LAPAR - REVISTA FERMIERULUI

Potrivit precizărilor făcute de deputatul PSD, Valeriu Steriu, marți, 14 mai 2019, România poate produce îndeajuns de multă hrană, încât să satisfacă nevoile a circa 35 de milioane de oameni.

Cu ocazia conferinței regionale a Forumului privind Viitorul Agriculturii (FFA 2019), care a avut loc la București, politicianul a mărturisit că s-a ajuns la această cifră cu aportul specialiștilor Academiei Române, țara noastră fiind, în opinia sa, doar la jumătate din capacitatea de producție agricolă.

„Pe partea agricolă, România este doar la jumătate din capacitate și o spun realist. Sunt studii făcute recent care arată că țara noastră poate hrăni – o cifră exactă am reușit cu Academia Română s-o stabilim – 35 de milioane de oameni. Tot ce înseamnă teren agricol – nouă milioane de hectare – pot hrăni astăzi 35 de milioane de oameni. O facem pentru 15 milioane de oameni, mai importăm pentru patru-cinci milioane în fiecare an, ne completăm cu importuri, nu doar cu ceea ce nu facem, ci și cu ceea ce produce România, dar nu produce suficient”, a spus Valeriu Steriu.

Tot el a adăugat că suntem încă tributari producției agricole primare, ceea ce determină un deficit comercial masiv.

„Avem nevoie să transformăm mult mai mult produsele agricole. Producem multă materie-primă. Piața internă este mult prea mică decât ceea ce producem, dar transformăm foarte puține produse agricole în industria alimentară, către piața românească. Acesta este și motivul paradoxal pentru care o țară atât de agricolă cum este România, are un deficit comercial”, a mai adăugat deputatul PSD.

Tot în cadrul unei radiografii privind agricultura României din ultimele șapte decenii, Steriu a mai afirmat că problema comasării continuă să fie una care generează pierderi însemnate sectorului de profil.

„40% din terenul agricol încă nu este comasat, nu este încă rezolvat un cadastru care poate aduce mult mai mulți bani din folosirea acelui teren ca garanții sau ca avantaje în zona bancară. Odată cu comasarea și cu o creștere a suprafeței medii agricole, România, cu siguranță, își va crește și mai mult producția agricolă”, a punctat, de asemenea, Valeriu Steriu.

În context european, fără însă a scoate țara noastră din vizor, politicianul a recunoscut, cu amărăciune în glas, că blocul comunitar generează anual o risipă alimentară care atinge un nivel deloc de neglijat, și anume 150 de miliarde de euro.

„Producem mai mult și mai bine, dar, jumătate din ceea ce producem, aruncăm la gunoi. În acest context, 8% din încălzirea globală vine și din ceea ce înseamnă risipă alimentară. Aici, deocamdată, lucrurile stagnează la nivel mondial. Cifrele sunt absolut fabuloase, în sens negativ. Avem, în clipa de față, studii europene care arată că 150 de miliarde de euro este valoarea risipei alimentare, doar în Europa. Practic, mai mult decât bugetul pentru agricultură. Acest lucru pleacă din cele 88 de milioane de tone de mâncare produse”, a adăugat parlamentarul român.

O istorie a ultimilor 70 de ani

În urma unui studiu personal cu privire la ultimii 70 de ani de agricultură românească, Valeriu Steriu a descoperit o creștere semnificativă a sectorului, atât în ceea ce privește majorarea productivității, cât și referitor la diminuarea numărului de oameni care se ocupă cu acest tip de activitate.

„Putem fi optimiști pentru viitor. România a plecat, în 1950, cu șapte milioane de oameni implicați în agricultură, populație activă, care, practic, însemnau 74% din forța de muncă din agricultură. Astăzi, sunt două milioane de oameni implicați în agricultură, adică 27%; în continuare, foarte mulți, poate cea mai mare cifră din Europa, cu siguranță, dar care reușesc, într-adevăr, să modifice puțin aceste date ale prezentului”, a calculat deputatul PSD. „De la cinci milioane de tone de cereale produse în total în 1950, astăzi producem 31 de milioane de tone, adică de șase ori mai mult. La lapte a fost creștere spectaculoasă până în perioada 2000-2004, în ciuda limitărilor date de cotă. Europa o ținea în frâu în perioada respectivă. Ne-am oprit, astfel, la cele cinci milioane de tone de lapte, față de 1,8 milioane în 1950. Cel mai impresionant salt îl avem la porumb. De la două milioane de tone produse în 1950, ajungem la 19 milioane de tone produse în ultimii doi-trei ani. Spun eu, o cifră absolut impresionantă, de nouă ori mai mare”.

Partenerii FFA, în colaborare cu Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), au organizat conferința regională a Forumului privind Viitorul Agriculturii (FFA) la Hotel Intercontinental din București, marți, 14 mai a.c.

Evenimentul s-a dorit a fi o continuare a Forumului care a avut loc în data de 9 aprilie, la Bruxelles, sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (www.forumforagriculture.com).
Dezbaterea de la București s-a concentrat asupra unor subiecte demne de atenția deținătorilor de terenuri, fermieri, ecologiști și factori de decizie politică. Conferința a început cu o sesiune politică la nivel înalt pe tema schimbărilor climatice, urmată de o dezbatere privind prioritățile agricole și de mediu ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Publicat în România Agricolă

Consiliul Director al LAPAR a decis luni, 15 aprilie 2019, ca pentru o perioadă de 60 de zile președintele interimar al Ligii să fie Gheorghe Albu, ca urmare a cererii de autosuspendare a președintelui în exercițiu, Laurențiu Baciu, a anunțat organizația marți, 16 aprilie 2019.

Decizia președintelui Baciu survine în contextul punerii în mișcare de către PJS1 a acțiunii penale „față de două persoane cu funcții de conducere din cadrul unei organizații profesionale neguvernamentale din sectorul agricol, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare”.

Conform comunicatului de presă remis la redacție marți, LAPAR a decis, de asemenea, să înființeze unele departamente specializate, alcătuite din membrii Consiliului Director (CD).

Un prim astfel de departament este cel economic, format din Dan Ilie, în calitate de responsabil, respectiv din Popescu Ilie și din Ciobanu Daniel, membri.

Departamentul juridic va cuprinde, la rândul său, un responsabil în persoana lui Vasile Datcu, Liviu Precup și Nechifor Ionică fiind aleși drept membri.

De asemenea, departamentul de reprezentare instituții cu care LAPAR are legături (MADR, AFIR, APIA etc.) și elaborarea strategiilor privind acțiunile Ligii îl are pe Bazon Constantin drept responsabil, iar pe Mocanu Adrian, Topală Marian, Valeriu Călin, Sitaru Nicolae, Mănăila Ion și Moraru Ștefan în calitate de membri.

Nu în ultimul rând, Departamentul de comunicare și organizare evenimente va fi compus din Gheorghe Albu în calitate de responsabil, iar pe Alexandru Baciu, Aron Emanoil și pe
Grigore Petre îi va avea drept membri.

În ședința de luni, Consiliul Director al LAPAR a mai hotărât să comunice către toți membrii CD toate angajamentele financiar-contabile (plăți, încasări, contracte etc.), înainte de a fi efectuate.

Totodată, va fi angajată o firmă de audit care să evalueze situația financiar-contabilă, responsabil cu acest demers urmând să fie Spiță Ionuț, cenzorul LAPAR.

Acțiune vs reacțiune

Potrivit comunicatului de presă remis la redacție de instituția purtătorului de cuvânt din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București (PJS1), luni, 9 aprilie 2019, procurorii instituției mai sus citate au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de două persoane cu funcții de conducere din cadrul unei organizații profesionale neguvernamentale din sectorul agricol, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.

Conform documentului, infracțiunea de delapidare a fost una în formă continuată, prevăzută de art. 295 alin. 1 C.pen, cu aplic. art. 35 alin 1 C.pen și art. 308 alin. 1 C.pen și mai multe infracțiuni privind falsul în înscrisuri.

„În perioada 2012-2019, cele două persoane sus menționate și-au însușit suma de aproximativ 700.000 de lei din fondurile organizației profesionale neguvernamentale din sectorul agricol și au întocmit acte contabile false pentru a ascunde însușirea sumelor de bani”, se mai precizează în comunicatul de presă al PJS 1.

Tot în comunicat se menționează că, la data de 8 aprilie 2019, față de una dintre cele două persoane, s-a dispus luarea măsurii reținerii pe o durată de 24 de ore, iar la data de 9 aprilie 2019, s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile.

„Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale și dispunerea de măsuri preventive sunt instituții reglementate de Codul de procedură penală, care nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”, au ținut să precizeze procurorii în încheierea comunicatului.

„Activitatea LAPAR se derulează în condiții normale”

În data de 3 aprilie 2019, comunicatorii oficiali ai LAPAR transmiteau presei un document potrivit căruia reprezentanții asociațiilor membre ale Ligii, cu ocazia Consiliului Director, au acordat votul de încredere „președintelui ales Laurențiu Baciu” și au decis să rămână solidari cu acesta.

„Activitatea LAPAR se derulează în condiții normale și toate proiectele Ligii vor fi finalizate în bune condiții”, se menționa în comunicatul de presă.

În data de 28 martie 2019, Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Ialomița, membră cu drepturi depline a LAPAR, transmitea la rândul său presei un document de poziție conform căruia solicita șefiei Ligii să transmită numele companiei de audit contractată și termenul în care aceasta trebuie să prezinte concluzii concrete cu privire la administrarea fondurilor organizației de fermieri citată.

Într-o adresă similară din data de 21 martie 2019, șeful ACCPT Ialomița, Dragoș Costin Telehuz, solicita suspendarea „până la concluzii relevante” a președintelui LAPAR, Laurențiu Baciu, mai exact până la finalizarea auditului menit să descopere eventuale probleme în ceea ce privește „onestitatea sau capacitatea administrării fondurilor” LAPAR.

Publicat în Știri

Șeful Asociației Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana”, Nicolae Cioranu, a declarat pentru emisiunea „România Agricolă” că se va afilia LAPAR, chiar dacă organizația pe care o conduce este membră Romovis, la rândul ei membră cu drepturi depline a Ligii conduse de longevivul agricultor băcăuan Laurențiu Baciu.

„Am în plan să mă afiliez la LAPAR și cu Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” din Arad, aceasta fiind o asociație care este acreditată să conducă Registrul Genealogic la rasa Țurcană. Cu această ocazie, am înaintat o solicitare. Dacă colegii din LAPAR sunt de acord să punem umărul împreună pe tot segmentul de oierit, am fi foarte bucuroși”, a precizat Cioranu marți, 19 februarie 2019, cu ocazia Adunării Generale a membrilor LAPAR. „De când «am deschis ochii» pe anumite forme de organizare, cu toate că reușitele noastre nu au fost întotdeauna pe așteptări, pași înainte am făcut, așa, mai mici, mai greu de recunoscut, dar asta este situația. Ne punem speranțe ca reușitele noastre să fie mult mai concrete dacă facem parte dintr-o familie a agricultorilor din România. (...) Nu așteptăm ca organizația să ne coboare luna de pe cer, dar prima dată, o ambianță între noi, ca lideri din agricultură, cultură mare, zootehnie, așază foarte mult lucrurile”.

În 2017, aderarea Romovis la LAPAR se făcea tot sub bagheta lui Cioranu

romovis laparDupă o lungă perioadă de tatonări, în care unii dintre marii fermieri ai României nu o dată au afirmat că LAPAR reprezintă exclusiv sectorul vegetal, joi, 17 martie 2017, Federația Romovis devenea membră asociată a Ligii conduse de Laurențiu Baciu, alături de organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba și Sibiu.

Conform afirmațiilor liderului LAPAR, acțiunile de întărire a Ligii ar urma să continue cu afilierea organizațiilor din județele Bihor, Maramureș și Cluj pentru ca, „poate peste vreo trei luni”, federația condusă cu mână forte de băcăuanul Baciu să fie prezentă în toate cele 42 de județe ale țării.

„Astăzi a avut loc Consiliul Director LAPAR; (...) unul mai special. Și când spun mai special, mă refer la faptul că este și o dare de seamă a activității LAPAR din ultimele două luni, a reușitelor și a nereușitelor, dar astăzi putem spune că este un moment deosebit al organizației LAPAR, când a avut loc aderarea ca membru asociat a unei federații destul de cunoscute în România, mai ales în sectorul ovin – Romovis. Începând de astăzi, pe lângă structura cunoscută, Romovis este și membru LAPAR și, totodată, prin LAPAR, membru ELO”, a afirmat Laurențiu Baciu. „Tot de astăzi, au devenit membri LAPAR organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba, Sibiu, urmând ca în perioada imediat următoare să se afilieze la LAPAR și organizații din județele Bihor, Maramureș și Cluj”.

Potrivit spuselor liderului Ligii, prin această asociere cu Federația Romovis, condusă la acea vreme chiar de către Nicolae Cioranu, atât această formă asociativă, cât și LAPAR aveau să devină mai puternice.

„Sperăm ca într-un viitor foarte apropiat să fie și alte organizații reprezentative la nivel național care să adere la LAPAR”, adăuga Baciu.

Întrebat fiind atunci care urma să fie „șeful” oierilor din Romovis începând de joi, 17 martie 2017, Baciu a replicat: „Noi am stabilit care sunt condițiile de colaborare și nu știu dacă are importanță cine anume va conduce. Cred că important este ca toată activitatea noastră să aibă un numitor comun și, normal, ca în orice organizație, toate deciziile, marile decizii sunt luate la nivel de consiliu director, din care face parte și Romovis, iar președintele trebuie doar să pună în aplicare hotărârea consiliului director. Conducătorul este consiliul director”.

Potrivit propriului document de poziție, LAPAR promite pentru 2019 să susțină exportul de ovine către țările arabe, să discute despre transparență cu ANSVSA, să abordeze modul de atribuire a pășunilor, să susțină financiar prin minimis fermele de elită, să modifice criteriile aferente Măsurii 10, Pachetul 8, respectiv să promoveze HG privind finanțarea programului pentru scrapie.

Publicat în Zootehnie

În condițiile în care, în sfârșit, de-a lungul mandatului său, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, părea că apreciază la întreaga sa capacitate un ministru al Agriculturii (în cazul de față, Petre Daea), lucru vizibil inclusiv cu ocazia Conferinţei Naţionale a Agricultorilor din 23 mai a.c., fermierul băcăuan pare să fi schimbat temporar registrul și a afirmat în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la București, miercuri, 19 septembrie 2018, că spusele șefului de la Agricultură, conform cărora România a avut anul acesta producţii-record la grâu, porumb şi floarea-soarelui, au determinat prăbuşirea preţului cerealelor.

„Producătorii sunt nemulţumiţi că aceste declaraţii au determinat prăbuşirea pieţei şi au prejudicii enorme. Producţiile nu sunt nici pe departe istorice, ci sunt mai mici decât anul trecut. La grâu sunt mai mici cu 30% decât anul trecut, iar la floarea-soarelui, cu 30-35%”, a precizat șeful Ligii, citat de agenția națională de presă Agerpres.

În plus, oficialul LAPAR a declarat că producătorii agricoli români au înregistrat pagube în această vară, ca urmare a secetei în mai-iunie şi din cauza ploilor abundente în iulie, iar spusele lui Daea nu fac altceva decât să blocheze din fașă capacitatea fermierilor de a solicita despăgubiri la Bruxelles.

„Cum putem cere despăgubiri Comisiei Europene pentru aceste pagube, din moment ce ministrul Agriculturii spune că avem producţie istorică? Aceste declaraţii de fapt ne-au băgat mâna în buzunar”, a adăugat Laurențiu Baciu în conferința de presă de miercuri.

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni, 3 septembrie 2018, în cadrul unei emisiuni televizate, în anul agricol 2017-2018 România a obținut cele mai mari producții de grâu, orz și orzoaică, înregistrate în statistici.

El a adăugat că România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, datorită faptului că deține condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

„România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari. Am demonstrat doi ani de zile, şi anul trecut, şi anul acesta, România a rămas în frunte. Puţini credeau. Am spus-o în primăvară. Anul acesta, faţă de anul trecut, este o singură diferenţă, la grâu. Anul trecut, au fost şi spice, şi paie, anul acesta, sunt mai multe spice decât paie. Se întrebau când intrau cu combina în lan că nu ştiau de unde curg atâtea boabe. Zic: uită-te la spic, tu vrei grâul până la buric. Nu. Acum e mai mic, dar uită-te la spic. Este cea mai mare producţie de grâu pe care a obţinut-o România, mai mare decât anul trecut cu 200.000 de tone şi la acelaşi nivel ca randament, la unitatea de suprafaţă. Cea mai mare de când e ţara, ţară (...) Este şi cea mai mare producţie de orz pe care am obţinut-o şi de orzoaică de toamnă”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Antena 3.

El a adăugat că aceste producţii-record nu reprezintă raportările de altădată pentru că, mai afirmă Daea, „nu mai facem raportări din acelea. Acum se fac raportări corecte şi oamenii sunt mai potoliţi la raportări. Şi o să confirme şi Eurostat”.

Marți, 28 august 2018, Petre Daea declara într-o conferinţă de presă că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari (...) Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să si-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, declara ministrul de resort.

Potrivit statisticilor, recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Publicat în România Agricolă

Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, consideră că prin decizia Curții Europene de Justiție (CEJ) care susține poziția Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește valabilitatea restricțiilor introduse la nivelul Uniunii Europene (UE) în 2013 împotriva insecticidelor clothianidin, thiamethoxam și imidacloprid, din cauza riscurilor pe care le prezintă aceste substanțe pentru albine (conform rezultatelor unui studiu realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară), s-ar fi luat o decizie contrară intereselor României.

Mai exact, el afirmă că, deocamdată, nu există o soluție eficientă de combatere eficientă a Tanymecus dilaticollis, prezența „Rățișoarei” în culturile agricole de la noi din țară fiind mai mult ca sigur generatoare de pagube.

„Se iau decizii contrare intereselor noastre. Uitați cazul neonicotinoidelor; nu suntem contra, dar dați-ne soluția. Înainte de a propune să-mi tai ceva, dă-mi altceva în schimb. Fără aceste substanțe, noi mare lucru nu realizăm, ca să nu vă zic că pierderile sunt din start”, a precizat șeful LAPAR în cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor care a avut loc miercuri, 23 mai 2018, la București.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Petre Daea, susține că ne-am afla în fața unei „neputințe chimice”, astfel că, în cazul în care nu se vor găsi soluții de combatere a dăunătorului denumit popular „Rățișoara porumbului” (Tanymecus dilaticollis), România va utiliza în continuare neonicotinoidele.

„România are însămânțate cu porumb 2,6 milioane de hectare însămânțate cu porumb. Este, ca suprafață, prima în Europa. Păi pe noi trebuie să ne intereseze rățișoara, pentru că și anul acesta ne-a dat de furcă mult, iar în discuțiile tehnice pe care le-am avut (...) cu comisarul Andriukaitis (n.r. - comisarul european Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate și siguranță alimentară), am făcut și prezentarea dăunătorului și a ceea ce lasă în urma sa. N-avem soluție pentru acest moment, dar nu înlocuiesc Antinevralgicul, dacă nu-l am pe al doilea; rămân cu Antinevralgicul, dacă n-am altă soluție. (...) Ne aflăm în fața unei neputințe chimice, de care trebuie să răspundem. De aceea, am dat și, din nefericire, dacă nu se vor găsi alte soluții, vom fi nevoiți să folosim în continuare neonicotinoidele”, a adăugat Daea pe același subiect.

Curtea Europeană de Justiție (CEJ) susține poziția Comisiei Europene (CE) și afirmă că aceasta a avut dreptate să restricţioneze folosirea neonicotinoidelor.

„Tribunalul confirmă valabilitatea restricțiilor introduse la nivelul UE în 2013 împotriva insecticidelor clothianidin, thiamethoxam și imidacloprid din cauza riscurilor pe care le prezintă aceste substanțe pentru albine”, se precizează în comunicatul instanței supreme europene de joi, 17 mai 2018. „Având în vedere existența unor noi studii (...), Comisia Europeană a fost pe deplin îndreptățită să constate că este oportun să revizuiască aprobarea substanțelor în cauză”.

Tot joi, 17 mai 2018, într-o postare pe Twitter, Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, declara că salută decizia Curții Europene de Justiție (CEJ).

România a solicitat Comisiei Europene, începând cu anul 2014, derogări pentru tratarea seminţelor cu neonicotinoide în campania de primăvară.

Neonicotinoidele sunt pesticide sistemice, ceea ce înseamnă că sunt absorbite în fiecare celulă a plantelor, astfel încât toate părţile sunt otrăvitoare pentru dăunători. Unii cercetătorii susţin că aceste pesticide joacă un rol important în decimarea albinelor, fenomen înregistrat în ultimele decenii în toate ţările în care au fost introduse insecticidele pe bază de neonicotinoide.

În luna martie a.c., Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide - clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam - a căror utilizare a fost restricţionată în UE, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

Publicat în Știri

Potrivit calculelor efectuate de specialiștii Farm Europe, printre propunerile Comisiei Europene (CE) privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, prezentate oficial miercuri, 2 mai 2018, se ascunde și posibila „gaură” de 27,4 miliarde de euro din viitorul buget al Politicii Agricole Comune (PAC), sumă care, în prezent, este parte integrantă a sprijinului acordat agricultorilor din blocul UE28.

În ciuda informațiilor deținute de reprezentanții marilor fermieri din România, potrivit cărora plafonarea plăților „ar fi exclusă” (limitarea plăților directe către toți fermierii europeni la suma de 60.000 euro/beneficiar/an), iar diminuarea bugetului PAC ar fi de doar 4,5 la sută, specialiștii de la Bruxelles ai Farm Europe afirmă că cifra reală ar fi alta (7,2 la sută în următorii șapte ani), iar birocrații europeni mărturisesc franc că diminuarea este de „aproximativ 5%” pentru agricultură, și același procent pentru politica de coeziune.

Practic, dacă ar fi acceptată de statele membre UE și de Parlamentul European (PE), afirmă cei de la Farm Europe, proaspăta propunere a Comisiei ar duce la o reducere a bugetului PAC cu 7,2% în următorii șapte ani și ar constitui o scădere de 11,2% în 2027. Mai exact, impactul asupra plăților directe ca urmare a reducerii bugetului ar fi considerabil, susțin analiștii Farm Europe, cu un deficit pentru agricultori de 10% în decursul perioadei de execuție și de aproximativ 15% în ultimul an de implementare – 2027.

Viitorul buget pentru agricultură nu și-ar asuma astfel doar proiectul de act normativ european care consfințește impactul Brexit asupra PAC, unul de 18,9 miliarde de euro ci ar deveni și contribuabil cu 8,5 miliarde de euro la implementarea de către Uniunea Europeană (UE) a altor politici.

„În cele din urmă, PAC ar reprezenta doar 30,4% din bugetul european”, mărturisesc specialiștii Farm Europe.

Nu în ultimul rând, conform simulărilor organizate de Farm Europe, luând în calcul ponderea plăților directe în veniturile finale ale fermei, propunerea bugetului CE ar avea un impact imediat, cu o scădere cu 8,15% a veniturilor agricultorilor europeni în 2027, fără modificarea parametrilor actualei PAC. Declinul ar atinge 26,4% în Danemarca și 13% în Republica Cehă - țări în care ponderea plăților directe este cea mai mare. În Germania și Franța, veniturile agricole ar scădea cu aproximativ 6,5% în politica agricolă constantă și cu aproximativ 3,5% în Italia și Spania.

CE: „Răspuns onest la realitatea actuală”

Potrivit artizanilor din spatele propunerii, acest buget ar fi un „răspuns onest la realitatea actuală”, în care se așteaptă ca Europa să joace un rol mai important în asigurarea securității și a stabilității într-o lume instabilă, într-un moment în care Brexit va lăsa un gol considerabil în vistieria comună a Uniunii.

„Propunerea Comisiei răspunde acestei duble provocări prin reduceri de cheltuieli și prin noi resurse în egală măsură”, se menționează în comunicatul de presă al CE de miercuri, 2 mai 2018.

Concret, Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 (VNB). Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1.105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) în credite de plată (în prețurile din 2018).

În ceea ce privește agricultura europeană, CE afirmă că a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Astfel, Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru PAC și politica de coeziune de aproximativ 5% în cazul fiecăreia dintre ele, „pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre”.

„Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități”, spun birocrații de la Bruxelles.

Unul dintre aceștia, Günther H. Oettinger, comisarul responsabil pentru buget și resurse umane, a declarat: „(...) Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice”.

Laurențiu Baciu, președinte LAPAR: „Bugetul este mai mic cu 4,5 la sută față de cel vechi”

Într-o intervenție telefonică pentru Revista Fermierului, președintele LAPAR, Laurețiu Baciu, a precizat că bugetul PAC ar urma să fie mai mic cu 4,5 la sută față de cel vechi, iar plafonarea ar fi „exclusă”.

El consideră că informațiile vehiculate în România, potrivit cărora este dată ca sigură o limitare a plăților directe către toți fermierii la suma de 60.000 euro/beneficiar/an sunt „false” pentru că, afirmă el, lucrurile stau cu totul altfel la nivelul CE sau la nivelul Bruxelles-ului.

„Nu este o decizie definitivă a Comisiei, ci doar o propunere, una care va fi dezbătută. Nu putea nimeni să avanseze vreo cifră, atâta timp cât nu se știa încă acel cuantum al bugetului pe agricultură și care a fost anunțat astăzi; nu era nimic definitivat. Știm prea bine că în ceea ce înseamnă bugetul pe agricultură sunt discuții foarte aprinse, care nu s-au terminat, privind plafonul. De asemenea, știm prea bine că Marea Britanie va ieși din UE și, atunci, bugetul va fi afectat, nu cu prea mult, așa cum se avansează niște cifre total aiurea. Dacă nu se mai îmbunătățește, diminuarea va fi de 6-9 la sută. Știm, de altfel, din discuțiile purtate cu cei doi actori principali ai Uniunii – Franța și Germania – amândouă își doresc găsirea de soluții pentru suplimentarea bugetului pe agricultură, nicidecum diminuarea lui. (...) Ne surprinde faptul că sunt țări cu ferme foarte mici care nu susțin plafonarea, cum ar fi Danemarca și Finlanda cum, de altfel, Germania este cea mai interesată să nu existe acea plafonare. Până la decizia finală încă se mai joacă. România nu va fi afectată, pentru că nu beneficiem decât de subvențiile acelea mici”, a afirmat fermierul băcăuan.

Tot el nutrește speranța că România va avea „o poziție oarecare” în negocieri, ținând cont de faptul că la anul vom deține și președinția Consiliului UE.

„Zic eu că acesta este un atu. Depinde cum știm să-l gestionăm. Foarte important cum îl vor gestiona ai noștri. Îmi pare rău că apar pe piață zvonuri, ca să nu spun știri pe surse”, a conchis Baciu.

Condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept

În informarea transmisă publicului miercuri, 2 mai 2018, Comisia Europeană prezintă și o altă viziune a sa cu privire la CFM, și anume „o inovație majoră în cadrul bugetului propus”, mai exact consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Politicienii de la Bruxelles spun că respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.

„Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă”, se menționează în documentul de presă.

Astfel, crede europarlamentarul român S&D, Emilian Pavel, această condiționare poate fi folosită discreționar dacă nu este bine reglementată și în cele mai multe cazuri, dacă nu chiar în toate, va fi probabil atacată în instanță de către statele afectate.

El consideră că acest element va atrage cel mai mult atenția în România (o țară care are procent de aproape 100 la sută absorbție plăți directe în agricultură) și așteaptă să „vadă matematica din spatele acestor posibile decizii și definiția pe care o vom adopta împreună”.

În plus, politicianul atrage atenția că ar putea exista derapaje, iar birocrații europeni ar putea face uz de această unealtă pentru a-și impune propriile viziuni în țările membre UE și spune că excluderea Parlamentului European din acest proces, înainte de orice, este inacceptabilă, în condițiile în care PE votează bugetul UE,.

„Banii primiți de o țară sunt și banii pe care acea țară i-a vărsat la bugetul comun, pentru obiectivele comune. Eu cred că ne îndreptăm spre probleme inimaginabile care nu doar că nu vor ajuta, dar și vor eroda coeziunea Uniunii Europene”, afirmă Pavel. „Piața Unică este, așa cum îi spune numele, o piață. Dincolo de populismul din spatele acestei propuneri – care încă este vagă, eu nu vreau să văd cazuri în care mai multe state se aliază, din motive de stat de drept, împotriva altora, pentru câștiguri comerciale!”.

Consiliul UE, factor decizional

Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European.

În ceea ce privește negocierea pe viitoarea propunere bugetară, la momentul acesta există două direcții de negociere ca urmare a Brexit-ului: diminuarea bugetului sau mărirea contribuției statelor membre. Franța, Italia și Germania au căzut de acord să se mărească procentual contribuția statelor membre, astfel încât să nu existe reduceri ale bugetului PAC, însă țările nordice, mai puțin interesate de acest sector, se opun deocamdată. Discuțiile se poartă în contextul în care Brexit a diminuat bugetul UE cu peste 12 miliarde euro, iar prioritățile CE sunt securitatea, migrația și apărarea.

În acest moment există două mari curente de opinii. Primul este acela în care CE gândește un scenariu în care statele membre să își mărească procentual contribuția la bugetul UE cu 0,1%, scenariu în care PAC și politica de coeziune vor suporta reduceri ale bugetului cu 5-6% (un procent oricum mult mai redus decât acel scenariu de tăiere cu 30% a fondurilor). Al doilea curent de opinie vine de la Parlamentul European, un scenariu în care contribuția statelor membre să se mărească cu 0,3-0,4%, dar să nu existe tăieri ale fondurilor destinate agriculturii. Desigur, negocierile între statele membre, Parlament și Comisie vor stabili cuantumul exact al acestor propuneri.

„România trebuie să își apere punctul de vedere care a rezultat în urma Consultărilor Naționale pe tema viitoarei Politici Agricole Comune în cadrul negocierilor dure care urmează, iar Gabriela Zoană, în calitate de vicepreședinte AGRI, comisie care va fi în prim-planul negocierilor bugetului viitoarei PAC, va juca un rol extrem de important”, se menționează într-un comunicat de presă al europarlamentarului S&D Gabriela Zoană, transmis presei în data de 2 mai 2018.

Publicat în Știri

PRIAevents a organizat la București Conferința „PRIA Agriculture”, însoțită de Gala „PRIA Women in Agriculture”, în data de 22 martie 2018.

Conferința PRIA Agriculture a fost cel mai important eveniment al primăverii pentru agricultură și a reprezentat o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.

Conferința a fost însoțită și în acest an de Gala „PRIA Women in Agriculture”, în cadrul căreia am recunoscut și premiat eforturile și contribuția femeilor pentru acest sector important al economiei românești. Am avut lectori de renume, dar și momente inedite, menite să încununeze activitatea unor sectoare în agricultură.

Anul acesta, au primit premii doamnele Valeria Mirică - Euroval 2005 SRL, Anişoara Făgăraş - Agro Fagarali, Madlen Iuliana Lazăr - Agromad Crops, Elena Mateescu - directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Cecilia Damaschin - Teodema Serv COM, Elena Tatomir - şeful Direcţiei Generale Politici Agricole, Doina Băiculescu - directorul general al Agenţiei Naţionale Fitosanitare, Maria Zalatu - Mery Ferma Mare SRL şi Mariana Ghiţescu - Euroserv SRL.

Participanții la cel mai important eveniment agricol al primăverii au dezbătut cele mai importante teme pentru agricultura României, alături de reprezentanți ai autorităților și de presă.

Pentru că sectorul agricol este esențial și pentru că numărul femeilor care activează în agricultură este foarte mare, dar și al celor care lucrează în rândul autorităților și al domeniilor conexe, în cadrul conferinței „PRIA Agriculture” vom premia și vom aplauda activitatea acestora pentru sectorul agricol. Vom afla, de asemenea, cu ce provocări se confruntă, de ce au nevoie pentru a-și crește afacerile și care sunt poveștile lor de succes.

Lectorii au fost Daniel Botănoiu – secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Valeriu Tabără – președinte ASAS, Mihaela Popa – vicepreședinte CEC Bank, Laurenţiu Baciu – preşedinte LAPAR, Diana Zaharia – manager achiziții legume - fructe Mega Image, Olga Tălmaciu – inginer agronom, consultant de specialitate pentru Mega Image, Paul Eduard KMEN - director general-adjunct al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

„Preocuparea autorităţilor române este să se păstreze actualul nivel de finanţare pentru a se putea ajunge la acelaşi nivel de dezvoltare cu celelalte state europene, în ceea ce priveşte noua Politică Agricolă Comună”, a declarat joi Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în cadrul conferinţei organizate de PRIAevents. „Din punctul de vedere al liberalizării pieţelor, nu întotdeauna poţi să răspunzi riscurilor care apar, nu de la un an la altul, ci de la o săptămână la alta, nu ai predictibilitatea pe care ţi-o doreşti, nu te poţi baza pe venituri care să-ţi garanteze investiţiile viitoare. Din acest punct de vedere, preocuparea noastră este să menţinem nivelul de finanţare actual, astfel încât să putem să ajungem la acelaşi nivel de dezvoltare şi dotare pe care îl au celelalte state”.

Potrivit lui Botănoiu, România are o agricultură duală, o agricultură a fermelor mici şi foarte mici şi o agricultură a fermelor mari.

„Ca atare, trebuie să răspundem pozitiv cu politici atât pentru fermele mari, cât şi pentru cele mici şi mijlocii. Anul trecut, sectorul agricol a adus economiei României 3,3 miliarde de euro. Până acum, încasările pe care le-am făcut la buget sunt extrem de consistente, de ordinul miliardelor. Sectorul agricol românesc devine din ce în ce mai competitiv, cu bune, cu rele. Sunt aceste discuţii legate de modul cum răspunde Europa, ce tip de politică alegem, ce alege Europa în raport cu celelalte blocuri (de state, n.r.) existente la nivel mondial. Să nu uităm că Rusia este capabilă să producă 120 de milioane de tone de grâu. Singurul impediment astăzi este transportul, că îi costă 65 de euro pe tonă ca să poată să aducă în condiţii optime. Vor accepta să se ducă către aceste cantităţi comasate la o calitate destul de bună, evident cu preţuri rezonabile”, a mai explicat Botănoiu.

La rândul său, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a susţinut că România este scutul Europei la Marea Neagră în ceea ce priveşte piaţa agricolă, iar ţara noastră ar trebui să ceară un buget mai mare pentru acest lucru.

„Partea proastă şi ghinionul nostru, că suntem scutul Europei în ceea ce priveşte piaţa la Marea Neagră, unde avem cele mai mari puteri agricole. Să recunoaştem că Rusia a luat-o tare înainte cu producţiile. Cred că ar trebui să cerem un buget suplimentar pentru efortul pe care îl facem în apărare, ţinem scutul în favoarea celorlalte ţări membre, ceea ce înseamnă costuri”, a spus Baciu.

„În urmă cu cinci ani, Mega Image a hotărât ca este necesar sa avem o nouă abordare a relației cu producătorii locali de legume, având în vedere că ne doream să putem oferi constant clienților noștri legume locale, gustoase și, nu in ultimul rând, sănătoase. Această nouă abordare a presupus o implicare activă a Mega Image pe tot procesul de producție, de la programare cultură, pana la livrare”, a spus Diana Zaharia, manager achiziții legume-fructe, Mega Image. „Mai întâi, a trebuit să identificăm legumicultori care să aibă experiență în producție de minimum trei ani, să fie în apropierea Bucureștiului, la maximum 200 km distanță față de depozitele noastre, și care să aibă suprafețe protejate de minimum 2.000 mp. După ce făceam analizele de sol și apă și avem confirmarea că acestea sunt conforme, puteam să desfășuram mai departe colaborarea. Apoi, ne-am ocupat de selectarea inputurilor care să fie compatibile cu o cultură tradițională responsabilă, care să ne asigure legume gustoase, dar și sigure pentru consum. Au fost negociate prețurile pentru toate inputurile necesare, astfel încât să putem reduce cât mai mult costurile de producție ale producătorilor noștri. În plus, valoarea acestora este finanțată în primăvară de către Mega Image, urmând ca aceasta să se compenseze prin livrări, către finalul sezonului. Un aspect important al acestui proiect este planificarea; cu fiecare producător din acest program stabilim încă din iarnă planul livrărilor, pornind de la suprafața lucrată de fiecare, iar Mega Image se angajează prin contract la cantități și preturi pentru întreg sezonul. În plus, oferim permanent partenerilor noștri consultanță de specialitate, iar toate legumele din cadrul acestui proiect sunt analizate lunar, în laboratoare specializate. Ne bucurăm că, de la un an la altul, strângem în jurul nostru un număr tot mai mare de producători. Am început cu 18 legumicultori care gestionau peste 15 ha de solarii, iar acum numărul lor a crescut la 121 și aceștia dețin în total peste 100 ha de solarii sau sere”, a precizat Diana Zaharia, manager achiziții legume-fructe, Mega Image.

Sprijinul cuplat în sectorul vegetal intră la plată în perioada următoare. Fermierii care așteaptă această subvenție cu valoare mare pe hectar vor primi banii cât de curând, anunță Paul Eduard Kmen, directorul general adjunct al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) la conferința PRIA Agriculture.

Șeful adjunct APIA, Paul Eduard Kmen, a anunțat, în data de 22 martie 2018, că sprijinul cuplat vegetal, pentru lista de culturi agricole eligibile pentru această subvenție, va intra la plată în perioada imediat următoare. APIA lucrează acum la stabilirea valorilor pe hectar pentru fiecare cultură agricolă și la procesarea dosarelor fermierilor care au solicitat sprijinul cuplat vegetal în Campania 2017.

„În momentul de față, putem spune că în ceea ce privește Campania 2017 suntem la o sumă totală achitată către fermieri de 2,465 miliarde de euro, bani intrați efectiv în conturile fermierilor. Sunt plătiți aproximativ 850.000 de fermieri din cei 860.000. Deci, mai avem puțin și reușim să plătim toți fermierii care au de primit bani de la noi. În perioada imediat următoare, vom începe și plata sprijinului cuplat pe vegetal. În ceea ce privește anul 2018, ne încadrăm în aceleași termene foarte stricte. Suntem în perioada de primire a cererilor de plată, 1 martie - 15 mai, apoi între 1 iunie și 1 iulie vom face toate controalele administrative, stabilirea eșantioanelor de control, tot ce trebuie făcut pentru a putea începe controalele pe teren în perioada 1 iulie - 1 octombrie, și din nou, din 16 octombrie, să începem plata avansului”, a declarat directorul general-adjunct APIA, în cadrul Galei Pria Agriculture, desfășurată joi, 22 martie 2018.

Raluca Voivozeanu, CEO, PRIA Conferences, a mulțumit tuturor participanților și lectorilor și a precizat următoarele: „Suntem bucuroși că, iată, ne aflăm la ediția a 3-a a Galei PRIA Women in Agriculture. Ne bucurăm să vă anunțăm pe această cale că PRIA va organiza si anul acesta conferința PRIA Agriculture, însoțită de Gala Fermierilor Români în 27 septembrie 2018, dar și alte trei evenimente destinate agriculturii - PRIA Agriculture Cluj-Napoca, Iași și Ialomița - tot în decursul acestui an”.

PRIA Agriculture a reunit 200 de participanți, după cum urmează: reprezentanţi ai Guvernului României, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, reprezentanți ai APIA și AFIR, reprezentanți ai ASAS, ai institutelor de cercetare agricolă, membri LAPAR, dar și ai altor asociații importante, AMRCR, Romalimenta, Rompan, APRIL, UPCPR, ARC, APIMAR, reprezentanți ai Camerelor de Comerț, reprezentanți ai producătorilor de cereale şi producătorilor de erbicide, pesticide şi produse agro-chimice, reprezentanți ai companiilor FMCG și ai distribuitorilor, reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai băncilor din România, ai societăţilor de asigurări, ai societăţilor de leasing, fonduri de investiții, fonduri de garantare și contragarantare, consultanţi, companii cu servicii şi soluţii IT, precum și presa de specialitate.

Publicat în Comunicate

În contextul în care, pentru a nu-și pierde privilegiile bănești de la stat, unii asistați social de la sate au ajuns să-și procure adeverințe medicale pe motiv că ar fi inapți pentru diversele activități din câmpul muncii, datele centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) arată că totalul plătit în luna februarie a anului în curs de statul român pentru ajutorul social (venit minim garantat) depăşeşte 60,24 milioane de lei, valoarea medie fiind de 276,22 lei de persoană.

Potrivit datelor citate, de acest ajutor social au beneficiat în februarie a.c. 218.105 de persoane. Astfel, cei mai mulţi beneficiari erau înregistraţi în judeţele Dolj - 13.865 persoane, Buzău - 10.939 persoane, Bacău - 10.739, Galaţi - 9.955 şi Teleorman - 9.672 de persoane.

La finele lunii februarie 2018, erau suspendaţi de la plată 15.142 de beneficiari, cei mai mulţi din Dolj - 1.301, Botoşani - 980, Bacău - 707 şi Vaslui - 786.

Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Sălaj - 342,04 lei, Braşov - 330,23 lei, Bihor - 315,59 lei şi Mureş - 320,28 lei.

De asemenea, în februarie 2018, au fost efectuate alte plăţi (restanţe, reluări în plată, plăţi neachitate, corecţii etc.) în contul acestui ajutor în sumă de 217.861 de lei.

Pentru că nu vor să muncească, dar nici să-și piardă privilegiile bănești de la stat, unii asistați social de la sate au ajuns să-și procure adeverințe medicale pe motiv că ar fi inapți pentru diversele activități din câmpul muncii, anunța președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, în deschiderea Conferinței Naționale a Agricultorilor „Agricultura României, după 10 ani de la aderarea în UE”, din luna mai 2017.

„Cel mai bine plătit este statul degeaba. Așa am ajuns ca România să dețină un record european în ceea ce înseamnă ajutoarele sociale, care au ajuns la niște cifre... dacă nu ar fi scrise de către INS, am spune că fabulăm. N-o să vă vină să credeți, dar România plătește, sub diferite forme, în jur de 10 miliarde de euro pe an ajutoare sociale, în situația în care țara noastră are o populație de aproape 20 de milioane de locuitori și un PIB în jur de 160 de miliarde. Și asta, în comparație cu Germania, care cheltuie pe ajutoare sociale numai opt miliarde de euro, la 80 de milioane de locuitori și la un PIB de 4.000 de miliarde de euro”, a precizat Baciu în plenul conferinței. „Mai nou, ce fac (...) băieții deștepți care nu vor să iasă la muncă: li s-a părut că este prea mult să iasă câteva zile pe lună să taie frunză la câini pe marginea șanțului. (...) Domnule ministru (n.r. - Petre Daea), și poate aude și premierul, își iau scutiri medicale, că n-au voie să muncească! Chiar am vorbit cu o doctoriță de familie care mi-a zis: «Domnule Baciu, ce să le facem? Atâta vin la ușă și insistă, și spun - mă doare, mă doare, doamna doctor, nu mă pot apleca -, iar eu nu am aici condițiile necesare să-i fac un consult și mi-e frică de vreo reclamație sau condamnare de malpraxis; îi dau adeverință». Bineînțeles, când îi dai adeverință că omul este bolnav, trebuie să-i prescrii și o rețetă. Și în rețetă ce să-i prescrii? Consumați, de trei ori pe zi, în mod regulat, alcool (sic!)”.

Venitul minim garantat (VMG) este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest program este Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările şi modificările ulterioare.

Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Informația vehiculată anul trecut de Laurențiu Baciu este confirmată și de o știre a Pro TV conform căreia sute de asistați social din Târgoviste fac rost de adeverințe medicale, astfel încât să nu muncească în folosul comunității, după cum cere legea pentru a primi ajutor de la stat.

260 de persoane din cei 300 de asistați sociali au adus adeverințe medicale care atestă că sunt bolnavi - cea mai invocată boală fiind depresia-, iar astfel scapă de muncă, dar primesc în continuare bani.

Potrivit informației transmise de canalul de știri citat, reprezentanții primariei au depus plângere la Colegiul Medicilor pentru a afla dacă aceste persoane sunt într-adevăr bolnave sau doar se prefac pentru a scăpa de muncă.

Beneficiarii de ajutor social susțin că sunt bolnavi și că au probleme, însă sunt și unii care recunosc că nu suferă de vreo boală.

Publicat în Știri

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, unul dintre vicepreședinții LAPAR, Daniel Ciobanu, s-a declarat neîncrezător în reușita intabulării tuturor suprafețelor din extravilan până la momentul la care România va trece la plata pe fermă și consideră că guvernanții români ar trebui să solicite o nouă derogare de la implementarea datelor cadastrale actualizate prin „Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023”.

Din cauza problemelor cu intabulările realizate după 1990, organizația pe care o reprezintă a insistat pe lângă ministrul Agriculturii, Petre Daea, ca anexa 1 din Ordinul 619/2015 (adeverință) să aibă același conținut ca în anul 2017, la fel și art. 33 din OMADR 619/2015.

În data de 13 februarie 2018, LAPAR a propus eliminarea din anexa 1 (din adeverința aferentă) a coloanelor 1 (denumirea parcelei) și 3 (număr cadastral sau topografic, conform înregistrării sistematice prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară instituit potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (23) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), rezultatul demersului fiind unul pozitiv.

Cu oficialul LAPAR, am aprofundat și problematica Comunicării Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, precum și a volatilității prețurilor materiei prime de origine agricolă la nivel național și regional, precum și a situației recapitalizării fermierilor din nord-estul României, după seceta din 2015.

Revista Fermierului: Fermierii români ar putea rămâne fără subvenții agricole, ca urmare a lipsei cadastrului național (intabulării suprafețelor din extravilan). Cadastrul gratuit, în vederea intabulării, pentru terenurile din extravilan și intravilan, cu costuri acoperite de la bugetul de stat pentru toate lucrările de cadastrare, ar urma să fie definitivat prin „Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023”. Aici apare însă o contradicție: plata pe fermă, din 2018, versus definitivarea programului de cadastru până în 2023. Care ar trebui să fie viziunea României, din punctul de vedere al fermierilor LAPAR, de rezolvare a impasului care se conturează din ce în ce mai clar la orizont?

Daniel Ciobanu: Din câte știm, până în prezent, Programul național de cadastru si carte funciară prin care se efectuează cadastrul general, gratuit, are rezultate foarte slabe. Pe site-ul ANCPI, avem o prezentare de la 31 decembrie 2017 care ne arată că prin program s-a terminat cadastrarea a circa 200.000 ha teren extravilan, ceea ce este extraordinar de puțin. Asta ne arată că, până în anul 2023, cadastrarea generală nu se va definitiva.

Consider că este obligatoriu ca România să ceară o derogare din timp, să anunțe situația, în cazul în care ni se va mai accepta acest lucru. Noi știm că și în 2015, tot la cererea și în baza dovezilor prezentate, am primit prelungirea până în 2020, cu angajamentul ca, din 2018, cum era prevăzut în Ordonanța 3/2015, să fie operate datele cadastrale conform regulamentului european; acolo unde este disponibil, cadastrul să fie folosit.

Ne aflăm într-o situație ciudată, însă. Intabulările făcute până în prezent nu prea corespund cu pozițiile din intabulările vechi. Astfel, la cadastrul general se produce o reașezare. Cadastrul vechi nu se poate folosi, iar cel din programul național lipsește cu desăvârșire. S-a încercat introducerea de către Direcția Proceduri Plăți pe Suprafață a APIA, în proiectul de modificare a Ordonanței 3/2015 (n.r. - prin OUG 4/2018), a acestui cadastru general, acolo unde este disponibil. Argumentele prezentate de noi au fost, poate, mai puternice și s-a renunțat, cel puțin pentru anul acesta. Astfel, s-a scos din anexa I a Ordinului 619/2015 (n.r. - modificat prin Ordinul 38/2018) adeverința de la primărie – cadastru și articolul 33 din OMADR 619/2015. Am mai sărit un an, dar nu am rezolvat problema.

R.F.: Ce s-ar putea întâmpla în cazul în care nu vom avea definitivat cadastrul general pentru suprafețele din extravilan?

D.C.: Nu știm ce se va întâmpla, pentru că nu ne răspunde nimeni, deocamdată. Am adresat întrebări către oficialii din minister (n.r. - Agriculturii) și așteptăm răspunsurile. Dacă le vom primi în timp util, fiți siguri că suntem interesați. Cu o jumătate de gură, la o întâlnire pe care am avut-o în a doua săptămână a lunii februarie, la Ministerul Agriculturii, o doamnă director ne-a comunicat că nu vom scăpa de acest cadastru general. Nu vom scăpa, dar nu este vina noastră că nu se face. Își doresc asta și proprietarii, arendatorii, și noi, arendașii. MADR, declarativ, spune „da”, că își dorește cadastrul general. Ce facem însă în situația în care nu se reușește până în 2020 intabularea sau respectarea angajamentelor față de cei care au finanțat o parte din acest program? O parte a sa este finanțată din fonduri de la Comisia Europeană.

R.F.: Nevoile financiare pentru realizarea cadastrului general sunt uriașe. Vorbim de miliarde de euro. Or, tocmai lipsa banilor a făcut ca, până în prezent, și pentru proprietari să fie greu să se realizeze acest demers.

D.C.: Dacă nu se vor face modificări pe legi, cele pe care le au la dispoziție cei care lucrează la acest cadastru, nu știm dacă se vor rezolva problemele tehnice. Ca exemplu, persistă această problemă a moștenirilor, a dezbaterilor, a succesiunilor. Pe legile actuale, termenele sunt foarte lungi sau, poate, cei implicați nu se prezintă niciodată în fața autorităților notariale sau judecătorești. Cum să rezolvăm problemele acolo unde sunt mai mulți puși în posesie, acolo unde suprafața pe care s-au emis titluri este mai mare decât suprafața fizică? Reală?

R.F.: PAC. Prin intermediul Comunicării Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, comisarul pentru Agricultură, Phil Hogan, taxează cumva implementarea înverzirii în cadrul PAC 2014-2020 și o identifică, în urma unei consultări publice, ca fiind elementul „cel mai împovărător și complex”. Cum vede LAPAR această schimbare de viziune, în contextul general al rolului pe care îl va avea țara noastră în remodelarea PAC post-2020?

D.C.: LAPAR este îngrijorat de puterea de decizie pe care o au unele state, implicit de cum anume va arăta acel plan strategic, care trebuia început măcar din noiembrie, dacă nu dinainte; se cunoșteau direcțiile principale. Fermierii români au avut deja experiențe neplăcute cu cuponiadele etc. Decizia politică a dăunat tot timpul bunului mers al funcționării exploatațiilor în România. De aceea am dat exemplul cuponiadei, pentru că deciziile se iau în funcție de numărul de voturi.

Dacă nu facem ceva simplu, ca să poată fi și înțeles, și care să aibă și viitor... La ce folosește că s-au dus bani pe fermele de subzistență? De ce n-am învățat fermierii mici să se unească în mici forme asociative, ca să poată funcționa peste 10 ani? Peste 20 de ani? Argumentul care ar trebui să-i convingă pe aceștia este faptul că exploatațiile mici „mor” în toată Europa. Este și exemplul Franței. Acolo, în 20 de ani, „au murit” 50.000 de exploatații, din cauză că este foarte greu să ții pasul cu cheltuielile impuse de înverzire, de PAC. Avem atâtea situații! O exploatație este obligată să respecte reguli PSI, de mediu, de protecția muncii. Fiecare aduce cu sine o cheltuială sau un angajat și ești obligat la sume suplimentare.

În fermă, factorul de ponderare care privește existența covorului vegetal este de 0,3! Ne dă peste cap rotația!

Revista Fermierului: Să ne orientăm puțin atenția și către exploatația dumneavoastră. Ce suprafață lucrați în prezent, care este structura de cultură și cu ce fel de probleme vă confruntați?

Daniel Ciobanu: În momentul de față, lucrez 300 ha, iar structura de cultură este cea clasică: porumb, floarea-soarelui, rapiță. Pentru că m-ați întrebat de probleme, acum apare o componentă nouă, și anume acest covor vegetal care ne dă peste cap rotația. De aceea, am ținut foarte mult la acele opt săptămâni de după răsărire (n.r. - în modificarea Ord. 619/2015). Mai exact, pe conținutul Ordinului 619/2015, LAPAR a insistat să rămână sintagma „stratul vegetal de la culturile secundare trebuie să acopere terenul până la 1 martie și cu derogare până la 15 aprilie” în condițiile în care, la altă poziție, este stabilit că „stratul vegetal trebuie să acopere terenul opt săptămâni”, problema fiind de când curge termenul de opt săptămâni. S-a stabilit ca termenul de opt săptămâni să curgă de la data la care fermierul notifică APIA că a înființat cultura secundară, iar din acel moment să curgă perioada de opt săptămâni. Să facem un exercițiu de imaginație – toamna, însămânțăm tandemul rapiță-grâu. Acum apare și covorul vegetal, egal ca paritate în ceea ce privește suprafața semănată ca factor de ponderare, adică 0,3. La o exploatație de 300 de hectare, ai peste 50 ha de covor vegetal. Alături de 150 ha care era media culturilor de toamnă grâu-rapiță, deja am ajuns la 200 ha; este greu să faci rotație, este greu să faci diversificare.

R.F.: Pentru că ați amintit de cereale, în toamna anului trecut cât grâu ați însămânțat?

D.C.: 90 de hectare

R.F.: Dar porumb și rapiță?

D.C.: În jur de 100 ha, respectiv 50 de hectare, restul fiind acoperit de cultura florii-soarelui.

R.F.: Ați semănat și culturi verzi?

D.C.: Am semănat soia, însă este o cultură perdantă. Eu nu-mi pot permite la o exploatație să ies în pierdere.

R.F.: Ați valorificat producția obținută anul trecut la recoltă sau vindeți în perioada iarna-primăvara 2018?

D.C.: Vând acum, nu am comercializat în toamnă, și vând prost. Este primul an (și toată Europa este îngrijorată) când nu avem o creștere de preț care să justifice costurile de depozitare. Piața este saturată sau manipulată. Rusia a avut două ierni favorabile de export. Globalizarea ne afectează. Franța nu poate exporta.

R.F.: Vindeți direct marfa sau vin cumpărătorii la dumneavoastră?

D.C.: Direct nu se poate vinde. Comercializăm prin intermediari.

R.F.: Costurile transportului sunt ale cumpărătorului sau ale dumneavoastră?

D.C.: Sunt variante diferite. Fie sunt ale cumpărătorului, fie, ca în cazul nostru, al comercializării directe către Agricola Bacău. Această ultimă variantă, cu transportul plătit de fermier, este una dezavantajoasă pentru noi. De aceea, preferăm să-l vindem intermediarului, care, oricum, are contract și el cu această firmă și obține un preț mai bun. Noi, direct la Agricola, nu putem vinde. Acesta este jocul pieței.

R.F.: Dacă ar exista o soluție de a transporta cerealele pe calea ferată, la costuri optime pentru producători, ar fi mai bine?

D.C.: Costul până la cea mai apropiată facilitate de încărcare pe calea ferată mă costă cu camionul o treime din cât m-ar costa până la Constanța, pe rutier; un leu până la Constanța, 0,30 lei până la Bacău. Nu se justifică investiția.

Au existat înainte bazele de colectare/consolidare Comcereal care aveau acces la calea ferată și care, la ordinul Băncii Mondiale, au fost dirijate către anumiți cumpărători. Nu mai știm cui aparțin acum.

R.F.: Cum ați ieșit din iarnă?

D.C.: În afară de fermierii afectați de seceta din 2015, o parte ne-am mai revenit. În schimb, sunt colegi de-ai noștri, de la Botoșani, spre exemplu, din jumătate de județ, de la Vaslui, care au prins al treilea an de secetă. Pe aceia nici nu-i putem întreba cum le este, pentru că le este greu, cu tot ajutorul dat la acel moment și care face obiectul unui scandal prin presă (acele proceduri pe care unii colegi nu le-au respectat, deși erau publice).

Personal, am avut șansa unor ploi mici, care ne-au ținut pe linia de plutire. Deficitul de apă din sol din martie 2017 a fost foarte mare și s-a menținut din 2015 încoace (a plecat de la 1.500 mc și am ajuns pe la 2.000 mc în 2017).

Pentru a sintetiza, cei mai mulți fermieri s-au redresat după acea secetă mare din 2015.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Chiar dacă în cadrul celei de-a VI-a întâlniri a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020 din data de 29 septembrie 2017, eveniment organizat de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR) în cadrul căruia, printre altele, s-a dezbătut pe larg subiectul reintroducerii fostei Măsuri 215 (Măsura 14 în noul program), potrivit spuselor lui Constantin Bazon, membru marcant LAPAR, nici până la această dată nu este rezolvată problema plăților pentru bunăstarea la animale.

„S-a făcut propunere pentru realocarea fondurilor pentru bunăstarea la animale și lucrul este încă nerezolvat”, a precizat Bazon în cadrul conferinței de presă din data de 21 februarie 2018, eveniment care a succedat Adunării Generale a Ligii. „Din păcate, probabil că a fost și o greșeală tehnică în Comitetul de Monitorizare, de modificare a PNDR-ului din exercițiul financiar actual într-un procent prea mare. Cel puțin, aceasta este argumentarea comisarului care răspunde de PNDR România și care a și participat la Comitetul de Monitorizare. Înțeleg, mai pe surse acum, că toate cererile propuse, inclusiv acordarea a 443,5 milioane de euro din realocări pentru bunăstare (...) nu s-au aprobat încă, deși termenul este mult trecut”.

Într-un interviu acordat ediției online a Revistei Fermierului în data de 19 octombrie 2017, Dănuț Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, preciza că reprezentanții României au discutat cu organismul de conciliere această problemă, ocazie cu care partea română a explicat argumentele pentru care consideră că nu trebuie penalizată România pe partea aceasta de bunăstare animală.

„Este adevărat că organismul de conciliere face niște recomandări serviciilor Comisiei Europene, entitate care poate sau nu să țină cont de ele. În orice caz, au o mare greutate acele recomandări pe etapele următoare de lucru. Mai exact, în cel mai rău caz, dacă nu vom ajunge la o concluzie cu serviciile comisiei, probabil că vom merge în instanță să ne căutăm dreptatea pe subiectul acesta. Noi considerăm până la capăt că am implementat corect această măsură. Regulamentul european spune foarte clar că în momentul în care există indicii asupra unei potențiale neregularități, statul membru trebuie să-și ia măsuri de siguranță. (...) Am mers la Bruxelles foarte hotărâți cu toții să demonstrăm că România a implementat corect, chiar dacă există o asemenea procedură în curs pe subiectul acesta. Lucrul foarte bun este că mecanismul de conciliere, cel puțin până la momentul de față, ne-a dat dreptate. Așteptăm mutarea CE, entitate care va lua în calcul sau nu aceste recomandări ale organismului de conciliere”, afirma Potor în cadrul interviului.

În ceea ce privește resursele alocate reactivării Măsurii 14, Potor avea încă de pe atunci răspunsurile: „Este adevărat că avem o resursă financiară foarte importantă care este pusă la dispoziția acestei Măsuri 14 – vorbim de 443,5 milioane de euro care vor fi direcționați către aceasta. Practic, modificarea are un impact undeva la șase la sută din valoarea PNDR 2020. Este cea mai importantă modificare financiară care s-a produs până acum la nivel PNDR 2020.

Principiul pe care l-am explicat și în cadrul ședinței publice și pe care l-am discutat și în relație cu reprezentanții CE a fost acela că am încercat prelevarea acestor surse de bani din zonele în care nu funcționează măsurile. Cu alte cuvinte, am încercat optimizarea implementării programului. Sunt situații în care anumite măsuri nu sunt suficient de apetente. Realitatea este că trebuie să avem o responsabilitate noi, ca stat membru, să modificăm măsurile acolo unde lucrurile nu merg corespunzător.

Prin urmare, am încercat să luăm această sumă, în porții mici, de la nivelul mai multor măsuri, în așa fel încât să nu le deturnăm scopul. Practic, nu am produs nicio terminare a resurselor financiare pentru anumite măsuri de unde am prelevat, ci am luat, în principal, de acolo de unde banii nu erau utilizați”.

În prezent, fermierii care cresc porci la un nivel mic și mediu resimt tăierea parțială a banilor pe bunăstare (unii dintre ei neavând deloc parte de această compensare de pierderi).

Beneficiarii acestei măsuri nu sunt nici crescătorul, nu este nici entitatea juridică aplicantă pe această măsură de bunăstare. Ea este o măsură cu valoare zero, nulă din punctul de vedere al competitivității pentru beneficiar. Cei care „câștigă” aici sunt milioanele de porci și zecile de milioane de păsări care au o condiție de bunăstare superioară.

În final însă, cei care câștigă sunt consumatorul național și consumatorul european.

Publicat în Zootehnie

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista