Deschiderea primei sesiuni de depunere a dosarelor de candidatură pentru participarea la selecţia GAL pentru pescuit
Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP (DGP-AMPOP) anunţă deschiderea primei sesiuni de depunere a aplicaţiilor pentru Măsura 4.1. Dezvoltarea zonelor pescăreşti, Acţiunea 1. Selecţia Grupurilor Locale şi implementarea strategiilor integrate.
Dosarele de candidatură vor putea fi depuse în perioada 1-29 iulie 2011, la sediile Compartimentelor Regionale POP, în intervalul 8.30-16.30.
Dosarul de candidatură depus pentru alocarea de sprijin financiar nerambursabil trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate şi să obţină, în urma selecţiei, punctajul minim prevăzut pentru acesta măsură, conform Ghidului Solicitantului.
DGP-AMPOP va notifica în scris pe toţi solicitanţii privind rezultatul evaluării Dosarelor de candidatură depuse de către aceştia la sediile Compartimentelor Regionale.
Informaţii detaliate privind posibilitatea accesării sprijinului financiar nerambursabil aferent Măsurii 4.1. Dezvoltarea zonelor pescăreşti, Acţiunea 1. Selecţia Grupurilor Locale şi implementarea strategiilor integrate sunt cuprinse în Ghidul Solicitantului care este publicat pe site-urile www.madr.ro, secţiunea FEP şi www.ampeste.ro
INS: Producţia de carne de ovine şi caprine a crescut cu 228,5% în anul 2010
Producţia de carne de ovine şi caprine a crescut cu 228,5% în anul 2010 comparativ cu anul precedent, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică.
De asemenea, producţia de carne de bovine a crescut cu 13,7% iar cea de porcine s-a majorat cu 5,4%, în acelaşi interval.
În anul 2010, sacrificările de bovine în unităţi industriale specializate, după numărul de capete, au crescut faţă de anul precedent cu 10,5%, iar sacrificările de porcine au crescut cu 0,5%. Numărul de ovine şi caprine sacrificate în unităţile industriale specializate a crescut faţă de anul precedent cu 213,4%.
Potrivit INS, anul trecut au fost sacrificate 129.699 capete bovine, 2,9 milioane capete porcine, 376.877 capete ovine şi caprine şi peste 175 milioane capete păsări.
Sacrificările de bovine au fost preponderente în regiunile Nord-Est (41,5%), Nord-Vest (14,6%) şi Sud-Vest Oltenia (12,9%). Sacrificările de porcine au deţinut cele mai mari ponderi în regiunile: Vest (peste 25,0%), Sud-Muntenia (16,9%) şi Sud-Est (15,3%), iar sacrificările de ovine şi caprine, în regiunile Vest (40,1%), Sud-Est (peste 20,0%) şi Sud-Muntenia (14,2%). În anul 2010, sacrificările de păsări au fost preponderente în regiunile Sud-Muntenia (31,1%), Nord-Est (18,0%), Centru (15,7%) şi Sud-Est (13,6%).
Ministerul Agriculturii va sprijini participarea FNPAR la lucrările organizaţiei europene a fermierilor, dar nu va putea plăti cotizaţia
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va sprijini participarea Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) la lucrările organizaţiei europene a fermierilor şi structurilor cooperatiste de asociere în agricultură, COPA-COGECA, dar nu va putea plăti cotizaţia datorată organizaţiei de FNPAR, a declarat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără.
'Am vorbit cu secretarul general al COPA-COGECA şi am găsit câteva soluţii pentru sprijnirea Federaţiei în vederea participării fermierilor români la lucrările organizaţiei europene, suportând din buget anumite costuri legate de deplasare sau de traducerea unor documente, dar nu vom putea plăti cotizaţia datorată de FNAPR organizaţiei europene pentru că s-ar considera ajutor de stat', a precizat ministrul Agriculturii. Acesta consideră că FNPAR trebuie, în primul rând, să îşi clarifice statutul, astfel încât să nu mai fie contestată de alte organizaţii ale producătorilor români.
