Până la 31 iulie 2024, inclusiv, apicultorii pot depune la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) cererile de plată şi documentele doveditoare pentru intervenţiile aferente sectorului apicol 2024 din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat.

Valoarea sprijinului alocat pentru anul 2024 este de 12.163.260 euro, din care 50% contribuția Uniunii Europene și 50% contribuția României, de la bugetul de stat. Pentru plăţile anului 2024 cursul de schimb este stabilit la valoarea de 4,9756 lei.

APIA va face plata sprijinului financiar după controlul administrativ al tuturor cererilor de plată, controlul la fața locului, centralizarea sumelor eligibile în vederea încadrării în cuantumul unitar planificat și plafonul alocat pentru fiecare intervenţie accesată conform PS PAC 2023-2027 și stabilirea sumei eligibile la plată a fiecărei cereri de plată.

Cheltuielile aferente intervenţiilor apicole se realizează de către solicitanţi în perioada 1 ianuarie – 31 iulie, inclusiv, a anului de cerere.

Solicitanţii trebuie să depună o singură cerere de plată la Centrele APIA, direct sau prin intermediul persoanei împuternicite notarial/reprezentantul legal, însoţită de documentele justificative. Formularele cererilor de plată pot fi printate accesând următorul link: https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/apicultura/anul-2024/. Totodată, APIA pune la dispoziţia beneficiarilor formularistica şi documentaţia necesare implementării intervenţiilor aferente sectorului apicol.

Solicitanții care au făcut achiziții de produse/servicii înainte de publicarea în M.O.F 538 din 10.06.2024 a O.M.A.D.R. nr.228/2024, trebuie să respecte condițiile de eligibilitate prevăzute în Ghidul solicitantului „Sprijin financiar pentru intervențiile aferente sectorului apicol din cadrul planului strategic PAC 2023-2027” ISA-PS 2023, ediția I, care poate fi consultat accesând următorul link: https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/apicultura/anul-2023/.

Important, se păstrează și se arhivează toate documentele care au legătură cu intervențiile aferente sectorului apicol 2023-2027 pe o perioadă de cel puțin cinci ani de la întocmirea acestora.

Intervențiile în sectorul apicol pentru care se pot depune cereri de plată în anul 2024

A. Intervenții apicole pentru formele asociative

1. Intervenţia IS-A-02 „Promovare, comunicare şi marketing, inclusiv acţiuni de monitorizare a pieţei şi activităţi care vizează în special sensibilizarea consumatorilor în privinţa calităţii produselor apicole”, din care: Intervenția IS A-02-01 „Promovarea apiculturii și a produselor apicole”.

2. Intervenţia IS-A-03 „Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni”, compusă din:

 - Intervenția IS A-03-01 „Achiziţia de către formele asociative de echipament pentru procesarea cerii în vederea obținerii fagurilor artificiali”;

 - Intervenția IS A-03-02 „Achiziţia de către formele asociative apicole de echipament pentru ambalarea mierii”.

B. Intervenții apicole pentru apicultori

1. Intervenția IS-A-04 „Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei, din care achiziţie de produse medicinale veterinare”, din care: Intervenţia IS-A 04-01 „Achiziţionarea de produse medicinale veterinare pentru tratarea varoozei și nosemozei”.

2. Intervenția IS-A-05 „Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni, inclusiv pentru raţionalizarea transhumanţei”, compusă din:

 - Intervenția IS A-05-01 „Achiziţionarea de cutii noi în vederea înlocuirii cutiilor uzate în urma deplasării în pastoral”;

 - Intervenția IS A-05-02 „Achiziţionarea de accesorii apicole”;

 - Intervenția IS A-05-03 „Achiziţionarea de unelte apicole și echipamente de protecţie”;

 - Intervenția IS A-05-04 „Achiziționarea de vehicule tractabile, respectiv remorci apicole, precum și echipamente de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral”.

3. Intervenţia IS-A-06 „Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni, inclusiv pentru repopularea stupilor din Uniune, inclusiv ameliorarea

albinelor”, compusă din:

 - Intervenția IS A-06-01 „Achiziţionarea mătci și/sau familii de albine”;

 - Intervenția IS A-06-02 „achiziționarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare”.

4. Intervenţia IS-A-07 „Acţiuni de sprijinire a laboratoarelor de analiză a produselor apicole, a pierderilor de albine sau a scăderii productivităţii, precum şi a substanţelor cu potenţial toxic pentru albine”, din care: Intervenţia IS A-07-01 „Decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care să ateste calitatea mierii”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor prin submăsura 17.1 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Din data de 2 octombrie 2023, fermierii pot depune cererile de finanțare până la data limită de 15 decembrie 2023.

Fondurile disponibile pentru cea de-a cincea sesiune aferentă submăsurii 17.1 – Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor sunt în valoare de 21.378.798 euro, cu posibilitatea suplimentării acesteia în funcție de interesul manifestat de solicitanți.

Sprijinul nerambursabil acordat în cadrul acestei linii de finanțare este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătite efectiv de către fermier.

În această sesiune pot fi depuse cereri de finanțare aferente sectorului vegetal (pentru polițele încheiate pentru culturile de toamnă din anul 2022 și pentru culturile de primăvară din  anul 2023) și sectorului zootehnic (pentru polițele încheiate în 2023).

Depunerea cererilor de finanțare se realizează online pe platforma AFIR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 25 martie – 29 aprilie 2022, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) primește Cererile de sprijin privind depozitarea privată a cărnii de porc.

Stocarea privată a cărnii de porc este un sprijin acordat în situaţia în care preţul mediu de piaţă pentru carcasele de porc se afla sub preţul de referinţă aşa cum este stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu impact negativ semnificativ în sector.

