Alertă fitosanitară: A fost depistat organismul de carantină Xylophilus ampelinus la un import de plante de viță-de-vie din Italia
Specialiștii laboratorului Autorității Naţionale Fitosanitare (ANF) au depistat 10 probe pozitive de prezență a organismului de carantină Xylophilus ampelinus într-un lot de 32 de probe de plante de viță-de-vie prelevate dintr-un lot de import, potrivit unui anunț făcut marți, 8 mai 2018, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Demersul survine ca urmare a verificării efectuate în data de 14 martie 2018 de inspectorii fitosanitari Timiş asupra unui transport ce conţinea un număr de 18.900 de bucăţi de plante de viţă-de-vie de provenienţă Italia.
Astfel, în baza Ordinului nr. 582 din 13 iulie 2007 privind stabilirea unei proceduri pentru notificarea interceptării unui transport de marfă sau a unui organism dăunător din ţări terţe şi care prezintă un risc fitosanitar iminent, în data de 23 aprilie 2018, Autoritatea Naţională Fitosanitară din România a notificat în sistemul electronic al Comisiei Europene - Europhyt lotul de plante pentru plantare de Vitis sp. originare din Italia care a fost declarat contaminat, ca urmare a rezultatului analizelor de laborator la probele prelevate de inspectorii fitosanitari.
În plus, inspectorii fitosanitari au luat decizia de a colecta şi returna plantele infectate, în condiţiile în care agentul economic a comercializat către diferiţi beneficiari, până când a fost notificat, 3.850 de bucăţi de plante de viţă-de-vie din cele 6.650 de plante contaminate.
„Inspectorii fitosanitari Timiş au verificat în data de 14 martie 2018 un transport ce conţinea un număr de 18.900 de bucăţi de plante de viţă-de-vie de provenienţă Italia, din care au prelevat 32 de probe, câte o probă din fiecare soi, pe care le-au trimis laboratorului din cadrul ANF pentru a fi analizate. Conform buletinelor de analiză emise în data de 20 aprilie 2018 şi 25 aprilie 2018, rezultatele au arătat prezenţa organismului de carantină Xylophilus ampelinus pe un număr de 6.650 de bucăţi de plante de viţă-de-vie, respectiv 10 probe pozitive. Până în data de 23 aprilie 2018 când a fost notificat, agentul economic a comercializat 3.850 de bucăţi de plante de viţă-de-vie către diferiţi beneficiari. Măsura luată de inspectorii fitosanitari este aceea de colectare şi returnare a plantelor infectate, iar pentru următorul transport cu plante viticole origine Italia comercializarea va fi interzisă până la primirea buletinului de analiză”, precizează ministerul de resort.
Xylophilus ampelinus este agentul etiologic al necrozei bacteriene şi al cancerului la viţa-de-vie. Simptomele pot fi observate de la începutul primăverii până în iunie, pe lăstari, frunze şi flori.
Doar 24 la sută din imobilele situate în mediul rural au avut polițe de asigurare obligatorie. „Inundațiile au provocat cele mai multe daune în 2017”, (PAID România)
Potrivit cifrelor vehiculate de PAID România (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale), anul trecut, cele mai mari pagube, de peste 1,5 milioane lei, au fost produse de inundații, urmate de alunecările de teren, cu 1,07 milioane lei, în condițiile în care doar 24 la sută din imobilele situate în mediul rural au avut polițe de asigurare obligatorie și de 76 de procente pentru mediul urban.
Datele statistice aparținând aceleiași entități relevă pentru 2017 o creștere a volumului de daune plătite față de anul precedent, de la 2,52 milioane lei, la 2,89 milioane lei.
„În total, au fost achitate despăgubiri pentru 591 de dosare. Cele mai mari pagube, de peste 1,5 milioane lei, le-au produs inundațiile, urmate de alunecările de teren, cu 1,07 milioane lei, și cutremure, cu despăgubiri de 257.930 lei”, menționează PAID România prin intermediul unui comunicat de presă.
În acest context, top trei al județelor după volumul daunelor plătite în 2017 scoate în evidență Galațiul cu 443.088 lei, Caraș-Severin cu 361.187 lei, respectiv Vâlcea cu 313.691 lei.
„Și 2017 a fost un an în care câteva sute de români au simțit utilitatea unei asigurări obligatorii de locuință și asta în contextul în care nu ne-am confruntat cu dezastre majore. Inundațiile, urmate adesea și de alunecări de teren, produc însă frecvent pagube în România. În tot acest timp, PAID a continuat să se consolideze, pentru a-și putea respecta obligația de a fi alături de românii asigurați, atât în cazul unor evenimente mai scăzute ca intensitate, cât și în cazul unui dezastru de proporții”, a declarat Nicoleta Radu, director general al PAID România.
Acționarii PAID și-au menținut și în anul trecut decizia de a reinvesti întregul profit în consolidarea companiei. În plus, programul de reasigurare al PAID a ajuns la 900 de milioane de euro, ceea ce face din pool cel mai mare cumpărător de reasigurare din regiune. Dincolo de aceste măsuri financiare luate de PAID pentru a se asigura că poate face față oricărei situații, este continuat și planul de instrumentare a daunelor în caz de dezastru extins, foarte important pentru o țară ca România, cu mare expunere la riscuri catastrofale.
În ceea ce privește numărul de locuințe asigurate la finalul anului trecut, acesta era de 1.693.006, reprezentând 18,96% din fondul locativ al României, într-o ușoară scădere față de anul 2016.
Top trei al celor mai asigurate județe în 2017 arată așa: București – 39 %, Ilfov – 35 %, respectiv Brașov – 30 %.
La polul opus al topului, fiind cel mai slab asigurate județe, se află: Vaslui – 8 %, Mehedinți - 8 % și Olt - 8 %.
Cele mai asigurate localități în 2017 au fost: Dumbrăvița (Timiș) – 63%, Bragadiru (Ilfov) 61,57% și Sânpetru (Brașov) – 61%.
Pierderi în sectorul pomicol! ASAS comunică cele mai noi informații cu privire la gradele de dăunare generate de gerul din primăvara aceasta
Datele Jurnalului Agricol din data de 8 mai 2018 relevă un fapt îngrijorător: SCDP Iași și Constanța, SCDCPN Dăbuleni și ICDP Pitești-Mărăcineni au raportat procentaje de muguri de rod afectați de gerul din iarnă și de la începutul acestei primăveri, cele mai mari fiind înregistrate la soiul de cais Tudor (33%), Dacia – 85 la sută, la piersic (soiul 59% la soiul Filip), iar la cireș soiul Sweetheart 42%.
