D`ale gurii - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole
Marți, 16 Septembrie 2025 11:07

Adaptarea la schimbările climatice

Un rol important în combaterea efectelor dezastruoase asupra producțiilor agricole și asupra existenței fermelor, mai ales acolo unde nu există suficientă apă, îl are adaptarea tehnologiilor. Pentru ca tehnologiile să-și atingă obiectivul, investițiile în cercetarea unor noi soiuri sau hibrizi, dar și a unor metode de cultivare și întreținere a plantelor trebuie să fie în atenția companiilor din domeniu. Interlocutorul nostru, Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România & Rep. Moldova, este una dintre persoanele care modelează peisajul economic al țării, mobilizând inovația, creșterea și evoluția pieței. Cu o carieră impresionantă de aproape 30 de ani în agribusiness, Jean Ionescu aduce cunoștințe și expertiză vastă în acest sector.

Reporter: Ce înseamnă Corteva Agriscience astăzi?

Jean Ionescu: Corteva e o compania globală de agricultură care activează în peste 140 de ţări, practic suntem partea de agricultură de la DuPont, de șase ani am devenit companie pur independentă, toate operaţiunile agricole fiind încorporate în Corteva Agriscience. Suntem compania care pe foarte multe segmente dă tonul în ceea ce priveşte inovaţia şi trăim din inovaţie.

Domeniul nostru este foarte clar, să reuşim să aducem fermierilor cele mai avansate soluţii tehnologice, cele mai avansate soluţii din punct de vedere al profitabilităţii şi acolo unde acţionăm, România fiind o ţară agricolă importantă, cu siguranţă reuşim să aducem valoare adăugată prin ce oferim fermierilor cu cea mai mare parte semnificativă în profitabilitate.

Adică, tot ce reuşim noi să aducem este inovaţie la cel mai înalt nivel, pentru că din cei peste 22.000 de angajaţi pe care astăzi îi are Corteva, mai mult de jumătate sunt cercetători, ei fiind motorul companiei. Corteva Agriscience pune zilnic în cercetare între 4 şi 5 milioane de dolari şi, cu siguranţă, nu contează că este sâmbătă sau duminică, compania lucrează la inovaţie cu o armată uriaşă de cercetători şi spunem fără niciun dubiu că este practic motorul cel mai important al Corteva astăzi.

interviu 264 jean ionescu 4

Reporter: Unde se află schimbările climatice în ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea?

Jean Ionescu: Schimbările climatice fac parte din viaţa de zi cu zi, şi dacă ne uităm strict la bazinul Mării Negre, unde România şi Republica Moldova se află, e una din zonele care suferă cel mai mult din punct de vedere pluviometric. Dacă analizaţi ultimii ani, din păcate, din media aceea naţională în jur de 600 litri pe care-i primeam, din păcate în ultimii ani constatăm că aceasta nu depăşeşte 350-400. Totodată, repartiţia pluviometrică a precipitaţiilor este extraordinar de disipată, adică sunt concentrate două-trei luni, când avem pluviometrie bună, dar în restul anului practic nu avem. Inclusiv, dacă analizăm iarna 2024-2025, este acelaşi lucru. Zăpada a fost în Muntenia şi puţin în Bărăgan, iar restul ţării, excluzând zonele montane, nu au avut o zăpadă bună.

Clar, încălzirea globală este aici şi nu e niciun dubiu că toată lumea simte lucrul acesta, şi înainte de ce simţim noi ca persoane, iunie, iulie, august, septembrie, chiar octombrie, au o încălzire dramatică a zonei în care ne aflăm şi plantele de cultură suferă major. Evapotranspiraţia, dacă-mi aduc bine aminte, aveam anul trecut în lunile iunie-iulie discuţii, evapotranspiraţia dată de Administrația Naţională de Meteorologie şi Hidrologie era undeva la 9 litri pe zi, adică un fermier trebuia să irige peste 9 litri pe metrul pătrat ca planta de cultură să aibă ceva în plus. Vă daţi seama că e destul de dură această constatare.

Din păcate, fermierii sunt obligaţi să-şi adapteze tehnologiile în concordanţă cu zona în care ne aflăm, iar acest sistem de lucrări minime, lucrări prin care fermierul caută să-şi ţină mai mult apa în sol fără să deranjeze foarte mult solul, este viitorul. E clar că nu mai există altă alternativă, decât să lucrăm cu un număr redus de treceri pe unitatea de suprafaţă, cu utilaje, tehnologie din ce în ce mai performantă şi, ajungând la planta de cultură, cu plante de cultură din ce în ce mai bine pregătite să facă faţă la seceta, arşiţa specifice zonei în care ne aflăm.

Reporter: Și fermierii de la noi încep să facă pași către agricultura conservativă, însă haideți să vorbim despre adaptarea hibrizilor şi produselor de protecţie a plantelor la noile provocări.

Jean Ionescu: Aici aş face câteva precizări. Sunt câteva aspecte pe care piaţa le cunoaşte. Corteva Agriscience e compania lider în furnizarea de soluţii genetice, de seminţe, produse de protecţie a plantelor şi produse biologice. Practic, dacă ne uităm la piaţa seminţelor aş spune că dominăm prin ceea ce oferim fermierilor, adică genetică de cea mai înaltă clasă, cu cea mai bună toleranţă la secetă şi arşiţă. Nu vă ascundem că este aspectul în care am reuşit să ne demonstrăm superioritatea din punct de vedere al performanţei. Şi aici aş preciza gama de hibrizi la porumb Optimum AQUAmax, care este gama premium de hibrizi de porumb. Dacă analizaţi în detaliu piaţa, 75-80% din suprafaţa de porumb care se irigă este ocupată de hibrizii Pioneer. Corteva este compania lider absolut în furnizarea de seminţe hibride de porumb, rapiţă, soiuri de soia, avem poziţie de asemenea de lider în piaţa florii-soarelui. Practic, toate zonele de seminţe certificate hibride la cele trei culturi plus varietăţi de soia sunt dominate de Pioneer, care, fără niciun dubiu, are un plus semnificativ din punct de vedere al toleranţei la secetă şi arşiţă, sunt hibrizi cu un sistem mult mai bine pus la punct de evapotranspiraţie, sunt hibrizi care au o capacitate semnificativă de explorare a solului.

interviu 264 jean ionescu 6

În acelaşi timp, aş vrea să precizez că porumbul, din punct de vedere productiv, nu se evaluează la producţii sub 4, 5, 6  tone pe hectar. Adică sunt considerate producţii foarte mici şi zona aceasta aş spune este a hibrizilor ultra-rustici, care nu au potenţial productiv. Ce oferă Pioneer? Oferă hibrizii ofensivi, hibrizii care în condiţii grele de mediu obţin productivitate bună, dar de la condiţii medii şi foarte bune ecartul de performanţă faţă de produsele competitoare este semnificativ. Este motivul pentru care, din primii zece hibrizi care se vând în România, șapte hibrizi sunt marca Pioneer. E încă un detaliu care ne arată cât de puternic este acest brand, este cel mai mare brand de seminţe, Pioneer, şi cu siguranţă prin ce oferim şi tot ce lansăm în genetică aş putea spune că în viitorii ani vom domina din ce în ce mai mult această piaţă, datorită performanţei excepţionale a produselor noastre.

Sigur, în condiţiile României să nu exagerăm. În ultimii trei ani fermierii au obţinut producţii extraordinar de mici sau deloc, sunt fermieri care nu au recoltat porumb, care au obţinut 1, 2, 3 tone la hectar, vă daţi seama că profitabilitatea nu se poate discuta, practic au pierdut foarte mulţi bani şi în acest caz mulţi dintre fermieri au renunţat la porumb. Sunt astăzi fermieri care nu mai cultivă niciun hectar de porumb. Dacă ne uităm în sudul şi sud-estul României, foarte multe ferme au renunţat, în schimb zonele tradiţionale, Transilvania, vestul României sunt la suprafeţe normale de porumb. Aş spune fără ezitare că anul acesta vom avea cea mai mică suprafaţă de porumb de când este ţara noastră contorizată din punct de vedere al suprafeţelor, cred că vom fi undeva la maximum 1,7 milioane de hectare, din care sămânţa certificată nu depăşeşte 1,2-1,250 milioane ha.

