camp - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

CAFFINI BANNER

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR) transmite că membrii organizației s-au pregătit, ținând cont de recomandările și restricțiile impuse de autoritățile române, pentru a preveni modul în care noul coronavirus (COVID-19) poate afecta activitatea proprie, dar și pe cea a fermierilor, al căror rol în economia națională este deosebit de important.

Membrii APIMAR au luat următoarele măsuri:

              1.  Se respectă distanțarea socială prin modul de lucru flexibil, atât din punctul de vedere al programului, cât și din punctul de vedere al locației. Toate departamentele sunt funcționale pe oricare dintre canalele de comunicare la distanță. Membrii APIMAR pot fi contactați telefonic sau online pentru orice situație sau nelămurire tehnică sau comercială.

              2.  Se asigură continuitatea în activitatea desfășurată în condiții de maximă igienă și siguranță. Piesele de schimb pentru utilajele agricole sunt deja asigurate, în mare parte, pentru campania de primăvară, o parte fiind încă pe drum și trebuind să ajungă cu bine la destinație pentru finalizarea campaniei de primăvară în bune condiții. În depozitele membrilor APIMAR sunt respectate toate normele de prevenție solicitate în această perioadă.

              3.  Asigurarea intervențiilor de service în situații ce nu suportă amânare. Echipele de service mobil pot interveni în situații de urgență, ulterior unei discuții telefonice cu responsabilul tehnic regional pentru a stabili detaliile necesare.

În contextul pandemiei de COVID-19, prioritatea membrilor APIMAR este protejarea siguranței sănătății angajaților, a colaboratorilor și a comunității în care își desfășoară activitatea. „De aceea, vor continua luarea tuturor măsurilor de precauție în vederea limitării contactului direct, mai ales acolo unde există alternative. Mulțumim anticipat tuturor clienților și partenerilor noștri pentru suportul pe care îl vor acorda echipelor noastre pentru ca, împreună, să trecem cât mai bine peste această perioadă”, precizează comunicatul de presă al Asociației Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România.  

Publicat în Comunicate
Joi, 30 Ianuarie 2020 10:07

Secetă, peste tot

Anul agricol 2019-2020 parcă arată mai rău decât toți cei rămași în urmă. Seceta e pe buzele tuturor. Acolo unde există posibilitatea, chiar și în luna decembrie s-a irigat. Însă, cele mai multe câmpuri nu beneficiază de irigații. În acest domeniu, de 30 de ani e secetă, de oameni cu inițiativă, de o legislație care să facă posibilă irigarea majorității terenurilor agricole.

Din ce în ce mai secătuite sunt și buzunarele fermierilor, dar și ale furnizorilor de input-uri. Oamenii ar trebui să-și facă griji pentru masa cea de toate zilele?

Toți se uită spre cer, cu speranță. Meteorologii nu dau vești bune. Nici zăpada, nici ploaia nu vor să se arate încă o perioadă mult prea lungă.

E bine totuși că nici înghețul nu își va face apariția.

În schimb, și-au făcut apariția în culturile agricole animalele sălbatice, multe câmpuri fiind pline de căprioare în căutare de hrană. Și aici e secetă de legislație, de inițiative, de oameni politici care să pună piciorul în prag și să rezolve odată problema animalelor sălbatice care distrug culturile agricole, care să ia la puricat fondurile de vânătoare.

Pesta porcină încă ne bântuie, acum și-a făcut apariția și gripa aviară.

Fermele vegetale sunt lovite acum și de interzicerea multor substanțe active care nu au înlocuitori. Câți vor mai semăna floarea-soarelui în această primăvară, fără a trata sămânța cu neonicotinoide? Cheltuielile vor crește prin aplicarea mai multor tratamente în vegetație.

E secetă de specialiști. Sau, poate, e secetă în rândul celor care să aplece urechea la ce au de zis specialiștii. Pomii înfloriți de pe la țară, de prin curți, sunt stropiți cu chimicale în neștire și te întrebi de ce mor albinele?

E secetă de informații, de oameni care să-și dorească informația.

De vreo trei luni, avem un nou guvern, o altă echipă în conducerea Ministerului Agriculturii. Se mișcă lucrurile și totuși nu prea se mișcă, pentru că se împiedică de același factor pentru care mâncarea noastră n-ar trebui să aibă culoare, politicul.

A durat ceva până s-a schimbat calimera, timp în care funcționarii statului n-au prea avut chef de muncă, neștiind ce va fi cu ei. Fiecare din nou-veniți în structurile statului, o vreme, și-au dat cu părerea, ba se desființează, ba nu se desființează diverse instituții. Prin urmare, secetă și pe la stat.

Fermierii și reprezentanții industriei alimentare tot au întâlniri cu cei din conducerea Ministerului Agriculturii. Poate, de data asta vor fi ascultați și măcar în legislație nu va mai fi secetă. Doar că până să prindă contur dorințele sectorului agroalimentar, se va schimba calimera. Și iar o luăm de la capăt cu întâlnirile.

Va avea și țara noastră vreodată o strategie pe agricultură, măcar pe termen scurt și pe termen mediu? Până acum, și aici seceta își face simțită prezența.

Asocierea poate fi ca o ploaie sau ca o ninsoare, că tot e ianuarie, bine-venită și, cu siguranță, uitându-ne peste gardul României, avem exemple că șansa supraviețuirii, mai ales în perioade grele, este asocierea, sub variate forme. S-or asocia și ai noștri, la un moment dat. Să sperăm că nu va fi târziu.

Aș putea scrie zeci, sute de pagini despre problemele agriculturii noastre, despre necazurile fermierilor, despre cum s-ar putea rezolva unele probleme, despre secetă, în diversele ei forme. Mă opresc acum. Subiectele la care m-am referit mai sus, dar și altele le găsiți în paginile revistei. Le voi aborda separat în editorialele mele.

Și, pentru că suntem la începutul unui an nou, vă urez „La mulți ani!” și îmi doresc să ne vedem sănătoși pe câmpurile României, îmbelșugate și ocolite de secetă!

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - ianuarie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Editorial
Marți, 21 Ianuarie 2020 11:04

Soia, repusă pe harta culturilor

Suprafața cultivată cu soia a crescut în anul trecut, dar nu toți cei care aleg această cultură dispun și de apă. În 2018, conform datelor Ministerului Agriculturii, soia a fost cultivată pe 167.000 de hectare, iar în 2017, pe 165.100 hectare, devenind o cultură cu un parcurs relativ constant. Societatea Agrichim Fetești, a lui Viorel Nica, este principalul partener în dezvoltarea programului de soia în România al Asociației Donau Soja care, pentru al șaselea an, a prezentat aici, în 2019, toate componentele tehnologiei culturii de soia, cu nu mai puțin de vreo 50 de soiuri în platformă.

Soiurile prezentate fermierilor în platforma demonstrativă de la Agrichim Fetești sunt de diverse origini, din diferite grupe de maturitate. „Avem în componentele tehnologiei distanța între rânduri, desimea de semănat, bacterizare sau inoculare, cum se mai spune, o verigă foarte importantă și nu prea utilizată de fermierii noștri, fertilizare, nutriție și controlul buruienilor. În plus, la Agrichim Fetești, domnul Viorel Nica, fiind un profesionist, are cultură de soia în diferite forme, și anume: cultura convențională, soia organică, cultură de soia a doua cultură după orz. Deci acoperă mai multe direcții ale culturii de soia și, într-adevăr, cu rezultate foarte bune. Să nu uităm un lucru, la Agrichim este asigurat factorul apă, pentru că toată suprafața este irigată”, a precizat directorul regional al Asociației Donau Soja, Dragoș Dima. El a adăugat că celelalte platforme demonstrative ale anului 2019 sunt în zone neirigate, reprezentative pentru cultura de soia. „Stațiunea de la Turda este o zonă cu regim pluviometric normal și este o zonă bună de cultură a soiei. Mai avem loturi demonstrative la Stațiunea de la Secuieni, care este într-o zonă de cultură cu precipitații scăzute, iar rezultatele pe platforma demonstrativă sunt încurajatoare pentru fermieri, pentru că se dovedește că soia poate fi cultivată și în zone cu precipitații mai scăzute dacă aplici o agrotehnică bună. Or, rezultatele de la Secuieni sunt relevante și o sursă bună de informații pentru cei care nu au irigații”, a mai spus specialistul Donau Soja.

La Secuieni, în Moldova, regimul pluviometric a fost sub 500 l/mp. Anul acesta, răsărirea a fost uniformă în comparație cu anul trecut, când lipsa apei în sol și-a spus cuvântul. Dar tot anul acesta a fost un pic cam prea multă apă pentru soia, ceea ce a însemnat și temperaturi mai scăzute, și cultura de soia a întârziat un pic. Dar căldura a ajutat soia să recupereze.

Noi soiuri la leguminoase, alternativele care pot echilibra portofoliul de culturi

Donau Soja a venit în 2019 cu câteva noutăți, extinzându-și preocupările și la alte leguminoase pentru boabe. „La Stațiunea de la Secuieni avem o expoziție de șase specii de leguminoase pentru boabe, 14 soiuri. În anul 2017, a fost semnată declarația Europe Soja, de 11 țări europene, la inițiativa asociației noastre, declarație care acoperă soia plus alte leguminoase pentru boabe, pentru că vorbim de diversificarea structurii de culturi, vorbim tot de azot și vorbim de a prezenta fermierilor niște culturi alternative care le pot echilibra portofoliul de culturi. În plus, încă o noutate, anul acesta, în platforme, sunt patru soiuri cu un potențial foarte interesant de utilizare, și anume hrănirea directă a păsăretului, fără prelucrare termică”, a explicat Dragoș Dima. Aceste soiuri sunt ideale pentru cei care cresc păsări, mai ales în sistemul free-range, pentru a obține produși și produse cât mai naturale.

Rețetele furajere actuale presupun utilizarea soiei prăjite. Folosind aceste soiuri, s-ar elimina pe de o parte prăjirea, fermierul câștigând timp și costuri mai mici, iar uleiul care se adaugă în furaj (cam 7%), către sfârșitul ciclului de hrănire, se regăsește deja în această sămânță. „În toamnă, facem un test de hrănire a păsărilor pentru a face analiza și a compara cele două tipuri de furajare. Dar, mai întâi, să vedem comportamentul în cultură al acestor soiuri, după care să vedem și utilizarea lor în consumul furajer”, a adăugat reprezentantul Donau Soja.

Europa nu-și va acoperi niciodată necesarul de soia?

Consumul de soia în Uniunea Europeană este foarte mare, apropiindu-se de 40 de milioane de tone pe an. „Până la lansarea proiectului Donau Soja, cam 95% din consum reprezentau importurile, în diferite forme și de pe diferite continente. În ultimii cinci ani, suprafața cultivată în Europa Centrală și de Est, pentru că aici e zona de favorabilitate a soiei, a crescut. Cel puțin necesarul pentru industria alimentară, care înseamnă vreo 6-7-8 milioane de tone pe an, poate fi acoperit din producția europeană. Niciodată Europa nu va putea acoperi tot consumul, pentru că nu are suprafața necesară”, a specificat directorul regional al Asociației Donau Soja.

Industria alimentară în UE acceptă doar soia nemodificată genetic, certificată. În furaje însă este acceptată și soia modificată genetic, sub formă de boabe sau șrot.

Astfel, soia modificată genetic nu este aprobată pentru cultivare în UE, ci doar pentru consum furaj. Pentru consumul uman ar trebui ca alimentele sau băuturile să fie etichetate cu conținutul de organisme modificate genetic (OMG): Orice depășește 0,9% trebuie etichetat. Dar consumatorul european, oricare ar fi el, nu agreează această idee. Și atunci industria alimentară s-a orientat către soia nemodificată genetic, certificată. „Încet-încet, cred că zona noastră de cultură poate asigura un necesar de zece milioane de tone, cam un sfert din consumul anual al UE ar putea să fie asigurat. Niciodată nu s-a pus problema de a stopa complet importurile, doar de a reechilibra sursele de aprovizionare. Or, soia este o cultură care a fost atât neglijată, cât și uitată mulți ani în UE. Neglijată de autorități, uitată de fermieri, încet-încet își găsește locul în rotația culturilor. Este o cultură bună, pentru că asigură azotul, pe de o parte, o echilibrare a structurii rotației și, să nu uităm, are o utilizare extraordinar de mare, 80.000 de produse din lume. Fie că sunt alimentare, industriale, cosmetice, produsele conțin într-o formă sau alta soia”, a detaliat Dragoș Dima.

De altfel, există produse 100% din soia, în perioada de post, în care românii consumă acest produs sub diferite forme. Acesta e unul din motivele pentru care Donau Soja a lărgit aria la altă specie de leguminoase pentru boabe și prezintă tuturor celor interesați specii de năut, de bob, de linte, de lupin, mazăre și fasole. De la anul, se dorește și introducerea de hrișcă. De altfel, nu numai în perioade de post, pentru o alimentație echilibrată și dinamică, sunt recomandate aceste leguminoase.