Fermierii români riscă să fie excluşi de la 1 iulie din COPA-COGECA, dacă nu plătesc cotizaţia de 246.000 de euro pentru anul 2010.
'Într-adevăr, FNAPR riscă să fie exclusă din organizaţia europeană a producătorilor pentru că nu şi-a plătit cotizaţia de doi ani de zile. Ministerul încearcă să-i ajute, dar trebuie ca şi ei să plătească măcar o parte din această cotizaţie', a mai adăugat Tabără.
COPA-COGECA a trimis ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără, o scrisoare prin care îl informează că fermierii români vor fi excluşi din organizaţie, începând cu 1 iulie, dacă nu îşi achită obligaţiile financiare.
'Statutul Copa-Cogeca prevede un angajament financiar din partea membrilor noştri pentru a participa la activitatea din cadrul organizaţiei. De vreme ce organizaţia din România nu şi-a plătit, în totalitate, cotizaţia pentru 2010 sau 2011, vom fi nevoiţi să îi retragem statutul de organizaţie membră, începând cu 1 iulie 2011. Aceasta este o situaţie extrem de neplăcută de pe urma căreia sunt convins că nu numai organizaţia din România va avea de pierdut, dar şi noi în calitate de organizaţie al cărei scop este să apere interesele fermierilor din toată Europa', se arată în scrisoarea transmisă de organizaţia europeană ministrului Agriculturii.
FNPAR a cerut, pe de altă parte, ministrului Valeriu Tabără 'să dea dovadă de obiectivitate şi să trateze interesele fermierilor ca fiind o prioritate a activităţii domniei sale'.
'Achitarea acestor obligaţii de ordin financiar ar fi un act de normalitate din partea domnului Tabără. Fermierii români trebuie să aibă un cuvânt de spus cu privire la politica agricolă comună, aşa cum au cei din Ungaria, Polonia, Spania, Cipru etc, care sunt ajutaţi de stat. Eu, ca director executiv al FNPAR, nu voi accepta o astfel de umilire a agricultorilor români (excluderea din COPA-COGECA), care nu vor mai avea niciun cuvânt de spus atunci când, la nivel european, sunt luate decizii care îi privesc şi sunt dispus să îmi înaintez demisia Consiliul Director al FNPAR ca fiind tot un act de normalitate', a subliniat directorul executiv al FNPAR, Daniel Botănoiu.
FNPAR consideră că excluderea fermierilor din COPA-COGECA nu numai că îi va izola pe aceştia, 'dar va afecta grav şi imaginea României, care dă dovadă de neseriozitate'. Reprezentarea în cadrul organizaţiilor profesionale la nivel european ar trebui să nu aibă nicio legatură cu viziunile politice ale unuia sau altuia dintre partide, arată scrisoarea.
Fermierii români ar putea participa în cadrul organizaţiei europene la 87 de grupuri lucrative privind politicile agricole europene, excluderea din această organizaţie însemnând lipsa dreptului de vot în orice grup lucrativ.
FNPAR este cea mai mare organizaţie patronală din agricultură, a fost înfiinţată în anul 2007, iar membrii săi reprezintă 67% din sectorul agricol din România. Federaţia are reprezentativitate la nivel european fiind afiliată la COPA-COGECA, cea mai mare organizaţie a producătorilor şi cooperativelor agricole europene.
Numărul exploataţiilor agricole a scăzut cu 14% în opt ani
Numărul exploataţiilor agricole a scăzut cu 14% potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului General Agricol 2010 iar suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiilor agricole a fost mai mică cu 4,5% faţă de datele înregistrate la Recensământul General Agricol 2002.
Potrivit rezultatelor provizorii ale RGA 2010, publicate joi de Institutul Naţional de Statistică, din cele 3,856 milioane exploataţii agricole din România, 3,825 milioane sunt exploataţii fără personalitate juridică, cu 14,3 % mai puţine faţă de anul 2002, şi 31.000 sunt exploataţii cu personalitate juridică, cu 34,8% mai multe faţă de anul 2002.