Reporter: Care ar trebui să fie strategia de ţară?

Jean Ionescu: Statistica arată că putem iriga cam 1,7 – 1,8 milioane de hectare, dar aş spune, cred că sunt ceva probleme cu această capacitate de a iriga bine. E foarte clar că iarna nu ne mai aduce un regim pluviometric satisfăcător, practic rezerva de iarnă este semnificativ diminuată faţă de cum era acum 7-8 ani, schimbările climatice sunt majore, iar startul culturilor de primăvară este semnificativ diminuat, pentru că nu avem acea rezervă iniţială de iarnă. Ce trebuie făcut? Să irigăm mai bine, mai competitiv, să avem efectiv o capacitate de revenire ca la carte. De ce? Vă dau doar un element pe care foarte mulţi agronomi îl cunosc: porumbul ar trebui să aibă cu două săptămâni înainte de înflorit între 7-8 mm pe metru pătrat, adică 7-8 litri de apă pe metrul pătrat. Cine poate asigura dintre fermieri lucrul acesta? Adică, 7-8 litri să fie „on top”, în plus, faţă de evapotranspiraţie, care, discutam ceva mai devreme, în iulie anul trecut, în anumite zile, a atins 9 litri pe mp. Adică, vreau să scot în evidenţă că încă nu avem o capacitate de irigare performantă. Sunt mulţi fermieri care astăzi învaţă să irige şi calibrează sistemele, încearcă să găsească cea mai bună cale pentru a eficientiza din acest punct de vedere. Uitaţi-vă în sudul României, câţi fermieri au irigare prin picurare şi caută să-şi dozeze cât mai bine apa. E clar că România se îndreaptă către această parte, în care să înveţe fermierul să irige mai bine, să aibă soluţii din ce în ce mai competitive. Aici facem diferenţa în viitor. Prin această perioadă au trecut şi ţările din sudul Europei: Spania, Turcia, Grecia, care astăzi irigă foarte bine şi reuşesc să obţină producţii excelente, atât în zona de porumb boabe, cât şi în zona de siloz.

România e obligată să treacă la irigat, pentru că efectiv nu se mai poate produce. Economic, fermierul, dacă nu va iriga, nu mai are şanse multe în viitor. Sigur, sunt mulţi fermieri care nu au posibilitate de irigat, dar acolo, să învăţăm să producem mai bine cu acest sistem no-till, care n-are cum să răspundă într-un an sau doi. Acest sistem se pune la punct în minimum cinci ani, să ajungem la o productivitate superioară. Cred că sunt elemente pe care fermierii le cunosc foarte bine, dar din varii motive le este foarte greu să le pună în practică. Statul ajută şi în 2025 cu electricitate, curentul electric şi apă pentru irigat, adică încurajează major irigatul, iar cei care o vor face, cu certitudine vor avea beneficii semnificative în această zonă.

interviu 264 jean ionescu 1

Reporter: Care este strategia Corteva în ceea ce priveşte produsele pe care fermierii ar trebui să le utilizeze, astfel încât să reducă din efectele negative ale secetei, ale schimbărilor climatice?

Jean Ionescu: Într-adevăr, dacă în segmentul seminţelor unde brandul Pioneer, atât la porumb, cât şi la floarea-soarelui, domină piaţa prin cea mai avansată toleranţă la secetă şi arşiţă, în zona de produse biologice, cea pe care căutăm să o pregătim din ce în ce mai bine atât din punct de vedere al lansărilor, cât şi din punct de vedere al performanţelor pe care fermierii trebuie să le vadă în fermă, aici venim cu multe elemente noi. De pildă, avem în portofoliu un produs care se numeşte Sosdia Stress Max, este un produs care ajută plantele de cultură să-şi apere mai bine tot ce înseamnă parte de metabolism, iar lupta cu aceste condiţii din ce în ce mai vitrege de mediu este mult mai uşoară. Adică, experienţele cu astfel de produse ne arată că efectiv, cu pluviometrie cu 30-40% mai mică decât în mod normal, aceeaşi plantă de cultură reuşeşte să producă la acelaşi nivel ca o plantă normală. Mai avem Starter Mangan Platinum, un produs care ne arată performanţă semnificativă începând de la porumb, rapiţă, floarea-soarelui etc. Sunt produse biologice care vin în completarea produselor rezultate din sinteză, chimic. Cercetarea a evoluat atât de mult în partea de produse biologice, încât nu sunt soluţii de sinteză chimică la nivelul soluţiilor biologice. Şi noi am văzut lucrul acesta în zonele de testare, efectiv soluţiile sunt fabuloase şi aş vrea să amintesc bacteria noastră, Utrisha N, care reuşeşte să asigure azot natural din atmosferă plantei de cultură, în atmosferă se găseşte între 77-78% azot, şi efectiv planta de cultură câştigă undeva la 30 kg de azot substanţă activă. Doar că, aş vrea să precizez, sigur că într-un an ca anul trecut sau acum doi ani când porumbul a murit în luna iulie, lipsa de pluviometrie şi încălzirea au fost atât de puternice încât este imposibil să salvezi o plantă dacă nu are şi aport de precipitaţii sau irigaţii. Adică, nu vrem să cădem în derizoriu, să le spunem fermierilor că aceste soluţii fac din porumb plantă de cactus, pentru că nu este adevărat. Adică avem nevoie de apă la un nivel minim, pentru a reuşi să maximizăm productivitatea unei culturi care suferă din punct de vedere al secetei, dar nu ajunge să aibă 150 mm în vegetaţie şi să reuşim să obţinem 9 tone la hectar, pentru că nu este posibil. Adică, avem nevoie de mai multă tehnologie, inclusiv apă pentru a reuşi să producem mai mult.

Reporter: Produsele biologice pot înlocui în totalitate produsele chimice, de sinteză?

Jean Ionescu: Răspunsul e unul simplu, din punctul nostru de vedere acestea sunt soluţii complementare. Sub nicio formă nu pot înlocui soluţiile care ne protejează plantele de cultură. Adică, aş vrea să precizez aici un lucru simplu. Europa, comunitatea europeană a avut la un moment dat peste 1.100 de substanţe active în piaţa de protecţie a plantelor. Astăzi mai sunt, specific în România, până în 200. Ca exemplu, Turcia lucrează cu 965 de substanţe active astăzi. Adică, agricultorul din România, fermierul, are în jur de 180-190 de substanţe active, iar pe foarte multe segmente deja aceste produse nu mai pot ajuta prea mult, pentru că viteza cu care au ieşit substanţele active şi cele care au intrat în Uniunea Europeană este total diferită. Adică am pierdut foarte mult şi nu reuşim să aducem. Nicio companie, nu numai Corteva, nu reuşeşte să aducă substanţe active pe bandă rulantă, să acoperim toate segmentele unde s-au pierdut. Și vă dau doar un exemplu, tebuconazol, substanţa activă care este deja în ultimele luni de viaţă, anul viitor va fi poate scoasă. 74% din fungicidele pentru cerealele păioase se vor pierde pur şi simplu de la această substanţă activă. Adică oferta va fi mult mai limitată pentru fermieri, şi din păcate sunt anumite segmente care nu sunt acoperite de o protecţie cu actualele substanţe active. Este un fapt pe care îl întâlnim, apar rezistenţe foarte multe.

Analizaţi piaţa insecticidelor. Deja fermierul foloseşte piletroizi de sinteză pe bază de lambda, delta sau gama, care, cu siguranţă, aduc rezistenţe majore şi lângă ele ce mai avem? Un acetamiprid, care deja sunt foarte multe insecte care au rezistenţă la acetamiprid simplu. Motivul pentru care noi reuşim cu un produs, care e o combinaţie foarte bună, Inazuma, pentru rapiţă, reuşim să dominăm prin performanţa acestui produs piaţa de insecticide la rapiţă, e vorba de meligethes în special.

Dar, revenind, într-adevăr, este o problemă majoră a fermierilor, trebuie toată lumea să cunoască că produsele biologice sunt o completare pentru soluţiile de protecţie a plantelor, iar produsele biologice efectiv, v-am dat exemplu Sosdia Stress Max, duc la plantă mult mai puternice în lupta cu factorii abiotici. E esenţial să avem o plantă bine pregătită, metabolism capabil să lupte cu seceta şi arşiţa.

Sunt în piaţă şi anumite produse care sunt în partea de protecţie a plantelor, dar n-aş vrea să intru în detalii, aş rămâne la partea de biostimulatori pe care noi, Corteva, o avem, este efectiv acea parte de produse care ajută planta de cultură să devină mai puternică. În partea de protecţie a plantelor ştim foarte bine, sunt multe provocări pe care fermierul astăzi nu le vede pe toate. În mod normal, din păcate, pierderea de substanţe active va fi, chiar dacă multă lume are impresia că nu este aşa, în realitate ea se întâmplă. Da, o substanţă activă nu cade anul acesta, cade în anii următori. Soluţiile sunt extrem de limitate în viitor şi cu siguranţă comunitatea europeană este o zonă în care fermierul va avea multe provocări pe zona aceasta.

interviu 264 jean ionescu 2

Reporter: Dacă tot vorbim de provocări, să abordăm și tema carbonului...

Jean Ionescu: Creditele de carbon şi tot ce înseamnă agricultura viitorului sunt de mare actualitate, dar, părerea mea, pentru lucrul acesta agricultura de peste Ocean este mult, mult mai evoluată. România astăzi, m-aş duce în zona simplă, are nevoie de lucruri foarte simple. În mod normal, noi discutăm de credit de carbon şi aşa mai departe, dar, dacă vă uitaţi, din punct de vedere productiv noi nu reuşim să ne ridicăm din zona de jos a productivităţii. Avem nevoie să înţelegem foarte bine ce fac creditele acestea, dar cu certitudine să avem o productivitate mai bună e esenţial, să învăţăm tehnologic, să lucrăm mai bine, să reuşim obligatoriu să avem o Românie în sud mai bine irigată, pentru că, de fapt, dacă analizăm, problema noastră în agricultură este legată de constanţa productivă. Noi suntem clar într-o zonă foarte bine poziţionată din punct  de vedere geografic şi ce producem noi poate fi foarte uşor exportat în Orientul Mijlociu. Problema e că nu reuşim încă să producem la un nivel aproape de ce am putea să facem, pentru că, e un exemplu pe care-l dau tot timpul, noi, dacă am reuşi să avem 60-70 milioane de tone, vă daţi seama, România şi într-un an agricol prost aş spune îşi asigură necesarul intern. În România, într-un an agricol mediu sau foarte bun din punct de vedere pluviometric, poate exporta masiv. Pe lângă irigat, trebuie să avem animale care să consume cerealele pe care agricultura României le produce. E zonă de plusvaloare a ţării şi nu e niciun dubiu, din câte înţeleg sunt multe programe de ajutor în viitor orientate către zona aceasta, adică zona de irigaţii plus zona de zootehnie. Pentru că nu poţi avea o agricultură performantă dacă nu te duci în cele două zone.

Noi, Corteva, suntem focusaţi pe livrarea de tehnologie de cel mai înalt nivel, şi rolul nostru în tot ce facem este să ajutăm fermierii să producă mai mult pe unitatea de suprafaţă. Pentru că, repet, cred că e problema majoră a agriculturii din România, să producem mai mult. Nu putem să rămânem şi să facem medii de 3-4 tone la porumb. Trebuie să producem mai mult. Nu vă ascundem, ținta noastră este să aducem produse care efectiv produc mult, pentru că nici nu ne dorim să vindem hibrizi Pioneer în zona fermierului care nu poate produce decât 3-4 tone. Nu e economic. El, din punct de vedere economic, nu poate astăzi să asigure îngrăşăminte, nu are apă suficientă, are probleme cu creditarea, e clar că e o zonă extraordinar de sensibilă datorită problemelor din ultimii ani, dar noi suntem optimişti. Agricultura României nu poate să rămână la nivelul acesta, practic va creşte din toate punctele de vedere.

Reporter: Referitor la creditare, că tot ați amintit această problemă, în ce măsură aţi fost afectaţi de vestita ordonanţă cu amânarea datoriilor fermierilor?

Jean Ionescu: Este o problemă care n-a fost bine studiată şi n-aş putea să vă spun că a rezolvat problema debitelor din agricultură, pentru că nu este aşa. În realitate, lanţul de la fermier la distribuitor a suferit foarte mult din cauza acestei ordonanţe.

Statul, dacă vrea să ajute fermierul, trebuie să vină cu o infuzie de capital, în mod normal, să rezolve o astfel de problemă. Mediul privat trebuie să beneficieze de legislaţie, acesta este lucrul care trebuie spus foarte clar la punct. Fermierul din România are o situaţie delicată astăzi din cauză că am trecut prin ani foarte grei şi nu am fost pregătiţi.

Aş vrea să precizez că noi suntem compania care creditează agricultura României un an, adică dăm credit furnizor-partenerilor de distribuţie şi în mod normal, la recoltare, după ce fermierul şi-a recoltat şi şi-a vândut bunurile agricole, trebuie să plătească inputurile, seminţe, produse de protecţie a plantelor şi aşa mai departe. Sigur, fermierul, repet, în mod normal lucrul acesta se întâmplă în România, aş vrea să precizez asta, pentru că în lumea avansată din punct de vedere agricol fermierul primeşte produsele, factura, şi în 30-60 de zile este obligat să-şi achite debitul. Adică se duce la bancă cu factura, are credit deschis şi bineînţeles banca o achită. Problema noastră este că foarte mulţi fermieri nu sunt bancabili, pentru că ei nu au o balanţă economico-financiară prin care o bancă să le ofere credit.

Reporter: În concluzie, ce aşteptări sunt de la 2025?

Jean Ionescu: 2025, sincer, eu personal sunt mult mai încrezător, pentru că am avut norocul unei toamne bune. O toamnă bună din punct de vedere pluviometric, fermierii au semănat suprafeţe record de cereale păioase şi de rapiţă, şi dacă analizăm puţin, rapiţa sare de 900.000 de hectare, 950.000 poate, iar cerealele păioase, 3,3 – 3,4, exact statistic nu am informaţia ca la carte pentru că e greu de cuantificat în acest moment. Sunt într-o stare de vegetaţie bună spre foarte bună. Practic, 2-3% din România arată rău, e vorba de Oltenia şi o parte din Muntenia, dar în rest ţara arată bine în ceea ce priveşte culturile de toamnă. Adică, fermierul are un apetit investiţional bun, are nevoie de investiţii în cultură pentru că e clar că sunt promiţătoare, atât rapiţa, sincer, n-am mai avut rapiţă ca suprafaţă atât de multă niciodată, iar vegetativ cred că n-am avut-o de cinci ani, să arate atât de bine câmpul.

jean.ionescu

E clar că nevoia de investiţii e mare, în schimb, personal, văd o problemă cu partea de fertilizanţi. Fermierul a sacrificat îngrăşămintele la maximum şi foarte multe câmpuri din România astăzi arată carenţe de multe elemente, aş putea spune de la azot, fosfor, potasiu sunt semnificative în câmp, şi sincer, nu-mi dau seama astăzi cum fermierul mai poate recupera lucrul acesta, pentru că vor fi aşteptări pentru producţii bune, dar în realitate... Vă dau doar în exemplu, îngrăşămintele în România au scăzut la utilizare în anul precedent, statistic, de la 2,1-2,2 milioane la 1,3 milioane. Vă daţi seama, am fertilizat mult mai puţin în ultimii ani, iar lucrul acesta se vede în productivitate şi efectiv câmpul îţi spune, în momentul când analizezi planta de cultură, unde e greşit. Adică e un minus. Planta de cultură reacţionează ca omul. Adică, pentru ca un om să fie puternic, trebuie să fie bine alimentat. Dacă tu nu alimentezi şi nu ai grijă de ea şi nu aplici toate verigile tehnologice, inclusiv protecţia culturilor, ca la carte, e clar că apar suferinţe care duc la dezamăgiri productive. Dar fermierul român e din ce în ce mai bine pregătit. Gama aceasta de fermieri, vârful piramidei, care reuşesc tehnologic să fie buni din punct de vedere al managementului agronomic, costuri şi aşa mai departe, reuşesc. Problema României este acolo jos, unde, din păcate, avem fermieri în vatra satelor care nu reuşesc efectiv. Sunt acei fermieri în vârstă, acei fermieri care se uită poate să-şi vândă terenul sau să intre în formă asociativă, care nu reuşesc productiv niciodată mare lucru, pentru că nu au cum. Înţeleg că avem aproape 70% din numărul de fermieri la nivel european, din cauza structurii fermelor. Nu putem fi competitivi dacă nu reuşim să luăm şi această suprafaţă, ca să fie într-o formă organizată, bine manageriată din punct de vedere al soluţiilor în agricultură.

Reporter: Sunteți încrezător și pentru că ați lansat la început de an noi produse care vor ajuta fermierii să obțină recolte mulțumitoare...

Jean Ionescu: Așa este, dar vreau să amintesc o lansare extraordinară a unui produs inovator în partea de protecţie la cereale, e vorba de fungicidul Queen, care schimbă abordarea în protecția culturilor de cereale păioase și stabilește un nou standard în controlul septoriozei. Având la bază cea mai nouă substanță activă Inatreq active, Queen are un mod unic de acțiune, ceea ce înseamnă că nu are rezistență încrucișată la nicio substanță chimică utilizată în ferme astăzi. Este cea mai avansată soluţie din punct de vedere al protecţiei plantelor în tratamentul 2 la cereale păioase sau în tratamentul 1, este cea mai performantă din punct de vedere al controlului agentului patogen septoria. În toate zonele unde l-am lansat, în toate ţările, e un produs care efectiv a decolat din punct de vedere comercial, pentru că în câmp e atât de bine aranjat din punct de vedere al performanţelor, încât e un produs care efectiv e diferenţiator. Ne dorim să aducem soluţii de genul acesta din ce în ce mai multe în fiecare an, pentru că sunt soluţiile care ne diferenţiază în general şi căutăm să oferim fermierului cele mai avansate soluţii din punctul de vedere al performanţelor.

 

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2025
Abonamente, AICI!

Stimată doamnă redactor-șef, Mihaela Prevenda,

În numele conducerii Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” doresc să vă mulțumesc pentru editorialul publicat în Revista Fermierului din august 2025, intitulat „Cercetarea agricolă, o pasăre Phoenix a României”, în care ați prezentat în mod obiectiv situația cercetării agricole din țara noastră și cel mai important, faptul că aceasta supraviețuiește, aidoma unei păsări Phoenix, ca urmare a dedicației unor oameni „care încă cred în ea”.

O astfel de opinie exprimată de la nivelul unei distinse reprezentante a mass-media este deosebit de importantă, încurajantă și în același timp onorantă pentru toți cei care, așa cum ați afirmat, mai cred în cercetarea agricolă românească.

Mulțumim și pentru unele critici aduse cu bună intenție unor deficiențe, întrucât ne ajută să le îndreptăm.

Referitor la faptul că unele stațiuni agricole plătesc arendă statului, mai exact către ASAS, precizez că în marea majoritate a cazurilor, terenurile proprietate privată a ASAS sunt puse la dispoziția unităților cdi în regim de comodat (gratuit), iar acolo unde se percepe o arendă, aceasta se aplică la o parte din suprafața respectivă, restul fiind dată tot în regim de comodat respectivelor unități. Dar cel mai important fapt este că banii rezultați, cu excepția unui procent nesemnificativ, destinat autofinanțării sistemului de management, sunt folosiți pentru: finanțarea de proiecte de cercetare la nivel național sau a unor proiecte de cercetare derulate în baza unor acorduri de cooperare bilaterală cu alte țări, lucrări de investiții în infrastructura de cercetare, participări ale cercetătorilor din rețeaua ASAS la conferințe și reuniuni științifice de înalt nivel, cotizații pentru participarea unităților cdi din rețeaua ASAS în organisme și asociații profesionale internaționale etc, suplinind și răspunzând astfel unor nevoi ale sistemului de cercetare agricolă acolo unde statul nu poate.

În contextul unei finanțări precare din partea statului, puțin peste 30% de la bugetul de stat, fapt menționat și într-un Raport al Curții de Conturi a României din anul 2017 (când finanțarea de la bugetul de stat în acea perioadă nu prea îndepărtată, era chiar zero), acest sistem permite ASAS să redistribuie echitabil niște venituri de la unități de cercetare ce beneficiază de suprafețe mari de teren puse la dispoziție de către ASAS, în calitate de proprietar, către alte unități de cercetare care nu dispun de suprafețe de teren suficiente și în consecință, cu venituri proprii mult mai mici. În acest fel s-a asigurat o echilibrare a finanțării pe ansamblul unităților cdi din ASAS.

Menționăm, de asemenea, faptul că unitățile subordonate ASAS și ASAS însăși își desfășoară activitatea în clădiri aflate în administrarea/proprietatea acestora și nu au spații închiriate de la terți pentru desfășurarea activității proprii. Ba mai mult, din clădirile administrate, s-au cedat spații și se cedează acolo unde există disponibil, pentru alte instituții publice care au solicitat acest lucru.

Exemplificăm, astfel: Laboratorul Central pentru Controlul Calității și Igienei Vinului Valea Călugărească — Filiala Basarabi, în cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Murfatlar, Institutul de Stat pentru Testarea și Inregistrarea Soiurilor (I.S.T.I.S.) sediul ASAS, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (INCDPAPM-ICPA București) — sediul ASAS, Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală — sediul ASAS, transfer construcție administrată de Stațiunea de CercetareDezvoltare Suceava către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - ultima în curs de perfectare).

Cu deosebită considerație și mulțumiri,

prof. univ. dr. ing. IOAN JELEV, președinte ASAS

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat Ghidul Solicitantului pentru submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), aplicabil anului agricol 2024 – 2025.

Fermierii vor putea depune on-line cererile de finanțare în cadrul sesiunii care se va desfășura în perioada 25 septembrie 2025 – 12 octombrie 2025.

Prin submăsura 17.1, fermierii beneficiază de sprijin nerambursabil reprezentând 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătite efectiv de aceștia. Sprijinul este acordat atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru sectorul zootehnic, acoperind polițele de asigurare care vizează riscurile menționate în legislația aplicabilă.

Procedura de implementare aferentă acestei sesiuni include o serie de actualizări, menite să simplifice accesarea sprijinului și să răspundă mai bine nevoilor fermierilor. Astfel, la depunerea cererii de finanțare, care îndeplinește și rolul de cerere de plată (dacă respectiva cerere de finanțare a fost declarată „eligibilă”), fermierul va prezenta și dovada plății integrale a valorii totale a primei de asigurare. Totodată, începând cu această sesiune se va utiliza exclusiv semnătura electronică pe toate documentele depuse de fermieri la cererea de finanțare.

