Comisia Europeană a adoptat marți, 2 mai 2023, măsuri preventive excepționale și temporare privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina, în temeiul clauzei de salvgardare din Regulamentul privind măsurile comerciale autonome.

Măsurile vizează doar patru produse agricole originare din Ucraina, și anume grâul, porumbul, rapița și semințele de floarea-soarelui, și urmăresc reducerea blocajelor logistice legate de aceste produse în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Măsurile intră în vigoare la data de 2 mai și se vor aplica până la 5 iunie 2023.

În această perioadă, grâul, porumbul, rapița și semințele de floarea-soarelui originare din Ucraina pot fi puse în continuare în liberă circulație în toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția celor cinci state membre aflate în prima linie, și anume Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Produsele respective pot continua să circule în aceste cinci state membre ori să le tranziteze în cadrul unui regim de tranzit vamal comun sau pot fi expediate în continuare către o țară sau un teritoriu din afara UE.

În paralel, Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia s-au angajat să anuleze măsurile unilaterale privind grâul, porumbul, rapița, semințele de floarea-soarelui și orice alte produse provenite din Ucraina.

Măsurile fac parte din pachetul general de sprijin propus de CE și vor fi completate cu un sprijin financiar pentru fermierii din cele cinci state membre afectate și cu măsuri suplimentare de facilitare a tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina prin culoarele de solidaritate către alte state membre și țări terțe, transmite Comisia Europeană.

Comisia este pregătită să reinstituie măsuri preventive după expirarea actualului Regulament privind măsurile comerciale autonome la 5 iunie 2023, atâta timp cât se va menține situația excepțională.

Comisia Europeană este pregătită să lanseze, la intrarea în vigoare a prezentului regulament, o evaluare a situației pieței Uniunii pentru alte produse sensibile, în conformitate cu procedura accelerată de salvgardare prevăzută în propunerea CE referitoare la noul regulament privind măsurile comerciale autonome.

„De la începutul războiului de agresiune neprovocat și nejustificat inițiat de Rusia, UE a luat măsuri ferme și consecvente pentru a sprijini capacitatea Ucrainei de a exporta, inclusiv cereale, care sunt esențiale pentru a contribui la hrănirea populației mondiale și pentru a menține prețurile alimentelor la un nivel scăzut. Măsurile de astăzi fac parte dintr-un pachet care susține angajamentul nostru ferm față de Ucraina, abordând în același timp preocupările logistice și comerciale din statele membre ale UE învecinate. Sunt mulțumit să constat că, prin acest pachet, continuăm să adoptăm mai degrabă o abordare unificată la nivelul UE, decât măsuri unilaterale care pun în pericol funcționarea normală a pieței noastre unice”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar european pentru Comerț.

Reamintim că, UE a liberalizat temporar toate importurile sale din Ucraina și și-a suspendat măsurile de apărare comercială împotriva întreprinderilor ucrainene până la 5 iunie 2023. Datorită acestor măsuri, UE sprijină în mod semnificativ economia afectată de război a Ucrainei. De asemenea, UE a pus în aplicare culoare de solidaritate pentru a se asigura că cerealele ucrainene pot ajunge în țările care au cea mai mare nevoie de ele, deoarece războiul de agresiune al Rusiei a limitat drastic accesul Ucrainei la porturile sale de la Marea Neagră. Culoarele de solidaritate UE-Ucraina au devenit un element vital pentru economia Ucrainei și asigură o nouă conectivitate cu Uniunea, contribuind totodată la prevenirea unei crize alimentare mondiale.

Intensificarea traficului la frontierele dintre Ucraina și UE a avut un impact asupra costurilor logistice și a creat blocaje, ceea ce a dus la saturarea capacităților de stocare și a lanțurilor logistice. Aceste circumstanțe excepționale afectează viabilitatea economică a producătorilor locali din statele membre afectate. Comisia a apreciat că situația justifică o acțiune imediată în temeiul articolului 4 alineatul (9) din Regulamentul privind măsurile comerciale autonome.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Treisprezece parteneri ai Mesei rotunde pentru lanțul agroalimentar în domeniul protecției plantelor reacționează într-o scrisoare comună la obiectivele de protecție a plantelor din Strategia „De la fermă la consumator”. Semnatarii solicită Comisiei Europene să aibă în vedere un calendar realist, înainte de a lua orice decizie legislativă sau de a efectua modificări în viitorul apropiat.

După aniversarea Strategiei „De la fermă la consumator” la data de 20 mai, mai mulți membri ai Mesei rotunde pentru lanțul agroalimentar în domeniul protecției plantelor au semnat și publicat luni, 31 mai 2021, o scrisoare deschisă pe tema importanței realizării unei evaluări cuprinzătoare înaintea oricărei decizii de reducere a gradului de utilizare a pesticidelor, inclusiv a obiectivului de reducere cu 50% a utilizării substanțelor chimice, stabilit în Strategia „De la fermă la consumator”.

În Europa, gradul de utilizare a pesticidelor și riscurile aferente au scăzut semnificativ în ultimii 50 de ani. Datorită inovației în agricultură, rata medie de utilizare a ingredientelor active pe hectar în cazul erbicidelor, de exemplu, a scăzut cu 97%1. „În sfârșit, în ultimii 60 de ani, s-au redus ratele medii de utilizare a ingredientelor active nou introduse. În prezent, mai puțin de 470 de substanțe active, inclusiv 29 de substanțe active cu risc scăzut și 23 de substanțe de bază, sunt disponibile pe piață pentru a proteja producția vegetală și de plante”, se arată în scrisoarea deschisă.

Max Schulman, președinte al Mesei Rotunde și membru al Organizației fermierilor finlandezi (MTK), afiliată Copa – Cogeca, a afirmat că: „În viitorul apropiat vor apărea modalități de a lucra mai eficace cu mai puține produse fitosanitare, cu ajutorul tehnologiilor de biocontrol, a sistemelor de rotație a culturilor, a metodelor digitale sau a noilor tehnici genomice. Cu toate acestea, pe teren nu sunt disponibile toate aceste opțiuni, iar obiectivul politic al Strategiei „De la fermă la consumator” de a reduce și mai mult utilizarea substanțelor active reprezintă o provocare pentru toate sectoarele europene de producție. Există o nevoie clară de realizare a unei evaluări cuprinzătoare a impactului cumulat asupra economiei, societății și mediului al diferitelor obiective care privesc agricultura comunitară, stabilite în strategiile „De la fermă la consumator” și în materie de biodiversitate, înainte de a lua orice decizie politică sau de reglementare, obligatorie”.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță, la solicitarea Comisiei Europene, organizarea pe data de 30 ianuarie 2020 a unei zile de informare privind apelul pentru depunerea propunerilor de programe, destinată potențialilor beneficiari ai programelor de informare și promovare a produselor agricole. Evenimentul este denumit generic INFO DAY, iar locul de desfășurare este: Albert Borschette Congress Center, Rue Froissart 36, 1040 Brussels, în intervalul orar 8:15-17:00.

Participanții trebuie să se înscrie online, până la 26 ianuarie 2020, prin intermediul următorului link: https://scic.ec.europa.eu/…/Info_Day_on_the…/e/lk/g/11680/k/

APIA menționează că:

- Înregistrarea la acest eveniment este obligatorie prin utilizarea link-ului de mai sus.
- Nu se vor face înregistrări la faţa locului.
- Toate discuțiile se derulează în limba engleză.
- Costurile de participare (călătorie și cazare) sunt exclusiv în sarcina participanților.
- În vederea programării de întâlniri individuale, participanții la sesiunea de discuții libere sunt invitați să creeze profilurile propriilor organizații.

Agenda evenimentului este următoarea:
- Politica de promovare: provocări viitoare;
- Programul Anual de Lucru (AWP) 2020 și Cererile de propuneri;
- Inițiativele proprii ale Comisiei Europene;
- Repere din proiectele finalizate 2016-2019 privind obiectivele, rezultatele și impactul acestora. Prezentări ale beneficiarilor cu privire la beneficiile participării la politica de promovare a Uniunii Europene;
- De ce să aplici și cum să ai succes cu aplicația ta, evitând greșelile cele mai frecvente. Oportunități, sfaturi practice și lecții învățate;
- Dezvoltarea cu succes a campaniilor de marketing: aveți o idee, găsiți un partener și construiți o strategie convingătoare;
- Analiza de piață;
- Dilemă: impact economic și/sau conștientizare? Cum se demonstrează rezultatele unei campanii de promovare.

Potrivit APIA, este importantă participarea la această reuniune, „întrucât se pot clarifica în mod direct cu experții UE toate aspectele de interes pentru depunerea unei propuneri de program de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă și în țări terțe. De asemenea, este foarte utilă oportunitatea de a contacta direct atât potențiali parteneri de programe, cât și potențiale organisme de punere în aplicare a programelor”.

Agenda evenimentului poate fi consultată accesând următorul link:

http://www.apia.org.ro/files/pages_files/info_day_2020_simplified_agenda_final_registered.pdf?fbclid=IwAR2efc045n0mbP63hBNqPRjsfrOEicgXLfzIKvqhQ5s7PImhroOOrW7qLFw

Foto: APIA

În județul Ialomița, din totalul de 2.400 de gospodării afectate de pesta porcină africană (PPA), nu mai puțin de 2.200 au primit deja despăgubiri, grație comisiei de specialitate, a anunțat marți, 2 octombrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

„Suntem în acest dispozitiv cu toți cei care sunt prevăzuți în lege. Este o comisie care se constituie din (...) reprezentanți ai Prefecturii, ai Direcției Agricole Județene, cei ai DSVSA, în fața proprietarului. Am văzut la Ialomița o treabă ordonată. M-am uitat pe situație de dimineață. Din 2.400 de gospodării care au fost afectate, 2.200 deja au primit banii. Asta înseamnă că acele comisii au lucrat operativ și pierderea de timp a fost eliminată în cazul acestui județ”, a menționat ministrul Agriculturii într-o conferință de presă ad-hoc ocazionată de repornirea staţiei de pompare Jilav,a din cadrul amenajării de irigaţii Berceni-Vidra-Frumuşani, sistem ce nu a mai funcţionat de 13 ani. „O situație mai grea am văzut la Tulcea. Încă sunt multe documente de făcut acolo și trebuie făcute pentru a se respecta, pe de-o parte, termenul legal și, în același timp, să se onoreze dreptul pe care îl are păgubașul respectiv, cel care a pierdut porcul, din cauza acestei boli”.

Conform spuselor oficialului guvernamental, se va continua cu acordarea despăgubirilor, anunţând că din cele peste 6.000 de dosare procesate până în prezent la nivel de țară, au fost plătiţi banii pentru mai bine de 5.000 de dosare.

„Din evaluările noastre, până la această dată s-au plătit 12 milioane de euro, adică 54 de milioane de lei, dacă fac calculul bine, dar aceste documente se fac încontinuu, cu mai mare uşurinţă la gospodării, pentru că ai terminat dacă a avut un porc, doi, i-ai făcut documentele respective, dar la societăţile comerciale până nu se termină sacrificarea, uciderea efectivelor în întregime, nu poţi să faci documentaţia cuvenită”, a explicat ministrul Agriculturii.

Totodată, Daea a precizat că a început repopularea cu porci a gospodăriilor afectate de pesta porcină africană (PPA) în satul Olosig din judeţul Bihor, subliniind că „nu ne oprim cu creşterea porcilor în gospodăriile populaţiei”.

„La ora actuală e o veste bună, pentru că mi-au dat telefon cei de la Bihor că în satul Olosig și la Crestur acum se repopulează gospodăriile care au fost afectate, contaminate cu acest virus (n.r. - pesta porcină africană). S-a trecut la etapa a doua, de populare cu porci-santinelă. Am discutat şi cu producătorul respectiv, cu crescătorul de animale, şi era bucuros că el nu mai credea că se reia această activitate. Aş vrea să profit de acest moment să vă spun dumneavoastră şi ţării întregi că nu ne oprim cu creşterea porcilor în gospodăriile populaţiei. În aceste gospodării, două dintre ele, (...) în Olosig, pentru că acolo focarele s-au stins, este o procedură pe care trebuie să o respectăm. Vom vedea dacă avem succes în zona respectivă, pentru că n-are cum să ştie cineva ce explozie va fi la acest virus. Sperăm ca lucrurile să fie bune”, a menționat oficialul guvernamental.

Șeful MADR a adăugat că miercuri, 3 octombrie 2018, va merge la Bruxelles în vederea obţinerii unui sprijin concret pentru România, în cazul PPA.

„Ştiţi că a fost aici comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, care a văzut situaţia la faţa locului şi a analizat în prezenţa autorităţilor statului care e situaţia din România. Iată că mâine mă duc la Bruxelles pentru a prinde concret un sprijin pentru România în această direcţie. Sprijinul acesta se discută din punct de vedere tehnic acum, când vorbim noi, la Ministerul Agriculturii, unde este o videoconferinţă cu experţii de la UE. Când vin de acolo, o să vă dau date exacte”, a afirmat Petre Daea.

Întrebat dacă până în prezent au venit bani de la UE pentru combaterea PPA, şeful MADR a răspuns: „Sigur că da, pentru că, prin programul de eradicare a bolilor pe care îl gestionează ANSVSA, 75% din acele sume care s-au pus la dispoziţie sunt de la Uniunea Europeană”.

„Noi dorim să solicităm în plus sume pentru a aşeza lucrurile într-un vad normal şi a stăpâni această molimă, ajutând evident fermierii. Iată, primul fermier care a fost la Tulcea, care a avut primul necaz, a primit banii respectivi. M-am uitat în situaţie, undeva la 4,8 milioane de euro ca despăgubire. Este un efort al statului”, a adăugat Daea.

Datele date publicității joi, 27 septembrie 2018, relevau că PPA evoluează în 233 de localităţi din 13 judeţe, cu un număr de 952 de focare (dintre care 15 în exploataţii comerciale) şi 72 de cazuri la mistreţi, fiind eliminaţi 323.754 de porci afectaţi de boală.

Potrivit datelor Eurostat, valabile la finele lunii iulie 2018, numai în primele patru luni ale anului în curs, importurile de carne de porc au crescut cu 30% faţă de anul precedent, ajungând la peste 140 de milioane de euro în aprilie 2018. Anul trecut, românii au mâncat carne de porc din străinătate de 475 de milioane de euro.