'Reducerea numărului exploataţiilor agricole s-a datorat, în principal, comasării unor exploataţii agricole fără personalitate juridică', precizează INS.
Suprafaţa agricolă utilizată a scăzut la 13,2 milioane hectare, potrivit datelor provizorii ale RGA 2010, comparativ cu cele 13,9 milioane ha consemnate în RGA 2002. Din suprafaţa totală, 8,3 milioane ha reprezintă teren arabil, 4,49 milioane ha - păşuni şi fâneţe, 317.000 ha - culturi permanente şi 169.000 grădini familiare.
Suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie, în anul 2010, pe o exploataţie agricolă a fost de 3,45 ha, comparativ cu 3,11 ha în anul 2002. Pe categorii de exploataţii agricole, suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă fără personalitate juridică a fost de 1,95 ha, comparativ cu 1,73 ha în anul 2002, iar suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă cu personalitate juridică a fost de 190,84 ha, comparativ cu 274,43 ha în anul 2002.
În perioada decembrie 2010 - ianuarie 2011 a avut loc Recensământul General Agricol 2010 din România, cercetare statistică exhaustivă a exploataţiilor agricole de pe întreg teritoriul ţării, atât din mediul rural cât şi din cel urban.
Potrivit INS, obiectivul recensământului general agricol a fost obţinerea de date statistice privind numărul şi structura exploataţiilor agricole, dimensiunea suprafeţelor agricole utilizate, efectivele de animale, maşini şi echipamente agricole, suprafaţa irigată, aspecte privind dezvoltarea rurală, precum şi metodele de producţie agricolă.
Exploataţia agricolă este unitatea tehnico-economică de sine stătătoare, cu o gestiune unică şi care desfăşoară activităţi agricole prin utilizarea suprafeţelor agricole şi/ sau creşterea animalelor sau activităţi de menţinere a suprafeţelor agricole în bune condiţii agricole şi de mediu, fie ca activitate principală, fie ca activitate secundară.
Suprafaţa agricolă utilizată (SAU) este suprafaţa de teren agricol utilizat de o unitate de recenzare, care se obţine prin însumarea suprafeţelor de teren arabil, a grădinilor familiale, a păşunilor şi fâneţelor şi a culturilor permanente.
Terenul arabil este suprafaţa care se ară în fiecare an sau la intervale mai mari de timp, conform unui sistem de rotaţie a culturilor, în scopul cultivării plantelor anuale sau perene. Terenul arabil include şi terenul rămas necultivat din cauza inundaţiilor, colmatărilor, a altor calamităţi cu caracter temporar sau a altor cauze. De asemenea, din această categorie fac parte şi terenurile ocupate de sere, solarii, căpşunerii, precum şi păşunile şi fâneţele desţelenite şi însămânţate cu plante anuale sau perene etc.
România a atras 11,5% din fondurile europene alocate prin Programul Operaţional pentru Pescuit
România a atras 11,5% din fondurile europene alocate prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) 2007-2013, gradul de angajare depăşind la ora actuală 31 de procente, a declarat, joi, directorul general adjunct al DGP- Autoritatea de Management pentru POP, Marisanda Pîrîianu, la Târgul internaţional pentru dezvoltarea macro-regiunii Dunării.
'Până la această dată avem încheiate 112 contracte de finanţare, în valoare de 93 milioane de euro, şi un grad de angajare de 31%. Gradul de absorbţie pe Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) a depăşit 11,5%, din suma totală alocată, până în 2013, de peste 300 de milioane de euro', a spus Marisanda Pîrîianu. La ora actuală sunt deschise patru din cele cinci axe ale programului.
Şeful AM-POP a precizat că în luna iulie se va deschide şi axa prioritară patru din cadrul POP privind dezvoltarea zonelor pescăreşti, fondurile alocate depăşind 100 de milioane de euro.
