În culturile de rapiță din Timiș este evident atacul de Phoma lingam la tulpini. Condițiile climatice de la sfârșitul acestei primăveri sunt propice infecțiilor. Simptomele pot fi observate mai ales la plantele atacate de gărgărițele Ceutorhynchus napi și pallidactylus.

Înnegrirea tulpinii este o boală cu importanță economică a rapiței, în Europa fiind raportate periodic epidemii. Se cunoaște că, în culturile de rapiță pot coexista două specii de Leptosphaeria: Leptosphaeria maculans (Desm.) Ces. & Not. (forma sexuată) cu forma asexuată Phoma lingam (Tode ex. Schw.) Desm. (mai agresivă) și Leptosphaeria biglobosa (mai puțin agresivă).

Phoma lingam, atac la tulpini. 20 mai 2025, Bucovăț - Timiș

Phoma lingam este un fung care, în condiții climatice favorabile poate produce pagube importante în producție. Majoritatea simptomelor produse de Leptosphaeria maculans se instalează după o perioadă de umectare a frunzelor cuprinsă între 4 - 48 de ore și temperaturi de 12 - 20⁰C. Condițiile climatice sunt foarte importante în evoluția patogeniei. Astfel, infecțiile se pot instala după cinci zile la temperaturi de 20⁰C și după două săptămâni la 8⁰C [Biddulph et al., 1999b]

Simptomele produse de Phoma lingam sunt foarte ușor de recunoscut. Patogenul poate ataca plantele pe tot parcursul perioadei de vegetație, începând cu faza de cotiledon. Cel mai adesea frunzele sunt primele infectate. Atunci când vremea este prielnică fungului, acesta trece pe tulpini și chiar pe silicve (la infecții masive).

Se observă la suprafața petei picnidiile negricioase ale fungului Phoma lingam

Pentru că în această perioadă sunt prezente infecțiile la tulpini readuc în atenție simptomele specifice. Această formă de atac este cea mai periculoasă pentru rapiță.

Petele de pe tulpinile verzi pot avea culoare brună și chiar negricioasă. În condiții favorabile, petele se transformă în leziuni deschise ce pot predispune la putrezire.

Infecția din zona bazei tulpinilor este considerată cea mai periculoasă formă de atac. În prima fază, leziunile de la baza tulpinii au culoare brună deschis după care se înnegresc (nu întodeauna) și înconjoară tulpina (aspect de necroză). Uneori, petele de pe tulpini sunt alungite, au culoare cenușie și marginea de culoare brună închis (observație personală). Ca și la frunze, la suprafața leziunilor înnegrite pot fi observate picnidiile fungului ca niște bobițe foarte mici de culoare neagră. În condiții de umiditate, picnidiile expulzează mase gelatinoase de culoare roz deschis pline de conidii. În condiții de uscăciune, acestea iau diferite forme sinuoase, cel mai adesea de cârcei. Pot fi observate chiar cu ochiul liber sau cu o lupă de mână.

În prezența umidității, picnidiile expulzează mase gelatinoase de culoare roz deschis pline de conidii care vor realiza noi infecții. Foto la lupa binocular. Probă din rapiță - Bucovăț (Timiș)

Înnegrirea bazei tulpinii este periculoasă în timpul înfloritului și al formării silicvelor și maturizării semințelor. Petele de la baza tulpinii se pot uni, după care se rup formând putregaiuri uscate (leziuni deschise care putrezesc). Această formă de manifestare este considerată cea mai dăunătoare [Paul și Rawlinson, 1992].

Terminologia utilizată în fitopatologie pentru descrierea acestui simptom include mai mulți termeni:

• înnegrirea bazei tulpinii (blackleg în engleză);

• leziuni necrotice deschise (basal canker în engleză);

• necroze cu aspect coronat care înconjoară baza tulpinii (crown canker);

• necroze cu aspect de guler (collar rot) etc.

Infecția la silicve se manifestă sub forma unor leziuni deschise de culoare brună - deschis și margini închise la culoare care fac delimitarea față de țesutul sănătos.

Managementul integrat al fungului Leptosphaeria maculans

Leptosphaeria maculans poate produce pagube importante culturilor de rapiță în condiții de vreme umedă, când există pericolul de atac al bazei tulpinilor. Strategiile de management ale acestui fung, trebuie elaborate cu atenție, în așa fel încât accentul să cadă pe măsurile de prevenție și mai puțin pe cele chimice. Nu sunt excluse nici măsurile biologice (dacă există biopreparate).

Conidii de Phoma lingam la microscop

Măsuri profilactice

Acest set de măsuri este esențial în controlul bolii „înnegrirea tulpinilor”. Se recomandă respectarea următoarelor măsuri:

• Cultivarea hibrizilor rezistenți poate aduce economii în bugetul fermierilor;

• Utilizarea la semănat a semințelor libere de patogeni, certificate;

• Rotația la patru ani scade foarte mult riscul infecțiilor, pe când rotațiile scurte cresc riscul de infecție. Aici sunt multe probleme;

• Distrugerea resturilor vegetale după recoltare și îngroparea lor - patogenul supraviețuiește pe reziduurile vegetale, nu în sol, timp de 2 - 3 ani;

• Înființarea noilor culturi la o distanță mai mare de 500 m față de vechea cultură de rapiță.

În anii favorabili infecțiilor, respectarea măsurilor profilactice vă poate proteja de infecțiile cu Leptosphaeria maculans.

Măsuri chimice

Este important ca sămânța să fie tratată înainte de semănat, deoarece patogenul poate supraviețui în semințe. Pentru tratarea semințelor, în România este omologat un singur produs: Fluopicolid + fluoxastrobin.

În perioada de vegetație, tratamentele se execută ținând cont de biologia patogenului, de condițiile climatice prognozate și de fenofaza plantelor.

Un prim tratament poate fi executat în fenofaza de 2 - 6 frunze sau 4 - 8 (toamna). Acest tratament are rolul de a scădea riscul infecțiilor ulterioare. Scopul tratamentelor foliare este de reduce riscul apariției infecțiilor la tulpină care sunt și cele mai periculoase. În acest sens, trebuie monitorizați factorii climatici temperatură și precipitații. Dacă se întrunesc mai multe zile cu precipitații după însămânțat este bine să luăm în calcul executarea unui tratament. De asemenea, ar trebui urmărită emisia ascosporilor. Această lucrare ar trebui făcută de către specialiști (din păcate nu se face). Prima depistare a ascosporilor (mai mult de 20 ascospori/zi) coroborată cu condițiile climatice, sensibilitatea hibridului, stadiul de creștere și vigoarea plantelor sunt factori ce vă pot ajuta în luarea unei decizii corecte cu privire la momentul optim de efectuare a tratamentului chimic.

Atac de larve de Ceutorhynchus napi și/sau pallidactylus. Tulpina este atacată și de fungul Phoma lingam

Al doilea tratament în vegetație (primăvara) se face cu respectarea criteriilor menționate mai sus. Primăvara, emisiile maxime de ascospori au loc de obicei în luna aprilie. Observațiile efectuate de mine în Banat, arată că, în unele primăveri, emisiile de ascospori pot apărea încă de la începutul lunii martie.

În cazul Phomei lingam, specialiștii apreciază că, de fapt nu există „momente optime” stabilite pentru combaterea acestui patogen, de aceea este important să monitorizăm patogenul pe întreaga perioadă de vegetație și să intervenim când situația din teren impune asta.

În România sunt omologate pentru tratamentele în vegetație următoarele fungicide: Azoxistrobin; Azoxistrobin + difenoconazol; Mepiquat clorură + piraclostrobin + prohexadion de calciu; Metconazol; Mepiquat clorură + metconazol; Tebuconazol; Difenoconazol; Protioconazol; Boscalid; Difenoconazol + protioconazol; Difenoconazol + tebuconazol; Difenoconazol + paclobutrazol [după APLICAȚIA PESTICIDE 2.25.4.1, 2025].

Măsuri biologice

În România sunt omologate două biopreparate: agentul biologic M1 x 106 oospores/g Pythium oligandrum pentru tratamente în vegetație; agentul biologic Bacillus amyloliquefaciens, tulpina MB 1600 (controlează Leptosphaeria maculans), tratament la sămânță.

Interesul pentru utilizarea agenților biologici este în creștere. Leptosphaeria maculans ar putea fi controlată cu ajutorul bacteriei Paenibacillus polymyxa PKB1 care produce peptide ce pot inhiba sau ține sub control infecțiile la frunze și tulpini [Kharbanda et al., 1999]. Multe studii există cu privire la utilizarea acestei bacterii la rapiță.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Monitorizarea dăunătorilor porumbului

De ce se albesc spicele de grâu?

Infecții produse de fungul Rhizoctonia cerealis

Ovidiu Maxim, enologul cramei La Salina, este autorul unor vinuri memorabile, create cu suflet și dedicare. Iar vinul care i-a adus cea mai mare satisfacție este Chardonnay Barrique 2022 La Salina, acesta primind titlul de Revelația Concursului la Mondial de Bruxelles în anul 2024. Lucrează de circa 15 ani în plantația și la crama de lângă Salina Turda (Cluj), sub ochii lui Ovidiu Maxim dezvoltându-se întreaga afacere vitivinicolă din inima Transilvaniei. Enologul La Salina a început totul de la zero, de la o vie veche, care a fost defrișată, apoi replantată, s-a construit crama, s-a pornit partea de turism, inclusiv viticol. Vinurile cramei La Salina poartă numele ISSA în semn de omagiu adus tradițiilor viticole ale zonei, încă de când localitatea Turda purta numele Potaissa. Suprafața cu viță-de-vie este de 42 de hectare, având pe rod soiurile Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Noir, Muscat Ottonel, Riesling de Rin, Fetească neagră, Cabernet Sauvignon și Neuburger.

Reporter: Ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Cum ai descrie rolul vinificatorului, al enologului?

Ovidiu Maxim: Este o meserie extraordinar de frumoasă, care poate aduce mari satisfacții, dar și provocări pe măsură. Rolul enologului este de a crea vinuri de calitate superioară, iar această responsabilitate presupune supravegherea întregului proces de vinificare, de la recoltarea strugurilor până la îmbutelierea vinului. Acest drum nu este unul ușor și te lovești de tot felul de probleme, iar enologul trebuie să găsească rapid cele mai bune soluții, să se adapteze într-un timp foarte scurt și, uneori, să ia decizii radicale, asumate, astfel încât produsul final să fie ce ți-ai dorit tu.

Sigur că avem ani grei și ani ușori. Noi suntem la mâna Celui de Sus, la mâna vremii. În anii ușori, totul curge mai liniștit, dar în anii cu dificultăți, când vremea este instabilă, cu precipitații abundente în perioada coacerii sau a recoltării, ori când apar boli ale viței-de-vie, cum este putregaiul cenușiu, situațiile devin mult mai greu de gestionat. Enologul are atunci misiunea de a menține calitatea vinului la standardele cu care consumatorii sunt deja obișnuiți.

Este o provocare mai ales pentru cramele mici. Dacă marile crame, care lucrează cu sute sau mii de hectare, își permit o diversitate mai mare și o stabilitate mai ușor de gestionat, cramele mici, de 30–40 de hectare, se concentrează adesea pe vinuri premium și super-premium. În acest context, orice dezechilibru de materie primă sau proces tehnologic poate avea un impact semnificativ asupra rezultatului final.

Reporter: Cum ai ajuns la această meserie? Ți-ai dorit să faci vin sau pur și simplu aici te-a adus viața?

Ovidiu Maxim: Pot spune că meseria m-a ales pe mine, nu eu pe ea. Din liceu mi-am dorit să devin profesor de sport. Chiar am făcut sport și în liceu, chiar și în primii trei ani de facultate. Dar, drumul vieții m-a dus spre o altă școală și anume Colegiul de Viticultură și Vinificație Blaj. În timpul colegiului am făcut foarte multă practică, atât în vie, cât și în cramă. Am continuat studiile la Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

Contactul cu via l-am avut de mic copil, atât părinții, cât și bunicii aveau vie și făceau vin, ca la țară. Eu sunt din Sălaj, de lângă Zalău, din satul Marin - comuna Crasna.

Sălajul este un județ consacrat pentru producerea de vin, pentru că la Șimleu Silvaniei se producea foarte mult vin spumant în perioada comunistă - câteva milioane de sticle pe an - și se produce și azi. Toate localitățile din proximitate cultivau viță-de-vie, inclusiv în comuna de care aparținem noi se cultiva viță-de-vie, iar strugurii erau trimiși către Centrul de vinificare de la Șimleu Silvaniei pentru obținerea vinurilor spumante.

Ca să revin la parcursul meu, din familie, încă de mic am avut contact cu via și cu vinul bineînțeles, nu se produceau vinuri de înaltă calitate, dar se produceau vinuri bune pentru consum. Îmi aduc aminte, de mic copil am participat, eram pe lângă părinți, pe lângă bunici, când se culegeau strugurii, când se storceau strugurii, când fermenta mustul în damigene. Cred că e important că am văzut de mic cum se întreține via, cum se culeg strugurii, cum se face vinul, iar familia tot timpul m-a încurajat în ceea ce fac.

Bineînțeles, adevărata dragoste pentru enologie s-a declanșat când am ajuns la Blaj, pentru că școala începe toamna și am început chiar prin procesul de recoltare a strugurilor. Când m-am văzut acolo pe dealurile Blajului, într-o mare de vie, mi s-a părut fascinant și mi-a plăcut foarte mult. Faptul că am făcut multă practică, atât în vie, cât și pe enologie, m-a făcut să mă îndrăgostesc de domeniul acesta.

În școală am studiat și chimia și tehnologia de producere a vinului, dar adevărata învățare a venit din practică. Atunci când ești zi de zi în contact direct cu vinul, ajungi să-l cunoști, să-l simți și înveți să iei deciziile potrivite pentru ca, la final, să obții exact vinul pe care ți l-ai imaginat încă de la începutul procesului de vinificare.

Reporter: În procesul de vinificare ai o parte preferată?

Ovidiu Maxim: Îmi place perioada de recoltare, perioada de fermentare a mustului, că este un amalgam de arome în cramă. Avem mai multe soiuri în plantație (avem și Chardonnay, avem și Sauvignon Blanc, Muscat, Riesling ș.a.m.d.) și când sunt cam toate soiurile în fermentație (unele la început, altele la mijloc, altele la final) este un parfum și o senzație foarte plăcută, mai ales când vezi transformarea aceasta a strugurelui în must și a mustului mai departe în vin, la finalul fermentației alcoolice.

E o perioadă grea, stresantă și obositoare, pentru că se lucrează foarte mult, ești pe ceas, stai multe ore la cramă, te culci târziu, te trezești devreme, de multe ori n-ai weekend, dar cu toate acestea este o perioadă frumoasă.

În acest timp chiar și soția mea, căreia îi sunt recunoscător, e înțelegătoare, iar sprijinul ei și al familiei în toată această perioadă intensă înseamnă enorm pentru mine și le mulțumesc din suflet pentru asta.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin bun?

Ovidiu Maxim: Că există foarte multă muncă, foarte multă dedicare și un foarte mare sacrificiu pentru a obține vinuri de calitate. Așa cum am mai spus, rolul enologului este esențial, dar nu exclusiv – pentru că, în final, suntem și la mâna Celui de Sus. Sunt ani dificili, cu ploi în exces sau boli care afectează vița-de-vie, sau ani secetoși, care duc la acumulări mari de zahăr și, implicit, la vinuri cu un conținut ridicat de alcool și caracteristici complet diferite. Îmi place să spun că vinul nu e Coca-Cola, nu urmezi o rețetă fixă și obții același produs, indiferent de context.

Vinul este un organism viu, în continuă transformare, de la recoltare până la momentul în care ajunge în pahar. Chiar și după îmbuteliere, evoluează în sticlă și trebuie înțeles și tratat cu grijă.

Ce e important de știut e că în spatele fiecărei crame și fiecărui vin există o echipă de specialiști. Enologul nu lucrează singur, ci are alături oameni care îl susțin în tot acest proces complex. Sunt momente de tensiune, de oboseală, dar toți cei implicați dau tot ce au mai bun pentru ca, în final, consumatorul să se bucure de un vin de calitate.

Reporter: Cu siguranță ești satisfăcut de munca ta, de vinurile care ți-au ieșit din mâini, însă ai un vin de care ești cel mai mândru, care ți-a încununat cariera până acum?

Ovidiu Maxim: Grea întrebare, pentru că toate vinurile pe care le produc îmi plac și pe fiecare vin în parte îl tratez cu același respect. Bineînțeles, am și eu favoriții mei, sunt fan declarat Sauvignon Blanc. Am fost și în Noua Zeelandă, am vinificat o campanie din dorința de a experimenta acest soi la celălalt capăt al lumii, fiind unul din cele mai consumate și apreciate Sauvingnon-uri din lume.

Cu toate acestea cea mai mare satisfacție a venit de la soiul Chardonnay, cu acel ISSA Chardonnay Barrique 2022, care a fost desemnat cel mai bun vin al Concours Mondial de Bruxelles ediția 2024. În momentul în care din peste 3.000 de vinuri albe din toată lumea vinul tău este desemnat regele competiției, e o satisfacție deosebită. Nu se poate descrie bucuria cu care am primit această veste. Până la urmă, este o bucurie pentru că am reușit să pun România în vârful piramidei prin câștigarea acelei medalii, România, Turda și crama La Salina. Asta confirmă că putem concura și concurăm cu marii producători de vin din Europa și din lume și trebuie să avem încredere în noi. Avem specialiști de calitate în România, avem enologi foarte buni și avem vinuri foarte bune.

Acest Chardonnay Barrique se produce în ediție limitată, nu am depășit niciodată 12-13 mii de sticle pe an, dar au fost ani în care am produs și 7.000-8.000 de sticle.

Chardonnay Barrique 2022 ISSA e un vin special și pentru că acel an de recoltă a fost unul bun. Dar pe lângă strugurii de calitate, pe care i-am avut la recoltare, am făcut și eu niște schimbări mai radicale, am schimbat drojdia cu care fermentam mustul pentru Chardonnay Barrique, am schimbat și modul de maturare în butoaiele de stejar. Iar vinul care a rezultat este unul cu o tipicitate foarte bună a soiului Chardonnay. Bineînțeles, întâlnim și aromele de vanilie, dar nu sunt foarte agresive, am încercat să obțin un echilibru, să mențin și aroma fructată a soiului, dar să vin în completare cu acea tușă de lemn, puțin fum, puțină vanilie, care să dea complexitate vinului. Vinul este susținut și de aciditatea tipică Transilvaniei și toate acestea la un loc pare că au adus acest rezultat extraordinar pentru mine ca enolog și pentru cramă.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

În colaborare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”

În cadrul Campaniei 2025, termenul de depunere a Cererilor de plată la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a fost prelungit până la data de 13 iunie 2025, inclusiv.

Printr-un Ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Cererile de plată și modificările la cerere se depun la APIA în perioada 3 martie - 13 iunie 2025. Astfel, data limită de depunere este 13 iunie 2025, inclusiv. Potrivit MADR, prelungirea termenului vine în sprijinul fermierilor care din motive neimputabile lor nu pot depune Cererile de plată pentru anul 2025 în termenul stabilit inițial.

Modificările aduse prin Ordinul MADR nr. 179/21.05.2025:

• S-a stabilit eligibilitatea terenurilor scoase din circuitul agricol și acordarea posibilității fermierilor de a solicita plată pentru suprafețele utilizate în scop agricol și care sunt la dispoziția lor pe perioada întregului an calendaristic;

• Pentru schema PD-26 sprijin cuplat pentru porumb a fost reglementată eligibilitatea privind asigurarea încărcăturii de cel puțin 3 UVM/ha cultură, la momentul depunerii cererii de plată sau la data modificării acesteia;

• A fost corelată Anexa nr. 10 – „Lista activităților non-agricole” cu prevederile Ordinului INS nr. 377/2024 privind actualizarea CAEN;

• Pentru eco-schema PD-27 „Creşterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin păşunat extensiv pe pajişti în condiţii optime de sustenabilitate”, în notele de subsol ale Anexei 19 s-au adus noi clarificări privind modalitatea de completare a Caietului de pășunat;

• Perioada de reținere a animalelor în exploatație se modifică astfel: pentru specia bovine (sprijinul cuplat pentru venit): 14 iunie – 13 octombrie 2025; iar pentru speciile ovine și caprine (sprijinul cuplat pentru venit și ajutorul național tranzitoriu): 14 iunie – 21 septembrie 2025.

„Fermierii sunt așteptați la Centrele județene și locale APIA unde vor beneficia de tot sprijinul funcționarilor Agenției în accesarea cu succes a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic, precum și a schemelor de sprijin compensatoriu de mediu și climă. Pentru a nu aglomera activitatea APIA este necesar să se respecte graficul programărilor anunțate”, transmite MADR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Una dintre cele mai importante culturi la nivel mondial, porumbul, reprezintă materie primă pentru produsele obținute în alimentația oamenilor, se folosește în furajarea animalelor și are întrebuințări în industrii de biocombustibili sau celuloză, iar unele părți, cum ar fi mătasea porumbului, sunt folosite în scop medicinal.

În anul 2025, în țara noastră, porumbul rămâne a doua cultură ca importanță, având o capacitate de producție cu 50% mai mare față de celelalte cereale și implicit un randament economic superior tuturor celorlalte culturi de câmp din cadrul unei ferme.

Din cauza iernilor tot mai calde din ultimii ani, în mod special, sau a implementării și adoptării de către fermieri de tehnologii de lucru noi ale solului, dar mai ales din cauza netocării resturilor vegetale, în cultura porumbului și-au făcut apariția dăunători noi, nespecifici acesteia până în urmă cu câțiva ani, când apăreau eventual doar în mod izolat și nu produceau pagube însemnate.

Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis), unul dintre cei mai importanți dăunători ai acestei culturi a ajuns să fie o amenințare constantă în toată țara, atât în zonele considerate foarte favorabile, cât și în zonele mai puțin favorabile cultivării porumbului.

Pierderile de producție din cultura porumbului generate de acest dăunător sunt considerabile. În plus, atacul acestuia favorizează dezvoltarea porților de intrare pentru patogeni din ordinul Fusarium și Aspergillus, care sunt producători de micotoxine. Noile reglementări pentru comercializarea porumbului limitează procentul maxim de micotoxine admise, iar acei fermieri care nu le respectă vor avea dificultăți în valorificarea producției.

Produse adaptate nevoilor fermierilor

Summit Agro România, companie specializată și recunoscută pentru punerea la dispoziția fermierilor din țara noastră a insecticidelor și insecto-acaricidelor japoneze, continuă să aducă pe piață produse eficiente, adaptate nevoilor fermierilor din România.

Pentru combaterea Ostrinia nubilalis, dar și ca instrument nou în managementul de protecție integrată a culturii de porumb, Summit Agro România și-a completat portofoliul cu insecticidul Mimic, un produs cu mod de acțiune diferit de cel al celorlalte produse existente pe piață pentru combaterea sfredelitorului porumbului.

  Produsul Mimic este omologat în România pentru cultura porumbului, în doză de 0,75 L/ha, și conține tebufenozid în concentrație de 240 g/L, într-o formulare de suspensie concentrată.

Are acțiune de contact și ingestie, iar datorită formulării speciale, odată aplicat, se lipește de organele verzi ale plantei de cultură, având o perioadă de rezidualitate de minimum 21 de zile.

Substanța activă (tebufenozid) acționează ca un antagonist de creștere, care inițiază procesul de năpârlire, proces ce va duce, în final, la moartea dăunătorului.

Mimic acționează împotriva Ostrinia nubilalis în toate stadiile larvare ale acesteia, dar are și efect ovicid pe ponta proaspăt depusă. După ce larvele se hrănesc de pe suprafețele tratate cu Mimic, se inițiază o năpârlire prematură, letală în 24 de ore.

Tratamentele cu Mimic trebuie programate începând din fenofaza de 7-8 frunze și până în faza de lapte-ceară, într-un volum de apă recomandat de 350-400 L/ha.

Momentul de aplicare trebuie stabilit în funcție de curba maximă de zbor a adulților, fiind recomandat ca tratamentul să fie făcut la 2-4 zile de la zborul maxim, pe ponta proaspăt depusă sau la avertizare, la apariția primelor larve L1.

Eliminarea primei generații prin intervenția cu insecticidul Mimic, este cheia asigurării unei recolte bogate și sănătoase de porumb.

În alte țări din Uniunea Europeană, dar și în America de Nord și Sud, produsul este omologat și utilizat cu succes în programele de tratament și combatere integrată din culturi precum: vița-de-vie pentru struguri de vin și masă, livezi de sămânțoase și sâmburoase sau chiar în culturi de legume, împotriva moliei viței-de-vie, viermelui merelor, omizilor defoliatoare etc.

Reamintim, totodată, că alternarea insecticidelor cu substanțe active cu mod de acțiune diferit, respectarea rotației culturilor, tocarea resturilor vegetale și eliminarea buruienilor din interiorul solelor și din vecinătatea acestora sunt măsuri obligatorii în controlul și combaterea integrată a dăunătorilor.

Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.

Pentru mai multe informații despre Mimic, contactați reprezentanții Summit Agro din zona dumneavoastră sau accesați catalogul nostru interactiv de pe site www.sumi-agro.ro.

Material furnizat de Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!