„Fermierii trebuie să fie protejați, iar Submăsura 17.1 vine ca o gură de oxigen într-o perioadă plină de provocări. Este o oportunitate reală pentru agricultori de a-și proteja munca și investițiile, într-un context climatic provocator și într-un cadru economic dificil. Prin acest sprijin financiar, fermierii nu mai sunt singuri în fața riscurilor, ci primesc un ajutor concret atunci când natura sau piața pun presiune pe umerii lor”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general AFIR.

Documentul complet este disponibil pentru consultare pe site-ul AFIR: https://www.afir.ro/domenii-de-interventie/detalii-si-anexe-sm-171/.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Corteva Agriscience, compania internațională de știință și tehnologie agricolă, anunță cea de-a șasea ediție a programului educațional cu granturi TalentA, dedicat sprijinirii femeilor din mediul rural din România și Republica Moldova. De la lansarea sa, TalentA a devenit o platformă prin care femeile fermier și studentele dobândesc competențe, resurse și încredere pentru a dezvolta afaceri agricole competitive, contribuind totodată la consolidarea comunităților lor.

Cu înscrierile acum oficial deschise, femeile implicate în activități agricole sunt invitate să aplice pe site-ul oficial al companiei Corteva până pe 13 octombrie 2025, pentru a beneficia gratuit de cursurile de agribusiness din cadrul noii ediții, care se desfășoară în perioada octombrie 2025 – februarie 2026.

TalentA se adresează femeilor cu vârsta de minimum 18 ani din România și Republica Moldova, care fie activează deja în agricultură, fie sunt înscrise la universități agricole. Sunt încurajate să aplice femeile pregătite să lanseze sau să extindă proiecte care pot evolua în afaceri durabile și competitive, aducând beneficii pe termen lung comunităților lor.

Pentru al șaselea an consecutiv, cursurile vor fi susținute de experți Corteva, în colaborare cu Starperformining, firmă de consultanță în afaceri și partener oficial al programului încă de la lansare.

La fel ca în edițiile anterioare, programa va include două module online de studiu: un modul de business cu 10 cursuri și un modul de agribusiness cu 5 cursuri. Pentru prima dată, foste participante și câștigătoare ale TalentA vor prelua rolul de formatori, consolidând și mai mult misiunea programului de a sprijini femeile prin împărtășirea cunoștințelor și mentorat de la egal la egal. Sesiunile lor se vor concentra pe strategii practice pentru dezvoltarea unor ferme sustenabile, de la gestionarea culturilor precum cereale, porumb, legume și livezi, până la crearea de noi oportunități prin procesarea produselor agricole în linii cu valoare adăugată. Împărtășindu-și propriile experiențe, fostele participante TalentA vor oferi nu doar expertiză, ci și inspirație, demonstrând că ideile cultivate în cadrul acestei inițiative educaționale pot evolua în afaceri de succes cu impact real în comunitate.

Pe parcursul programului, participantele vor avea oportunitatea unică de a dezvolta proiecte inovatoare axate pe beneficii pentru întreaga comunitate, aliniate la obiectivele de sustenabilitate ale Corteva, precum îmbunătățirea securității alimentare, asigurarea accesului la apă curată, promovarea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice și conservarea ecosistemelor.

La finalul programului, participantele vor concura pentru finanțări în valoare totală de 15.000 USD, oferite de Corteva Agriscience, acordate celor mai bune trei proiecte, astfel: 6.000 USD pentru locul I, 5.000 USD pentru locul II și 4.000 USD pentru locul III. Această susținere financiară reflectă angajamentul continuu al Corteva de a stimula antreprenoriatul feminin în agricultură, de a identifica potențialul și de a susține dezvoltarea economiilor rurale.

„De-a lungul ultimilor șase ani, Corteva a oferit oportunități educaționale și financiare femeilor talentate din România și Republica Moldova prin programul educațional cu granturi TalentA, iar acest lucru a reprezentat un succes remarcabil, aducând beneficii antreprenoriatului agricol din regiune. Continuăm să sprijinim și să contribuim la îmbunătățirea calității vieții femeilor antreprenor în agricultură, care au nevoie de vizibilitate, recunoaștere și mentorat pentru a-și dezvolta afacerile, precum și a studentelor din universitățile agricole care își doresc să-și dedice cariera acestei industrii și să genereze progres în viitor”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience pentru România și Republica Moldova.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Femei fermier, premiantele TalentA 2025

 

Femeile fermier învață să dezvolte o afacere agricolă de succes

 

Un paradis pentru albine creat de o tânără talentată

Cercetarea agricolă românească seamănă, pe alocuri, cu o ruină vie. Lovită de lipsa banilor, abandonată de politici coerente, presată de interese imobiliare și lăsată într-o competiție inegală, reușește totuși să genereze valoare, să formeze oameni, să creeze soluții. Nu pentru că este susținută, ci pentru că încă există oameni care cred în ea.

Astfel că, într-o perioadă marcată de presiuni economice, schimbări climatice și concurență internațională acerbă, cercetarea agricolă autohtonă rămâne un pilon esențial al securității alimentare.

Pentru a înțelege întreaga problematică, vă invit să citiți articolul „Cercetarea agricolă românească: între tradiție, provocări și renaștere”. O lecție despre „cum să faci din rahat bici și să mai și pocnească”.

De foarte mulți ani, poate chiar zeci, cercetarea românească a fost împroşcată cu noroi, astăzi fiind destul de greu să-și reconstruiască o imagine şi să-și recâştige încrederea fermierilor. Cu atât mai mult cu cât institutele, stațiunile de cercetare din agricultura românească nu-și permit o promovare agresivă, așa cum au companiile private cu foarte mulţi bani. Din puțin, cercetarea noastră produce, atât cât poate, cu finanțarea și forța de muncă de care dispune. Mulţi vorbesc și o atacă din ce au auzit, fără să cunoască realitățile din teren, ori au varii interese, de obicei imobiliare.

Fermierii sunt beneficiarii direcți ai cercetării, însă unii, la ora actuală, nu găsesc loc în ferme pentru hibrizii şi soiurile româneşti. De ce? Pentru că nu au cum să concureze cu produsele străine, afirmă, de pildă, Alexander Degianski, în interviul pe care vă îndemn, de asemenea, să-l citiți (Viitorul agriculturii, unul al schimbărilor). „Nu este vina geneticienilor români, nu este vina amelioratorilor români, este vina statului român, pentru că peste 30 de ani cercetarea românească nu că a fost subfinanţată, a fost batjocorită. Şi în momentul în care o firmă multinaţională, precum cele top trei mondial, producătoare de seminţe, alocă pe buget de cercetare-dezvoltare, pe marketing, pe zi, mai mult decât are Institutul de la Fundulea global pe un an, n-ai cum să te baţi cu ea. Am dat şanse şi soiurilor de la Fundulea, Glosa, am dat şi soiurilor de la Lovrin, Ciprian şi Biharia, sunt calitative, sunt grozave, dar cantitatea lasă de dorit. Și din păcate în România, în momentele actuale, cea mai bună calitate este cantitatea”, ne-a zis fermierul din județul Timiș, Alexander Degianski.

Cine-și imaginează că toată cercetarea agricolă românească toacă banii statului se înșală. Unitățile cu rezultate se autofinanțează din ceea ce produc, însemnând cam 80 de procente din ce consumă o stațiune, spre exemplu. Banii pentru cercetare vin din câmp, de la bugetul statului ajungând sume infime.

Există însă situații hilare, de care autoritățile ar trebui să se ocupe, să îndrepte lucrurile, mai ales acum, când se vorbește de economii, de tăieri ș.a.m.d.

Cam peste tot în țară întâlnim situații în care statul este proprietar pe clădiri în care nu se întâmplă nimic, nefuncționale, clădiri lăsate în paragină de ani la rând. În același timp, unități din subordinea MADR sau ASAS funcționează în clădiri pentru care se plătește chirie unor privați, sumele fiind consistente.

O altă situație hilară de-a dreptul este aceea că stațiunile de cercetare agricolă trebuie să plătească arendă statului, mai exact, către ASAS, în condițiile în care Academia este proprietarul terenurilor administrate de o unitate din subordinea sa, de o instituție tot a statului...

Un alt punct critic îl reprezintă resursa umană. Cercetarea agricolă se confruntă cu un declin dramatic al specialiștilor, în special al celor tineri. Și ajungem iar la bani. Toți ne dorim un trai decent, avem familii, credite, cine-și permite să lucreze fără bani sau pentru prea puțini bani? Indiferent cât am fi de pasionați de munca noastră.

În final, adevărul e unul și e simplu: fără cercetare agricolă națională, agricultura românească devine complet dependentă de interesele externe. Iar într-o lume instabilă, acest lucru nu este doar riscant, e sinucigaș. Dacă nu înțelegem acum că trebuie să investim în cercetare, și nu ca într-o relicvă a trecutului, ci ca în garanția unui viitor cu hrană sigură și adaptare climatică, mâine vom plăti prețul ignoranței noastre.

 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2025
Abonamente, AICI!
Marți, 09 Septembrie 2025 12:04

Bayer, o nouă conducere în România

Bayer anunță numirea lui Jennifer Gilberg în funcția de Country Division Head (CDH) pentru divizia Crop Science a grupului de țări România, Bulgaria și Republica Moldova, preluând această responsabilitate de la Boualem Saidi. În plus, după finalizarea formalităților locale, Jennifer Gilberg va prelua și funcția de Managing Director al Bayer SRL.

Jennifer Gilberg va fi responsabilă pentru coordonarea strategică a diviziei Crop Science și pentru supravegherea tuturor operațiunilor Bayer în calitate de director general. Ea se va concentra pe consolidarea portofoliului de soluții agricole al companiei și pe asigurarea alinierii la obiectivele corporative, menținând în același timp conformitatea cu reglementările în vigoare.

Jennifer Gilberg are o experiență internațională de 15 ani în dezvoltarea și conducerea unor organizații comerciale de anvergură, cu expertiză în domeniile marketing, eficiență în vânzări, îmbunătățirea experienței clienților și transformare digitală. Parcursul său profesional include poziții de conducere în diverse piețe, precum Columbia, Brazilia, Spania, Germania și Elveția. Este absolventă a Facultății de Administrarea Afacerilor și deține un MBA Internațional de la IE Business School din Madrid.

„Este o onoare să preiau rolul de Country Division Head Crop Science pentru România, Bulgaria și Republica Moldova, împreună cu responsabilitățile de director general al Bayer SRL. Aceste poziții îmi oferă șansa de a contribui la viitorul agriculturii în grupul nostru de țări, coordonând în același timp operațiunile din România. Sunt încrezătoare că, împreună cu echipa noastră talentată, vom continua să fim alături de fermieri cu soluții inovatoare, contribuind la dezvoltarea unei agriculturi performante și durabile în regiune”, a declarat Jennifer Gilberg, aceasta mutându-se în București împreună cu familia a asigurat o tranziție optimă în colaborare cu predecesorul său. Compania își exprimă recunoștința față de Boualem Saidi pentru leadership-ul și contribuțiile sale din ultimii cinci ani.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ne aflăm la început de toamnă, când se stabilesc atât măsurile pentru înființarea culturilor de toamnă, cât și cele pentru campania de primăvară.

Aproape jumătate din suprafața agricolă a României (circa 7 milioane ha) este teren în pantă de diferite grade. De aceea este necesar ca pe aceste suprafețe să se aplice măsuri speciale când se fac lucrările agricole, pentru a reduce cât mai mult din fenomenul de eroziune.

În funcție de mărimea pantei, fenomenul de eroziune poate fi:

- de suprafață, cu șuvoaie de 2-3 cm adâncime sau cu rigole de 15-20 cm adâncime;

- de adâncime, cu rigole de 20-50 cm adâncime, ogașe de 50-200 cm adâncime și ravene ce pot ajunge la 20 m adâncime. Asemenea suprafețe se întâlnesc, în special, în Podișul Bârladului, în Podișul Getic și în Podișul Transilvaniei.

Eroziunea de adâncime se manifestă mai mult pe solurile luto-nisipoase decât pe cele argiloase. Ca urmare, pierderile de sol prin eroziune în zonele din Subcarpații de curbură ajung la 30-45 t/ha/an, pe când în Podișurile amintite, la 20-30 t/ha/an.

Cercetări riguroase au stabilit că în țara noastră pierderile anuale de sol prin eroziune ajung la 150 milioane tone sol fertil, cu 1,5 milioane tone humus și 0,5 milioane tone NPK. Acest material erodat provoacă colmatarea lacurilor de acumulare și a altor suprafețe, la astuparea canalelor de scurgere și la inundații.

Din aceste motive, cu ani în urmă, s-au luat măsuri de combatere a fenomenului de eroziune, pe pantele mai mari, măsuri care au ocupat peste 2,2 milioane de hectare. Din păcate, o bună parte din aceste amenajări au fost distruse în urma retrocedării pământului conform Legii 18/1991.

Cu toate insistențele cercetătorilor de la Institutele și de la Stațiunile de Cercetare Agricolă care au demonstrat marea greșeală a distrugerii amenajărilor antierozionale și în special a poziției ferme luate în Parlament de către prof. univ. dr. ing. Ion Bold, care întreaga viață profesională și-a dedicat-o Organizării Teritoriului în Agricultura României și care în mod direct participase la organizarea acestor amenajări, cunoscând marile eforturi și cheltuieli făcute în acest scop, politicienii decidenți au răspuns pozitiv solicitărilor unor proprietari, în necunoștință de cauză, și au hotărât retrocedarea terenului pe vechile amplasamente care, în mare parte, erau din deal în vale, cu consecințele respective privind distrugerea amenajărilor antierozionale.

 

O nouă organizare a teritoriului

 

Acum este necesară o nouă organizare a teritoriului, iar lucrările agricole pe terenurile în pantă să se efectueze cu respectarea strictă a regulilor impuse pe asemenea suprafețe.

Asemenea reguli se referă la:

1. Alcătuirea de asolamente cu durată mai scurtă, mai elastice, cu parcele mai mici, cu structuri și rotații de culturi specifice terenurilor în pantă.

2. Toate lucrările agricole se vor executa numai pe contur, urmărind direcția generală a curelelor de nivel. Experimentele au demonstrat că lucrând corect pe pantă, cantitatea de sol erodat este de 7,2 t/ha, iar când se lucrează din deal în vale ajunge la 50,7 t/ha.

3. Prezența unui strat de mulci alcătuit din 6 t/ha resturi vegetale reduce scurgerile apei de peste 30 de ori și cantitatea de sol erodat de 348 de ori.

4. Arătura în pantă mai mare de 10% se va efectua cu plugul reversibil, pe pante mai mari de 14% brazda se răstoarnă în amonte, iar pe pante mai mari de 18% se vor folosi tractoare pe șenile.

5. Când se aplică sistemul de lucrări minime pe pante, pierderile de sol erodat sunt cu 70% mai mici.

6. Lucrarea de semănat se execută tot paralel cu curbele de nivel, fiecare rând de plante constituie un obstacol în calea scurgeri apei, avându-se în vedere că:

  • pe pante mai mici de 6-8% se pot însămânța culturi prășitoare;

  • pe pante de 10-14% se pot însămânța leguminoase anuale;

  • pe pante de 15-18% se pot însămânța cereale păioase;

  • pe orice pantă se pot însămânța graminee și leguminoase perene.

7. Gradul de protecție la eroziune al diferitelor culturi:

  • foarte bune protectoare sunt gramineele și leguminoasele perene, care acoperă peste 75% din suprafața terenului;

  • bune protectoare sunt cerealele păioase și plantele furajere care acoperă 50-75% din suprafața terenului;

  • mijlocii protectoare sunt leguminoasele anuale care acoperă 25-50% din suprafața terenului;

  • slab protectoare sunt culturile prășitoare (porumb, floarea-soarelui, sfeclă, cartof) care acoperă sub 25% din suprafața terenului.

În unele zone, la culturile prășitoare se aplică lucrarea de rărițat care menține apa pe rigolele formate.

8. Sistemele de culturi pe terenurile în pantă constau în:

  • culturi de benzi înierbate late de 4-6 m intercalate printre fâșiile de culturi agricole;

  • fâșii de culturi agricole late de 60-150 m pe pante de 10%;

  • fâșii de culturi agricole late de 30-60 m pe pante de 10-15%;

  • fâșii de culturi agricole late de 20-30 m pe pante de 15-20%;

  • culturi pe trase, pe pantele mai mari.

9. Distanța între benzile-tampon, în funcție de mărimea pantei, va fi:

  • de 50-150 m pe pante de 4-10%;

  • de 30-50 m pe pante de 10-15%;

  • de 20-30 m pe pante de 15-25%;

  • de 10-20 m pe pante de 25-30%.

10. În funcție de poziția pe pantă, benzile înierbate au lățimea:

  • de 4-6 m pe treimea superioară a pantei;

  • de 6-8 m pe treimea mijlocie a pantei;

  • de 8-10 m la piciorul pantei.

Prin urmare, prin lucrări corecte, cu culturi adecvate, cu ajutorul fâșiilor înierbate, al benzilor-tampon, al perdelelor forestiere de protecție antierozională, precum și prin amenajarea de terase și împădurirea pantelor mai mari improprii producției agricole, se pot stăvili fenomenul de eroziune și alunecările de teren, iar pe suprafețele amenajate antierozional se pot obține recolte ca în Bărăgan.

Pentru edificare, prezentăm evoluția producției de grâu la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziuni Solului „Mircea Moțoc” Perieni, județul Vaslui.

Stațiunea a fost înființată în anul 1954 și a început să aplice lucrări antierozionale din 1964. Producția medie de grâu în primii zece ani, până în 1973, a fost de 2.500 kg/ha. Următorii zece ani, 1074 – 1984, producția a fost de 3.700 kg/ha. Între anii 1990 și 2000, producția medie de grâu a ajuns la 4.600 kg/ha, iar în prezent este de 5.300 – 5.600 kg/ha la nivelul suprafețelor fără eroziune.

 

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2025
Abonamente, AICI!

CITEȘTE ȘI: Aspecte ale fenomenelor de ofilire (veștejire) și șiștăvire (zbârcire) la plantele agricole

 

Schimbările climatice și sterilitatea la porumb

 

Sol sănătos, prin dezmiriștit și menținerea terenului permanent verde

Controlul buruienilor în culturile de cereale continuă să fie una dintre cele mai presante provocări pentru fermieri, deoarece speciile competitive reduc producțiile, compromit calitatea recoltei și amenință productivitatea solului pe termen lung. În același timp, modelele meteorologice tot mai variabile cer soluții care să fie nu doar eficiente, ci și sustenabile, pentru a produce mai mult cu resurse mai puține.

Fermierii asigură viabilitatea pe termen lung a terenurilor lor prin strategii-cheie care reduc inputurile fără a sacrifica performanța, mai ales atunci când vine vorba de utilizarea erbicidelor. Dozele mai mici de erbicid contribuie la reducerea riscului de rezistență a buruienilor și diminuează presiunea asupra mediului, aspect deosebit de valoros în culturile de cereale unde competiția buruienilor este ridicată, iar ferestrele de aplicare sunt scurte.

Erbicidele auxinice rămân o alegere de încredere, iar molecula Arylex™, dezvoltată de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, introduce o nouă generație în această clasă, deplasându-se rapid prin plantă până la zonele de creștere activă și menținând un control eficient și constant chiar și în condiții de temperaturi variabile.

În România, produsele pe bază de Arylex™, precum Rexade™ și Tarzec™, fac deja o diferență vizibilă în culturile de cereale. Acestea asigură o activitate constantă post-emergență împotriva buruienilor dicotiledonate și monocotiledonate, inclusiv specii persistente precum turița, zârna, fumărița sau samulastra de rapiță, care scapă adesea altor programe de erbicidare. Acest spectru larg de combatere și flexibilitatea în aplicare le oferă fermierilor mai multă încredere în gestionarea solelor pe parcursul sezonului.

Fermierii înșiși evidențiază beneficiile în practică. „Am testat Rexade™ pe o solă de trei hectare, puternic infestată cu ovăz sălbatic și alte buruieni monocotiledonate. Rezultatele au fost excepționale. Erbicidul a funcționat la doar 100 de grame pe hectar și a putut fi aplicat atât toamna, cât și primăvara, chiar și la temperaturi mai scăzute. Nu doar că elimină eficient buruienile graminee, dar rezolvă și problema dicotiledonatelor care de obicei dau bătăi de cap la începutul sezonului. În ferma noastră, versatilitatea este un mare avantaj, pentru că din același rezervor de soluție pot trata grâu, secară și triticale, economisind timp și asigurând consistență în combaterea buruienilor”, a arătat Cătălin Corbea, fermier (Totagro SRL - județul Giurgiu).

Pentru cultivatorii de cereale, această versatilitate se traduce prin sisteme agricole mai reziliente. Erbicidele pe bază de Arylex™ îmbină performanța cu flexibilitatea, oferind fermierilor instrumentele de care au nevoie pentru a proteja producțiile și, în același timp, pentru a reduce amprenta asupra mediului. Reunind știința inovatoare cu beneficiile practice din teren, aceste soluții le permit fermierilor din România să își consolideze strategiile de combatere a buruienilor și să asigure productivitatea pe termen lung a culturilor lor.

„În ferma noastră, căutăm mereu modalități de a optimiza inputurile fără a sacrifica producția. Eficacitatea moleculei Arylex™ la doze mai reduse înseamnă că pot ținti buruienile cu precizie și reduc încărcătura chimică totală asupra solei. Este o modalitate mai inteligentă de a gestiona riscul de rezistență și de a menține un microbiom sănătos al solului, pe care îl văd ca pe o investiție directă în productivitatea pe termen lung a acestui teren. Integrarea produselor pe bază de Arylex™ din portofoliul Corteva în programul meu de erbicidare postemergent a fost o schimbare majoră în gestionarea valurilor timpurii de buruieni dicotiledonate, fără sensibilitatea la temperatură cu care mă confruntam în trecut”, a precizat Cosmin Iancu, fermier (PICMAR – județul Ilfov), după ce a folosit produse de protecția plantelor din portofoliul companiei.

 

Articol de: DAN SPĂTARU, Category Marketing Manager Herbicides Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agroland marchează cel mai bun semestru din istorie, cu un profit net în creștere cu 23% față de perioada similară a anului trecut.

  • Vânzări de 229 de milioane de lei, în S1, în creștere cu 11% față de aceeași perioadă din 2024

  • Profit net de 12 milioane de lei, +23% față de S1 2024

  • Investiții programate de 20 milioane de euro

  • 300 de magazine active până în 2028

  • Peste un milion de găini pe platforma de la Mihăilești până în 2027

Grupul antreprenorial Agroland, prezent pe piața de retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală, a încheiat cel mai bun semestru al anului din istoria sa, cu vânzări de 229 de milioane de lei, în creștere cu 11% față de aceeași perioadă din 2024. De asemenea, profitul operațional a înregistrat o creștere de 33%, până la 19,5 milioane de lei, iar profitul net s-a ridicat la 12 milioane de lei, +23% față de S1 2024.

