, a avut loc, la Toulouse - Franța, Concours International Wine in Box, unde au fost înscrise 329 de vinuri din Africa de Sud, Germania, Argentina, Australia, Bulgaria, Chile, Spania, Franța, Italia, Noua Zeelandă, Portugalia, România, SUA. 

Organizatorul concursului din țara noastră, Azoc-Star a promovat în cadrul concursului internațional zece vinuri dintre cele câștigătoare la Concurs Național Vin Bag–in–Box: 5 albe, 3 roze și 2 roșii.

În urma degustării, juriul a hotărât acordarea unui număr de 96 de medalii pentru „Best Wine in Box”, printre care se numără și două vinuri românești: Dealurile Moldovei Fetească Regală (Vincon Vrancea) și Sarica Niculițel Muscat Ottonel Dry (Alcovin, Vinuri de Măcin).

Publicat în Eveniment

În perioada 23-26 mai 2019, se desfășoară la București a XVI-a ediție a International Wine Contest Bucharest – VINARIUM, sub patronajul OIV (Organizația Internațională a Viei și Vinului) și VINOFED (Federația Marilor Concursuri Internaționale de Vin). IWCB VINARIUM este găzduit de Muzeul Recordurilor Românești (Museum of Romanian Records), un spațiu unic din România în care se află și cea mai mare colecție de tirbușoane din lume, cu peste 30.000 de piese. Recordul mondial a fost înregistrat de Guinness Book în anul 2015, când erau „doar” 23.965 de piese.

La IWCB VINARIUM 2019 sunt înscrise aproximativ o mie de vinuri care vor fi jurizate de judecători din 15 țări.

Corpul internațional de jurați este format din specialiști cu experiență, având grade înalte de calificare – WSET, degustători autorizați ADAR, Master of Wine, doctori în enologie. Cei mai mulți jurați sunt și comunicatori puternici, ne-a precizat Daniela Păduraru, director executiv IWCB VINARIUM. „În topul primilor 20 de influenceri/comunicatori ai Lumii Vinului se află și Luiz Alberto, prezent la București în postura de evaluator IWCB VINARIUM. Fondatorul comunităţii Winelover (peste 25.000 de membri în toată lumea) se va întâlni cu membrii simpatizanți din România într-un eveniment comun #Winelover – IWCB VINARIUM, la Gastrolab-Wine & Food Experience, Piața Victoriei. Dr. Jean-Pierre Peynaud, autorul studiului, și-a manifestat dorința de a fi parte a juriului IWCB VINARIUM. Suntem onorați de prezența cercetătorului, fiul celebrului Émile Peynaud, personalitate marcantă a cercetării vitivinicole, autorul cărții”, a adăugat Daniela Păduraru.

În zilele de 25 și 26 mai, la București, are loc și un festival de vin, RO-Wine, the International Wine Festival of Romania, astfel că, sâmbătă 25 mai, juraţii IWCB VINARIUM vor vizita – in corpore – festivalul unde se vor întâlni cu producătorii și importatorii de vin. „Vizita este folositoare pentru fiecare judecător, dar și pentru expozanți, care își vor putea verifica „în direct” vinurile de top, puterea mesajelor lor”, a completat dr. Cătălin Păduraru, CEO IWCB VINARIUM.

O ediție cu noutăți

VINOFED a hotărât la Adunarea Generală de la Berlin, din februarie 2019, să ofere premii speciale la IWCB VINARIUM, concursul de la București fiind membru al Federației din 2017. „Vinurile liniștite albe, rosé și roșii care obțin punctajele cele mai mari vor primi premiile VINOFED, iar IWCB este printre primele concursuri din lume care pune în aplicare decizia Federației Marilor Concursuri Internaționale de Vin, pentru sporirea vizibilității globale, în beneficiul vinurilor premiate. Totodată, FIJEV (Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Vin) va acorda, pentru prima dată în România, un premiu pentru selecționerul de vinuri cu cele mai multe medalii obţinute în concurs”, a precizat Cătălin Păduraru.

Cercetări IWCB VINARIUM. Amprentă audio a vinului

La IWCB VINARIUM s-a etalat, pentru prima dată, necesitatea de a corecta istoria oficială a viţei-de-vie de pe teritoriul actual al României. „Direcția și fluxul limbilor proto-indo-europene, migrația preistorică, Cultura Cucuteni, proximitatea (inclusiv terestră) faţă de Georgia şi Armenia (unanim acceptate în mediul academic şi profesional ca epicentrul „vitis vinifera”), materialul paleobotanic, descoperit în Moldova şi datat cu C14 ca având 4.500 ani B.C., sunt elemente care, odată însumate, conturează concluzia că viţa-de-vie s-a plantat aici încă din primul palier istoric cunoscut pentru viticultură”, a punctat dr. Cătălin Păduraru.

Ediția a XVI-a a IWCB VINARIUM este marcată şi de comunicarea, în premieră absolută, a procedeului de obţinere a amprentei audio a vinului. „Practic, pentru prima dată în istorie, am reușit crearea unei proceduri standardizate, definitorie pentru fiecare vin, prin care această nobilă materie să poată fi „auzită”. Umanitatea câştigă, în sfârşit, posibilitatea de a putea evalua vinul cu toate cele cinci simţuri: văz, miros, gust, tactil şi auz. Odată cu implicarea sunetului/auzului, vinul poate candida la statutul de „obiect de artă”, refuzat până acum de esteţi tocmai din cauza acestui element lipsă. De asemenea, sunetul poate fi augmentat, inclus în etichetă, spre a putea fi ascultat de către consumatori”, a specificat sufletul IWCB VINARIUM, dr. Cătălin Păduraru. 

Prin cooptarea în bordul tehnic al concursului a expertului în calcul statistic – dr. Dan Gherguţ, IWCB VINARIUM prefigurează apariţia unor metode noi de evaluare, unitare şi complete, folosindu-se de diferiţi coeficienţi de corecţie statistică şi calcule matematice. Studiul se va desfăşura pe o perioadă mai lungă, iar IWCB VINARIUM va înainta rezultatele şi propunerile OIV şi VINOFED pentru eventuala adoptare a noilor metode de lucru. „Experiența și datele acumulate în nouă ediţii de către echipa IWCB VINARIUM stau la baza acestui demers științific”, a conchis directorul executiv Daniela Păduraru.

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

Andermatt Slides

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista