Decembrie, din punct de vedere calendaristic, este a 12-a lună a anului, prima lună de iarnă, dar şi luna care închide anul. Se spune că în această lună, la gura sobei, se trage linie activităţilor de peste an. Se adună cele bune, se scad cele rele şi se vede profitabilitatea anului.

În tradiţia populară decembrie are mai multe denumiri, printre care Ningău, Neios (luna ninsorii), Andrea etc. Se zice că luna decembrie este geroasa, încât înţeapă (bagă ace, undrele). Tot tradiţia populară face legătura între anul care urmează şi vremea din decembrie. Se spune că dacă ninge în decembrie, luna iunie va fi ploioasă, iar dacă este ger, anul următor va fi bogat în roade. Gerul şi neaua din decembrie vestesc grâu mult. Unde nu va da Domnul să fie aşa, să sporească grâul în hambare şi anul să fie mai bogat!

Din păcate, până la această dată, fermierii nu prea au motive de laudă. Lipsa precipitaţiilor a făcut ca terenul să fie lucrat foarte greu, cu mult efort şi cu mulţi bani. Marea majoritate a culturilor de rapiţă, orz şi grâu au fost semănate în afara epocii optime, într-un teren deficitar din punct de vedere al pregătirii şi cu costuri suplimentare pe hectar. Lipsa precipitaţiilor a dus, de asemenea, la o răsărire întârziată şi în etape. La ora actuală, mai sunt culturi de rapiţă, grâu şi orz care se află încă în faza de răsărire.

Pe fondul secetei prelungite, lucrările pentru pregătirea ogorului de toamnă nu au putut fi finalizate la timp. Încă, pe mari zone se aşteaptă ploaia pentru a se putea pregăti terenul în condiţii bune.

În prezent, în unele locuri, chiar şi cu utilaje performante nu se poate intra la pregătirea terenului. În mod normal, pregătirea se efectuează printr-o arătură adâncă la 28 - 35 cm. În funcţie de plugul utilizat, adâncimea arăturii poate varia între anumite limite. În luna decembrie activităţile de pregătire a terenului sunt încheiate în anii normali şi de cele mai multe ori se trece la stocarea utilajelor, la repararea acestora, la planul de culturi pentru primăvară şi la aprovizionarea cu materii şi materiale.

Rapiţă

La cultura rapiţei, din deplasările în teren, am constatat că puţine suprafeţe se află în faza apropiată de intrarea în condiţii bune în iarnă. Cele mai multe suprafeţe se află între faza de cotiledoane şi faza de 4 frunze adevărate.

O parte din suprafeţele de rapiţă semănate spre finalul epocii optime au fost deja întoarse. O altă parte aşteaptă acelaşi verdict după iarnă. Practic, factorul limitativ în reuşita culturii de rapiţă, chiar dacă rapiţa a fost semănată la timp, a fost dat de lipsa apei. Toţi am sperat ca măcar după semănatul culturii să avem umiditate suficientă pentru răsărire şi pentru dezvoltarea normală a culturii. Din păcate, lipsa de precipitaţii a dus la o germinaţie întârziată a seminţelor, o răsărire târzie şi neuniformă, o dezvoltare înceată şi chiar o dispariţie a plantulelor pe fondul secetei. Cele mai dezvoltate culturi de rapiţă se află în acest moment în faza de 5 frunze adevărate.

În funcţie de iarna care va urma, de agresivitatea ei, de modul de instalare a temperaturilor negative şi de absenţa sau prezenţa stratului de zăpadă şi aceste suprafeţe dezvoltate mai întârziat pot fi afectate. În solele unde cultura de rapiţă a dispărut, pentru păstrarea rotaţiei plantelor, pentru a avea un asolament corespunzător în cadrul fermei, trebuie să se reînsămânţeze aceste suprafeţe în primăvară cu culturi de floarea-soarelui, de rapiţă de primăvară şi de soia. În felul acesta nu se perturbă prea mult asolamentul.

Orz şi grâu

După cultura de rapiţă a venit rândul celorlalte culturi de toamnă să fie afectate de lipsa precipitaţiilor. Astfel, culturile de orz şi grâu au fost semănate în condiţii din ce în ce mai impropii culturilor. Terenurile au fost pregătite prin mai multe treceri decât normal, cu consumuri exagerate de combustibil şi cu o creştere a cantităţii de sămânţă pe hectar. Semănatul a fost făcut deficitar în condiţii de teren uscat şi cu bulgări.

Semănatul în teren mai puţin pregătit nu ar fi fost un impediment în cazul acestor două culturi dacă măcar după semănat am fi beneficiat de un aport însemnat de precipitaţii. Din păcate, seceta a continuat şi a afectat şi culturile de orz şi grâu, care au o importanţă naţională.

La data publicării acestui material putem afirma că sunt puţine suprafeţele care arată cât de cât satisfăcător pentru această perioadă. Nu ne rămâne decât să sperăm că vom avea o iarnă bogată în precipitaţii care să reducă deficitul de umiditate din stratul arabil al solului, iar în primăvară, pe fondul pornirii în vegetaţie a culturilor agricole să susţinem aceste suprafeţe cu o fertilizare adecvată.

Vremea excesiv de caldă din a doua parte a verii şi din toamnă, coroborată şi cu lipsa precipitaţiilor, a avut un cuvânt greu de spus asupra desfăşurarii campaniei de pregătire a solului pentru culturile semănate în această toamnă, dar şi pentru arăturile de toamnă. Exceptând zonele din vestul şi nord-vestul ţării, unde se poate spune că regimul pluviometric s-a menţinut în limite apropiate de normal, sudul şi mai ales sud-estul ţării s-a caracterizat printr-un deficit semnificativ de precipitaţii, comparativ cu necesarul de precipitaţii normal pentru această perioadă.

În situaţia în care temperaturile au fost peste media normală, pentru moment a fost accentuat procesul de pierdere a apei din sol, mai ales pe terenurile cultivate în anul anterior cu cereale păioase şi rapiţă, aceasta şi datorită neefectuării lucrărilor mecanice menite a conserva apa din sol şi anume lucrările de dezmiriştit. În aceste condiţii, majoritatea fermierilor au întarziat efectuarea lucrărilor de bază ale solului, datorită faptului că au aşteptat precipitaţiile care ar fi putut îmbunătăţi semnificativ calitatea lucrărilor de pregătire a solului pentru culturile de toamnă şi în special pentru rapiţă. Acest lucru a condus la efectuarea lucrărilor târziu şi de proastă calitate, cu consumuri mari de combustibil, în final generând premize nu prea bune pentru culturile de toamnă.

Prin urmare, pentru culturile de rapiţă de toamnă, momentul semănatului, calitatea patului germinativ, corelate cu lipsa apei din sol, au condus la răsărirea foarte târzie a culturilor de rapiţă, sau în cazurile cele mai grave, la nerăsărirea ei sau la o răsărire foarte neuniformă. Având în vedere cele prezentate, majoritatea lanurilor de rapiţă sunt fie întârziate în vegetaţie, fie cu grad ridicat de neuniformitate, ceea ce face ca fermierii să se gândească la întoarcerea culturilor în primăvară.

În ce priveşte cultura grâului, situaţia la acest moment este oarecum similară, având în vedere că s-au întâlnit aceleaşi condiţii ca la rapiţă şi culturile sunt de asemenea întârziate. Având în vedere că grâul poate avea şanse mai mari de a trece peste iarnă, datorate în special caracteristicilor de specie şi anume a capacităţii de înfrăţire şi practic de recuperare parţială a pierderilor de densitate suferite peste iarnă, fermierii trebuie să gestioneze această situaţie prin aplicarea de măsuri menite să protejeze şi să crească toleranţa la ger a culturilor întârziate de grâu.
Nutrion Radix, îngrăşământ biostimulator foliar pentru rapiţă şi grâu

În toamnă, pentru culturile întârziate una din măsurile recomandate este aceea de a folosi produse care să stimuleze dezvoltarea cu precădere a sistemului radicular al plantelor. Un produs formulat special în scopul creşterii şi dezvoltării sistemului radicular este NUTRION RADIX, îngrăşământ complex special formulat pentru a stimula dezvoltarea rădăcinii.

Compania Procera Agrochemicals România, comercializează pe piaţa din România îngrăşământul complex biostimulator NUTRION RADIX, special formulat pentru rapiţă şi grâu.

NUTRION RADIX este un îngrăşământ şi biostimulator foliar, din grupa produselor moderne complexe. Datorită efectului deosebit asupra creşterii şi dezvoltării sistemului radicular, a fost special formulat pentru culturile semănate toamna cu risc de înrădăcinare superficială.

Produsul este formulat în principal pe bază de extract concentrat de alge marine, acizi humici şi substanţe cu efect stimulator. Are un conţinut remarcabil de substanţe regulatoare de creştere naturale cum ar fi: citokinine, gibereline, acizi alginici, humici şi fulvici, auxine, 50-60 microelemente, 20 aminoacizi, substanţe antibiotice etc. Produsul NUTRION RADIX are o formulare deosebită, urmărind obţinerea unor efecte sinergice ale compuşilor săi asupra producţiei şi calităţii acesteia, asupra creşterii vitalităţii şi imunităţii plantelor.

Aplicarea şi efectele produsului Nutrion Radix

Aplicarea produsului NUTRION RADIX determină:

Intensificarea dezvoltării sistemului radicular al plantelor. NUTRION RADIX creşte de 2-3 ori masa de rădăcini, vigoarea acestora şi implicit volumul de sol explorat;

Creşterea rezistenţei la ger. Aplicarea NUTRION RADIX, prin prezenţa betainelor, pe lângă o mai bună înrădăcinare a plantelor, aduce un aport de zaharuri organice în celulele plantelor, micşorând considerabil riscul de îngheţ al acestora, transferând practic toate proprietăţile caracteristice ale algelor;

Creşterea rezistenţei la secetă. Sistemul radicular fortificat prin aplicarea NUTRION RADIX, a polizaharidelor naturale polimerizate, asigură o mai bună aprovizionare cu apă a plantelor;

Intensificarea formării membranelor celulare precum şi a multiplicării acestora. NUTRION RADIX, prin substanţele biostimulatoare pe care le conţine, asigură o creştere viguroasă a plantelor, o acumulare şi fixare mai bună a calciului şi proteinelor în peretele celular;

O mai bună termostabilitate a membranelor celulare. Structura bine definită a membranelor şi pereţilor celulari determinată de aplicarea NUTRION RADIX, asigură o rezistenţă şi o flexibilitate sporită a acestora la variaţiile de temperatură;

Accelerarea fotosintezei. NUTRION RADIX, prin extractul de alge pe care îl conţine, acţionează ca un catalizator în folosirea eficientă a energiei solare;

Creşterea concentraţiei de antioxidanţi (polifenoli), dar şi de clorofilă din frunze. Aplicarea NUTRION RADIX determină stimularea creşterii naturale a plantelor;

O mai bună pornire în vegetaţie, extrem de benefică în competiţia cu buruienile, este datorată influenţei NUTRION RADIX atât asupra creşterii şi dezvoltării sistemului radicular, cât şi a părţii aeriene;

Întârzierea proceselor de îmbătrânire a plantelor;

Efecte deosebite în cazul culturilor de rădăcinoase şi bulboase pe soluri nisipoase, mai puţin fertile;

Creşterea capacităţii plantelor de a utiliza la maximum rezervele solului. Diversele componente ale NUTRION RADIX, printre care şi acizii fulvici, stimulează permeabilitatea celulară şi în consecinţă capacitatea acestora de a absorbi o cantitate mai mare de apă şi elemente nutritive.

Aplicarea produsului NUTRION RADIX, respectând particularităţile pe care le generează culturile de toamnă, poate face diferenţa între profitabil şi neprofitabil. Doza de 1,5 l/ha aplicată în stadiul de 4 frunze la rapiţă şi 2-3 frunze la grâu când gradul de acoperire al solului cu plante este de peste 40%, poate determina creşterea toleranţei la ger până la nivelul unei culturi semănate şi răsărite în perioada optimă.

ING. MIHAI RADU, DIRECTOR TEHNIC PROCERA AGROCHEMICALS

Deputatul european Rareş Niculescu a organizat, în zilele de 7 şi 8 noiembrie, o vizită de lucru în Belgia pentru un grup de români format din jurnalişti din presa de specialitate şi reprezentanţi ai producătorilor: Daniel Botănoiu - preşedintele Confederaţiei ProAgro 2011 şi Călin Matieş - preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Alba-Transilvania.

