Produsele de protecție a plantelor sunt esențiale în combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor, iar utilizarea lor corectă și responsabilă rămâne o componentă importantă a unei agriculturi performante și sustenabile.

Săptămâna trecută, pe 16 iulie 2025, Romeo Șoldea, director general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), a vizitat Alchimex – una dintre cele mai moderne fabrici de produse pentru protecția plantelor din Europa, precum și unitățile de depozitare ale companiei Alcedo, situate în Herăști, județul Giurgiu.

Delegația ANF a avut oportunitatea de a vedea și analiza aspecte legate de procesul de producție al produselor fitosanitare, funcționarea liniilor de ambalare, precum și modul de organizare a spațiilor de stocare și distribuție. S-a discutat despre trasabilitatea produselor, conformitatea tehnică, dar și elemente legate de logistica de livrare către fermieri. „Sistemul de depozitare și distribuție vizitat asigură disponibilitatea produselor într-un interval optim pentru aplicare, ceea ce contribuie la buna desfășurare a lucrărilor din teren. Autoritatea Națională Fitosanitară își menține angajamentul de a colabora cu toți actorii din domeniu și de a monitoriza respectarea normelor aplicabile, într-un cadru tehnic clar și echitabil”, a declarat Romeo Șoldea.

Alchimex se remarcă printr-o infrastructură de vârf și dotări tehnice avansate. Fabrica de sulfonilureice este una dintre cele mai performante linii de producție din industria sulfonilureicelor, contribuind decisiv la calitatea premium a produselor formulate aici, în România.

În cadrul vizitei au fost evaluate și spațiile moderne de depozitare ale companiei Alcedo, dedicate produselor de protecția plantelor. „Sistemul logistic performant permite companiei să livreze rapid fermierilor produsele necesare exact la momentul optim pentru aplicare, contribuind astfel la eficiența campaniilor agricole și la protejarea recoltelor. Produsele formulate de Alchimex și distribuite de Alcedo sunt esențiale pentru protejarea culturilor împotriva bolilor, dăunătorilor și buruienilor, fiind o parte integrantă dintr-o agricultură performantă, sustenabilă și adaptată provocărilor actuale. Sperăm ca această vizită să contribuie la susținerea industriei de protecția plantelor, într-un context european tot mai presant în ceea ce privește reglementarile”, a subliniat Gabriela Rizescu, președinte Alcedo.

Directorul general Romeo Șoldea a fost însoțit de Filofteia Manole și Cătălin Petcu, specialiști ai ANF.

Din partea Alcedo, la vizită au fost prezenți: Gabriela Rizescu – președintele companiei; Sorin Ștefan – director tehnic; Ion Vieru – director național de vânzări și Gheorghe Dinu – șef Depozit Herăști.

Din partea Alchimex au fost prezenți: Claudiu Crânguș – director general; Dan Crânguș – director Investiții și Roxana Grosu – director tehnic.

„În spatele fiecărei realizări stau oameni care își fac treaba cu responsabilitate și pasiune. Datorită lor și a echipelor pe care le coordonează, toate normele naționale și europene sunt respectate cu strictețe, iar fiecare etapă, de la producție până la livrare, este realizată în condiții de maximă siguranță și eficiență. Profesionalismul și dedicarea acestor oameni sunt esențiale pentru succesul celor două companii și pentru susținerea unei agriculturi moderne”, a conchis Gabriela Rizescu, președintele Alcedo.

Foto: Alcedo

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri – 16 iulie 2025, Comisia Europeană trebuia să prezinte oficial propunerea privind viitorul buget al UE și Politica Agricolă Comună (PAC), un moment esențial pentru toți fermierii europeni. Însă, la Bruxelles, după cum pare, viitorul agriculturii europene este tratat cu superficialitate. Fermierii sunt din nou tratați ca o problemă, nu ca o prioritate.

„Confuzie la Bruxelles. În loc de transparență și respect, avem doar incertitudine. Briefingul oficial de la prânz a fost anulat fără explicații, comisarii au fost trimiși în Parlamentul European, iar anunțurile finale sunt amânate pentru diseară sau chiar pentru mâine. Toate acestea în timp ce discutăm despre viitorul securității alimentare și al agriculturii europene”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC).

În aceste momente, la Bruxelles, are loc un marș simbolic al fermierilor europeni, la care este prezent Florentin Bercu, din partea AAC.

„Nu este vorba de cifre, ci despre siguranța alimentară a cetățenilor Uniunii Europene, despre viitorul fermierilor din România și din toată Europa. Vrem respect față de munca noastră”, precizează Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Aberdeen Angus este recunoscută ca una dintre cele mai emblematice și valoroase rase de bovine pentru carne la nivel global. Originară din Scoția, această rasă se remarcă prin faptul că se adaptează ușor la climă și la rețetele furajere. Și, poate de aceea creșterea vacilor Angus a prins avânt și în țara noastră. În județul Olt, aproape de Dunăre, la Cilieni, se află ferma lui Marcel Olteanu, cel care face agricultură de 20 de ani și de 15 ani a adus zootehnia alături de cultura mare. Mai precizăm că Marcel Olteanu este președintele Asociației Aberdeen Angus România, precum și președinte al Secretariatului European Aberdeen Angus.

Să fii antreprenor azi nu este ușor, mai ales când vorbim de afaceri agricole. Însă, cu voință, cu pasiune, cu muncă și cu optimism se poate răzbi. Marcel Olteanu, inginer constructor la bază, a demonstrat că este un bun antreprenor în agricultură, domeniu pentru care și-a luat și diploma de inginer agronom.

Născut și crescut între Gara de Nord şi Piaţa Victoriei, din Bucureşti, Marcel Olteanu spune că a cumpărat primele juninci din Germania, în 2012. Efectivul cu care se mândrește, în prezent, numără aproximativ 500 de capete de Angus, cu 230 de mame.

Rasa Angus a devenit tot mai atractivă pentru fermieri şi marea majoritate a celor care se ocupă cu zootehnia astăzi fie renunţă la creşterea vacii de lapte, fie renunţă la creşterea oilor şi se îndreaptă către vacile pentru carne. „Unii renunţă, unii se apucă. Avem o emulaţie bună în zona asta. Merită să fructificăm producţia agricolă în zootehnie”, a explicat fermierul care ne-a mărturisit că nu s-a considerat suficient de pregătit să se apuce de creșterea vacilor de lapte. „Am dezvoltat o afecţiune pentru rasa asta şi o admiraţie, pentru că sunt nişte vaci brave şi care răspund foarte bine la o îngrijire bună, fără să fie extraordinară. Pe de altă parte trebuie repetat, pentru a nu ştiu câta oară, vacile de Angus nu cresc în balcon şi nu se ţin numai cu paie și cu apă, cum îşi imaginează unii”, a mai explicat acesta. Dar fără păşune, vacă de Angus nu se poate face. Problema însă o reprezintă faptul că păşunea „te lasă” din iunie încolo şi crescătorul trebuie să fie pregătit.

Schimbările climatice afectează și acest sector, iar asigurarea furajării a devenit, cu precădere în zona de sud, mai dificilă.

Dacă îl întrebi pe Marcel Olteanu dacă ar alege altă rasă, îți va da numeroase motive pentru care merge în continuare cu Angus. Este o rasă versatilă, docilă se adaptează uşor la schimbările climatice, la cele de reţetă și de furajare, fată ușor, valorifică furajul și, ca în cazul argentinienilor sau al portughezilor, poate fi crescută uşor şi pe păşune.

Dar fără un supliment alimentar nu ar da un randament satisfăcător pentru crescători și pentru ca lucrurile să evolueze trebuie să lucrezi doar cu specialiști. „Nimic nu se face după ureche. Nenorocirea în România este că sunt foarte mulţi care în continuare merg aşa. Românul se pricepe de la fotbal la politică, la vaci”, a spus Marcel Olteanu, care de 20 de ani face agricultură, iar de 15 zootehnie.

România, fruntașă în creșterea rasei Angus

În registrul genealogic al rasei Angus, astăzi, avem 127.000 de capete, care ne situează pe primul loc în Europa, iar activitatea valoroasă din România și rezultatele obținute au fost motive întemeiate pentru ca preşedintele Asociaţiei Aberdeen Angus România, Marcel Olteanu, să preia Președinția Secretariatului European Aberdeen Angus. „În anii trecuţi am avut o serie întreagă de vizite de la colegii noştri cu mai multă experienţă din Anglia, din Germania, din Irlanda, din Elveţia. La Forumul european Angus de anul trecut, care a avut loc în Germania, cu şedinţa finală la Berlin, a trebuit ales un nou preşedinte pentru următorii doi ani. Am fost la concurenţă cu colegul meu din Portugalia şi cu cel din Danemarca. Şi în unanimitate – cele două abţineri şi-au revenit în ultimul moment – au zis: da, hai să-l punem pe românul ăsta că e înalt, mare, simpatic, vorbeşte bine şi a făcut treabă la el acolo, slavă Domnului. Într-adevăr registrul nostru e foarte bun, iar activitatea asociaţiei la fel”, a povestit Marcel Olteanu.

Asociaţiile de Registru genealogic au ca principal obiectiv ameliorarea rasei, ocupându-se de la controlul de reproducţie, la obținerea de reproducători buni și evaluări genetice performante. De valorificarea viţeilor din ferme trebuie să se ocupe doar crescătorul, care ar trebui să nu mai fugă de asociere. „Un lucru care la noi nu e foarte bine înţeles, pentru că a rămas întipărit undeva în memoria colectivă faptul că asocierea şi cooperativele sunt un lucru care fac rău. Nu fac rău, domnule, fac bine! Am văzut nişte bijuterii de asociaţii în Germania, care sunt compuse din crescători, din producătorii de lapte, din supermagazine şi sunt toţi într-o cooperativă mare şi funcționează. La fel se întâmplă şi în Franţa, şi asta independent de subvenţii, de relaţia cu Bruxellesul şi de cărţile de rasă. Cărţile de rasă asta trebuie să facă: să obţină performanţă, să-i înveţe să aibă animale performante. Că mă mai întrebau alţi colegi: ce ne tot apăsaţi ca SMZ-ul – sporul mediu zilnic –, să treacă de un anumit prag? Păi, primul lucru care te apasă este realitatea economică. Una e să târăşti un viţel după tine un an şi la capătul anului să aibă 290 kg, şi alta e să aibă 500 kg”, a arătat președintele Asociație Aberdeen Angus.

Program unic de ameliorare, la nivel european

În prezent se urmărește realizarea unui singur program de ameliorare pentru rasa Angus la nivel european. Președintele Secretariatului European Aberdeen Angus își dorește ca pe timpul mandatului său să aducă la aceeași masă, cât mai des, pe reprezentanții europeni pentru a gândi un program care să satisfacă toate cerinţele acestor ţări, ce au condiții și cerințe diverse. „Cred că suntem aproape de acest deziderat. La anul, la finele lunii mai, vom organiza în România Forumul European Angus 2026. Asta înseamnă că, o săptămână, mulţi fermieri şi cunoscători ai rasei Angus din Europa şi probabil şi din America vom face vizite în diverse ferme, în diverse organizaţii care fac inclusiv prelucrare de carne de Angus. Sperăm că la finalul Forumului de la anul să concluzionăm adoptarea unui program european de creştere a rasei Angus, în care să venim toţi cu informaţiile genetice ale animalelor noastre, ca să putem intra într-o oală mare în care să facem mult mai uşor legătura dintre vacile şi taurii cu cea mai bună legătură genetică, pentru a obţine produşi performanţi”, a detaliat Marcel Olteanu.

La nivel european, s-au făcut mereu testele de ADN, în special pentru taurii de reproducţie, dar şi pentru anumite vaci şi viţele performante, iar acum se urmărește realizarea testărilor genetice pentru aceste animale, pentru a le putea integra într-un program care să ofere cunoştinţe fundamentale legate de capacităţile de transmitere.

Lipsa zăpezii, adevărata problemă din ultimii ani

Însă zootehnia este susţinută de partea de vegetal, predominantă în sudul Olteniei, dar şi provocatoare, mai ales în ultimii doi ani, din cauza schimbărilor climatice. După un an dificil, a urmat altul și mai dificil, iar agricultorii au fost nevoiți să limiteze pierderile și investițiile. Ani secetoși au mai fost și în 2002, 2007, dar și 1947,1951 şi 1952, iar recordul de temperatură din sudul ţării nu a fost încă atins. Recordul valabil în România este de plus 44,5 grade Celsius la umbră și datează de la 10 august 1951, înregistrat în comuna Ion Sion, județul Brăila. Primul record de temperatură ridicată pe teritoriul țării noastre a fost înregistrat oficial în 1896, plus 42,8 grade Celsius la Giurgiu, doborât după două decenii, cu plus 42,9 grade Celsius. Următorul înregistrat, în septembrie 1946, este de plus 43,5 grade Celsius, la Strehaia.

Noutatea o reprezintă lipsa zăpezii pe timpul iernii, iar dincolo de reducerea investițiilor, sistemele de irigații rămân soluția. „Sistemele au fost făcute, sunt într-un stadiu destul de avansat de reabilitare. Avem vecini la 10 km, 7 km, la sud de noi, care irigă deja pentru că reabilitarea a ajuns până la ei. Din nefericire, zona în care ne aflăm aici – Cilieni, Potlogeni, Tia Mare – este exact la capătul sistemelor de irigaţii dinspre Dunăre şi la capătul sistemelor de irigaţii dinspre Stoeneşti Olt. Suntem între două mari sisteme, ele vor ajunge până aici, dar probabil mai durează un an-doi. Suntem și membri în mai multe OUAI-uri care tot repară şi construiesc”, ne-a zis Marcel Olteanu.

Ani grei, soluții aplicate

Legat de anul trecut, Marcel Olteanu afirmă că a ieșit „prost”, dar pentru că a anticipat această situație din urmă cu doi ani, a redus cantitatea de îngrăşăminte administrată şi numărul tratamentelor. „În toamna lui 2024, pe fostele sole în care n-am preluat aproape nimic, n-am mai venit cu niciun fel de îngrăşăminte, că au rămas acolo toate complexele puse. Dacă de 20 de ani ai fost cuminte şi ai tot dat câmpului, ai pe ce să te bazezi să porneşti. Și am pornit mai vioi anul acesta, ne-a dat 170-180 de litri la sfârşitul lui noiembrie şi decembrie, deci câmpul este bunicel. Acum, Ordonanța „Trenulețul” ne-a dat în cap. Pentru mine, care am o fermă de 1.700 de hectare şi 500 capete de vite, impactul este pe lună de 25.000 lei. Deci pe an sunt 300.000 de lei, cheltuială în plus. N-ai cum să o acoperi din nimic, că nu creşte preţul la nimic, nu fată nici vaca trei viţei odată, nu ajungi nici să faci zece tone, deci ai 300.000 lei gaură cu care pleci din start. Iar noi suntem una din societăţile care a hotărât să nu lăsăm ca ordonanţa să impacteze asupra salariului net al oamenilor şi, atunci, va trebui să-l susţinem noi dintr-o creştere a brutului şi o creştere a taxelor. Asta este!”, ne-a spus fermierul, fericit că la finele anului trecut nu avea nicio datorie, ci doar leasinguri.

Îndrăgostit de pământ

Pasionat de tot ceea ce face, Marcel Olteanu merge mai departe. Dacă până la mai bine de 20 nu ştia nici dacă porumbul se seamănă primăvara sau toamna sau să deosebească orzul de grâu, după 2001, când a recuperat terenurile familiei, a fost pătruns „de treaba asta cu pământul, când am venit să-l văd. Te loveşte o nebunie şi zici: gata, mă apuc! M-am îndrăgostit. E ca atunci când ţi se luminează ochii şi intri şi-ţi găseşti iubita vieţii”. Și pentru că agricultura mare poate o fi provocare, a ales să studieze în facultate de profil şi a obținut diploma de inginer agronom. „Mulţi au zis că ce legătură are cu construcţiile? Păi are, pentru că şi la construcţii n-am făcut proiectare, planşetă, birou, ci şantiere mari. Am avut şantiere şi de 400 de oameni, am lucrat pe trei continente şi acolo neprevăzutul lucra de zor, că nu ştiai niciodată ce se întâmplă. A fost o provocare. Şi agricultura la fel, este o provocare, lucrezi cu oameni, afară, e minunat”, povestește Marcel Olteanu pentru care Oltenia nu e doar parte a numelui, ci adânc înrădăcinată în ființa sa. „De generaţii întregi suntem de pe pământul ăsta, 300 de ani cel puţin. Sunt biserici construite de strămoşii mei”, a mai spus fermierul, pentru care acum cea mai mare bucurie o reprezintă nepoțelul Radu Alexandru, care în vară va împlini 4 ani și care deja dă de mâncare la viței alături de bunic.

Iubirea pentru pământ și animale se transmite mai departe. „Asişti în permanenţă la această minune de renaştere a naturii şi asta iar te apropie de îndumnezeire, ceea ce este o chestie extraordinară. Oamenii trăiesc numai între betoane şi sticlă şi conectaţi mai mult la online decât la pământ, nu înţeleg necesitatea fundamentală a legăturii cu aceste trei aspecte fundamentale: familia, patria, Dumnezeu. Dacă înţelegi lucrurile astea, te îmbraci în ele, nu ai cum să greşeşti şi-ţi dau o putere extraordinară de supravieţuire şi de răzbatere!”, ne-a zis în încheiere Marcel Olteanu, fermierul care își mai dorește și echilibru pentru cei care iau decizii pentru țară.

Articol de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Când populismul bate știința

Alegerile pe care le pot face agricultorii

Progres genetic pentru rentabilitate

Elena Andrei, împreună cu soțul ei, se ocupă de o fermă vegetală de circa 300 ha în județul Călărași, zona Lehliu. Cei doi și-au ușurat munca prin digitalizarea gestionării arendei. În articolul de față, Elena Andrei ne povestește cum gestionează arenda în fermă, fără stres și fără griji.

„Știu cât de multe ai pe cap în perioada de recoltare, iar imediat după vine partea de plată a arendei, poate cea mai sensibilă etapă. Fie că plătești în produse agricole, grâu, porumb, floarea-soarelui, sau în bani, bonuri de pâine ori ulei, această etapă reprezintă un proces adesea complicat, dar nu din punct de vedere fizic, ci birocratic.

Pierdeam foarte mult timp cu hârtii, calcule și tot felul de tabele în Excel, iar din momentul în care am început să folosesc un soft special pentru gestionarea arendei, lucrurile au devenit mult mai simple. Vreau să împărtășesc ce funcționează în cazul meu, poate ajută și alți fermieri”, ne-a spus Elena Andrei.

Înainte să înceapă plata arendei, tânăra fermieră verifică toate contractele. Unele expiră, altele trebuie actualizate.

„Lucrând cu un soft dedicat gestionării arendei, primesc notificări automate cu șase luni înainte să expire contractele. Așa că pot să vorbesc din timp cu arendatorii și să reînnoim ce e de reînnoit. Actualizez și rata de conversie, în funcție de prețul pe care îl dă Consiliul Județean, ca să știu exact ce cantități am de plătit. Unii arendatori vor plata prin OP, alții cash, iar unii prin mandat poștal. Am și cazuri unde se dorește plată în produse, situație în care trebuie să întocmesc un proces-verbal și o factură dedicată. La fiecare trebuie să fac un alt tip de document: factură separată, proces-verbal, uneori chiar adeverințe pentru bancă sau primărie.

Ce s-a schimbat în ultimii ani și trebuie să ținem cont este cerința ANAF de a emite facturi separate pentru fiecare arendator, nu una generală. Accesul rapid la toate datele necesare pentru întocmirea acestor documente este un avantaj major. Mă ajută să economisesc timp și să gestionez mai eficient activitatea.

Integrarea cu diverse programe de contabilitate este un alt punct forte. Indiferent dacă țin evidența intern sau externalizez serviciile contabile, în acest soft am posibilitatea de a exporta toate fișierele necesare”, arată Elena Andrei.

După ce încheie plata arendei, Elena Andrei depune declarația 112, obligatorie pentru toate persoanele fizice cu care are contracte. Și aici o ajută softul, pentru că are toate informațiile centralizate. „Nu trebuie să calculez manual și nu risc greșeli. Dacă nu aș avea acces rapid la toate datele și tipizatele în program, m-aș încurca rău. Așa, dau câteva clicuri și am totul pregătit”, punctează fermiera.

Înainte de digitalizare, la sediul fermei avea rafturi pline cu dosare. Acum le are pe toate în calculator. „Pot să caut un contract sau o plată și de pe telefon, dacă sunt pe câmp. Pot genera rapid liste pentru bancă, adeverințe pentru primării, rapoarte, facturi pentru fiecare arendator. Toate clare, toate la zi”, subliniază Elena Andrei.

Fermiera din Călărași a ținut să spună că relația cu arendatorii e importantă. „Dacă vrem să avem stabilitate, trebuie să fim corecți și organizați. O plată făcută la timp și un document întocmit bine arată că ne pasă. Arenda nu e doar o obligație. E ceea ce ne ține ferma în mișcare.”

Concluzia Elenei Andrei este că arenda se poate gestiona ușor, clar și fără nervi, dacă ai un soft care te ajută. Ea folosește Arendaș, de la Isagri, ceea ce i-a adus timp și liniște.

Foto: Elena Andrei

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!