Rezultatele obținute în primele șase luni reconfirmă robustețea și reziliența modelului de afaceri Agroland Group. Diviziile de Retail, Food și Agribusiness au livrat cel mai bun prim semestru din istoria companiei, întărind baza pentru obiectivele strategice pe termen mediu. Am încheiat această perioadă cu un ritm sănătos de creștere cu două cifre la nivel de venituri și profit. Privind înainte, ne concentrăm pe scalarea platformei avicole de la Mihăilești ca pilon important al diviziei Food, extinderea și digitalizarea rețelei Agroland Mega, consolidarea producției de furaje și pet food și investiții în logistică și energie regenerabilă. De asemenea, ne menținem angajamentul față de transparență și buna guvernanță și ne pregătim prin noi investiții și dezvoltare business în anii următori, pentru trecerea pe Piața Principală a BVB, a declarat Horia Cardoș, fondator și CEO Agroland Group.

Divizia Food a vândut, în primul semestru din acest an, prin platforma avicolă de la Mihăilești (Giurgiu) 38,7 milioane de ouă de consum, reprezentând un avans de 27% față de primele șase luni din 2024. Veniturile din vânzarea ouălor de consum au crescut cu 52% față de S1 2024, ajungând până la 31,6 milioane de lei.

De asemenea, divizia de Retail a ajuns în S1 2025 la vânzări nete de 177,1 milioane de lei, o majorare cu 11% comparativ cu primul semestru din 2024, iar numărul de clienți a crescut cu 12%, ajungând la 2,1 milioane de persoane.

Veniturile din inputurile agricole au fost, în S1 2025, de 24,3 milioane lei, în scădere cu 23% față de S1 2024. Scăderea a fost determinată de restrângerea strategică a activității de trading de cereale la nivel intra-grup prin suspendarea acestor vânzări către terți și de scăderea cu 35% a vânzărilor de semințe input, în special de porumb și floarea soarelui, pe fondul pierderilor repetate înregistrate de fermieri din cauza secetei.

În S1 2025, cheltuielile cu mărfurile s-au ridicat la 117,5 milioane de lei, mai mari cu 9% comparativ cu S1 2024, în linie cu creșterea vânzărilor. Alte cheltuieli importante sunt cele cu energia și apa, care au înregistrat o creștere de 49%, la 3,6 milioane de lei, ca urmare a creșterii semnificative a activității de producție în fabricile grupului. De asemenea, cheltuielile cu personalul au ajuns la 23,3 mil. de lei, (+ 28% față de S1 2024), evoluție determinată atât de majorarea salariului mediu, cât și de creșterea numărului de angajați (551 față de 432 în S1 2024).

La nivel consolidat, Agroland Group a înregistrat în primele șase luni ale anului 2025, cheltuieli financiare de 5,4 milioane de lei, o majorare de 76% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta este determinată de creșterea datoriilor bancare, care au o rată variabilă a dobânzii, restul cheltuielilor fiind reprezentat de dobânda fixă aferentă obligațiunilor corporative AAB26 și AGR28. 

„Rezultatele din primul semestru reflectă o execuție meticuloasă și o guvernanță financiară strictă: am îmbunătățit mixul comercial pentru a stimula vânzările și a îmbunătăți marjele, am utilizat mai eficient capacitățile din Ișalnița, Caransebeș și platforma de la Mihăilești, susținute de aprovizionarea cu cereale prin divizia agribusiness, unde activitatea de trading a fost direcționată strategic spre alimentarea propriilor facilități și am menținut disciplina în capitalul de lucru pentru a limita volatilitatea și a proteja marjele. Pe partea de costuri, am ținut cheltuielile cu mărfurile și materiile prime sub control prin standardizare operațională, achiziții centralizate și creșterea productivității, iar presiunile din energie și forță de muncă le-am absorbit prin organizare și eficientizarea fluxurilor. Cheltuielile financiare au fost gestionate activ, în contextul dobânzilor variabile și al obligațiunilor corporative, cu monitorizare atentă a cash-ului și a costului capitalului. Rezultatul este o organizație mai eficientă, care livrează performanță într-un mediu de piață volatil”, precizează Adrian Gafița, director financiar Agroland Group.

 

Grupul Agroland continuă investițiile în toate cele trei verticale de business

 

În luna august a acestui an, Agroland a anunțat o investiție greenfield de 20 de milioane de euro în platforma avicolă de la Mihăilești, care va transforma capacitatea de producție a diviziei Food. Compania va construi noi ferme avicole, care vor contribui la creșterea capacității de producție a ouălor de consum a platformei de la Mihăilești. Până la sfârșitul anului 2027, este preconizat să atingă o capacitate de 900.000 găini ouătoare cage-free și 100.000 găini BIO și free-range și reprezintă un pas strategic către consolidarea poziției Grupului Agroland să devină unul dintre cei mai mari producători de ouă din România, cu un portofoliu diversificat de produse: convenționale, BIO, free-range, premium și procesate (ouă lichide, omlete congelate). Această extindere va permite ca, începând cu 2028, divizia Food să depășească cifra de afaceri de 250 de milioane de lei.

În același timp, divizia de Retail continuă să crească într-un ritm accelerat, cu un obiectiv clar de 300 de magazine active până în 2028 și o cifră de afaceri de peste 350 de milioane de lei, susținute de expansiunea formatului Agroland Mega și de digitalizare. În primele șase luni ale anului 2025, grupul a continuat investițiile în vederea creșterii rețelei de magazine Agroland, deschizând trei magazine în format MEGA, în Arad, Suceava, Turnu Măgurele, precum și nouă magazine tradiționale, dintre care patru magazine în județul Suceava, două în Ilfov și câte un magazin în județele Alba, Călărași și Dolj. După închiderea perioadei de raportare, a mai deschis alte două magazine în format MEGA, în Slobozia și Cisnădie.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Agroland, un nou magazin în format MEGA în Slobozia – Ialomița

 

20 milioane euro într-o fermă de 600.000 de găini 

  • Control optim al dezvoltării plantelor prin tehnologie sistemică avansată

  • Sistem radicular fortificat pentru o absorbție superioară a nutrienților

  • Pregătire optimă pentru iarnă cu risc minimizat de pierdere

În contextul provocărilor actuale din agricultură, Bayer România introduce pe piață Hingios®, un regulator de creștere inovator care stabilește noi standarde în managementul culturii de rapiță. Acest produs răspunde unei nevoi esențiale a fermierilor: asigurarea unei dezvoltări echilibrate a culturii și maximizarea potențialului de supraviețuire în sezonul rece.

Tehnologia avansată din spatele Hingios® se bazează pe un mecanism de acțiune sistemic care intervine în procesele naturale ale plantei, controlând biosinteza giberelinelor. Acest control asigură o arhitectură optimă a plantei pentru perioada critică de iarnă.

„Hingios® este un produs dezvoltat special pentru cultura de rapiță pentru a oferi un instrument flexibil în managementul acestei culturi. Această soluție permite fermierilor să-și maximizeze potențialul culturilor în condiții variabile de mediu”, explică Despina Leveanu, director culturi rapiță, sfeclă de zahăr și floarea-soarelui Bayer România.

Principalele beneficii ale Hingios® includ:

  • Optimizarea arhitecturii plantei pentru o dezvoltare echilibrată și rezistență sporită;

  • Culturile tratate sunt mai puțin vulnerabile la îngheț, asigurând o densitate optimă primăvara;

  • Îmbunătățirea capacității de absorbție a nutrienților prin dezvoltarea unui sistem radicular robust;

  • Versatilitate în aplicare: compatibil cu fungicide, aplicabil în stadiile 2-8 frunze (optim 4-6 frunze), la o doză recomandată de 1,2 l/ha.

Lansarea Hingios® în România reflectă strategia Bayer de a dezvolta soluții inovatoare care răspund provocărilor specifice agriculturii moderne, în concordanță cu misiunea companiei: „Sănătate pentru toți, nimeni fără hrană”.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

newsletter rf

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

aisr

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista