Pesta rumegătoarelor mici (PRM) este o boală infectocontagioasă a oilor și caprelor, cu caracter endemico-epidemic, cu evoluție supraacută și acută, caracterizată clinic prin febră, tulburări digestive și respiratorii, iar morfopatologic, prin necroze, eroziuni și ulcere la nivelul mucoasei digestive și al căilor respiratorii. Boala este produsă de un virus din familia Paramyxovi ridae, genul Morbilivirus, înrudit cu virusul pestei bovine.

Din cauza pagubelor economice însemnate pe care le produce, Pesta rumegătoarelor mici este o amenințare la adresa sănătății globale, prin apariția unor focare de infecție în diferite stări ale bolii. PRM este o boală infecțioasă contagioasă care afectează caprinele și ovinele, caracterizându-se prin: febră, eroziuni ale mucoasei bucale, jetaj, tuse, diaree profundă, iar lezional, prin stomatită ulcerativă și necrotică, dar și prin pneumonie și enterită. 

Originea bolii

Pentru prima dată, această boală a fost descrisă în Africa – Coasta de Fildeș, mai exact, fiind considerată inițial ca o entitate morbidă, diferită de infecția virusului pestei bovine.

În ultimele decenii, boala s-a răspândit în mai multe țări din Africa și Asia, precum și în unele țări din Europa – Grecia și Turcia –, iar, recent, în unele ferme de la granițele României.

Acest lucru demonstrează că, astăzi, când vorbim despre boli infecțioase cu potențial epidemic, trebuie să o facem și din perspectiva globală a lucrurilor, deoarece distanțele și granițele politice sunt obstacole relative în calea răspândirii acestor agenți patogeni.

Cauze și patologie

Sursele principale de infecție sunt reprezentate de animalele aflate în stare de incubație sau cele care sunt deja bolnave și elimină cantități mari de virus prin secrețiile cojunctivale, nazo-faringiene și salivă, dar și prin aerosolii formați prin tuse sau strănut. 

Boala se transmite prin contact direct cu animalele bolnave, iar virusul se răspândește rapid în organism prin căile respiratorii, localizându-se în amigdale, în limfonodurile mandibulare și faringiene, iar după replicare se concentrează în măduva osoasă, splină și mucoasa căilor respiratorii și digestive.

Boala nu este transmisibilă la om, fiind un lucru îmbucurător, însă poate produce pagube majore pentru fermieri, deoarece mortalitatea la oi și capre poate depăși 70%.

Din punct de vedere clinic, boala se caracterizează printr-o evoluție de la forma supraacută la cea subacută cu manifestări de febră de peste 40 de grade Celsius și tulburări generale, digestive și respiratorii, apărând forme de dispnee și tuse. Morfopatologic, apar hemoragii, leziuni ulcerative, eroziuni sau necroze pe mucoasele digestive și respiratorii. 

Diagnostic, profilaxie și combatere

Diagnosticul se bazează pe date epidemiologice, clinice și anatomopatologice și se confirmă doar prin examen de laborator. 

Profilaxia sau prevenirea bolii constă în măsuri generale vizând îmbunătățirea condițiilor de întreținere și alimentație, dezinsecția periodică a adăposturilor și acțiuni de dezinfecție și deparazitare.

Pentru dezinsecție se recomandă soluția concentrată insecticidă Romparasect, iar pentru dezinfecție, Pursept tablete, un produs foarte eficient pe bază de dicloroizocianurat de sodiu. În plus, deparazitările la oi și capre se pot face cu Rombendazol 2,5%, suspensie cu un spectru foarte larg, deoarece combate atât nematodele, cât și trematodele și cestodele.

În ceea ce privește combaterea bolii, nu există un tratament specific pentru această infecție. Pentru limitarea răspândirii bolii și pentru păstrarea integrității teritoriului în cazul apariției acesteia, se aplică măsura radicală de sacrificare a tuturor animalelor.

Pesta rumegătoarelor mici este notificabilă și supusă măsurilor de carantină cu respectarea măsurilor de biosecuritate dispuse de autorități.

Articol de: Dr. VIORICA CHIURCIU, DVM, PhD, director general & președinte CA Romvac Company SA

Problemele care apar la depozitarea produselor agricole duc inevitabil la deprecierea acestora, de aceea obiectivul principal în perioada de stocare este menţinerea valorii cantitative şi calitative iniţiale, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) printr-un comunicat de presă remis la redacție la începutul lunii septembrie a.c.

Pregătirea spaţiilor de depozitare presupune efectuarea curăţeniei, a dezinsecţiei şi a deratizarii acestora astfel că, spun specialiștii, pe lângă măturarea şi spălarea spaţiilor, o operaţiune foarte importantă este curăţarea crăpăturilor din pardoseală şi pereţi, „pentru că acestea sunt locuri de refugiu şi dezvoltare pentru numeroase insecte”. Și aici vorbim de dăunători de depozit cel mai frecvent întâlniți, cum sunt: gărgăriţa grâului (Sitophilus granarius), gărgăriţa orezului (Sitophilus oryzae), gândacul din Surinam (Oryzaephilus surinamensis), gândacul mauritan (Tenebrioides mauritanicus), precum şi molia cerealelor (Sitrotoga cerealella), molia grâului (Nemapogon granellus) sau molia fructelor uscate (Plodia interpunctella).

În vederea combaterii acestora, angajații Autorităţii Naţionale Fitosanitare recomandă dezinsecţia spaţiilor de depozitare a cerealelor cu respectarea următoarelor etape: golirea spaţiilor, igienizarea şi văruirea acestora, precum și dezinsectia spaţiilor, după etanşeizarea lor prin stropire, folosind unul dintre următoarele insecticide cu acţiune îndelungată: Actellic 50 EC-1% (50 – 100 ml sol./mp); K’obiol 25 EC – 50 ml/ 5 l apa pentru 100 mp spatiu depozitare; K’obiol 25 EC –100ml/99 l apa pentru 100 t cereale, respectiv Reldan 22 EC – 22 ml/t ( în 0,75-1,5 l apa/t).

„Pentru suprafeţele netede din metal sau lemn se recomandă aplicarea a 50-100 ml soluţie preparată/mp., iar pentru suprafeţele poroase din beton sau zid văruit, precum şi pentru dezinsecţia podurilor şi a spaţiilor aflate în apropierea magaziilor, se va aplica 100-200 ml soluţie preparată/mp. După stropirea spaţiilor, acestea se închid ermetic timp de 3-4 zile, ulterior fiind deschise pentru aerisire. Pentru tratamente în spaţiile de depozitare se pot folosi şi alte produse de protecţia plantelor omologate”, menționează inspectorii în comunicatul de presă.

Combaterea rozătoarelor este și ea o măsură importantă deoarece, pe lângă pagubele cantitative, acestea sunt vectori pentru numeroşi dăunători de depozit. Deratizarea se poate face atât prin utilizarea de momeli şi capcane, cât şi prin folosirea aparatelor cu ultrasunete şi închiderea galeriilor.

„Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale apreciază că depozitarea corespunzătoare a produselor agricole este un factor deosebit de important pentru păstrarea calităţii şi cantităţii acestora pentru o perioadă îndelungată”, au conchis reprezentanții MADR.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale monitorizează cu mare interes desfăşurarea în condiţii optime a tuturor activităţilor din agricultură. În acest sens, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, efectuează acţiuni de informare pentru optimizarea păstrării recoltelor agricole în cele mai bune condiţii.