Ajutorul se acordă operatorilor care, într-un termen determinat, retrag de pe piaţă o cantitate de carne de porc, fixată în prealabil, proaspătă sau refrigerată, pe care o menţin în stoc, fără schimbarea depozitului, pe o perioada prevăzută într-un contract.

Beneficiarii ajutorului sunt toate persoanele fizice autorizate, II, IF sau persoane juridice, plătitori de TVA, stabilite pe teritoriul Comunitar şi care:

• Desfăşoară activitatea în sectorul cărnii şi/sau cel al creşterii animalelor şi sunt înscrişi în Registrul Comerţului;

• Dispun în vederea stocării de instalaţii corespunzătoare autorizate sau au încheiate contracte de depozitare în acest sens;

• Dispun de autorizaţie sanitar – veterinară.

Ajutorul pentru stocare privată se acordă numai pentru cantitățile de carne proaspătă sau refrigerată care nu au fost încă depozitate.

O cerere de sprijin se va referi la o singură categorie de produs care urmează să fie depozitată pe o perioadă de 60, 90, 120 sau 150 de zile.

Cantitatea aferentă unei cereri se va depozita într-un singur depozit.

Fiecare cerere de sprijin trebuie să acopere o cantitate minimă de cel puțin 10 tone pentru produsele dezosate și 15 tone pentru alte produse.

Lista produselor eligibile precum și cuantumurile pentru fiecare perioadă de depozitare sunt prevăzute în Anexa din Regulamentul (UE) nr.470/2022.

În conformitate cu Regulamentul Delegat (UE) nr. 1238/2016, la depunerea cererii de sprijin, solicitanții trebuie să depună și dovada constituirii unei garanții egală cu 20% din cuantumul ajutorului solicitat.

Valoarea garanţiei se stabileşte în euro şi va fi convertită în monedă naţională la ultimul curs de schimb al Băncii Centrale Europene înainte de prima zi a lunii în cursul căreia se produce faptul generator.

Faptul generator al cursului de schimb este data la care se depune garanția.

Cursul de schimb aplicabil pentru cererile de sprijin depuse până la data de 31 martie 2022, este cursul comunicat de BCE în Jurnalul Oficial (UE) la data de 28 februarie 2022, respectiv 4,9484 lei/euro.

Pentru cererile de sprijin depuse până la data de 29 aprilie 2022, cursul de schimb aplicabil va fi cel din data de 31 martie 2022.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

La numai 10 zile de la intrarea în vigoare a programului de sprijin pentru tomate cultivate în sere sau solarii, aproximativ 1.100 de cereri de înscriere din 35 de judeţe au fost primite, au anunţat, luni, 13 februarie 2017, oficialii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), informație confirmată pe pagina sa de Facebook chiar de către secretarul de stat al ministerului de resort, Daniel Botănoiu.

Potrivit unui comunicat de presă, cele mai multe solicitări au venit din judeţele Giurgiu, Olt, Dolj, Prahova, Galaţi, Mehedinţi şi Buzău.

Printr-o Hotărâre de Guvern emisă nu demult s-a decis ca valoarea sprijinului financiar acordat potențialilor beneficiari ai schemei de minimis pentru producția de tomate să fie de 13.481,4 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, pentru o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi. Programul se desfăşoară pe o perioadă de 8 ani.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Daniel Botănoiu, secretar de stat MADR, preciza că schema de sprijin este „foarte simplă și accesibilă”, iar elementele de control introduse în actul normativ „nu permit și nu vor permite speculatorilor să profite de acest sprjin în dauna producătorilor reali”.

El a descris în câțiva pași simpli, modalitatea prin care un producător se poate înscrie pentru această schemă: „Fiecare producător care are 1.000 metri pătrati de sere sau solarii se înregistrează la Direcția Agricolă Județeană (DAJ) de care aparține și prezintă o adeverință care dovedește că deține suprafața respectivă de spații protejate. DAJ verifică la fata locului existent exploatației și mai face două verificări pe parcursul perioadei de producție: la înființarea culturii și la momentul rodirii”.

Cantitatea pentru care se primește sprijinul este de două kg/mp, respectiv două tone/1.000 mp, realizată în oricare din cele două perioade de referință sau cumulat, iar dovada pentru realizarea acestei cantități constă în fila din carnetul de comercializare sau factura fiscală care atestă comercializarea producției în interiorul celor două perioade eligibile (ian-mai, respectiv sep-dec)”.

Avem deja semnale foarte bune din sector, în sensul că, în numai o săptămână de la aprobarea acestui program s-au înscris 1.100 de producători de tomate. Este un program al cărui randament se va resimți progresiv, etapă cu etapa, pentru că, odata cu producția și primirea sprijinului, va începe și capitalizarea micului producător care își va permite achiziționarea unor instalații de încălzire sau unor răsaduri din soiuri performante și rezistente la perioadele critice”.

Potrivit datelor MADR, anual, importurile de roşii ating un nivel de 50.000 de tone la un preț de aproximativ 35 de milioane de euro, în timp ce exporturile sunt de 16 ori mai reduse, respectiv de numai 3.000 de tone, cu o valoare de două milioane de euro.

Schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.

Resursele financiare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în valoare de 179,75 milioane de lei, contravaloarea în lei a 40 de milioane de euro, şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Conform datelor statistice, consumul mediu de tomate pe locuitor în România se ridică la 31 de kilograme, faţă de 34,5 kg în UE, iar producţia reprezintă 20,27% din producţia totală de legume produsă în România. La nivelul anului 2015, producţia de roşii a fost de 101.881 tone în sere şi solarii.