Niciun soi de soia modificată nu se regăsește în Catalogul european

În 2007, la intrarea în Comunitatea Europeană, s‑a interzis cultivarea soiei modificate genetic, România fiind singura țară europeană care producea, chiar pe suprafețe extinse. După data aderării, România nu a mai avut voie să cultive.

În prezent, cultivarea nu este permisă, deoarece ar trebui să existe soiurile înscrise în Catalogul european al soiurilor. Nu există niciun soi de soia modificată genetic în Catalogul european al soiurilor. „Sunt două sisteme de autorizare: unul este pentru partea de cultivare și unul pentru partea de consum. Pentru partea de autorizare este puțin mai complex, pentru că implică Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară care pregătește dosarul tehnic, care spune: soia poate fi cultivată, nu este dăunătoare pentru om, animal, mediu înconjurător. Dar acesta este un prim pas. Pasul al doilea este decizia statelor membre. Or, niciodată nu s-a atins consensul pentru autorizarea unui astfel de soi. De fapt, dacă ne uităm, nu sunt foarte multe soiuri de culturi agricole modificate genetic înregistrate, porumbul are, dar nu este cu rezistență la erbicid. Cu rezistență la erbicid nu este niciunul. Pe când, pentru partea de consum există un alt tip de autorizare, este mult mai simplu și este să zicem strict tehnic”, ne-a explicat reprezentantul Donau Soja.

CE a transmis că fiecare țară trebuie să ia o decizie proprie în acest sens. Doar că această libertate a statelor de a alege este doar dacă soiul există în Catalogul european al soiurilor. Iar în acest sens, țările membre nu au atins consensul.

„Deci nu s-a înregistrat niciun soi. Sigur că această libertate a statelor membre de a cultiva sau nu este după autorizare, dar nu am ajuns la autorizare. Pe de altă parte, în situația specifică a României, la sfârșitul anului 2006 a avut aproape 190.000 de hectare, din care cam 20.000 de hectare de soia convențională, restul de soia, modificată genetic, după care suprafața a scăzut dramatic. Deci în primii ani după aderare, suprafața a scăzut chiar la 45.000 de hectare. Când programul nostru a început erau cam 79.000 ha. Astăzi, sunt cam 170.000 ha, a fost și un vârf de 196.000 ha chiar în anul în care s-a introdus sprijinul voluntar cuplat”, a arătat Dragoș Dima.

De altfel, 11 țări au introdus această subvenție suplimentară pentru soia (unele pentru proteină, altele pentru înverzire sau chiar pentru cultura de soia în general), iar suprafața a început să crească, chiar și în Polonia, o țară care nu era tradițional cultivatoare, sau Olanda. „Eu cred că unul dintre lucrurile pe care Asociația Donau Soja le-a făcut a fost că a adus soia în dezbaterea publică, oricare ar fi ea. Și să nu uităm că România a fost un vector important în stabilirea viitoarei strategii în ceea ce privește proteina, anul trecut având loc unul dintre seminariile pe această temă chiar la București, la Ministerul Agriculturii. Pentru că e vorba de potențialul României, țara noastră având un potențial între 500.000 și 700.000 de hectare care ar putea fi cultivate cu soia sau cu alte culturi leguminoase pentru boabe”, a afirmat specialistul Donau Soja.

Planul proteic al CE pentru UE este acela de a crește procentele care să fie asigurate din producția internă. În studiul făcut de firma de consultanță de piață pentru CE s-au regăsit două culturi: soia și floarea-soarelui. România excelează deja la floarea-soarelui, fapt ce se poate întâmpla și la soia, devenind astfel un producător de proteină european.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15-30 septembrie 2019

Publicat în Cultura mare

Irigațiile sunt un subiect la modă, mereu fierbinte al agriculturii românești, chiar și în perioade ca acestea în care ploile nu mai contenesc. Motivele sunt multe, iar lipsa sistemelor de irigat se reflectă în producție și într-o mai mică putere de cumpărare pentru agricultorii români, care au doar de pierdut pe o piață comună. S-au făcut pași importanți în acest sens, accentul fiind pus pe infrastructura principală de irigat, care are în prezent 2.000 km de apă gratuită.

La capitolul realizări în acest domeniu, în ultimii patru ani, s-au făcut pași importanți pentru „chestiunea irigațiilor” prin implicarea Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România şi a Ministerului Agriculturii. „S-au putut obţine umplerea canalelor, achiziţia energiei electrice de pe piaţa liberă, s-au legiferat sume importante pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigat, s-a început a treia sesiune pentru submăsura pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigat şi în cele din urmă se poate iriga cu apă pompată fără niciun ban de la ANIF, venind în sprijinul fermierilor şi încurajându-i să vină să-şi înfiinţeze OUAI-urile şi să acceseze acele proiecte europene de un milion de euro nerambursabil, atât pentru modernizarea infrastructurii secundare, cât şi pentru achiziţia de echipamente moderne de irigat”, ne-a declarat Viorel Nica, preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România (LUAIR).

În prezent, Organizaţiile Utilizatorilor de Apă din România sunt undeva la 570, fiind în curs de înfiinţare în unele judeţe cu deficit mare de precipitaţii, iar suprafaţa depăşeşte 1,8 milioane de hectare. „În momentul de faţă, sunt aproape 570 de organizaţii înfiinţate. În 2017 aveam undeva la 340, iar de atunci au fost înfiinţate foarte multe şi mai avem de aprobat încă vreo 70 de organizaţii de udători. Practic, vreo 220 de organizaţii au fost înfiinţate în doi ani, pe o suprafaţă de aproape 600.000 de hectare”, a precizat Florin Barbu, director general, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.

ANIF, prin programul de guvernare, a urmărit două puncte foarte importante: reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii şi apă gratuită pe canale. „În momentul de faţă, pe reabilitarea celor două milioane de hectare din aducţiunea principală avem 50 de şantiere deschise în ţară, deja suntem la 1.400.000 de hectare puse la dispoziţia fermierului, faţă de 2016, când aveam 340 de hectare puse la dispoziţia fermierilor”, a adăugat Florin Barbu.

În cifre concrete, sunt 2.000 km de apă gratuită pe toată infrastructura principală. „Îi rog foarte mult pe fermieri să acceseze fondurile europene. Avem o axă deschisă acum pe subMăsura 4.3 pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii, pe organizaţii de udători, proiectele sunt de un milion de euro, prin care sunt zero cofinanţare, inclusiv TVA-ul este eligibil. Mai mult de atât, am modificat programul de dezvoltare rurală, prin care în 30% din proiect să poată să-şi ia şi echipamentul de irigat. Astfel, închidem ciclul acesta, infrastructură principală – infrastructură secundară – instalaţie, pentru a aduce în condiţiile cele mai bune apa la plantă”, a completat Florin Barbu.