În prima zi, la Bruxelles, am asistat, în Parlamentul European, la o dezbatere privind propunerile legislative de reformă a Politicii Agricole Comune 2014-2020. Pe 8 noiembrie am vizitat două ferme de taurine pentru carne, aflate în comuna Zemst, la 16 km de Bruxelles. În numărul din decembrie al revistei vom publica un reportaj din fermele belgiene.

Cum ar putea politica agricolă a Uniunii Europene să fie reformată, astfel încât să fie mai puţin birocratică, să-i ajute pe fermieri pentru a produce alimente de calitate, la preţuri competitive, chiar şi în vremuri de criză?

La Bruxelles, în Parlamentul European a avut loc, pe 7 noiembrie, o întâlnire istorică. Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene s-au reunit Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European, miniștrii agriculturii din cele 27 de ţări membre ale UE și Comisia Europeană, reprezentată de comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloș.

Au fost dezbătute propunerile legislative de reformă a Politicii Agricole Comune 2014-2020, prezentate recent de Comisia Europeană, propuneri care, se pare, necesită o serie de îmbunătățiri.

Discuţiile au fost centrate pe suportul direct al fermierilor, pe reglementarea pieţei, pe dezvoltarea rurală şi implicaţiile financiare ale reformei propuse.

Echilibru între fermierii din cele 27 state membre

Şedinţa a fost deschisă de Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European, care a recomandat participanţilor să acţioneze cu responsabilitate în procesul de reformare a uneia dintre cele mai vechi politici a UE, care acoperă 37% din bugetul perioadei 2014-2020. Membrii Parlamentului European şi miniştrii Agriculturii “trebuie să găsească soluţii care să conducă la crearea unui echilibru între fermierii din cele 27 state membre UE, indiferent de mărimea fermei, de poziţia centrală sau marginală a acesteia, pentru a da consistenţă unei politici capabilă să răspundă noilor provocări şi să fie acceptată de cetăţenii UE”, a spus preşedintele PE, Jerzy Buzek. El a adăugat că agricultura ne poate scoate din criza actuală.

Parlamentul European vrea soluţii pentru provocări viitoare

Având în vedere condiţiile la care trebuie să facă faţă fermierii din toată lumea, ca presiunea crescândă pentru securitatea alimentară şi volatilitatea extremă a preţurilor, trebuie să se renunţe la continuitatea logică cu vechile reforme, susţine Paolo de Castro, preşedintele Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. “Astăzi, prima noastră responsabilitate este aceea de a le oferi fermierilor unelte noi, pentru a face faţă unor noi provocări.

UE nu-şi poate permite în viitor pierderi ale potenţialului agricol. Propunerile legislative făcute de Comisia Europeană au creat o reacţie de perplexitate. Ceea ce trebuia să fie o aducere la zi a PAC arată mai mult ca o continuitate”, a spus Paolo de Castro. În opinia lui, măsurile propuse ar conduce la plafonarea producţiilor, în loc să le crească, ar crea confuzie în rândul fermierilor şi nu au forţa de a face faţă crizei economice. „ Parlamentul îşi va folosi toate prerogativele pentru a se asigura că noua politică agricolă este capabilă să aibă soluţii pentru orice provocări viitoare”, a punctat preşedintele Comisiei pentru Agricultură din PE.  
Noua PAC aduce mai multă birocraţie

Europarlamentarii au fost de acord cu miniştrii că mare parte dintre propuneri, cum ar fi creşterea sprijinului pentru tinerii fermieri şi investiţiile în cercetare, merg în direcţia corectă. Însă, deputaţii europeni au afirmat că nu vor vota Reforma PAC, în forma ei actuală. Majoritatea membrilor PE consideră că noua PAC aduce mai multă birocraţie. “Simplificarea PAC este cel mai important punct al reformei”, a spus ministrul german al Agriculturii, Ilse Aigner.

„Înverzirea”, prea de tot

Măsura propusă de a condiţiona cu până la 30% din plăţile către fermieri de măsurile ecologice a fost criticată de cei mai mulţi dintre participanţii la dezbaterea din PE. „Măsurile ecologice contează, dar 30% e prea mult”, a spus ministrul bulgar al Agriculturii Miroslav Naydenov, susţinut de alţi miniştri şi de europarlamentari.

Propunerea de a rezerva 7% dintre terenuri pentru scopuri ecologice ar putea să contravină securităţii alimentare, susţine Romain Schneider, ministrul Agriculturii din Luxemburg. John Stuart Agnew din Anglia a completat că măsurile propuse ar putea să contribuie la creşterea foametei în lume. “Avem nevoie să rămânem la obiectivul principal - hrană pentru toată lumea”, a accentuat un alt englez, George Lyon.
Noua politică agricolă trebuie să se bazeze pe durabilitate, cu măsuri pe termen lung, a spus Martin Häusling din Germania. Ministrul irlandez Simon Coveney a fost de acord că „UE ar trebui să conducă lumea în ce priveşte durabilitatea”, adăugând că regulile trebuie aplicate mai multor ţări cu condiţii diferite.

Fondurile UE trebuie distribuite corect

Propunerea de a creşte gradual plăţile pe hectar până în 2019 a fost aspru criticată. Mai mulţi miniştri din Ţările Baltice şi din PE sunt de părere că această propunere ar face ca diferenţele dintre statele membre să scadă prea încet. Alţii au afirmat că noul sistem ar putea să cauzeze pierderi enorme şi dezechilibre teritoriale.

„Noua PAC trebuie să fie echitabilă şi eficientă în acelaşi timp, combinând nevoile fermierilor cu cele ale întregii societăţi, ca un întreg”, a spus Luis Manuel Capoulas Santos, raportor al PE.

NU pentru plafonarea plăţilor directe

Măsurile de a plafona plăţile directe către fermieri au fost respinse de mai mulţi miniştri, printre care cei din Germania, Cehia, Slovacia şi România. De asemenea, mulţi dintre deputaţii europeni au spus un „nu” hotărât plafonării plăţilor la hectar.

Plăţile suplimentare pentru zahăr

Majoritatea participanţilor la dezbaterea privind Reforma PAC a respins propunerea Comisiei Europene de a reduce plăţile suplimentare pentru zahăr până în 2015. Alţii, printre care ministrul Agriculturii Valeriu Tabără, au propus mărirea perioadei până în 2020.

Politica Agricolă Comună este în mâna PE şi a Consiliului de Miniştri

„Cred că e prea devreme să vorbim de concluzii, având în vedere că, în această primă întâlnire, fiecare stat membru a avut posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere cu privire la Reforma Politicii Agricole Comune, care ne vizează pe toţi, agricultori şi consumatori deopotrivă. Sunt convins că vor mai fi şi alte întâlniri”, ne-a declarat Rareş Niculescu, prim-vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. Europarlamentarul român a adăugat că măsurile propuse de Comisia Europeană, de comisarul Dacian Cioloş sunt o bună bază de discuţie pentru activitatea ulterioară a Parlamentului European. Pachetul legislativ privind PAC 2014-2020 poate fi îmbunătăţit, mai ales că va intra în dezbaterea PE şi a Consiliului de Miniştri.

„Reforma aduce veşti importante pentru România, dar, cu siguranţă, sunt unele lucruri pe care dorim să le vedem reglementate în alt fel, sau într-unul mai potrivit cu necesităţile noastre, cu ceea ce doreşte România de la noua PAC. În primul rând, trebuie o simplificare a PAC. Agricultorul trebuie să petreacă mai mult timp pe câmp şi mai puţin în spatele biroului. Această politică aduce unele măsuri pe care le consider excesiv de birocratice. Sunt de acord cu necesitatea de a da un caracter mai “verde”, de a aduce mai multă ecologie în această politică, dar consider că unele măsuri sunt exagerate şi foarte dificil de pus în practică.

Trebuie să fim foarte atenţi să nu îngreunăm viaţa agricultorului prin unele măsuri, ca lucrurile să nu fie mai complicate decât sunt în prezent. Apoi, va trebui să fim foarte atenţi la criteriile care stau la baza repartizării fondurilor între statele europene, atât în primul Pilon, cel dedicat plăţilor directe, cât şi în al doilea Pilon, cel dedicat dezvoltării rurale. Ne dorim ca aceste criterii să fie cât mai obiective şi cât mai transparente. Cred că va fi o provocare să găsim acea formulă care să asigure ambele criterii - obiectivitatea şi transparenţa. În momentul în care vom găsi formula potrivită pe care s-o prezentăm cetăţenilor, numai atunci îi vom putea convinge de legitimitatea noii politici, de caracterul mai echitabil pe care l-am promis încă de la începutul dezbaterilor”, a mai spus prim-vicepreşedintele COMAGRI.

În opinia europarlamentarului român, în ţara noastră avem două agriculturi diferite şi două categorii de necesităţi. „Pe de o parte, avem problema agriculturii de subzistenţă, care trebuie neapărat rezolvată şi o soluţie este încurajarea schimbului de generaţii în agricultură, încurajarea tinerilor de a se muta în mediul rural şi de a prelua exploataţiile, mici sau mari, ale părinţilor. Este una dintre condiţiile de a face paşi înainte în această privinţă. De altfel, Reforma PAC aduce noutăţi importante în privinţa instalării tinerilor fermieri. Pe de altă parte, avem agricultura mijlocie şi mare, o categorie care are nevoie de fonduri pentru dezvoltare. Mă refer la cel de-al doilea Pilon, care se pare că va fi generos pentru România. De altfel, Dezvoltarea Rurală este cel mai de succes program cu finanţare europeană din România”, afirmă Rareş Niculescu.

Seara de 10 noiembrie a marcat pentru BASF, lider mondial în domeniul chimic, momentul de sărbătoare a unui an de succes alături de clienţii săi, elita fermierilor din România. Intitulat “Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului”, evenimentul s-a desfăşurat în sala I.C. Brătianu din Palatul Parlamentului, în prezenţa oficialilor BASF şi a peste 300 de invitaţi.

“Civilizaţia romană a fost printre primele care au celebrat persoanele importante, influente, puternice, iar românii se revendică de la această origine. Este motivul pentru care am ales să transformăm fermierii în Cezari şi să aducem un omagiu muncii lor printr-un eveniment în stil antic, grandios”, a spus Tiberiu Dima, country manager al Diviziei Crop Protection BASF România.

Într-o atmosferă solemnă, cu vestale şi statui vivante, falduri şi paftale, în acorduri discrete de harpă şi flaut, invitaţii au fost poftiţi să păşească pragul “forumului roman” pentru a se bucura câteva ore de surprizele şi momentele plăcute pregătite cu dăruire de organizatori.

După impunătorul “Ave, Cezar!” rostit de MC-ul Cătălin Ştefănescu şi discursul gazdei principale, Tiberiu Dima, spectacolul de pantomimă susţinut de actori profesionişti a binedispus audienţa cu amuzanta “Istorie a combaterii dăunătorilor” din cele mai vechi timpuri şi până în zilele noastre. Au urmat o savuroasă degustare de vinuri, susţinută de Sergiu Nedelea şi recitalul incendiar al Loredanei.

Evenimentul şi-a propus să ofere momente unice de sărbătoare celor care trăiesc cu adevărat în ritmul naturii - fermierii români, nu demult întorşi de la culesul roadelor şi deja grăbiţi să semene pentru anul ce se apropie.

Laurii succesului pe fruntea celor care asigură hrana

De-a lungul timpului, elita fermierilor din România a avut acces în mod direct, prin reprezentanţii BASF, la produse de calitate pentru protecţia plantelor, care garantează obţinerea celor mai bune culturi. BASF şi-a dorit să transmită un mesaj de recunoaştere şi susţinere tuturor clienţilor săi.
“În contextul mondial actual, în care populaţia lumii este în continuă creştere, asigurarea hranei devine o adevărată provocare.

În aceste condiţii, rolul fermierilor în societatea modernă este primordial. Fermierii trebuie să producă tot mai mult pe aceeaşi suprafaţă de teren, respectând totodată protecţia mediului şi sănătatea umană. Responsabilitatea ce apasă pe umerii acestor oameni este uriaşă. Considerăm că a sosit momentul să le mulţumim într-un mod special, unic. Lor, elitei fermierilor din România, ne-am dorit să le punem pe frunte binemeritaţii lauri ai succesului”, a încheiat Tiberiu Dima.