Concret, în cazul SCDP Iași, la cais, procentul de muguri de rod afectați de gerul din timpul iernii a fost repartizat după cum urmează: la soiul Mamaia 5%, Fortuna 70%, Goldrich 80%, Traian 75%, Dacia 85%, în timp ce la piersic, în cazul soiului Raluca, procentul de muguri de rod afectați a fost 11%, iar la Filip de 20 la sută.
În ceea ce privește SCDP Constanța, pagubele produse de gerul din data de 1 martie 2018, atunci când s-a înregistrat o temperatură care a variat în intervalul de minus 3,3ºC și minus 5,7ºC și de poleiul din zilele de 19-20 martie 2018, acestea se prezintă în felul următor: la specia migdal, soiul Sandi, 50% pierderi. La piersic, în cazul soiurilor Cardinal (25%), Springcrest (23%), Redhaven (30%), Southland (12%), iar la specia cais, la soiurile Tudor (33%), Goldrich (49%), Mamaia (38%), Harcot (52%), Dacia (33%), Amiral (27%), respectiv Auraș (26%).
„La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10-15% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană”, explică specialiștii în pomicultură.
În privința situației înregistrată la SCDCPN Dăbuleni, la specia cais, procentul de muguri de rod afectați de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018 - perioadă în care s-a înregistrat chiar și minus 17,6 grade Celsius - a fost 80%, iar la piersic de 10%.
Nu în ultimul rând, ICDP Pitești - Mărăcineni a raportat în cazul speciei piersic un procent de muguri de rod afectați de 59% la soiul Filip și de 58% la soiul Redhaven, în timp ce la specia cireș soiul Sweetheart, gradul de dăunare a fost de 42%, din cauza gerului din dimineața zilei de 01 martie 2018 (minus 20,4 grade Cesius în afara adăpostului meteo, la doi metri de nivelul solului).
K. W. Iohannis în vizorul APCPR, UCPR și AFR: „Legile în fază de proiect au fost notificate la Comisia UE și au fost consultate cu fermierii din România”
Alăturându-se reprezentanților ACEBOP, crescătorii de porci și de păsări, dar și producătorii de cereale din AFR îl contrazic pe președintele României, Klaus Werner Iohannis, și îi transmit acestuia că legile în fază de proiect (contestate de K.W.I. pe motiv de neconstituționalitate) au fost notificate la „Comisia UE” și au fost consultate cu fermierii din România, anunță aceștia prin intermediul unui comunicat de presă.
„Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) și Asociația Fermierilor din România (AFR) au aflat cu surprindere că Președinția României respinge și trimite Curții Constituționale a României pentru analiză și avizare Legea privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție și Legea privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și creștere în sectorul avicol”, se precizează în document de presă. „Cele două legi au fost elaborate în baza Orientărilor UE privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale, pentru perioada 2014 – 2020, publicate în Jurnalul Oficial al UE, seria C, nr. 204 din 1 iulie 2014”.
În plus, mai spun aceștia, legile în fază de proiect au fost notificate la Comisia UE și au fost consultate cu fermierii din România.
„Nu cunoaștem procedura din punct de vedere juridic, dar nu este foarte clar dacă avizarea de către Comisia UE se face în fază de proiect sau după publicarea în Monitorul Oficial al României”, adaugă cei din APCPR, UCPR și AFR. „De aceea, facem apel la toate instituțiile abilitate ale statului să grăbească procedurile de avizare și publicare a celor două legi, având în vedere că acestea produc efecte începând cu anul 2018 și până în anul 2020, orice întârziere ducând la neaplicarea programelor în anul 2018”.
Investițiile în sectoarele de creștere a porcilor și a păsărilor sunt foarte necesare și urgente, întrucât România este dependentă de importul de carne de porc, carne de pasăre și ouă consum.
În anul 2017, țara noastră a importat 250.000 de tone de carne de porc, adică echivalentul a trei milioane de porci, 160.000 de tone carne de pasăre și 163 milioane ouă consum. De asemenea, România este dependentă de materialul biologic care se crește în aceste ferme, astfel, în anul 2017 s-au importat peste un milion de capete de purcei pentru îngrășat și aproximativ 20% din materialul biologic necesar fermelor avicole.
„Într-o țară care se clasează în primele locuri la producția de cereale în UE, întârzierea publicării acestor legi stopează dezvoltarea zootehniei, întârzie zootehnizarea agriculturii, iar fermierii nu înțeleg motivele pentru care acest lucru se întâmplă”, afirmă fermierii români.
Din acest motiv, aceștia apelează la președinție să analizeze fără părtinire legile care au drept scop sprijinul a sute de fermieri din sectorul animal și mii de fermieri din sectorul vegetal, lăsând deoparte aspectele politice și să militeze pentru dezvoltarea agriculturii românești.
Luni, 7 mai 2018, Klaus Werner Iohannis trimitea Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, precum și o alta similară asupra Legii privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, anunță biroul de presă al președinției.
Ambele sesizări au conținuturi identice, iar șeful statului motivează demersul prin faptul că cele două proiecte încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 135, precum și pe cele ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.
Vaca de lapte, mineritul zootehniei românești
Creșterea vacilor de lapte se dovedește a fi o afacere tot mai greu de susținut, mai ales pentru fermele mici. Inginerul Coraș Ardelean de la Mașloc din județul Timiș a înțeles repede acest lucru și a rostogolit ghemul afacerii până l-a crescut. Altfel spus, Ardelean Coraș crește vaci cu lapte de aproape 18 ani, timp în care a reușit mărirea efectivului. A încercat și cu o crescătorie de porci la îngrășat, dar până la urmă vaca de lapte a avut câștig de cauză.
În anul 2000, Ardelean Coraș a împrumutat 2000 de mărci cu care a cumpărat trei vaci, pentru a le crește împreună cu familia. În scurt timp, micul crescător și-a mărit efectivul, a cumpărat vaci din rasa Bălțată Românească, a păstrat în fermă tot ce a fost femelă după fătări și așa a reușit să crească efectivul fără a cumpăra alte animale, ajungând azi la circa 200 de capete de bovine. În ferma de la Mașloc – Timiș, lucrează medici veterinari, ceea ce a permis ca în ultimii ani să se facă selecție. „Folosim material seminal din Franţa, de la o rasă de tauri Montbeliarde. Vacile din această rasă au structuri, nu sunt masive, dar se pretează foarte bine la mulsul mecanic”, spune inginerul Ardelean Coraș. Mărind efectivul, fermierul și-a făcut sală de muls și cu ajutorul unui credit bancar de vreo 40.000 de dolari și-a construit o mică fabrică de lapte. În anul 2006, pentru eficiență, a schimbat întreaga tehnologie de producție a laptelui, a cumpărat o linie nouă foarte performantă de prelucrare a laptelui cu ambalare automată şi pasteurizare. În tot acest timp, și-a dezvoltat și baza furajeră, cumpărând și arendând pământ. Pe cele aproximativ 200 de hectare cultivă porumb siloz, orz, ovăz, borceag, triticale şi lucernă. „Totul a început așa, ca un fel de afacere de familie. Ulterior s-a dezvoltat frumos. Am în jur de 20 de angajați. E un cerc aproape închis. Sunt aproximativ 200 de capete de bovine, teren suficient pe care producem singuri baza furajeră, dar și o mică unitate de procesare în care producem smântână, brânzeturi și ambalăm laptele în pungi de un litru”, punctează Ardelean Coraș.
Propria unitate de procesare, mai greu dar mai bine
Procesarea l-a ajutat pe fermierul din Timiș să aducă plus-valoare fiecărui litru de lapte pe care-l produce în fermă. Astfel a rămas pe piața laptelui și a traversat perioada de criză. „Fac cinci produse mari și late de mai bine de 17 ani. Am mizat pe calitate și am satisfacția faptului că sunt apreciate și căutate. Procesez cam o tonă și jumătate de lapte pe zi. Fac spre exemplu un caș adevărat, fără aport chimic. De altfel, în mica mea unitate de procesare nu folosesc decât lapte, cheag și sare”, menționează Ardelean Coraș.
Eliminarea cotelor de lapte în anul 2014, dar și politicile agricole defectuoase perpetuate de-a lungul timpului au scos rând pe rând competitorii autohtoni de pe piața laptelui. În urmă cu aproape 18 ani, când a pornit la drum fermierul din Mașloc, în județul Timiș erau peste 20 de mici procesatori de lapte, iar acum a rămas singur. „În județul Timiș doar eu mai procesez lapte, dacă nu punem la socoteală brandul național Simultan, cu care nu mă pot compara. În cazul în care aș fi luat ca exemplu și de alți crescători, le-aș spune deschis că dacă își fac propria unitate de procesare, o să le fie mult mai greu, dar și mult mai bine.”
Marile lanțuri de magazine reprezintă o piață interzisă pentru Ardelean Coraș, deși și-ar dori să-și vândă produsele acolo. A sperat că aplicarea legii care obligă retailerii să vândă 51% din produsele alimentare de pe raft din producția internă va relansa industria alimentară autohtonă. Speranțe deșarte. „Ar fi fost singura șansă pentru procesatorii români din industria alimentară să fie căutați de către supermarketuri și nu invers, să stea producătorul român în genunchi în fața magazinului și să nu fie primit decât în condiții de suprataxare ca să-și vândă un produs de calitate, în care a înglobat multa muncă și multă sudoare.”
Calitatea și prețul produselor lactate din magazine reprezintă o altă problemă care-l nemulțumește pe inginerul Ardelean Coraș. În ecuația mic producător, magazine, cumpărător - pierde de regulă cumpărătorul, care cumpără scump și de proastă calitate, dar și micul producător autohton care deși produce mai ieftin și la o calitate mai bună nu are loc pe raftul plin cu produse de import. „Ceea ce produc eu este nesemnificativ ca segment de piață. Eu îmi vând marfa în Timiș și foarte puțin în Arad. Asemenea mie mai sunt alți câțiva în țară, și ei foarte puțini. Din păcate, piața unor astfel de produse este tot mai strangulată, nu avem acces la cumpărător decât prin magazinele de cartier și ele tot mai puține, în comparație cu supermarketurile care se înmulțesc ca ciupercile după ploaie. Să nu uităm ca la ora aceasta cel mai mare angajator din România este un lanț de supermarketuri. În condițiile acestea, din comoditate, omul cumpără unde găsește toata marfa la un loc, ori noi tocmai la aceste rafturi nu avem acces”, conchide Ardelean Coraș.
Dacă luăm ca reper prețul pe litrul de lapte, vom constata discrepanțe uriașe între prețul plătit de procesator la poarta fermei, care oscilează în jurul valorii de un leu, în funcție de parametrii de calitate, și cel de pe raft, care pleacă de la trei lei și poate ajunge chiar la șapte lei pe litru. Fermierul bănățean spune cu tristețe că „în România se consumă mai mult alcool decât lapte” și consideră că fără unitate și o doză de patriotism, piața românească a produselor alimentare va fi complet acaparată de producătorii străini.
ADAMA pornește „SimpliCultura”, seria evenimentelor în câmp
Compania Adama Agricultural Solution a anunțat startul evenimentelor desfășurate în câmp, în 2018, sub numele „SimpliCultura”, în cadrul cărora agricultorii pot vedea că și pentru probleme complicate există soluții, iar acestea sunt simple. „Evenimentele în câmp demonstrează calitățile produselor inovatoare ale companiei. Fermierii care participă la SimpliCultura se pot convinge că Adama face totul mai simplu pentru ei”, a declarat Dimitris Drisis, CEO Adama România și Republica Moldova.
SimpliCultura 2018
16 mai – Giroc, jud. Timiș
18 mai – Caracal, jud. Olt
30 mai – Călărași, jud. Călărași.
Covasna: Revitalizarea livezilor de pomi fructiferi din județ prin programul „Un copac pentru generaţia următoare”
În primăvara acestui an, nu mai puțin de 3.800 de pomi fructiferi autohtoni au fost distribuiți de Fundaţia Comunitară Covasna prin programul „Un copac pentru generaţia următoare”, având ca scop revitalizarea livezilor din judeţ şi salvarea soiurilor tradiţionale aflate pe cale de dispariţie.
Puieţii fost plantaţi în gospodării private din zece localităţi din judeţ, respectiv Lemnia, Lunga, Zăbala, Ghidfalău, Tălişoara, Micloşoara, Herculian, Harale, Sita Buzăului şi Barcani.
Potrivit datelor din comunicatul de presă al Fundației, 2000 de puieţi au fost asiguraţi gratuit, iar distribuirea a fost facilitată de către organizaţii civile şi primării. Astfel, s-a putut alege dintre mai multe soiuri de mere, pere, gutui şi vişin, în total 28 de soiuri, cele mai diverse fiind merele (15 soiuri).
Anul acesta, noutatea programului a fost faptul că, pe lângă cantitatea donată, fiecare aşezare şi-a putut suplimenta cantităţile prin achiziţionare din fonduri proprii, fundaţia realizând aprovizionarea şi transportul întregii cantităţi solicitate.
Programul „Un copac pentru generaţia următoare” a fost lansat în anul 2014, iar până în prezent au fost distribuiţi aproape 8.000 de puieţi.
Cu o perioadă de desfășurare de zece ani, programul citat are ca scop atât revitalizarea livezilor şi soiurilor tradiţionale aflate pe cale de dispariţie, cât şi promovarea unei alimentaţii sănătoase şi a unei atitudini responsabile faţă de natură.
Datele postate pe site-ul Fundației relevă că, pentru 2019, cel puțin pentru moment, 12 localități ar urma să primească 1.630 de pomi fructiferi.
Lipsa forței de muncă îi determină pe gospodării vârstnici să caute unelte cu pornire ușoară și să reinventeze soluțiile existente. Și administratorii de pășuni aleg soluții la coasa cu masă
Potrivit studiilor interne de piață ale marilor producători de motocoase, motofierăstraie și motocultoare, seniorii din mediul rural, deținători de mici gospodării, dar și fermierii care dețin suprafețe de pășune (în general crescătorii de animale) au găsit soluția la lipsa forței de muncă (zilieri și nu numai): motofierăstraie și motocoase cu pornire ușoară, motocultoare adaptabile grădinăritului hobby, cât și altor activități, respectiv motocoase profesionale cu carburație.
„Nu mai există forță de muncă în zonele rurale. În sate au rămas oamenii cu dizabilități și bătrânii. Ca urmare, seniorii cumpără, mai nou, gama de utilaje cu acumulator, unul dintre cele mai vândute produse fiind motofierăstraiele și motocoasele cu pornire ușoară Stihl”, a declarat pentru Revista Fermierului Andrei Motoc, reprezentant tehnic Stihl.
Vorbim de acumulatori de mare capacitate, baterii care furnizează curent de la 45 de minute în sus folosire efectivă, implementate pe unelte ușoare, eficiente, care fac față cu brio suprafețelor cu masă verde din curți și pășuni, precum și debitării șaibelor din butuci cu diametre care orbitează în jurul a 10 centimetri, chiar și mai bine, dar și activităților peisagistice.
În cazul motocultoarelor, pe lângă săpat, ingeniozitatea consumatorilor români a transformat agregatul dotat cu anvelope în loc de săpători în unealtă de tractat cu ajutorul implementelor-remorcă.
„Nu este ușor să tai iarba cu o motocoasă cu hamuri și carburație la 75-80 de ani. Acest tip de produs (pe benzină) are consumatorii săi țintă: crescătorii de animale de la deal și munte (și nu numai). Vorbim aici de trimmere, gama medie și Profi. Ce facem însă cu bătrânii!? Aceștia au înțeles puterea exemplului și au transpus în realitate munca de lămurire a distribuitorului”, a conchis Motoc, referindu-se la reorientarea către achiziția de produse pe acumulatori și la motocultoarele cu aplicabilitate multiplă.
În țara noastră, gamele de motounelte cu acumulator cresc de la an la an, în prezent comercializându-se peste 22 astfel de echipamente (motofierăstraie, motocoase, foarfeci de grădină, suflante, motodebitatoare). În acest an compania va pune pe piață noi astfel de modele, în gama D, destinate profesioniștilor.
Totodată, compania Stihl Romania a implementat un sistem de comerț online care le permite dealerilor să își integreze business-ul într-o platforma online de vânzări.
„Până în prezent, la Stihl Online Platform (SOP) au aderat 30 de dealeri, care sunt repartizați uniform pe teritoriul țării. Lucrăm la implementarea acestui sistem de peste doi ani și ne bucurăm că partenerii noștri locali și l-au asumat într-un număr atât de mare. Sistemul va permite fiecărui dealer local să își păstreze și să își administreze clienții locali, la fel ca până acum, doar că acum mai au încă un canal de comunicare și vânzare deschis către ei”, a explicat Ioan Mezei, director general Stihl România.
Compania continuă dezvoltarea rețelei de dealeri, în prezent activând aproximativ 200, cu 375 de magazine.
„Ne aflăm într-o extindere continuă cu rețeaua de dealeri, fiind în permanență în căutare de parteneri noi, cu viziune de business și înclinații tehnice. Dezvoltarea unui astfel de business local se poate face relativ ușor, dacă se respectă un set de reguli și standarde. Aportul investițional propriu minim este de minim 10.000 de euro, iar nivelul la care se poate ajunge cu business-ul este foarte ridicat. Spre exemplu, anul trecut am avut trei dealeri care au atins un nivel al vânzărilor de peste 1 milion de euro, fiecare. Iar anul acesta ne așteptăm la încă 5-6 parteneri care să atingă aceeași performanță”, a declarat Ioan Mezei.
Compania a anunțat recent că în acest an va mai avea loc o schimbare majoră la nivelul produselor. Gama VIKING, destinată amenajării grădinilor și peisagisticii, va suporta un rebranding la nivel mondial, toate produsele fiind transferate către brandul Stihl.
Din punct de vedere al business-ului, firma a atins în primele patru luni ale acestui an nivelul înregistrat în 2017. La nivel mondial, compania a anunțat recent rezultatele financiare, care arată o creștere spectaculoasă de 9,7 procente, cifra de afaceri atingând 3,8 miliarde de euro.
Pe lângă segmentul produselor cu motoare cu ardere, compania precizează că această creștere s-a datorat și utilajelor cu acumulator, introduse pe piață în ultimii ani, dar și digitalizării produselor, prin implementarea de soluții inteligente.
Olt: Semănatul culturilor agricole de primăvară s-ar putea definitiva la sfârșitul săptămânii 30 aprilie – 6 mai 2018
Potrivit estimărilor conducerii DAJ Olt, înfiinţarea culturilor de primăvară se va încheia săptămâna aceasta, vocile autorizate ale instituției precizând pentru presa centrală că deşi campania de primăvară a început cu întârziere din cauza vremii nefavorabile, producătorii agricoli au reuşit să semene la timp.
În ultimele două-trei săptămâni, vremea a fost bună, iar fermierii din judeţul Olt au o dotare foarte bună cu utilaje, ce le-a permis să semene repede, spun oficialitățile județene. Deja, la floarea-soarelui s-a încheiat semănatul pe întreaga suprafaţă propusă, la porumb a fost semănată peste 90% din suprafaţa propusă şi în câteva zile se încheie. Nu este întârziat nici porumbul, se folosesc hibrizi cu perioadă mai scurtă de vegetaţie.
De doi-trei ani, în județ au început să apară şi culturi mai puţin întâlnite în zonă, respectiv năut, circa 800 de hectare cultivate în zona de sud şi lavanda, circa 50-60 de hectare cultivate atât în zona de sud, cât şi în localităţile Bobiceşti şi Bîrza.
În Olt, cele mai întinse culturi sunt de grâu (129.000 de hectare), porumb (98.000 de hectare), floarea-soarelui (76.500 de hectare), rapiţă (26.500 de hectare).
Daniel Botănoiu despre interzicerea neonicotinoidelor: „România va milita pentru o alternativă foarte clară, pentru că nu putem lăsa cinci milioane de hectare să fie afectate”
România va milita pentru o alternativă foarte clară în ceea ce privește utilizarea neonicotinoidelor, în condițiile în care, în cazurile porumbului şi florii-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care pot fi luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată, a afirmat Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, miercuri, 2 mai 2018, la Alba Iulia.
„La aceste neonicotinoide, la aceste «neonics», România nu a renunţat niciodată şi, pe semnătura mea, de şapte ani se tot dă derogare. Acum, în discuţiile existente la nivel european, nu au fost găsite foarte multe alternative pentru a le înlocui. Sigur că mesajul celor 76% dintre cei care au votat din statele europene a spus «nu». La ora actuală, sunt alte produse care pot fi utilizate. Temerea mea este că, pentru porumb şi pentru floarea-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care să fie luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată. (...) Este o decizie luată în acele grupe de lucru la nivel european pe fitosanitar, vor ajunge discuţiile şi la nivelul miniştrilor. Sigur că România va milita pentru o alternativă foarte clară, pentru că nu putem lăsa cinci milioane de hectare să fie afectate. Dacă în cazul fermelor mai mari mai pot fi găsite soluţii, în fermele mici şi mijlocii şi cele de subzistenţă va fi mai greu. (...). Şi aici, explicaţiile noastre au fost destul de clare. Am dovedit cu studii, am dovedit cu probe luate din teren”, a precizat Botănoiu în cadrul unei conferinţe de presă.
Oficialul guvernamental a adăugat că țara noastră „se va bate până la capăt” pentru fermierii mici şi mijlocii, categoriile care vor fi cele mai afectate de interzicerea neonicotinoidelor.
„Eu cred că, în perioada următoare, şi ţinând cont că vom deţine şi preşedinţia (n.r. - Consiliului Uniunii Europene), vom găsi o măsură alternativă, adică fie o măsură de susţinere a celor care sunt afectaţi - şi aici Europa trebuie să îşi asume acest vot, prin ceea ce au hotărât, dacă vor duce la capăt acest demers (...), fie găsim soluţii, cercetarea găseşte soluţii până atunci”, a adăugat Daniel Botăănoiu.
El a subliniat totodată că trebuie identificate măsuri alternative pentru fermieri.
„Pe fermierul mic şi mijlociu eu nu trebuie să-l condamn la pauperizare. Păi, unde să mă duc să dau 400 de euro pe ecologic şi cu cât vând grâul, cu 50 de bani? Ne vom bate până la capăt, vom găsi soluţii pentru ei. (...) Nu putem să-i lăsăm, aşa, de izbelişte, pe o decizie care a fost luată cum a fost luată. (...) România va prelua preşedinţia. România trebuie să-şi urmărească obiectivele de ţară (...) noi trebuie să explicăm foarte bine ceea ce se întâmplă”, a conchis secretarul de stat.
Vineri, 27 aprilie 2018, Statele Membre ale Uniunii Europene (UE) au sprijinit propunerea de extindere a interdicţiei parţiale de folosire a pesticidelor de tipul neonicotinoidelor, care sunt dăunătoare pentru albine, potrivit DPA şi Reuters.
Cercetătorii susţin că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol-cheie în polenizarea multor culturi.
„Va fi interzisă în exterior folosirea acestor pesticide, iar utilizarea neonicotinoidelor va fi permisă numai în serele permanente unde nu ajung albinele”, se arăta într-un comunicat al Comisiei Europene (CE). Reglementarea va intra în vigoare până la sfârşitul anului.
Anunţul CE vinde după ce, luna trecută, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.
Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricţionarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.
Citeşte mai mult ...
Curtea de Conturi Europeană examinează instrumentele de gestionare a riscurilor și a crizelor care au ca scop stabilizarea veniturilor fermierilor
Curtea de Conturi Europeană (ECA) desfășoară în prezent un audit al instrumentelor de gestionare a riscurilor și a crizelor prevăzute de Politica Agricolă Comună (PAC), a anunțat instituția prin intermediul unui comunicat de presă.
Auditorii vor examina dacă măsurile existente abordează în mod eficace și eficient problema pierderilor de venituri ale fermierilor cauzate de amenințări, cum sunt condițiile meteorologice extreme, epidemiile și unele decizii politice, precum embargoul impus de Rusia la importurile provenite din UE.
Auditul se va axa pe instrumentele de gestionare a riscurilor care au fost concepute pentru a transfera o parte din riscurile cu care se confruntă fermierii către terțe părți, cum ar fi societățile de asigurare și fondurile mutuale, precum și pe „măsurile excepționale” care vin în ajutorul fermierilor aflați într-o situație de criză precum un dezechilibru al pieței, o boală la animale sau pierderea încrederii consumatorilor.
„Pierderile la nivel de producție și deciziile de natură politică, cum ar fi embargoul impus de Rusia la importuri, afectează în mod direct veniturile fermierilor”, a declarat Samo Jereb, membru ECA, responsabil de acest audit. „Date fiind constrângerile legate de bugetul UE și noile priorități avute în vedere, precum și numărul tot mai mare de evenimente meteorologice extreme, cadrul de gestionare a riscurilor și a crizelor în domeniul agriculturii trebuie să fie unul solid și coerent”.
În cadrul auditului, vor fi supuse atenției evaluările realizate de Comisia Europeană (CE) cu privire la nevoile existente în materie de gestionare a riscurilor și de soluționare a crizelor. Se va evalua dacă instrumentele de gestionare a riscurilor și a crizelor sunt bine integrate și coordonate atât între ele, cât și cu măsurile de la nivel național. Auditul va include, de asemenea, o analiză a modului în care are loc în practică gestionarea riscurilor la nivelul UE, precum și o analiză a măsurilor excepționale instituite pentru sectorul fructelor și legumelor ca urmare a embargoului impus de Rusia cu privire la importurile aferente.
Sunt planificate vizite de audit în mai multe state membre, auditorii urmând să poarte discuții cu autoritățile de management și cu agențiile de plăți din domeniul PAC, precum și cu principalele părți interesate, de exemplu, societăți de asigurare și fonduri mutuale. Se estimează că raportul rezultat în urma auditului va fi publicat la mijlocul anului 2019.
Suma totală a cheltuielilor publice (finanțare din partea statelor membre și cofinanțare din partea UE) care a fost alocată pentru asigurări, fonduri mutuale și stabilizarea veniturilor, în contextul programării privind dezvoltarea rurală pentru perioada 2014 - 2020, se ridică la 2.500 de milioane de euro.
Cheltuielile suportate de UE în perioada 2015 - 2017 în scopul măsurilor excepționale din cadrul sectorului fructelor și legumelor s-au ridicat la 459 de milioane de euro.
„Gaura” din bugetul PAC 2021-2017 - 27,4 miliarde euro (Farm Europe). CE propune o reducere moderată a finanțării pentru PAC de circa 5 la sută. Fermierii spun 4,5% scădere
Potrivit calculelor efectuate de specialiștii Farm Europe, printre propunerile Comisiei Europene (CE) privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, prezentate oficial miercuri, 2 mai 2018, se ascunde și posibila „gaură” de 27,4 miliarde de euro din viitorul buget al Politicii Agricole Comune (PAC), sumă care, în prezent, este parte integrantă a sprijinului acordat agricultorilor din blocul UE28.
În ciuda informațiilor deținute de reprezentanții marilor fermieri din România, potrivit cărora plafonarea plăților „ar fi exclusă” (limitarea plăților directe către toți fermierii europeni la suma de 60.000 euro/beneficiar/an), iar diminuarea bugetului PAC ar fi de doar 4,5 la sută, specialiștii de la Bruxelles ai Farm Europe afirmă că cifra reală ar fi alta (7,2 la sută în următorii șapte ani), iar birocrații europeni mărturisesc franc că diminuarea este de „aproximativ 5%” pentru agricultură, și același procent pentru politica de coeziune.
Practic, dacă ar fi acceptată de statele membre UE și de Parlamentul European (PE), afirmă cei de la Farm Europe, proaspăta propunere a Comisiei ar duce la o reducere a bugetului PAC cu 7,2% în următorii șapte ani și ar constitui o scădere de 11,2% în 2027. Mai exact, impactul asupra plăților directe ca urmare a reducerii bugetului ar fi considerabil, susțin analiștii Farm Europe, cu un deficit pentru agricultori de 10% în decursul perioadei de execuție și de aproximativ 15% în ultimul an de implementare – 2027.
Viitorul buget pentru agricultură nu și-ar asuma astfel doar proiectul de act normativ european care consfințește impactul Brexit asupra PAC, unul de 18,9 miliarde de euro ci ar deveni și contribuabil cu 8,5 miliarde de euro la implementarea de către Uniunea Europeană (UE) a altor politici.
„În cele din urmă, PAC ar reprezenta doar 30,4% din bugetul european”, mărturisesc specialiștii Farm Europe.
Nu în ultimul rând, conform simulărilor organizate de Farm Europe, luând în calcul ponderea plăților directe în veniturile finale ale fermei, propunerea bugetului CE ar avea un impact imediat, cu o scădere cu 8,15% a veniturilor agricultorilor europeni în 2027, fără modificarea parametrilor actualei PAC. Declinul ar atinge 26,4% în Danemarca și 13% în Republica Cehă - țări în care ponderea plăților directe este cea mai mare. În Germania și Franța, veniturile agricole ar scădea cu aproximativ 6,5% în politica agricolă constantă și cu aproximativ 3,5% în Italia și Spania.
CE: „Răspuns onest la realitatea actuală”
Potrivit artizanilor din spatele propunerii, acest buget ar fi un „răspuns onest la realitatea actuală”, în care se așteaptă ca Europa să joace un rol mai important în asigurarea securității și a stabilității într-o lume instabilă, într-un moment în care Brexit va lăsa un gol considerabil în vistieria comună a Uniunii.
„Propunerea Comisiei răspunde acestei duble provocări prin reduceri de cheltuieli și prin noi resurse în egală măsură”, se menționează în comunicatul de presă al CE de miercuri, 2 mai 2018.
Concret, Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 (VNB). Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1.105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) în credite de plată (în prețurile din 2018).
În ceea ce privește agricultura europeană, CE afirmă că a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Astfel, Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru PAC și politica de coeziune de aproximativ 5% în cazul fiecăreia dintre ele, „pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre”.
„Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități”, spun birocrații de la Bruxelles.
Unul dintre aceștia, Günther H. Oettinger, comisarul responsabil pentru buget și resurse umane, a declarat: „(...) Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice”.
Laurențiu Baciu, președinte LAPAR: „Bugetul este mai mic cu 4,5 la sută față de cel vechi”
Într-o intervenție telefonică pentru Revista Fermierului, președintele LAPAR, Laurețiu Baciu, a precizat că bugetul PAC ar urma să fie mai mic cu 4,5 la sută față de cel vechi, iar plafonarea ar fi „exclusă”.
El consideră că informațiile vehiculate în România, potrivit cărora este dată ca sigură o limitare a plăților directe către toți fermierii la suma de 60.000 euro/beneficiar/an sunt „false” pentru că, afirmă el, lucrurile stau cu totul altfel la nivelul CE sau la nivelul Bruxelles-ului.
„Nu este o decizie definitivă a Comisiei, ci doar o propunere, una care va fi dezbătută. Nu putea nimeni să avanseze vreo cifră, atâta timp cât nu se știa încă acel cuantum al bugetului pe agricultură și care a fost anunțat astăzi; nu era nimic definitivat. Știm prea bine că în ceea ce înseamnă bugetul pe agricultură sunt discuții foarte aprinse, care nu s-au terminat, privind plafonul. De asemenea, știm prea bine că Marea Britanie va ieși din UE și, atunci, bugetul va fi afectat, nu cu prea mult, așa cum se avansează niște cifre total aiurea. Dacă nu se mai îmbunătățește, diminuarea va fi de 6-9 la sută. Știm, de altfel, din discuțiile purtate cu cei doi actori principali ai Uniunii – Franța și Germania – amândouă își doresc găsirea de soluții pentru suplimentarea bugetului pe agricultură, nicidecum diminuarea lui. (...) Ne surprinde faptul că sunt țări cu ferme foarte mici care nu susțin plafonarea, cum ar fi Danemarca și Finlanda cum, de altfel, Germania este cea mai interesată să nu existe acea plafonare. Până la decizia finală încă se mai joacă. România nu va fi afectată, pentru că nu beneficiem decât de subvențiile acelea mici”, a afirmat fermierul băcăuan.
Tot el nutrește speranța că România va avea „o poziție oarecare” în negocieri, ținând cont de faptul că la anul vom deține și președinția Consiliului UE.
„Zic eu că acesta este un atu. Depinde cum știm să-l gestionăm. Foarte important cum îl vor gestiona ai noștri. Îmi pare rău că apar pe piață zvonuri, ca să nu spun știri pe surse”, a conchis Baciu.
Condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept
În informarea transmisă publicului miercuri, 2 mai 2018, Comisia Europeană prezintă și o altă viziune a sa cu privire la CFM, și anume „o inovație majoră în cadrul bugetului propus”, mai exact consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Politicienii de la Bruxelles spun că respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.
„Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă”, se menționează în documentul de presă.
Astfel, crede europarlamentarul român S&D, Emilian Pavel, această condiționare poate fi folosită discreționar dacă nu este bine reglementată și în cele mai multe cazuri, dacă nu chiar în toate, va fi probabil atacată în instanță de către statele afectate.
El consideră că acest element va atrage cel mai mult atenția în România (o țară care are procent de aproape 100 la sută absorbție plăți directe în agricultură) și așteaptă să „vadă matematica din spatele acestor posibile decizii și definiția pe care o vom adopta împreună”.
În plus, politicianul atrage atenția că ar putea exista derapaje, iar birocrații europeni ar putea face uz de această unealtă pentru a-și impune propriile viziuni în țările membre UE și spune că excluderea Parlamentului European din acest proces, înainte de orice, este inacceptabilă, în condițiile în care PE votează bugetul UE,.
„Banii primiți de o țară sunt și banii pe care acea țară i-a vărsat la bugetul comun, pentru obiectivele comune. Eu cred că ne îndreptăm spre probleme inimaginabile care nu doar că nu vor ajuta, dar și vor eroda coeziunea Uniunii Europene”, afirmă Pavel. „Piața Unică este, așa cum îi spune numele, o piață. Dincolo de populismul din spatele acestei propuneri – care încă este vagă, eu nu vreau să văd cazuri în care mai multe state se aliază, din motive de stat de drept, împotriva altora, pentru câștiguri comerciale!”.
Consiliul UE, factor decizional
Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European.
În ceea ce privește negocierea pe viitoarea propunere bugetară, la momentul acesta există două direcții de negociere ca urmare a Brexit-ului: diminuarea bugetului sau mărirea contribuției statelor membre. Franța, Italia și Germania au căzut de acord să se mărească procentual contribuția statelor membre, astfel încât să nu existe reduceri ale bugetului PAC, însă țările nordice, mai puțin interesate de acest sector, se opun deocamdată. Discuțiile se poartă în contextul în care Brexit a diminuat bugetul UE cu peste 12 miliarde euro, iar prioritățile CE sunt securitatea, migrația și apărarea.
În acest moment există două mari curente de opinii. Primul este acela în care CE gândește un scenariu în care statele membre să își mărească procentual contribuția la bugetul UE cu 0,1%, scenariu în care PAC și politica de coeziune vor suporta reduceri ale bugetului cu 5-6% (un procent oricum mult mai redus decât acel scenariu de tăiere cu 30% a fondurilor). Al doilea curent de opinie vine de la Parlamentul European, un scenariu în care contribuția statelor membre să se mărească cu 0,3-0,4%, dar să nu existe tăieri ale fondurilor destinate agriculturii. Desigur, negocierile între statele membre, Parlament și Comisie vor stabili cuantumul exact al acestor propuneri.
„România trebuie să își apere punctul de vedere care a rezultat în urma Consultărilor Naționale pe tema viitoarei Politici Agricole Comune în cadrul negocierilor dure care urmează, iar Gabriela Zoană, în calitate de vicepreședinte AGRI, comisie care va fi în prim-planul negocierilor bugetului viitoarei PAC, va juca un rol extrem de important”, se menționează într-un comunicat de presă al europarlamentarului S&D Gabriela Zoană, transmis presei în data de 2 mai 2018.
Eurodeputat român: „Va trebui să găsim variante pentru susținerea în continuare a marilor fermieri!”
Într-o discuție avută cu Antonio Tajani, președintele Parlamentului European (PE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (COMAGRI), Gabriela Zoană, a reiterat ideea potrivit căreia pentru țara noastră este importantă reducerea decalajelor între fermierii din diferitele state membre, precum și nevoia de a găsi variante pentru susținerea în continuare a marilor fermieri, în contextul în care una dintre cele trei propuneri vehiculate la Bruxelles sunt de a plafona plățile către agricultori la suma de 60.000 de euro.
Într-o declarație transmisă recent presei, Zoană a precizat că a susținut și susține în continuare poziția României la Bruxelles, menținerea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) la același nivel și susținerea sistemului plăților directe, fără plafonare, iar dacă va fi impusă prin decizia majoritară plafonarea, aceasta să fie lăsată la dispoziția statelor membre/plafonarea voluntară.
„România va fi în continuare favorizată de Politica Agricolă Comună (PAC) și după 2020. Fermierii mici și mijlocii vor fi favorizați, dar va trebui să găsim variante pentru susținerea în continuare a marilor fermieri”, a spus vicepreședintele COMAGRI.
În cadrul acestor demersuri, europarlamentarul român a avut în luna martie o întâlnire cu Antonio Tajani, președintele Parlamentului European (PE), căruia i-a prezentat poziția României în cadrul negocierilor care urmau să aibă loc și i-a solicitat ca viitoarea PAC să țină cont de specificitatea agriculturii românești.
În plus, comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, a avut mai multe discuții cu europarlamentarul Gabriela Zoană, toate vizând poziția României pentru viitoarea PAC.
Cu ocazia discuției cu Tajani, Gabriela Zoană a punctat necesitatea menținerii bugetului PAC, fără conceptul de cofinanțare națională.
„După cum știți, domnule președinte, România deține una dintre cele mai mari suprafețe agricole din Uniunea Europeană. Menținerea PAC este extrem de importantă pentru a susține producția la nivelul Europei, pentru a o valorifica și pentru a limita, pe cât posibil, importurile din afara Uniunii Europene. Vă solicit, pe această cale, sprijinul pentru menținerea bugetului PAC și al celor doi piloni, pentru menținerea plăților directe fără cofinanțare națională și pentru continuarea plăților SAPS. Pentru România este importantă reducerea decalajelor între fermierii din diferitele state membre”, a precizat eurodeputatul S&E.
Miercuri, 2 mai 2018, este planificată prezentarea de către Comisia Europeană (CE) a variantei de buget propusă pentru perioada post-2020, iar în data de 30 mai 2018, la Strasbourg, vor fi prezentate propunerile de reformă.
Înainte de acest moment decizional, discuțiile purtate la nivel european lăsaseră loc unor speculații în ceea ce privește bugetul PAC, un buget care la acest moment reprezintă aproximativ 38 la sută din bugetul total al Uniunii Europene (UE).
Conform documentului de presă transmis de europarlamentarul Gabriela Zoană, nu au fost puțini cei care au susținut diminuarea masivă a fondurilor destinate acestei zone, iar cel mai dur scenariu prezentat inițial de CE prevedea o scădere chiar și de 30 de procente a fondurilor alocate PAC 2020.
Negocierile se îndreaptă în acest moment către trei direcții principale și este extrem de probabil ca miercuri, 2 mai 2018, CE să prezinte următoarele principii pe care va fi construit bugetul PAC 2020:
1) Sprijinirea micilor fermieri și a tinerilor fermieri și limitarea plăților directe la 60.000 Euro/beneficiar/an - CE are în vedere o limitare a plăților directe către toți fermierii la suma de 60.000 Euro/beneficiar/an. Acesta este un scenariu care NU va afecta fermierii de mărime medie și mijlocie dar va afecta marile exploatări agricole. În plus, micii fermieri vor fi considerați prioritari și vor fi sprijiniți printr-un mecanism care este gândit ca fiind complementar actualului sistem, inclusiv prin suport european și național oferit pentru a înțelege și aplica managementul riscului în agricultură, în ceea ce privește producția și desfacerea produselor agricole. În România, ponderea o dețin micii fermieri, acesta fiind un motiv pentru care în acest scenariu va exista un impact mai redus în țara noastră față de alte țări europene, cu o agricultură mai dezvoltată și mai tehnologizată.
Cu toate acestea, în viziunea europarlamentarului Gabriela Zoană trebuie protejați și cei cei care dețin mari exploatări agricole, context în care trebuie gândit un mecanism prin care fondurile europene să fie direcționate și către marii fermieri, peste acel plafon gândit de Comisia Europeană pentru plățile directe. În acest fel s-ar putea proteja atât producția agricolă, cât și veniturile din exporturile agricole, menținându-se competitivitatea României pe plan extern. În contextul în care majoritatea statelor membre vor fi în favoarea plafonării, europarlamentarul român consideră că ceea ce ar putea să obțină România este o plafonare voluntară, lăsarea la latitudinea statelor membre să decidă asupra plafonării;
2) Existența a nouă principii de bază a viitoarei PAC - a) Sprijinirea fermelor și exploatărilor agricole viabile pentru creșterea securității alimentare în UE; b) Creșterea competitivității și a orientării producției pe nevoile pieței de desfacere; c) Îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului alimentar; d) Creșterea contribuției agriculturii la îmbunătățirea condițiilor climatice; d) Promovarea dezvoltării sustenabile și managementul eficient al resurselor naturale; e) Conservarea naturii și conservarea peisagistică; f) Atragerea tinerilor către sectorul agricol; f) Creșterea numărului locurilor de muncă în agricultură, a incluziunii sociale și dezvoltarea economică a zonelor rurale dependente de agricultură; g) Satisfacerea nevoilor și așteptărilor societății în ceea ce privește alimentația;
3) Identificarea variantei optime de ajustare a contribuțiilor sau reducerea fondurilor către alte sectoare pentru a nu exista tăieri semnificative ale bugetului viitoarei PAC.
În ceea ce privește negocierea pe viitoarea propunere bugetară, la momentul acesta există două direcții de negociere ca urmare a Brexit-ului: diminuarea bugetului sau mărirea contribuției statelor membre. Franța, Italia și Germania au căzut de acord să se mărească procentual contribuția statelor membre, astfel încât să nu existe reduceri ale bugetului PAC, însă țările nordice, mai puțin interesate de acest sector, se opun deocamdată. Discuțiile se poartă în contextul în care Brexit a diminuat bugetul UE cu peste 12 miliarde euro, iar prioritățile CE sunt securitatea, migrația și apărarea.
În acest moment există două mari curente de opinii. Primul este acela în care CE gândește un scenariu în care statele membre să își mărească procentual contribuția la bugetul UE cu 0,1%, scenariu în care PAC și politica de coeziune vor suporta reduceri ale bugetului cu 5-6% (un procent oricum mult mai redus decât acel scenariu de tăiere cu 30% a fondurilor). Al doilea curent de opinie vine de la PE, un scenariu în care contribuția statelor membre să se mărească cu 0,3-0,4%, dar să nu existe tăieri ale fondurilor destinate agriculturii. Desigur, negocierile între statele membre, Parlament și Comisie vor stabili cuantumul exact al acestor propuneri.
„România trebuie să își apere punctul de vedere care a rezultat în urma Consultărilor Naționale pe tema viitoarei Politici Agricole Comune în cadrul negocierilor dure care urmează, iar Gabriela Zoană, în calitate de vicepreședinte AGRI, comisie care va fi în prim planul negocierilor bugetului viitoarei PAC, va juca un rol extrem de important”, se mai menționează în documentul de presă.
Protocol semnat la Chișinău. APIA se implică în identificarea și în prevenirea fraudei și neregulilor în interiorul AIPA din Republica Moldova
Protocolul existent, încheiat între Agenția de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) și Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) are, începând de joi, 26 aprilie a.c., trei linii noi de cooperare instituțională, amintind aici identificarea și prevenirea fraudei și a neregulilor, anunță APIA prin intermediul unui comunicat de presă, noul document fiind parafat pentru partea română de Adrian Pintea, directorul general al APIA, și de omologul său moldovean, Nicolae Ciubuc, directorul AIPA.
„Prezentul protocol, semnat astăzi, adaugă trei linii noi de cooperare interinstituțională. Astfel, APIA va acorda sprijin în vederea dezvoltării sistemului privind identificarea și prevenirea fraudei și a neregulilor, soluționarea sesizărilor, reclamațiilor și neregularităților înregistrate și va oferi suport consultativ privind depunerea on-line a cererilor de sprijin, implementarea și dezvoltarea aplicației on-line. De asemenea, părțile vor colabora în sensul preluării bunelor practici în crearea, dezvoltarea și gestionarea sistemului integrat de administrare și control, crearea LPIS, precum și în ceea ce privește sistemul de control intern și sistemul de control managerial”, se precizează în documentul de presă.
Reînnoirea protocolului de cooperare reconfirmă dinamica accentuată a relaţiilor de cooperare româno-moldovene prin continuarea seriei schimburilor de experiență şi bune practici iniţiate şi derulate în cursul anilor precedenți între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) din Republica Moldova.
Cooperarea între cele două instituții a debutat prin semnarea unui protocol de cooperare în anul 2010 având ca obiect stabilirea procedurii de cooperare interinstituțională, prin realizarea unui program de schimburi de informație în domeniul asistenței financiare şi al modului de organizare instituțională.
Publicitate
Revista
