Miercuri – 23 februarie 2022, trebuia să aibă loc Adunarea Generală Extraordinară a membrilor Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), la București, în Aula Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), de la ora 11. Având în vedere că Adunarea Generală Extraordinară nu a fost statutar constituită prin participarea a 2/3 din numărul de membri, pentru a putea adopta hotărâri în mod valid, s-a consemnat această mențiune în procesul-verbal de ședintă, cu precizarea că va avea loc o altă adunare cu aceeași ordine de zi, peste 15 zile, respectiv în 11 martie 2022, la aceeași oră și locație, transmite LAPAR.

„Referitor la neîndeplinirea cvorumului, pentru o corectă informare a opinie publice, acesta nu a fost întrunit, nu pentru că organizațiile membre nu sunt interesate de soarta LAPAR, ci din cauza unei neglijențe administrative a fostei conduceri. Aceasta nu a dus la îndeplinire hotărârile Adunărilor Generale din anii anteriori și nu a actualizat statutul LAPAR și registrul de membri, permițând unor entități care de facto nu mai sunt active în federație, să fie luate în considerate pentru stabilirea cvorumului. De altfel, această situație a creat confuzie și a dus la desființarea parțială a hotărârii AGA din 4 februarie 2020, instanța penalizând neglijența prin raportare la un număr de membri care în realitate nu există, fie pentru că au solicitat dezafilierea, fie pentru că au fost excluși pentru neîndeplinirea obligațiilor statutare, sau au fost declarați inactivi de către ANAF încă din anul 2013. Așadar, pentru a nu repeta greșelile procedurale din trecut, invităm toți membrii interesați să participe la Adunarea Generală Extraordinară, cu prilejului celui de-al doile termen”, precizează un comunicat de presă al LAPAR.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 15 februarie 2022, cu o zi înainte de cea de-a VII-a ediție a Congresului APPR „De la fermieri pentru fermieri”, la București, Asociația Producătorilor de Porumb din România a organizat Adunarea generală și alegeri (https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5262-alegeri-in-appr-nicolae-sitaru-reales-presedinte-iar-vicepresedinte-este-theodor-ichim-reprezentantul-agricultorilor-dobrogeni.html, aici am publicat despre alegerile pentru funcția de președinte și noul Consiliu director al APPR). În fața fermierilor membri ai Asociației, așa cum era firesc, s-au prezentat faptele anului recent încheiat.

Raportul de activitate pentru 2021, inclusiv raportul financiar-contabil prezentat de directorul executiv, Alina Crețu, a arătat expansiunea rapidă și diversificarea ariei acoperite de APPR, care se apropie tot mai mult de dezideratul său de a deveni un „Institut al fermierului”.

Activitatea de testare a crescut de zece ori în ultimii doi ani, Rețeaua Independentă de Testare și Analiză în Câmp (RITAC) ajungând să numere 31 de locaţii cu 850 de parcele de testare, adică un total de peste 5.300 de microparcele la cele șase culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg).

APPR și-a extins parteneriatele de cercetare europene și naționale în proiecte privind digitalizarea agriculturii și practicile de agricultură regenerativă (pentru stocarea carbonului), cu finanțare din programul sectorial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), din Programul European Horizon 2020, precum și cu suportul unor companii multinaționale furnizoare de soluții bazate pe știință.

În ceea ce privește implicarea în dialogul social cu autoritățile de la București și Bruxelles, Cristina Cionga, director pentru afaceri europene, a arătat că reprezentanții APPR au participat activ la toate consultările prilejuite de creionarea Planului Național Strategic, a propunerilor avansate de fermieri în cadrul PNRR, la grupurile de lucru specializate ale organizației europene Copa-Cogeca, ale Confederației Europene a Porumbului, ale Platformei Agriculture & Progress, ca și la grupurile de dialog civil organizate de Comisia Europeană.

În acest context, echipa APPR a crescut rapid prin atragerea unor tineri profesioniști, agronomi sau specialiști în politici europene, sprijiniți de expertiza unor veterani în cercetarea agricolă.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a organizat, marți – 15 februarie 2022 - la București, Adunarea generală și alegeri pentru noul consiliu director.

Organizarea alegerilor pentru noua structură de conducere a APPR a constituit punctul culminant al Adunării generale a APPR din acest an. Conform statutului, Consiliul director numără șapte membri titulari și doi supleanți. În urma votului celor prezenți, mandatul președintelui Nicolae Sitaru a fost prelungit cu încă doi ani. Funcția de vicepreședinte a fost încredințată de cei prezenți lui Theodor Ichim, președintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD). Din Consiliul director fac parte și reprezentanții organizațiilor teritoriale ale APPR, respectiv Silviu Mihai (ACCPT Ialomița), Tiberiu Stan (ACCPT Iași) și Teofil Dascălu (ACCPT Vrancea).

Adunarea generală a primit, prin vot unanim, în rândurile sale, asociația locală a fermierilor vrânceni, ACCPT Vrancea, organizație care a decis, în această săptămână, aderarea la APPR.

„Mă bucur mai ales pentru că astăzi colegii din Țara Vrancei au hotărât să pășească alături de noi și ne-au creditat cu încrederea lor. Totdeauna am pledat pentru unirea vocilor tuturor organizațiilor profesionale din producția vegetală, pentru a putea stabili strategii coerente. Împreună vom fi mai puternici, mai convingători și mai înțelepți, pledând în interesul agricultorilor și a ceea ce furnizează ei, într-o perioadă cu tot mai multe constrângeri: hrana și pacea socială. Felicit membrii nou-aleși în Consiliul director al APPR și-mi doresc să funcționăm ca o echipă. Cred că România are nevoie să rezolve câteva probleme esențiale în perioada următoare, pentru a restarta agricultura: comasarea terenurilor, irigațiile, măsuri fezabile și realiste în cadrul noii PAC”, a concluzionat președintele Nicolae Sitaru.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Consultările cu entitățile publice și private implicate în elaborarea Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027 au continuat luni, 17 ianuarie 2022, pe tema fișelor de intervenții pentru investițiile în procesare și energie regenerabilă, tot în sistem de videoconferință.

Una dintre principalele modificări a fișei de intervenție vizează categoria beneficiarilor eligibili pe schemele de procesare, propunerea fiind de a rămâne eligibile doar formele asociative, pentru a putea integra mai ușor materia primă în procesare, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Ne dorim să dezvoltăm sectorul de procesare, astfel încât materia primă produsă în România să poată fi integrată într-un circuit, din care să rezulte cât mai multe produse finite, cu valoare adăugată, pentru echilibrarea balanței comerciale. Unul dintre aspectele care afectează negativ balanța comercială este deficitul de capacități de producție, astfel că, principala modificare a intervenției vizează ridicarea plafonului sprijinului public, de la 2,5 milioane euro la 15 milioane euro”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu, care a participat la videoconferința online de la Bruxelles, fiind prezent la Consiliul de miniștri AGRIFISH.

Intervențiile prezentate în cadrul videoconferinței au făcut referire la investițiile în:

• Procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii unor produse alimentare și produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa 1 a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene;

• Condiționarea, procesarea și marketingul produselor agricole și pomicole în afara exploatației prin intermediul formelor asociative;

• Creșterea eficienței energetice pentru unitățile de procesare existente.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Timp de două zile, 13 și 14 ianuarie 2022, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au avut loc dezbateri privind elaborarea fișelor de intervenție pentru instalarea tinerilor fermieri, înființarea grupurilor de producători și investițiile în domeniul agricol din Planul Național Strategic, coordonate de ministrul Adrian Chesnoiu. Au participat, în sistem videoconferință, aproximativ 100 de persoane – reprezentanți ai asociațiilor și federațiilor de agricultori, împreună cu toți cei implicați în implementarea viitoarei PAC, din cadrul MADR și din instituțiile din subordine cu atribuții în domeniu.

Referitor la instalarea tinerilor fermieri, principalele modificări au în vedere o simplificare a condițiilor de acordare a sprijinului, alocări distincte pentru zona montană și pentru agricultura ecologică și stabilirea sectoarelor prioritare: zootehnic, legume-fructe și cartofi, în cadrul principiilor de selecție. Consultarea online a oferit reprezentanților tinerilor fermieri posibilitatea de a fi pro-activi și de a contribui la elaborarea unui PNS care să reflecte nevoile mediului rural din România și care să favorizeze direcționarea fondurilor către nevoile reale ale tinerilor fermieri și ale asociațiilor și grupurilor de producători, transmite MADR.

„Instalarea tinerilor fermieri este o măsură care a suscitat foarte mult interes și consider că ar fi putut avea rezultate mai bune, din punct de vedere al menținerii acestora în activitate și al continuării dezvoltării fermelor. De aceea, ne dorim să corectăm ce nu a funcționat și să oferim un sprijin deplin pentru noua generație de tineri fermieri, care se vor instala în satele românești, în acele domenii și sectoare cu potențial ridicat în activitatea agricolă din țara noastră. Ne-am propus ca această nouă generație de fermieri să treacă de la instalare către dezvoltarea fermei în exercițiul financiar următor, 2027-2034, să capete suficientă forță pentru a avea viabilitatea și rezistența necesare pe piață, într-un mediu concurențial cu tot mai multe provocări”, a subliniat Adrian Chesnoiu.

Discuțiile care au vizat măsurile de investiții și alte intervenții în domeniul agricol au fost axate pe creșterea eficienței energetice prin producerea de energie din surse regenerabile la nivelul fermei, consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri, investițiile în exploatațiile legumicole, zootehnice și pomicole, precum și condiționarea și depozitarea cartofului.

„Am decis simplificarea condițiilor de accesare a fondurilor disponibile prin Planul Național Strategic 2023-2027, pentru a facilita accesul fermierilor la finanțare. Ne dorim să dezvoltăm afaceri durabile în agricultură și de aceea vor avea prioritate proiectele care vor demonstra caracterul sustenabil al investițiilor. Construim împreună reguli clare, dar cât mai simple, pentru a sprijini cu adevărat dezvoltarea agriculturii românești”, a arătat ministrul Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Clubul Fermierilor Români și-a adaptat mecanismele de funcționare și conducere la nivel național pentru a asigura democratizarea conducerii asociației, precum și pentru o mai bună reprezentare a intereselor regiunilor în agenda de lucru a Asociației. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2022, Laszlo Becsek preia funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de 6 luni, ianuarie – iunie 2022.

„Sunt onorat să preiau mandatul Președinției rotative a Clubului Fermierilor Români. Voi urmări cu prioritate consultările pentru elaborarea PNS și a Strategiei Naționale de Gestiune Integrată a Apei pentru Agricultură, implementarea Proiectului Concorde, derularea programelor de pregătire organizate de Club, proiectele specifice regiunii Centru, precum și activarea Comitetelor executive regionale ale asociației”, transmite proaspătul președinte Laszlo Becsek, care este membru fondator al Clubului Fermierilor Români și membru în Consiliul Director.

Laszlo Becsek este un fermier cu o afacere de succes, un model care îi poate inspira și pe alți fermieri. Absolvent al Facultății de Agricultură din Cluj-Napoca și Doctor în agronomie, actualul președinte al Clubului Fermierilor este administrator și asociat unic al firmei BIOFARM S.R.L. cu activitate în Târgu Secuiesc (Covasna).

Ferma lui Laszlo Becsek a fost înființată în anul 1995, iar în prezent desfășoară activitate agricolă pe o suprafață de 1.000 de hectare de teren arabil, având în asolament cartofi pentru consum, cartofi pentru sămânță, grâu, rapiță, porumb și ceapă.

Cu o echipă de aproape o sută de oameni și tehnologia potrivită, a ajuns la performanța de a avea o productivitate sporită la cereale de 7.000 kg/ha, la rapiță 3.500 kg/ha, la cartof 42.000 kg/ha, iar la ceapă de 48.000 kg/ha. Producția de cartofi și cea de ceapă este livrată în întregime în supermarketuri, îndeplinind toate cerințele de calitate solicitate de acestea.

De-a lungul timpului, societatea a realizat investiții semnificative în spații de depozitare, ambalare (cea mai mare de acest fel din țară), dar și în flota proprie de mașini frigorifice. Investițiile au fost realizate prin programul SAPARD, dar și prin credite și fonduri proprii.

Obiectivele și prioritățile noului președinte

Pentru următoarele șase luni, obiectivele prioritare ale noului președinte sunt:

• Contribuție activă în cadrul consultărilor în grupurile de lucru cu MADR, în vederea elaborării PNS;

• Contribuții la elaborarea Strategiei Naționale de Gestiune Integrată a Apei și Solului în Agricultură. Promovarea cooperării multi-parteneriale (Guvern – organizații fermieri) pentru elaborarea, aprobarea și implementarea unui Plan național multi-anual de dezvoltare a sistemului de irigații și desecare-drenaj;

• Implementarea proiectului CONCORDE – promovarea și asigurarea respectării bunelor practici în comerțul cu cereale;

• Implementarea programului Clubului privind Consultanța pentru utilaje agricole: armonizarea relațiilor între fermieri și comercianții de tehnică agricolă și service piese schimb (informare, consultanță, formare continuă, contractare, mediere);

• Sprijinirea implementării eficiente a proiectelor finanțate din PNRR pentru educație și mediu care au impact în domeniul agriculturii. Promovarea unor proiecte de dezvoltare a agriculturii (irigații, desecare, combaterea eroziunii solului, creșterea capacității de stocare în vederea valorificării eficiente a produselor agricole) în procesul de actualizare și optimizare a programului-cadru de finanțare PNRR;

• Derularea programelor de pregătire organizate de asociație, care anul acesta își propun să înroleze 120 de tineri fermieri în programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” și 40 de fermieri în programul „Antreprenor în Agricultura 4.0”;

• Desfășurarea Conferințelor Regionale ale Clubului pentru asigurarea informării, consultării și identificării problemelor reale ale fermierilor din toate regiunile agricole;

• Activarea și creșterea rolului Comitetelor Executive Regionale ale Clubului, pentru implicarea activă a fermierilor în activitățile asociației și informarea acestora despre subiectele de interes major privind dezvoltarea afacerilor agricole;

• Consultări la Bruxelles și participare la negocierile privind normele de aplicare ale Pactului Ecologic European și ale strategiilor subsecvente pentru agricultură: promovarea intereselor fermierilor români în cadrul întâlnirilor cu COM AGRI, DG AGRI, ELO, COPA-COGECA, Farm Europe.

Mecanismul președinției rotative urmărește punerea în prim-plan a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine președintele. Astfel, alături de prioritățile Clubului la nivel național, președintele va urmări totodată și următoarele obiective specifice:

• Promovarea adoptării și operaționalizarea finanțării unui Plan Național Strategic de Dezvoltare a Sectorului Cartofului în România.

• Susținerea elaborării unui studiu privind identificarea modelelor de ferme performante în România, indiferent de dimensiunea acestora, și elaborarea scenariilor de dezvoltare durabilă a acestora, în perspectiva redresării balanței comerciale a produselor agroalimentare.

• Susținerea elaborării și punerea în aplicare a unei strategii naționale multi-parteneriale de promovare a produselor românești agroalimentare (creșterea numărului de produse certificate la nivel național prin intermediul schemelor de calitate ale MADR; promovarea cu prioritate la raft a produselor românești; dezvoltarea de puncte gastronomice locale; echilibrarea deficitului balanței comerciale pe produse agroalimentare; calitate și trasabilitate pentru produsele românești).

• Promovarea ca model de bună practică la nivel european a programului Clubului privind pregătirea tinerilor lideri pentru agricultură.

• Asigurarea condițiilor pentru implementarea proiectului din PNRR privind dezvoltarea învățământului liceal dual agricol. Promovarea proiectului „O Roboseră în fiecare școală” din România.

Reamintim că, președinția rotativă este asigurată de fiecare regiune timp de șase luni, iar pentru continuitate și desfășurarea în bune condiții a coordonării Clubului, se constituie un grup decizional de tip Troică, format din președintele în exercițiu, fostul și viitorul președinte (desemnați de regiune). Dan Hurduc a fost primul președinte desemnat la conducerea rotativă a Clubului, mandatul acestuia desfășurându-se în perioada 1 iulie 2021 – 31 decembrie 2021.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ca urmare a intrării în vigoare a Ordinului 190/2021, care stabilește criteriile și modalitățile potrivit cărora membrii cooperatori și cooperativele agricole beneficiază de anumite facilități fiscale, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV vine în sprijinul fermierilor cu un nou ghid pentru accesarea facilităților fiscale pentru cooperative și membrii acestora. Acestea sunt prevăzute la art. 76 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, modificată prin Legea nr. 21/2019 și Legea 265/2020.

Un mic pas pentru stimularea investițiilor colective prin intermediul cooperativelor agricole este scutirea acestora de la plata impozitului pentru clădirile şi terenurile aflate în patrimoniu utilizate pentru prestarea de servicii către membrii cooperatori.

În fiecare an, în perioada 1 ianuarie – 31 martie, cooperativele agricole care îndeplinesc condițiile trebuie să depună la primăriile pe raza cărora dețin clădiri și terenuri în patrimoniu următoarele:

• lista membrilor cooperatori înscriși în cooperativa agricolă;

• declarația pe propria răspundere întocmită de către cooperativa agricolă din care să reiasă denumirea și valoarea activităților de prestări servicii efectuate de cooperativa agricolă către membrii cooperatori;

• lista clădirilor și terenurilor aflate în patrimoniu utilizate pentru prestarea de servicii către membrii cooperatori pentru care solicită scutirea.

Pentru că în această perioadă se lucrează la bugetele primăriilor, UNCSV recomandă ca atât membrii, cât și cooperativele agricole să verifice dacă îndeplinesc criteriile pentru accesarea facilităților fiscale și să informeze UAT-urile că intenționeză să solicite acordarea acestora pentru bunurile deținute, astfel încât sumele respective să nu fie cuprinse în bugetul aferent anului 2022. UNCSV vă poate îndruma pașii pentru accesarea facilităților fiscale prevăzute pentru cooperative și membri (ghidul poate fi consultat aici: https://www.uncsv.ro/images/cooperative-agricole/UNCSV-_GHID_ACCESARE_FACILITATI_FISCALE_COOPERATIVE_SI_MEMBRI_COOPERATORI_-_14.12.2021.pdf). „Ne bucurăm că autoritățile au înțeles necesitatea consolidării cooperativelor agricole și realizării de investiții colective care să aducă valoare adăugată producției primare a membrilor cooperatori, implicit sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare a României”, conchide Florentin Bercu, director executiv UNCSV.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html  

Solidaritatea, în România, nu mai este de mult o valoare, a rămas un simplu cuvânt în dicționar. Dar să vedem cum îl explică DEX-ul. „Solidaritáte s. f. Faptul de a fi solidar (cu cineva sau cu ceva); sentiment care îi determină pe oameni să-și acorde ajutor reciproc”. Iar „solidar” înseamnă că ești legat de cineva sau ceva printr-o responsabilitate și un interes comun, înseamnă unit.

Nu doresc să abordez solidaritatea în general, la întreaga societate românească. Cu toate că, având în vedere situația pandemică pe care o traversăm, ne-ar fi prins bine să fim solidari.

Vreau să rămân la agricultură și vă întreb (mi-aș dori să vă priviți și să priviți în jur cu sinceritate): regăsiți solidaritatea în acest domeniu?

Răspunsul meu e NU!

Și vin cu un exemplu recent. Un fermier din județul Ilfov, Daniel Radu, a cumpărat o fermă vecină, cu mai bine de o sută de hectare, suprafață pe care vânzătorul o lucra în arendă. Pe scurt, contractele înregistrate la primărie au fost preluate și respectate de noul arendaș. Doar că un coleg, vecin cu fermierul ilfovean, deci un alt fermier, a mers din poartă în poartă ca să obțină de la oameni terenurile însămânțate de Daniel Radu. Arendatorii nu mai înțeleg nimic, mai ales că ambii agricultori le-au dat arendă, unul pentru că are contracte, celălalt pentru că vrea să obțină el terenurile. Fermierii se bat acum în instanțele judecătorești. Logica zice că dacă un fermier a cumpărat o fermă și a preluat contractele de arendă, un alt fermier, coleg, nu se bagă decât dacă vreunul din arendatori vrea să schimbe arendașul, ceea ce oricum trebuie făcut conform legii, existând niște termene, niște condiții, obligații de fiecare parte.

De la acest exemplu și din discuțiile cu Daniel Radu am ajuns la solidaritate sau, mai bine spus, la lipsa solidarității instalată în spațiul rural, acolo unde viața nu-i ușoară și oamenii ar trebui să fie mai uniți, mai apropiați.

Solidaritatea se bazează pe comunitatea de interese, obiective și standarde. Se referă la legăturile dintr-o societate, care unesc oamenii, îi aduc împreună. Din păcate, în agricultura autohtonă solidaritatea lipsește. Dacă ar fi altfel, n-ar exista nici exemplul următor.

Primesc frecvent mesaje de la mici fermieri care lucrează 10-20-50 de hectare și care spun că nu se pot dezvolta, nu-și pot extinde fermele deoarece statul îi sprijină doar pe cei mari. „Tot cei care au trebuie să aibă și mai mult?”, întreabă micii agricultori, care susțin că pentru ei este imposibil să viseze la tractoare noi de mare putere. În schimb, i-ar ajuta ca statul să-i finanțeze la cumpărarea de tractoare mari, plus mașinile agricole aferente second-hand. Astfel le-ar fi mult mai ușor să-și extindă fermele, să-și dezvolte reale afaceri agricole.

Însă, până să-i ajute statul, mă gândesc că s-ar putea ajuta chiar ei. Prin asociere! Uniți, doi, trei, zece, nu știu, și-ar putea achiziționa utilajele necesare, noi și nu second-hand, le-ar putea folosi la comun, după un plan/program stabilit împreună. 

Trebuie să ne recunoaștem această neputință, de a fi solidari, de a ne uni pentru a ne fi bine.

Și trebuie să mai recunoaștem ceva. Știu, e greu, dar greșim toți, noi, românii. Ne consumăm energia uitându-ne în curtea vecinului și invidiind, în loc să ne vedem de treaba noastră, investindu-ne energiile în propriile afaceri. În urmă cu mulți ani, mi-a povestit un alt fermier, vecinul lui care n-a avut parte de o răsărire prea frumoasă a culturilor de toamnă a trecut cu tractorul peste culturile răsărite ca la carte ale colegului lui fermier. Și toate aceste povești pe care le-am înșiruit aici nu sunt cazuri izolate.

Cei mici se supără pe cei mari și viceversa.

Dacă ar exista solidaritate, unitate, poate și politicul ar fi mai atent la agricultură, la spațiul rural, poate că politicile și strategiile agricole ar pleca de jos în sus, așa cum este firesc.

Să fim solidari, dacă vrem ca guvernanților să le pese și să lucreze pentru noi. Altfel, conducătorii noștri sunt oglinda poporului.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Miercuri, 3 noiembrie 2021, a avut loc, în sistem videoconferință, reuniunea Comitetului Consultativ Tematic pentru elaborarea Planului Național Strategic (PNS) 2021-2027. La sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alături de ministrul Adrian Oros s-au aflat secretarul de stat Marius Micu, directorul general al Direcției Generale Dezvoltare Rurală - AM PNDR - Daniela Rebega, precum și directorul general al Direcției Generale Politici Agricole - Tatiana Preda.

Reuniunea precede consultările cu grupurile de lucru PNS care se vor desfășura pe parcusul lunii noiembrie și la care vor participa peste 160 de entități cu rol important în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, precizează Marius Micu.

Subiectele discutate s-au referit la calendarul estimativ al adoptării pachetului legislativ privind reforma Politicii Agricole Comune la nivelul Uniunii Europene, prezentarea structurii PNS, a stadiului actual și a etapelor viitoare, prezentarea alocărilor financiare pentru intervențiile propuse pentru perioada 2023-2027.

Secretarul de stat din MADR, Marius Micu, a prezentat pe larg bugetul PNS 2023-2027, prin care România va beneficia de aproximativ 15,90 miliarde de euro. „Discuțiile interactive din cadrul reuniunii au generat, pe lângă diseminarea unor informații, un schimb de idei și bune practici util și constructiv”, a punctat Marius Micu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: MADR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță închiderea sesiunii de primire a proiectelor finanțate prin intermediul submăsurii 9.1 – „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Fondurile solicitate de grupurile de producători din sectorul agricol depășesc cu 9,6 milioane de euro alocarea pentru această sesiune.

În intervalul 29 iulie 2021 - 29 octombrie 2021, AFIR a primit online 46 de cereri de finanțare, valoarea totală a fondurilor europene solicitate fiind de 16.410.019 de euro, adică 242,24% față de alocarea de 6.769.295 de euro.

Sprijinul public nerambursabil acordat prin această submăsură este de 100% și nu poate să depășească 10% din valoarea producției comercializate (VPC) în primii 5 ani de la recunoaștere. Suma maximă acordată este de 100.000 euro/an. Aceasta se va plăti sub forma unui ajutor forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o perioadă care nu poate depăși cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut, astfel: Anul I - 10%, Anul II - 8%,·Anul III - 6%, Anul IV - 5%,Anul V - 4%.

Prin submăsura 9.1 au obținut finanțare grupurile de producători din sectorul agricol care sunt recunoscute oficial de către MADR înainte de solicitarea sprijinului, conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare. Au fost eligibile și grupurile de producători care au obținut recunoaștere atât pentru produse și/sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1, cât și pentru produse și/sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1a. În acest caz, sprijinul se acordă pe baza valorii producției comercializate (VPC) aferente produselor/grupelor de produse sprijinite prin submăsura 9.1.

Cheltuielile eligibile sunt cele rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul agricol, prevăzute în planul de afaceri, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html