'De-a lungul Dunării au fost selectate parteneriate public-private care au drept scop dezvoltarea unei strategii integrate capabile să contribuie la diversificarea activităţilor pescăreşti şi la creşterea nivelului de trai. Prima sesiune pentru depunerea strategiilor de dezvoltare locală integrată va avea loc în perioada 1-15 iulie, iar cea de-a doua în 1-30 septembrie 2011. Intenţionăm să selectăm 15 Grupuri Locale de Acţiune', a subliniat directorul general adjunct al DGP- Autoritatea de Management.
Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor se vor acorda garanţii din partea FNGCIMM pentru creditele bancare, iar Ministerul Agriculturii lucrează la modificarea legislaţiei pentru acordarea unui avans celor care aplică în cadrul axei 4 pe dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locală integrată.
România beneficiază, până în 2013, de peste 307,618 milioane euro prin POP pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării, din care 230,714 milioane euro reprezintă asistenţa UE prin Fondul European pentru Pescuit (FEP), iar diferenţa este asigurată din bugetul naţional.
Axa 1 destinată adaptării flotei de pescuit are alocată o sumă 13 milioane de euro, axa 2 pentru acvacultură - 140 de milioane de euro, axa 3 pentru măsuri de interes comun - 40 de milioane de euro, axa 4 - dezvoltarea zonelor pescăreşti - 100 de milioane euro, iar asistenţă tehnică - 14,3 milioane euro.
Cererile pentru CNDP la bovine se pot depune de la 1 iulie 2011
Preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine( FCBR), Mircea Ciurea, ne-a informat că, în urma întâlnirii din 6 iunie cu reprezentanţii MADR, s-au stabilit următoarele:
1. Între 1 iulie şi 15 august, toţi crescătorii de bovine pot depune cereri la sediile APIA judeţene pentru CNDP-ul pe anul 2011( Plăţile Naţionale Directe Complementare);
2. Cererile pentru plata CNDP-ului la bovine vor purta ştampila asociaţiei judeţene pentru ca să nu mai existe suspiciuni de fraudă în privinţa numărului de animale declarat şi cel faptic;
3. A fost scoasă obligativitatea declaraţiei pe propria răspundere privind datoriile la zi către bugetul de stat;
4. Crescătorii care au achiziţionat până acum animale de rasă au posibilitatea ca, până la 30 iunie 2011, să-şi înscrie animalele în RN, după care să meargă la DSVSA – urile judeţene pentru a-şi lua un cod de exploataţie;
5. Se speră ca pentru anul acesta suma alocată plăţilor pe cap de animal (CNDP) să fie cea negociată pentru 2011, adică în jur de 270 milioane euro.
Culiţă Tărâţă vrea să producă energie în IMB
Lucian Buzdugan, director general al TCE 3 Brazi - IMB (companie deţinută de omul de afaceri Culiţă Tărâţă), a anunţat că anul acesta va demara în Insula Mare a Brăilei un program de utilizare a biomasei pentru producere de energie. “Dorim să ne asigurăm independenţa energetică, motiv pentru care ne pregătim să demărăm programul de utilizare a biomasei. Toate paiele, adică 100.000 de tone, vor fi arse şi vom obţine 300.000 tone de biomasă. Arderea se va face într-o centrală termică de producere a energiei, respectiv 15-17 megavaţi pe oră”, spune Lucian Buzdugan.
El a completat că odată cu începerea programului energetic se va crea o rezervă de energie, care va fi utilizată pentru a porni şi programul de plantare de lucernă. “Vom demara programul de lucernă pentru că, practic, cu soia îmi pierd speranţa, până când UE va înţelege că trebuie să cultivăm soia modificată genetic. În soia investim cel mai mult, 250 de euro pe hectar numai în pesticide, faţă de 20 de euro cât ar fi trebuit să investim”.
TCE 3 Brazi are în exploatare 70.000 ha de teren agricol, din care 55.682 ha sunt concesionate de la ADS pe 20 de ani în Insula Mare a Brăilei. Anul acesta s-au împlinit 10 ani de când societatea lui Culiţă Tărâţă lucrează terenurile din insulă. La ADS s-au plătit vreo 44 milioane de euro.
Pe cele 55.682 ha, în anul agricol 2010-2011 s-au cultivat în IMB: grâu - 20.246 ha, rapiţă - 10.268 ha, porumb - 10.017 ha, soia - 7.011 ha, floarea soarelui - 4.880 ha, orz - 3.085 ha, altele - 175 ha, iar producţia prognozată este de 323.700 to/ha.
TCE 3 Brazi a investit în cei 10 ani în jur de 135 milioane de euro în utilaje şi echipamente (tractoare, combine, maşini agricole, sisteme de irigat), astăzi totul fiind modernizat, automatizat şi monitorizat în IMB.
Lucian Buzdugan a mai spus că în viitorul apropiat este în plan extinderea spaţiilor de depozitare.
Fabrică de autovehicule multifuncţionale pentru agricultură, în judeţul Suceava
La Gura Humorului se intenţionează deschiderea unei fabrici de autovehicule multifuncţionale pentru agricultură. Anunţul a fost făcut de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur. El a adăugat că investiţia aparţine unei companii româneşti, iar în viitoarea fabrică vor fi produse autoutilitare care să fie folosite de fermierii din zone cu terenuri accidentate.
Deja, un prototip este omologat. “Viitoarele maşini ar urma să aibă un dispozitiv pentru stropit, aparat de lucru pentru săpat, precum şi alte mecanisme pentru micul fermier din zonele cu terenuri accidentate. Ar fi o investiţie interesantă dacă s-ar realiza, pentru că în România nu avem aşa ceva şi nu am văzut nici în Europa să existe o fabrică unde se produc maşini cu o astfel de utilizare”, spune preşedintele CJ Suceava.
În fabrica din oraşul sucevean Gura Humorului ar urma să fie făcute caroseriile viitoarelor maşini, cât şi asamblarea autovehiculelor.
Viitoarele autovehicule multifuncţionale ar urma să fie dotate cu motoare Ford produse în fabrica de la Craiova.
RoClas şi Astral, cartofi româneşti preferaţi de spanioli
Directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, Sorin Chiru a declarat că fermierii din regiunea Galicia - Spania testează două soiuri de cartof produse în ţara noastră. Soiurile testate de cultivatorii spanioli sunt RoClas, produs de Institutul Cartofului de la Braşov şi Astral, produs de Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava.
“Soiul RoClas are o capacitate de producţie de peste 40 tone de cartofi la hectar, dacă se aplică tehnologia corectă. Cele două soiuri produse după trei ani de cercetare şi experimentare au fost testate un an în reţeaua de cercetare INORDE din Galicia. În competiţie au fost încă 30 de soiuri de sămânţă de cartofi produse în Polonia, Olanda, Spania, Ungaria şi România. Ţara noastră a participat cu opt soiuri, din care au fost selectate cele două, preferate de spanioli atât pentru aspectul comercial, cât şi pentru gust şi calităţile nutritive. Soiurile respective au fost omologate şi comandate de fermierii spanioli pentru a fi cultivate în acest an. Am trimis o tonă de sămânţă din cele două soiuri şi aşteptăm ca în toamna acestui an să vedem rezultatele”, a precizat Sorin Chiru.
El a adăugat că dacă spaniolii vor fi mulţumiţi de cele două soiuri de cartofi, de anul viitor vor fi exportate progresiv de la 50 la 500 tone de sămânţă. Pentru a avea disponibile asemenea cantităţi de sămânţă, INCDCSZ Braşov va produce materialul de bază prin cultivarea tuberculilor la fermieri autorizaţi din Braşov, Covasna sau Suceava.
Bani de la guvern pentru modernizare la Institutul Cartofului
Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov va primi de la guvern o finanţare de patru milioane de euro, spune Sorin Chiru, directorul institutului. Banii vor fi folosiţi pentru modernizarea a 12 laboratoare şi pentru înfiinţarea unui modul separat, foarte performant, care ar trebui să se întindă pe o suprafaţă de 2.000 mp. Construcţia noului laborator este prevăzută a începe în acest an.
Laboratorul va fi dotat cu tehnologie de ultima generaţie, care va permite aplicarea unor noi metode de obţinere a materialului de clonare la cartof.
Citeşte mai mult ...
Makhteshim Agan - 20 de ani în România
Compania Makhteshim Agan România MAROM a împlinit 20 de ani de activitate în ţara noastră. Pentru aniversarea celor două decenii compania a organizat, pe 16 iunie, în centrul Bucureştiului, pe terasa hotelului Radisson Blu, o întâlnire cu toţi partenerii de afaceri (dealeri, fermieri etc) şi reprezentanţi ai presei de specialitate.
Atmosfera de sărbătoare s-a simţit pe parcursul câtorva ore bune, s-au depănat amintiri, s-au schimbat impresii despre agricultura momentului, s-a ascultat muzică, s-a dansat. Toţi cei prezenţi, vreo 200-300 de persoane, au petrecut o seară plăcută alături de conducerea şi angajaţii companiei Makhteshim Agan MAROM.
Înfiinţată în 1991, Makhteshim Agan România a fost prima reprezentanţă a grupului de firme israelian Makhteshim din Europa.
Makhteshim Agan Industries din Israel este unul din cei mai mari producători mondiali de pesticide, cu o cifră de afaceri anuală de peste un miliard de dolari şi în acelaşi timp cel mai mare producător mondial de pesticide generice.
Saaten Union - o lună plină de evenimente în camp
Luna iunie a fost plină pentru compania Saaten Union România, parte a companiei Saaten Union Gmbh Germania, unul dintre cei mai mari producători şi vânzători de seminţe de cereale şi plante tehnice din Europa. La începutul lunii, Saaten Union România a participat cu stand la prima ediţie a Expoziţiei Agriplanta de la Fundulea (Călăraşi).
Apoi, a organizat întâlniri în câmp cu fermierii aproape peste tot în ţară. “Au avut loc prezentări comune cu BASF pe partea de tehnologie Clearfield, prezentări proprii organizate în fiecare zonă comercială, la care s-au prezentat loturile de păioase şi rapiţă de toamnă. De asemenea, am prezentat şi compania Rapool Ring România, o noutate pentru ceea ce reprezintă piaţa de rapiţă de toamnă, adusă în ţara noastră în exclusivitate prin intermediul echipei Saaten Union România şi reprezentată de subsemnatul. Urmează prezentările loturilor de prăşitoare ale căror date nu au fost încă stabilite”, ne-a spus Bogdan Craiciu, director marketing Saaten Union România. Compania germană şi-a început activitatea în România încă din anul 1972.
Avincis, un nou vin premium românesc
Pe 13 iunie s-a inaugurat crama Avincis din Drăgăşani (Vâlcea), investiţie a cunoscutului avocat şi politician Valeriu Stoica. Au participat peste 300 de invitaţi, politicieni, oameni de afaceri, producători de vinuri, specialişti, reprezentanţi HoReCa şi ziarişti. Crama, afacere de familie a lui Valeriu Stoica şi a soţiei sale Cristiana, are o arhitectură deosebită şi a fost realizată după planurile renumitului arhitect Alexandru Beldiman, cel care s-a ocupat şi de renovarea în totalitate a conacului boieresc de pe Dealul Dobruşa, conac aflat în proprietatea familiei Stoica.
Societatea Avincis Vinuri deţine în proprietate şi exploatează în jur de 30 ha, suprafaţă replantată cu viţă de vie nobilă. Valeriu Stoica spune că vrea să mai cumpere teren cu vie şi să ajungă la 50 ha de viţă de vie, obiectivul principal al acestei noi afaceri fiind producerea de vinuri premium.
Evenimentul inaugural a fost prilej de prezentare şi degustare a primelor vinuri marca Avincis, precum şi de vizitare a conacului de la Dobruşa. Crampoşie Selectionată, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel din recolta 2010, cât şi un cupaj roşu, aflat în plin proces de şlefuire sunt primele vinuri Avincis, produse sub atenta supraveghere a oenologului francez de 26 de ani Ghislain Moritz.
Podgoria fostului ministru al Justiţiei se învecinează cu cea a guvernatorului BNR Mugur Isărescu.
Vedetele gătesc pentru bucureşteni, la o nouă ediţie a Târgului de la ASAS
Cream (Claudia Pavel) şi Cristi de la formaţia Haiducii vor găti pentru bucureşteni, sâmbătă şi duminică, la atelierul 'Click! Pofta Bună! 'la o nouă ediţie a Târgul naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale din Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.
Organizatorii de la Media Link Business au pregătit, pentru sâmbată, concursul 'Sandwich-uri haioase', iar duminică bucureştenii, indiferent de vârstă, pot participa la competiţia 'Ouă umplute haioase'. Revista ,,Click Pofta bună!' va oferi ca premii DVD-uri cu filme tuturor celor care vor asista la demonstraţiile culinare. Echipa revistei va pregăti sâmbătă dimineaţă fasole bătută, dar şi icre de fasole, iar duminică, vor face o prăjitură de post.
Între timp, producătorii maramureşeni de la firma Lapuşel vor pregăti o tocăniţă de pui ca în Ardeal, după o reţetă proprie, iar băcăuanii din Palanca pregătesc o ciorbă de fasole verde şi cartofi noi, acrită cu zer, dreasă cu smântână şi ouă, o reţetă din Chimes.
Maramureşencele îi invită pe bucureşteni la foi cu bulion umplute cu măr şi prăjitura 'negresă' cu dulceaţă nouă din cireşe şi căpşuni făcute din fructe din gospodăria proprie a Rodicăi Ţiplea, din Ocna Şugatag. Familia Vasile din satul Scărişoara, Olt, revine cu legume de sezon roşii, vinete, varză, ardei gras, ardei iute şi salată, verdeţuri pentru supe şi ciorbe, cireşe şi primele caise româneşti. Producătorii din Izbiceni revin cu roşii, iar vrâncenii din Vizantea-Livezi, judeţul Vrancea, aduc cireşe de mai şi căpşune. Gălăţenii îşi vor răsfăţa clienţii cu plăcintă ţărănească din curcan pregătită de Dru Agro. Nu vor lipsi seminţele de floarea soarelui, dovleac, migdale, alune de pădure, fisticul sau fructe confiate - caise şi merişor.
Producătorii gălăţeni de la SC Dru Agro SRL, aduc cârnaţi ciobăneşti şi vânătoreşti afumaţi, costiţă şi slăninuţă ţărănească afumată tradiţional, pastramă ţărănească de porc, pastramă ciobănească de oaie, cotlet haiducesc, tobă de casă.
Din comuna Şimleul Silvaniei, producătorii de la Siciliana vin cu o gamă diversificată de mezeluri tradiţionale, iar maramureşenii de la ,,Toto', vor oferi cârnaţi de casă, jambon afumat, coaste afumate, pate de casă, pâine de casă, pâine de mălai şi pogăcele cu jumări.
Din judeţul Hunedoara, producătorii revin cu sucul de măr cu pulpă, despre care spun că este de patru ori mai sănătos comparativ cu cel limpede.
De asemenea, organizatorii pun la dispoziţie un spaţiu frumos amenajat unde copiii sunt invitaţi să deseneze 'cum văd ei târgul', iar cei mari vor fi invitaţi la lecţii pe teme apicole, pomicultură şi creşterea animalelor. Nu vor lipsi meşterii populari de la care bucureştenii pot alege o ie tradiţională pentru zile călduroase de vară.
Publicitate
Revista