Apa gratuită este „vitală”

Și fermierii sunt de acord că punctul declanșator al organizării în OUAI-uri și al accesării fondurilor prin subMăsura 4.3 l-a constituit furnizarea de apă gratuită, agricultorii fiind însă susținuți activ de autorități, în acest proces. „Este esenţial, fără de asta nu s-ar fi putut altfel, cel puţin pe anumite trepte de pompare, unde aducerea apei crea un preţ de cost al apei destul de mare. Vă dau un exemplu ca să mă fac înţeles în acest sens, de ce eu îl consider vital. Noi avem terenuri aflate pe treptele 3 şi 4 de pompare a sistemului de care aparţinem şi, în 2004, când a apărut Legea 138, Legea Îmbunătăţirilor Funciare, în decembrie, prin conţinutul acelui act normativ s-a eliminat subvenţia care făcea obiectul apei de irigaţii. În primăvara anului următor, 2005, am cerut o ofertă ANIF-ului pentru apa care urma să fie folosită pe treapta 3: preţul era de 2.000 de lei pe 1.000 de metri cubi şi pentru treapta 4 – 4.000 de lei, în condiţiile în care cu un an în urmă, moment în care energia era subvenţionată, care făcea obiectul pompării apei, apa adusă la plantă era la 50 de lei 1.000 de metri cubi. Prin exemplul pe care vi l-am dat vreau să scot în evidenţă că acest act normativ, în speţă Legea prin care s-a stabilit că apa se livrează gratuit, este elementul-cheie care a generat investițiile în irigații şi a mobilizat”, ne-a explicat Constantin Soare, fermier din localitatea Fântânele, județul Constanța. Convingerea lui este că degeaba autorităţile au creat un pachet de acte normative, dacă producătorii agricoli nu se organizează în OUAI şi nu depun proiecte în vederea atragerii acelor fonduri şi a reabilitării şi modernizării infrastructurii secundare.

Reabilitarea infrastructurii secundare de către fermieri, importantă

Astfel, în această primăvară, s-au pus în funcţiune foarte multe staţii de pompare, de repompare și chiar canale de irigaţii. Pe lângă Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii, a fost conceput şi un program de reparaţie a staţiilor nefuncționale în ultimii 20 de ani. „Prin acest program, pe lângă cele două milioane de hectare pe care noi le punem în funcţiune în 2020 pe reabilitare, pe schimbare de pompe, încă 400.000 de hectare prin acest program de reparaţii vor fi puse în funcţiune. În Botoşani am pus (în funcțiune, n.r.) două amenajări care n-au funcţionat în ultimii 20 de ani, în Covasna, care la fel n-a irigat în ultimii 20 de ani, în Cluj – Mihai Viteazu, Ostrov-Clopotiva, în Hunedoara, în Călăraşi – Olteniţa, în Olt amenajarea Bucşani-Cioroiu”, a afirmat directorul general ANIF, Florin Barbu.

Pe Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii, din cele 50 de şantiere, aproape 11 sunt închise. În zona Brăilei, 70% din infrastructură este finalizată, iar în Olt mai sunt doar mici detalii de pus la punct. „În judeţul Dolj, deja am reabilitat amenajarea Nedeea-Măceșu, care are în spate aproape 80.000 de hectare, în proporţie de 90%, deci practic 11 amenajări din cele 50 care sunt în execuţie au fost finalizate începând cu anul trecut. Anul acesta, sper ca 80% din cele 50 de amenajări să fie finalizate. Mici intervenţii vor mai fi în anul 2020, când din septembrie vom începe diferenţa de amenajări care sunt mult mai mici şi timpul de execuţie va fi foarte scurt, maximum un an, astfel încât pe 31 decembrie 2020 să avem cele două milioane de hectare reabilitate”, speră Florin Barbu.

Dar foarte important este ca fermierii să reabiliteze infrastructura secundară de irigaţii, astfel încât sistemul să funcționeze în parametri optimi.

Legat de gratuitatea apei, Florin Barbu dă asigurări, astfel încât fermierii să stea liniștiți: „Împreună cu domnul preşedinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu, această apă gratuită am transpus-o prin lege, deoarece dacă era printr-o hotărâre de guvern era mai uşor de anulat”.

Printre proiecte se află și cei 51 km din canalul Siret-Bărăgan, preluat prin OG de la Apele Române, iar pe 30 martie 2020 vor începe lucrările, cu termen de finalizare în 2023. Mai există și o strategie pentru lacurile de acumulare, prin care să se irige gravitațional 400.000 de hectare.

Doar natura a împins dezvoltarea sistemelor de irigat

În judeţul Ialomiţa, spre exemplu, au fost amenajate, până în 1990, 204.000 ha de irigat. Astăzi se irigă aproape 100.000 de hectare, din care 80% au beneficiat de proiecte, 20% şi-au făcut sisteme locale de irigat prin puţuri, din heleşteie. „În continuare, se înfiinţează OUAI-uri şi în judeţul Ialomiţa. În judeţul Călăraşi, acolo unde suprafaţa de irigat a fost şi este mai mare, dinamica înfiinţării OUAI-urilor este mai puternică decât în judeţul Ialomiţa şi chiar dacă beneficiază de o sursă de apă din pânza de apă freatică şi de ceva precipitaţii, irigă şi ei peste 100.000 de hectare”, a completat Viorel Nica, menționând că se merge pe eficienţă economică, iar investiţiile care nu se plătesc singure şi care n-aduc profit nu trebuie făcute.

Celor care nu accesează proiecte şi nu merg la bănci să-şi achiziţioneze chiar şi terenul agricol, dar şi echipamente moderne de irigat, nu le merge bine, susține fermierul ialomițean care conduce LUAIR. „Eu am peste patru milioane de euro credite bancare pentru investiţii, atât în achiziţionarea terenurilor, cât şi a echipamentelor de irigat. Irig din 3.500 de hectare aproape 2.800 de hectare cu pivoţi cu rază de la 550 de metri până la 900 de metri – aceşti pivoţi sunt atât de automatizaţi, încât pot să-i pornesc şi să-i opresc de pe tabletă în cadrul unui soft al furnizorului de echipamente de irigat”, ne-a spus Viorel Nica. Acesta lucrează 50% din terenul unei exploatații ce a avut, până în anii ’90, o amenajare de 7.200 de hectare. Cu echipamentele vechi, nu se putea iriga nici 30%, irigațiile făcându-se cu precădere la culturile de talie mică, nu și la porumb, cultură cu rentabilitate ridicată.

Dinamica irigațiilor a ținut și de ce s-a întâmplat cu vremea în ultimii ani. În judeţul Ialomiţa, au fost doi ani de secetă, 2001 – 2002, și înființarea OUAI-urile a devenit subiectul fierbinte. „A mai venit un val de ani normali, s-a renunţat, dar încurajarea fermierilor de a se asocia în OUAI-uri şi a accesa proiectele cu finanțare europeană a avut loc în anii 2007, 2011. Anul trecut, mulţi fermieri, colegi de-ai mei din judeţul Ialomiţa, ştiau că am echipamente de irigat tip tambur şi veneau să cumpere aceste echipamente”, povestește Viorel Nica.

Astfel, se pare că, uneori, numai natura mai reușește să-i determine pe unii să acționeze rapid.

Pentru ca acest proces să aibă trend pozitiv, trebuie înfiinţate, în continuare, Organizaţiile Utilizatorilor de Apă. Mai mult, chiar dacă toată legislaţia de astăzi care se regăsește pe site-ul MADR este foarte avantajoasă, este necesară o colaborare la nivel judeţean între mai multe organisme. „Între Ministerul Mediului, Direcţia Sanitar-Veterinară, între OCPI, între Consiliul Judeţean, pentru că orice proiect depus are nevoie de avize de la aceste direcţii deconcentrate. Ministerul Agriculturii a luat o măsură foarte inteligentă de a se deplasa lunar în fiecare judeţ, cu pondere la irigaţii şi cu multe proiecte pe irigaţii, şi la acele întruniri participă reprezentantul Ministerului Agriculturii, reprezentantul Consiliului Judeţean, reprezentantul Prefecturii, OCPI-ul, ANIF-ul, AFIR-ul. În cadrul acestor întâlniri, să ştiţi că se pune repede în aplicare obţinerea avizelor”, a subliniat preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România.

Astfel, nu prea mai există impedimente, spun specialiștii, în obţinerea avizelor sau în accesarea proiectelor. O soluție este ca fermierii să lucreze cu un consultant, care să obţină toate avizele, pentru că prezentând documentaţia unei direcții deconcentrate, aceasta este obligată să-i răspundă în maximum 30 de zile la toate avizele.

„Fără apă, nu facem producție”

Sămânța și tehnologiile nu înlocuiesc lipsa apei, iar acest fapt e și mai bine evidențiat în zona de sud a țării. Nicuşor Şerban, administratorul Agroserv Măriuța, este unul dintre fermierii care lucrează o suprafață mare, în jur de 3.500 ha în județele Călărași și Ialomița, și a reușit anul trecut să amenajeze pentru irigaţii o suprafaţă de aproape 200 de hectare, pe care o folosește cu precădere pentru culturile furajere, pentru că vrea să își poată asigura furajele pentru ferma de taurine, indiferent de cât de secetos este anul. „Putem să avem de toate, fără apă, nu facem producţie. Şi, din păcate la ora asta, la noi şi mai ales în zona de sud-est, principalul fapt care în anumiţi ani limitează producţia este apa. Şi este clar că, dacă discutăm despre producţia vegetală, toate eforturile trebuie duse în această direcţie, în a face tot ce este posibil în a asigura necesarul de apă al plantelor. Aici vorbim de irigaţii, în primul rând, dar nu numai, și de perdele de protecţie, vorbim de orice sursă de apă care poate fi folosită la nivel regional sau chiar la nivel local. Să nu uităm că avem surse multe de apă la nivel local, care trebuie reglementate de forul legislativ pentru a le putea folosi”, a specificat fermierul Nicuşor Şerban.

Există fermieri care vor să-și facă singuri sistemele, fără o asociație

În zona în care Nicușor Șerban are terenurile, nu există organizații de udători și crede el că nici nu sunt necesare, dacă agricultorii au resurse pentru a crea aceste sisteme de irigații. „Ar trebui regândită un pic formula de acordare a banilor, şi anume s-o facem cât de simplu se poate. Orice fermier care are voinţa să facă irigaţii şi are şi posibilităţi financiare – personale, împrumuturi sau orice altă formă – nu trebuie condiţionat de nicio prezenţă, decât de dorinţa lui de a face irigaţii. Cred că nu e cazul să ne formalizăm de o anumită asociere şi din cauza asta să pierdem, pentru că dacă unu-doi dintr-o zonă nu vor să se asocieze, nu e cazul să stea cineva după ei şi din cauza asta să pierdem timp şi să nu facem ceea ce trebuie în privinţa irigaţiilor”, a explicat Nicuşor Şerban, subliniind că fondurile europene se dau în condiţiile pe care România le stabileşte cu Europa. „Nu Europa stabileşte singură condiţiile de acordare a banilor, ci, de cele mai multe ori, la propunerile făcute din România. Deci eu nu cred că nu putem face anumite lucruri că nu ne lasă Europa. Nu. Dacă nu putem face un lucru este pentru că noi nu le-am gândit corect”, a completat fermierul.

Astfel, e nevoie de o deschidere atât în ceea ce priveşte partea legislativă, cât și cea logistică, dar și în ceea ce priveşte sursele de apă. „Nu trebuie să ne gândim numai la sistemele clasice de irigaţii, ci trebuie să luăm în calcul fiecare posibilitate locală: că este lac, că este un râu, că este puţ forat. Trebuie să ne ducem în ţările care au tradiţie deja în această treabă, şi vorbesc de Spania, Ungaria, Turcia, de unde să luăm modele pentru a putea rezolva această problemă care este, aşa cum spuneam, o frână în calea producţiei agricole sigure pe care România ar putea să şi-o facă an de an”, a mai spus agricultorul.

Investițiile trebuie făcute, chiar dacă ploaia nu lipsește

Despre ce se întâmplă în județul Călărași am discutat cu Alexandru Baciu, unul dintre specialiștii cunoscuți ai zonei, care lucrează aproximativ 3.000 ha de teren agricol și are o fermă cu 1.200 de bovine: „Călăraşiul are sistem de irigaţii în proporţie de, cred eu, 35-40% funcţional. Mai trebuie puse la punct sistemele, se investesc bani acum în acest sens, dar se investesc bani și în reamenajarea sau reabilitarea unor sisteme care, din punctul meu de vedere, sunt fostele sisteme energofage, cu consum foarte mare de energie electrică. Probabil că atunci când s-au făcut aceste investiţii trebuia să gândească şi un sistem cu energie alternativă, o eoliană, nişte panouri solare care să folosească tot timpul această energie, să pompăm apa cu energie ieftină, şi atunci şi apa care ajungea la noi, la fermieri, era mai ieftină. Dar e bine şi aşa, bine că se face”.

Din punctul său de vedere, și fermierii ar trebui să facă un efort şi să se doteze cu echipamente. Investiția guvernului e degeaba, dacă ei nu au cum să o distribuie plantelor.

În ferma sa, Alexandru Baciu are o acoperire de 80% în privința irigațiilor, dar i-ar mai trebui echipamente. Chiar dacă anul acesta ploaia nu a lipsit, investițiile tot trebuie făcute, pentru a avea o continuitate în producție. „Factorul climă a devenit acum primordial. Nu mai putem să contăm pe prognoze, că se schimbă de la oră la oră, de la minut la minut și nu poţi să mai faci o predictibilitate pe termen lung cum va fi vremea – mă plouă când leagă porumbul sau când răsare grâul sau răsare rapiţa. De departe, asta este loterie. Şi atunci va trebui să ne adaptăm noilor condiţii climatice, care sunt determinante în ziua de astăzi în segmentul nostru, pe agricultură”, a explicat Alexandru Baciu.

Despre programul de modernizare, spune că trebuie avut în vedere finalitatea lui: câţi dintre fermieri vor beneficia de aceste programe și cât se va iriga efectiv. Apa ajunge la terenul agricultorilor, dar trebuie verificat dacă au cu ce iriga.

Dobrogea se usucă. Soluția? Tot banii UE!

Constantin Soare, fermier dobrogean din Fântânele – Constanța, se confruntă cu toate problemele cauzate de lipsa apei. „La această dată, nu avem apă. În Dobrogea e secetă, în timp ce agricultorii din restul țării au exces de apă. Cauza este generată de factorii naturali, de modul în care a evoluat clima, care, de un an de zile încoace, a fost aşa de imprevizibilă în sensul că, pe zona în care ne derulăm activitatea, în speţă în zona Dobrogea, trăim o perioadă cum n-am întâlnit de când fac agricultură, de după Revoluţie încoace. Avem o secetă atât de acută, încât nu ştiu dacă ne vom recupera cheltuielile pe care le-am făcut la culturile înfiinţate la această dată”, ne-a spus fermierul constănțean, subliniind că zona aceasta „impune” irigațiile.

Constantin Soare a pus bazele unei Organizaţii a Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii cu numele Eravo, al cărei președinte este, cu care a depus deja proiecte pentru reabilitarea sistemelor de irigații. Ulterior, a preluat infrastructura de la ANIF, în total 6 ploturi, ce cumulează o suprafaţă irigabilă de 5.350 de hectare. „La ora actuală, pe programul PNDR, subMăsura 4.3, am depus șase proiecte în vederea reabilitării şi modernizării celor 6 ploturi şi proiectele sunt în acest moment în analiza AFIR, urmând ca în perioada următoare să intre în faza de selecţie şi de contractare.”

Și în viitorul PNDR e nevoie de continuarea măsurilor pentru irigații

Lucrurile par însă că au intrat în linie dreaptă, spune Constantin Soare, și politica celor de la conducere, de la această oră, vine în sprijinul agricultorilor. „Își menţin principiile care fac obiectul acestor pachete de acte normative. Mă bucură faptul că sunt interese în a continua aceste investiţii, aceste acte normative şi în programul următor, PNDR 2021-2027”, afirmă Constantin Soare.

Acest fapt e necesar având în vedere că acel milion de euro, care se alocă pentru un proiect pentru reabilitarea şi modernizarea unui plot, nu este suficient pentru a finaliza întreaga infrastructură secundară, e nevoie ca fermierii, aşa cum este permis şi prin Ghidul Solicitantului, să mai depună un proiect sau chiar două. În caz contrar, riscul e de a crea o investiţie nefinalizată ce ar putea deveni piesă de muzeu.

Soluția e ca și guvernele următoare să acorde atenție acestui segment al economiei și să susțină agricultorii. „Toţi cei care vor veni la conducerea acestei ţări de acum încolo trebuie să dea o importanţă deosebită modului în care se derulează activitatea din agricultură, să-i acorde atenţia pe măsura importanţei ei şi în mod special pe tema pe care o discutăm la acest moment, irigaţiile, apa se impune a fi livrată permanent, gratuit, organizaţiilor şi celor care o utilizează. Pentru că, dacă se va schimba această decizie, să nu se mai livreze gratuit apa organizaţiilor, se va ajunge în situaţia în care investiţiile pe care le-am făcut şi le vom face de acum încolo pe ce înseamnă reabilitarea şi modernizarea infrastructurii secundare, şi nu numai noi, ci şi Ministerul Agriculturii prin Programul Naţional de Reabilitare  a Infrastructurii Principale de Irigaţii, să devină piese de muzeu – va ajunge ca după ’90, când totul s-a distrus”, este de părere dobrogeanul. Dacă nu va fi o coeziune legat de buna funcţionare a acestei activităţi, nu doar fermierii pierd, ci și statul.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 14-30 iunie 2019

Publicat în Dosar

Popularitatea de care se bucură târgul AgriPlanta-RomAgroTec a adus odată cu ea și creșterea numărului de vizitatori. Cu siguranță acest lucru este extraordinar, mai ales că fermierii studiază necesitățile pe care le au în fermele lor și își satisfac curiozitățile vizitând o astfel de expoziție. „Dintre expozanți, Titan Machinery România a ținut în fiecare an capul de afiș al diversității, al noutăților și al surprizelor cu care se laudă evenimentul și anvergura sa, acest stand fiind, nu de puține ori, atracția principală a târgului. Ca atare, echipa noastră vă invită cu entuziasm la standul său de la AgriPlanta-RomAgroTec, în perioada 16-19 mai 2019. Conform trendului notoriu setat, ne-am pregătit minuțios pentru încă o participare spectaculoasă în centrul căreia se vor afla fermierii, vizitatorii”, a precizat Bogdan Constantin, specialist PR&Comunicare în cadrul Titan Machinery România.

Pe o suprafață extinsă de peste 2.000 de metri pătrați va fi expusă o gamă vastă de tehnică avansată, care cuprinde tractoare de la 55 CP până la 700 de CP. Totodată, va fi expusă noua serie 250 de combine Case IH Axial Flow, tehnică pentru viticultură Case IH, noul tractor Case IH Maxxum, noul tractor Farmall A (de 55 și 75 CP) și o gamă variată de utilaje marca Väderstad, de la pregătirea solului și până la semănat de precizie. În mod special va fi expus feritilizatorul Sulky X 40+ care beneficiază de un sistem unic pe piața din România. „Titan Machinery este singurul furnizor pe piața autohtonă a sistemului avansat de aplicare rată variabilă de fertilizare, o tehnologie optimă pentru sol și economică pentru fermier. De asemenea, nu vor lipsi mărcile confirmate precum Gregoire Besson, Stoll, MacDon, Dammann, Tecnoma, Annaburger și utilajele speciale de la Case Construction Equipment”, a punctat Bogdan Constantin. El a adăugat că echipa Titan Machinery România este pregătită să întâmpine agricultorii și să le acorde tot sprijinul de care este nevoie pentru fiecare în parte cu privire la informații tehnice explicite, inovații și consiliere. Totodată, Titan Machinery va acorda o gamă variată de discounturi, posibilități de finanțare atractive și oferte avantajoase valabile pe perioada târgului. Inginerii din departamentul «Agricultura de Precizie» al Titan Machinery vor explica avantajul pe care îl oferă rețeaua de semnal de precizie RTK+ și sistemul unic în România de administrare a flotei de utilaje agricole, dezvoltate de Titan Machinery. „Ne găsiți cu ușurință urmărind feeria de roșu care va lumina standul nostru E19 din colțul platformei expoziționale”, a arătat Bogdan Constantin.

Publicat în Tehnica agricola
Joi, 28 Februarie 2019 11:29

Ce transmitem generațiilor viitoare?

Din dorința de a începe noul an într-un ton optimist, vreau să vă relatez o întâmplare.

Anul trecut, într-una din zilele târgului Indagra, plimbându-mă printre standuri, întâlnesc o veche cunoștință la firma Himel (specializată în sisteme de prelucrare a paielor, în tehnologii de măcinare, amestecare și preparare a furajelor), Liviu Ceclan, cu care mă aștern la povești. La o altă masă, în discuții, era o familie cu doi copii, adulții vorbind despre utilaje. Mi-a atras atenția băiețelul, în vârstă de 8-9 ani, foarte atent la dialogul adulților. La un moment dat, băiatul s-a apucat să scrie ceva pe o bucată de hârtie. Când a terminat, a pus hârtia pe masă. Reacția părinților mi-a stârnit curiozitatea și mi-am exprimat dorința să văd și eu ce i-a impresionat, ce i-a făcut pe părinți să se emoționeze, că parcă le și auzeam bătăile inimii, mândri de feciorul lor.

„Fără tractoare n-am rezista, ele ne dau hrană și viață. Ele sunt niște mașinării foarte interesante și puternice. Tractoarele sunt minunate.” Întreaga „operă” a micuțului fermier o vedeți în imaginea alăturată.

I-am felicitat pe părinți că reușesc să transmită copiilor valori, că-i implică în activitatea de zi cu zi a fermei. Cu siguranță, într-o zi, acest micuț de 8-9 ani va prelua și va duce mai departe ferma părinților.

Mi-am amintit că în drumurile mele prin ferme am mai întâlnit astfel de copii. În urmă cu mulți ani, realizam un interviu într-o fermă de vaci. La un moment dat, am intrat în grajd, unde o fetiță de vreo 10 ani mătura. Am aflat că e copilul fermierului. Era martie și era frig. „Ea vrea”, îmi spune bărbatul, care a continuat: „De mică, de pe la trei ani merge în spatele tractorului și strigă după tractorist că plugul nu intră cum trebuie în pământ”. Un tată mândru. Și avea de ce, fata îi duce mai departe munca, pentru că, azi, fetița de 10 ani este o tânără domnișoară care conduce acea fermă din Dâmbovița.

La demonstrațiile în câmp, la evenimentele din lumea agricolă, văd agricultori însoțiți de copii. Am văzut acest lucru și prin alte părți de prin Europa: fermierii îi aduc pe copii chiar în căruț. Pe mulți dintre copiii aceștia i-am văzut în repetate rânduri, la vârste diferite, s-ar putea spune că au crescut sub ochii mei, iar acum sunt eroii reportajelor mele. Au stat de mici pe lângă părinți, pe lângă ferme, au plecat la facultate, s-au întors și au preluat frâiele. Firesc, spun eu. Valorile se sădesc, precum sămânța. Deprinderile bune nu se predau la școală sau de către profesori, oricât de buni ar fi aceștia, ele „se fură” din familie.

Ce ne propunem să transmitem generațiilor viitoare? Valori, ca bunătate, iubire, cinste, generozitate, responsabilitate, muncă, pasiune? În primul rând, noi, cei mari, trebuie să le deprindem, pentru a le fi modele celor mici, modele pe care să le admire și să tindă către ele la maturitate. Copiii nu au nevoie de educație, ci de modele și amintiri frumoase.

Nu de case ori de mașini au nevoie generațiile viitoare, ci de afaceri solide, sănătoase, care să fie duse din tată-n fiu.

Așa văd eu rețeta succesului.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 15-31 ianuarie 2019

Publicat în Editorial

AgroConcept, partener Field Academy 2018, prezintă în avanpremieră noua serie de inovații New Holland: Gama CR Revelation Tier 5 cu sistem IntelliSense™, care aduce automatizarea la un nivel superior; Noua combină CR7.80 - face disponibilă tehnologia Twin Rotor în fermele de mici dimensiuni; Dispozitivul EVO NIR - analiza în timp real a nutrienților.

CNHi organizează în fiecare an, în locații diferite, în ferme și în condiții reale de recoltare, Field Academy, un eveniment în cadrul căruia este instruit personalul de vânzări și post-vânzare. „Ediția din 2018 este prima organizată în Europa de Est și este o mare onoare pentru AgroConcept să facă parte dintr-un proiect de o asemenea anvergură. Este o confirmare a celor trei ani de activitate, a efortului depus de întreaga echipă pentru a reprezenta cu succes în România cele mai productive combine de pe piață, o marcă istorică, de record mondial”, a precizat Iulia Tudor, manager comunicare AgroConcept, companie care reprezintă în țara noastră marca New Holland.

Trainingul internațional de combine New Holland este găzduit de ferma Lux Com (Ileana, județul Călărași) a lui Gheorghe Țuțuianu. Timp de 30 de zile, la Field Academy participă peste 400 de persoane și 35 de utilaje. „Pentru AgroConcept, cu o echipă de 230 de persoane și în continuă creștere, programele de training sunt prioritare. Field Academy 2018 este astfel o nouă o oportunitate de pregătire, dar și un prilej de a prezenta în avanpremieră inovațiile New Holland atât celor din interiorul companiei, cât și clienților invitați pentru o zi dedicată în luna iulie”, a mai spus Iulia Tudor.

Mai multe detalii vor fi publicate în Revista Fermierului, edițiile din iulie și august 2018.

Publicat în Tehnica agricola

A 27-A EDIȚIE, 8-11 SEPTEMBRIE 2016, LA EXPO ARAD INTERNAȚIONAL

Mihaela Prevenda

Cea de-a 27-a ediție a expoziției Agromalim se desfășoară în perioada 8 - 11 septembrie 20016, la Expo Arad Internaţional. Organizator al evenimentului este Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad, iar partenerii ediţiei sunt: USAMVB Regele Mihai I al României - Timişoara, Agenţia Naţională de Zootehnie, Oficiul Judeţean de Zootehnie Arad, ACO Păstorul Crişana filiala Arad, ACOC Mioriţa Chişineu-Criş şi Asociaţia Crescătorilor de Animale Arad.
    
Vestul României este o zonă agricolă cu un potențial deosebit, iar tradiția celor 26 de ediții ale Agromalim - târgul internațional de agricultură, industrie alimentară și ambalaje - atrage în fiecare an la Arad fermieri din toată România, care vin să ia pulsul agriculturii la început de toamnă. „Agromalim este cea mai mare expoziție de profil din vestul României și una dintre cele mai importante la nivel național. Expo Arad, locul de desfășurare al târgului, este al doilea centru expozițional, ca mărime, din România. Situat la 1,5 km de autostrada A1, pe drumul Arad-Nădlac, centrul expozițional pune la dispoziție 4.000 mp spațiu interior, 30.000 mp spațiu exterior, un amfiteatru cu 650 de locuri, o sală de conferințe modulară cu 300 de locuri, două săli de conferințe a câte 160 locuri, o altă sală de conferințe cu 60 de locuri, dotări multimedia complete, Sistem de traducere simultană, restaurant 80 de locuri, bar și parcare gratuită. An de an a crescut numărul companiilor expozante și cel al vizitatorilor. În doar patru zile trec pragul expoziției peste 15.000 de potențiali clienți”, a declarat Cimi Enache, manager proiect Agromalim. Anul trecut, numărul expozanților a atins cifra de 245, aceștia fiind din România, Ungaria, Germania, Franța, Austria, Polonia, Slovenia și Spania.

În perioada 8-11 septembrie 2016, la Expo Arad, vizitatorii găsesc tehnologii, mașini și utilaje agricole, semințe, îngrășăminte, sisteme de creștere și furaje pentru animale, medicamente și instrumentar de uz veterinar, echipamente pentru industria alimentară, produse agroalimentare, tehnică de ambalare, servicii de consultanță, reviste, cărți și cataloage de specialitate.

Din programul expoziției

La Agromalim 2016, pentru prima dată se fac demonstrații în câmp. Pe 22 de hectare aflate la o distanță de 700 de metri de Expo Arad, pe drumul spre Nădlac, fermierii au posibilitatea să vadă lucrări de prelucrare a solului cu tehnologii convenționale, minimum de lucrări și semănat direct. Demonstrațiile practice se desfășoară în zilele de 8, 9 și 10 septembrie de la ora 14,00. De asemenea, participanții la demo pot participa la o tombolă cu un premiu care constă într-un voucher de 1000 euro oferit de firma Iasen Garden, producător arădean de utilaje agricole și piese de schimb.

În toate cele patru zile ale expoziției, între orele 11,00 și 13,00, are loc un concurs de îndemânare conducere tractor, pe un poligon special amenajat în Expo Arad.

Totodată, pe perioada expoziției au loc tot soiul de activități conexe. Astfel, cadrele didactice ale Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului - Regele Mihai I al României din Timișoara susține seminarii cu subiecte referitoare la: provocările Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014-2020; Biohumus – îngrășământ ecologic complex; Utilizarea inputurilor biologice la cultura tomatelor în seră sau la ce trebuie să știe fermierul român despre agricultura de precizie.

În sălile de conferințe de la Expo Arad se întâlnesc asociațiile de agricultori din bazinul Carpatic, precum și crescătorii de oi care vor aborda teme precum programele de prevenție și tratament în cel mai des întâlnite boli din fermele de ovine. De altfel, în fiecare an la Agromalim Arad își dau întâlnire asociațiile de crescători de animale, cu sprijinul cărora se organizează tradiționala Expoziție de animale unde sunt expuse taurine, ovine – rase de lapte, mixte, de carne,  cabaline, animale de hobby. Taurinele se bonitează și în ultima zi a târgului arădean se premiază cele mai valoroase animale.

Publicat în Eveniment

Bayer AgroArena își redeschide porțile și în 2016, pentru a demonstra fermierilor că dragostea pentru pământ, efortul și pasiunea pentru agricultură merită să fie recompensate cu cele mai bune soluții agricole.

Aflată la cea de a 10-a ediție, Bayer AgroArena reprezintă azi un brand consacrat în lumea agriculturii de la noi. În cele șase locații, amplasate în zone agricole importante ale țării, compania Bayer invită să participe toți agricultorii interesați să descopere cele mai moderne tehnologii de protecție a culturilor de câmp: grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui, sfeclă pentru zahăr, cartof și soia. La fel ca în fiecare an, un centru de interes va fi și prezentarea în câmp a noilor hibrizi de rapiță de la Bayer.

Evenimentele Bayer AgroArena se vor desfăşura după următorul calendar: Însurăței (Brăila) – 17 mai; Caracal (Olt) – 24 mai; Cărpiniș (Timiș) – 31 mai; Marghita (Bihor) – 7 iunie; Zănești (Neamț) – 14 iunie; Tg. Secuiesc (Covasna) – 21 iunie.

Și în acest an, Bayer AgroArena va include dialoguri cu fermierii, prezentări de tehnologii și informații utile referitoare la produsele inovative Bayer: Falcon Pro, Nativo Pro, Adengo, Propulse. Tehnologiile Bayer acoperă întregul spectru de tratamente fitosanitare de protecție, începând de la semănat, acoperind întreaga perioadă de vegetație până la recoltare, precum și protecția recoltelor împotriva dăunătorilor de depozit.

O noutate constă în lansarea noii platforme de servicii dedicate fermierilor: Bayer AgroServices. Paleta de servicii cuprinde în prezent cartarea agrochimică, analize de apă, servicii financiare, mobile apps – toate oferite sub umbrela celui mai de succes program de loialitate adresat fermierilor, Bayer Fidelis.

Publicat în Cultura mare
Pagina 10 din 10

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI AGRIMAX V FLECTO BANNER SUL SITO 300x250 MAX80K

ATS25 300X250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

T7 S 300x250 PX

Banner Profesional agromedia RF 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista