Guvernul iese la atac și consideră regretabil faptul că președintele României încearcă să înrăutățească artificial situația provocată de pesta porcină africană, prin abordarea politică
Executivul de la București a luat și va continua să ia toate măsurile necesare, din punct de vedere instituțional și financiar, în vederea controlului și combaterii eficiente a răspândirii pestei porcine africane (PPA) și face apel la președintele României, Klaus W. Iohannis, să înceteze să exploateze politic această situație cu consecințe importante din perspective economice și sociale, atrage atenția instituția de stat.
Vocile autorizate ale Guvernului român îi reamintesc președintelui României faptul că modul de alocare a banilor din Fondul de Rezervă Bugetară la dispoziția Guvernului (FRB) este clarificat atât prin legislația specifică, cât și ca urmare a deciziei Curții Constituționale a României 558/24 mai 2012.
Totodată, Executivul de la București consideră lipsite de temei acuzațiile președintelui Iohannis, cu atât mai mult cu cât a întârziat nepermis de mult convocarea CSAT pentru avizarea rectificării bugetare, deși cunoștea faptul că acest proiect are prevăzute inclusiv fonduri necesare acțiunilor de control și combatere a răspândirii PPA.
Măsuri de control a pestei porcine africane
Încă de acum trei ani, țara noastră aplică un Program de supraveghere, prevenire şi control pentru PPA, iniţial în opt judeţe aflate la risc, apoi extins pentru tot teritoriul României. Acest program este cofinanţat şi aprobat prin decizia Comisiei Europene.
În data de 31 iulie 2017, s-a confirmat primul focar PPA la porcii domestici, într-o exploatație non-profesională.
Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU) s-a întrunit în datele de 01 august 2017, 22 iunie 2018 (Hotărârea 1/2018), 06 iulie 2018 (Hotărârea 2/2018), 01 august 2018 (Hotărârea 3/2018) şi 28 august 2018.
Totodată, din data de 10 iulie 2018 s-a început uciderea preventivă a suinelor din localitățile aflate la mare risc de răspândire a bolii, ca măsură excepţională aplicabilă în cazul suspicionării/confirmării bolii. Aria teritorială este stabilită prin ordin al prefectului, în calitate de conducător al Unităţii Locale de Decizie din cadrul Centrului Local de Combatere a Bolii, cadrul legislativ fiind reprezentat de HG 484/2018 de modificare a HG 1214/2009.
Măsuri de despăgubire
Guvernul a stabilit acordarea de stimulente pentru vânători sau gestionari ai Fondurilor de Vânătoare cu scopul reducerii densităţii de mistreţi şi îmbunătăţirii supravegherii pasive. Sumele sunt acordate conform deciziilor Grant anuale ale Comisiei Europene (CE), cadrul legislativ fiind reprezentat de HG 485/2018 de modificare a HG 830/2016, după cum urmează: 225 lei/animal pentru porcii mistreţi găsiţi morţi, 65 lei/ set organe de la masculii de mistreţi vânaţi în zona definită ca zonă de mare risc, respectiv 400lei/set organe de la femelele de mistreţ vânate în zona definită ca zonă de mare risc.
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a solicitat suplimentarea bugetului cu ocazia rectificării bugetare preconizate, cu suma de 212.272.000 lei.
„Prin urmare, Guvernul a prevăzut în proiectul de rectificare bugetară sumele suplimentare necesare, însă din cauza întârzierii obținerii avizului CSAT, prima rectificare a bugetului pentru 2018 nu a putut fi adoptată la timp”, se precizează într-un document de poziție al Executivului Dăncilă.
În aceste condiții, pentru asigurarea fondurilor imediat necesare plății despăgubirilor, agenția a solicitat MFP suplimentarea bugetului prin redistribuirea de credite de angajament și credite bugetare de la alți ordonatori, în sumă de 40 de milioane de lei, fonduri care vor fi alocate în cel mai scurt timp.
În același timp, ANSVSA a demarat, începând cu data de 10 iunie 2018, procedurile pentru elaborarea și transmiterea către CE a aplicației pentru aprobarea grantului de finanțare și a cererii de plată în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei Europene 2015/144.
Până la data de 10 august 2018, ANSVSA a comunicat serviciilor de specialitate ale CE costurile estimate pentru acordarea de despăgubiri pentru animale și produse, precum și costurile operaționale (sacrificare, transport, distrugere a carcaselor, dezinfecție a unităților, distrugere a furajelor etc.) care au fost realizate. Toate aceste informații vor fi actualizate și comunicate Comisiei din două în două luni.
Pe baza informațiilor comunicate de ANSVSA, în aproximativ două luni de la transmiterea costurilor estimative, Comisia Europeană va adopta o decizie de finanțare care va defini condițiile de implementare: costurile eligibile și cuantumul acestora, precum și posibilitatea acordării unor plăți în avans. Decizia de finanțare va fi ulterior adoptată printr-o decizie GRANT.
Informări constante privind evoluția virusului
Crescătorii de porci, operatorii din industria de profil, asociațiile de vânători și pescari, gestionarii fondurilor de vânătoare și instituțiile cu atribuții în prevenirea și gestionarea PPA au fost informați și avertizați în permanență asupra riscurilor și efectelor acestui virus.
Urmare a evoluției pestei porcine africane în Ucraina și în Republica Moldova și a apropierii focarelor de granița cu România, respectiv sfârșitul anului 2015 și începutul anului 2016, până în prezent, ANSVSA a transmis în teritoriu 67 de note de serviciu și a organizat, în toată țara, 530 de informări și instruiri cu crescătorii de suine din sectorul comercial și necomercial, medicii veterinari de liberă practică, responsabilii fondurilor de vânătoare, ai asociațiilor de vânători și ai direcțiilor silvice.
La aceste informări și instruiri au participat din partea companiilor și asociațiilor de profil, de regulă, medici veterinari cărora le-au fost prezentate riscurile răspândirii PPA, măsurile care trebuie respectate și implementate pentru controlul și combaterea virusului.
Fermele și crescătorii de porci, operatorii din industria cărnii, asociațiile de vânători, medicii veterinari de liberă practică au avut și informațiile necesare, și instrucțiunile de combatere a pestei porcine africane la timp, așa încât deciziile pe care le-au luat în privința măsurilor de sacrificare, prevenire și combatere a răspândirii virusului au fost în deplină cunoștință de cauză.
De altfel, ANSVSA a postat pe site în data de 9 august 2018 dovada participării reprezentanților companiilor de profil la aceste instruiri, prin publicarea proceselor-verbale ale tuturor întâlnirilor organizate de către agenție, pe fiecare județ, fapt confirmat de semnăturile reprezentanților legali ai companiilor din domeniu și care au participat la instructaje. Aceste documente demonstrează fără echivoc faptul că autoritățile statului au informat din timp, corect și nediscriminatoriu toți operatorii din industria de profil asupra riscurilor pestei porcine africane și a măsurilor pentru controlul și combaterea răspândirii virusului.
Procesele-verbale încheiate în fiecare județ, în cadrul informărilor realizate de ANSVSA, ce conțin semnăturile tuturor participanților, pot fi consultate pe site-ul agenției în cauză.
Decizia Curții Constituționale a României (CCR) 558 din 24 mai 2012
Atât legislația specifică, cât și decizia CCR 558 din 24 mai 2012 stipulează fără echivoc modul de alocare a sumelor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.
Potrivit Deciziei, Curtea reţine că eventualele situaţii urgente, apărute pe parcursul exerciţiului bugetar, pot fi rezolvate, în concret, prin acordarea de către Guvern a unor sume suplimentare din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia sa (cum, de altfel, s-a şi realizat în cazul Hotărârii Guvernului 255/2012), însă alocarea şi cheltuirea acestor sume trebuie să fie făcute numai dacă există o justificare obiectivă şi reală care să stea la baza acestora. În esenţă, Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului trebuie să constituie o rezervă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, doar în ultimă instanţă şi numai în condiţiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanţare ale unui/unei obiectiv/acţiuni. Caracteristica urgenţei însoţeşte alocarea acestor sume din momentul constatării stării de necesitate cu privire la unele cheltuieli apărute în timpul exerciţiului bugetar până în momentul efectuării plăţilor pentru care acestea au fost solicitate.
Alocările bugetare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului
Prin Legea bugetului de stat 2/2018 s-a alocat suma de 315.700.000 de lei pentru FRB (314,7 milioane lei) și pentru Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului (1 milion lei). Fondul de rezervă a fost suplimentat pe parcursul anului cu suma de 402,7 milioane de lei conform art. 54 din Legea privind finanţele publice 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Pe anul în curs, din FRB s-a suplimentat Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului cu suma de 514,5 milioane lei, prin care s-au alocat autorităților locale și centrale pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale, produse de inundații, următoarele sume: 57,777 milioane de lei prin Hotărârea Guvernului 177/2018 pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale, pentru județele Argeș, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Harghita, Olt, Prahova, Vâlcea, Vrancea, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale (ex: stabilizare alunecare de teren și refacere drumuri comunale, consolidare drumuri județene, refacere străzi, decolmatare albie râuri și pâraie, reconstrucție podețe); 9,849 milioane de lei prin HG 336/2018 pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale, pentru județele Argeș, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Olt, Teleorman, pentru efectuarea unor lucrări de refacere a infrastructurii locale afectate ca urmare a calamităților naturale (ex: drumuri comunale, drumuri județene, străzi, podețe); 108,677 milioane de lei prin HG 514/2018 pentru unități administrativ-teritoriale afectate de calamitățile naturale pentru județele Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, pentru efectuarea unor lucrări de refacere a infrastructurii locale afectate ca urmare a calamităților naturale produse în perioada martie - iulie 2018 ( ex: drumuri comunale, drumuri județene, străzi, podețe); 212,155 milioane de lei prin HG 563/2018 pentru unități administrativ-teritoriale afectate de calamitățile naturale pentru județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, pentru efectuarea unor lucrări de refacere a infrastructurii locale afectate ca urmare a calamităților naturale produse în perioada martie - mai 2018 (ex: drumuri comunale, drumuri județene, străzi, podețe, rețea alimentare cu apă); 57,159 milioane de lei, prin HG 516/2018, suplimentarea bugetului Ministerului Apelor şi Pădurilor pentru realizarea în regim de urgenţă a lucrărilor necesare înlăturării efectelor calamităţilor naturale produse în luna iunie 2018; 58,966 milioane de lei, prin HG 582/2018, suplimentarea bugetului Ministerului Apelor şi Pădurilor pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse de inundaţii în perioada iunie - iulie 2018, pe cursurile de apă din judeţele Alba, Argeş, Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Covasna, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Maramureş, Neamţ, Suceava, Vâlcea; 10 milioane de lei, prin HG 342/2018, suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății - înlăturarea efectelor incendiului produs in data de 11 aprilie 2018, la Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu” Iași.
Perspectivă Jean Ionescu, Director General Corteva Agriscience, România și Moldova: Agricultura și schimbările climatice. Cum putem deveni parte a soluției?
Unul dintre cele mai presante și incomode adevăruri care trebuie asumat de noi, ca industrie, vizează impactul pe care agricultura îl are asupra schimbărilor climatice, scriu experții Corteva Agriscience într-un articol recent despre modul în care sectorul de profil ar putea deveni o parte din soluția acestei probleme globale.
Cu toate că s-a vorbit mult despre efectele negative cu care se confruntă fermierii și agricultorii ca urmare a creșterii temperaturii și a modului în care se schimbă vremea, adevărul este că și industria specializată este o parte din această problemă, admit cei din sector.
În prezent, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), agricultura este responsabilă pentru cel puțin 14% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră.
„Dacă ar fi să facem o comparație, agricultura mondială generează mai multe emisii cu efect de seră decât industria de transport și suntem foarte aproape de valorile privind emisiile generate de domeniul industrial”, au adăugat analiștii Corteva.
Creșterea animalelor și cultivarea principalelor plante precum orezul duc la producerea unei cantități foarte mari de metan. Chiar și simplul arat al terenurilor agricole duce la eliberarea unei cantități de dioxid de carbon în sol. Combustibilii fosili și îngrășămintele folosite în domeniul agricol eliberează cantități mari de carbon, în timp ce activitățile de despădurire și alte schimbări în utilizarea terenurilor agricole afectează capacitatea Planetei de a absorbi carbonul.
„Așa cum fermierii și alte persoane din industrie lucrează intens pentru a identifica soluții pentru dublarea producției de alimente necesare pentru hrănirea unei populații de circa nouă miliarde de persoane, estimare care vizează anul 2050, și noi trebuie să lucrăm mai inteligent, mai eficient și să reducem amprenta de carbon”, se mai precizează în documentul de presă al companiei. „Vestea bună este că dispunem de talentele și de inovațiile necesare pentru a ne ridica la nivelul acestei provocări. Trebuie doar să găsim voința necesară la nivel colectiv”.
„Sunt optimist și cred că putem. Dincolo de aspectele etice și morale, beneficiile economice care derivă din schimbarea comportamentului vor fi numeroase. Orice schimbare a modelelor de afaceri vine cu vești bune pentru inovatori și pentru cei care fac primii pași”, afirmă Jean Ionescu, director general Corteva Agriscience, România și Moldova. „Eu văd patru domenii asupra cărora ne putem concentra, ca industrie, pentru a produce schimbări”.
Primul pas, precizează Ionescu, ar fi să investim în practicile de administrare și utilizare a solului și terenurilor. Noile descoperiri din domeniul tehnologiilor digitale, al sistemelor de date, al echipamentelor de semănat și recoltat vin cu promisiunea de a îmbunătăți felul în care sunt administrate terenurile agricole și pășunile până la nivelul unor suprafețe mai mici de un acru. Aceste practici vor ajuta la refacerea solurilor ineficiente și la promovarea reîmpăduririi pe scară largă. Și în România se folosesc drone, sateliți și soluții de agricultură digitală pentru a îmbunătăți procesele de producție și pentru a eficientiza costurile cu inputurile necesare pentru obținerea de producții-record pe unitatea de suprafață.
În al doilea rând, a mai adăugat directorul general al Corteva România și Moldova, vom avea nevoie de mai multe investiții în domeniile biotehnologiilor și tratării semințelor, care vor duce la obținerea unor randamente mai bune și a unor recolte mai rezistente la secetă, boli și dăunători. Reproducerea prin intermediul tehnologiilor CRISPRS-cas, de exemplu, are potențialul de a revoluționa productivitatea recoltelor răspunzând nevoii întregii lumi de a dispune de hrană proaspătă, integrală și bogată în nutrienți. Această tehnologie oferă oportunități și în domeniul biocombustibililor obținuți din plante dintr-o a doua cultură, fără a concura astfel pentru suprafața de teren alocat pentru producerea de produse agricole sau cu terenurile acoperite de păduri atât de importante pentru captarea carbonului.
În al treilea rând, vom avea nevoie să ne murdărim cizmele cu noroi ieșind mai mult pe teren, în special în țările în curs de dezvoltare, pentru a putea construi o infrastructură de operare, transport și distribuție mai bună. O cantitate prea mare din hrana produsă pe glob putrezește în drumul spre piețe, iar aceste ineficiențe duc la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră. În același timp, putem oferi mai multe soluții agronomice pentru a ajuta fermierii și comunitățile rurale să-și îmbunătățească modelele de producție.
„Recomandăm fermierilor români semănatul în miriște pentru conservarea apei în sol și reducerea tasării solului prin treceri repetate cu mașini agricole. Oferim, de asemenea, hibrizi de porumb cu toleranță îmbunătățită la efectele secetei, hibrizi de floarea-soarelui și rapiță cu toleranță la erbicide, rezistență îmbunătățită la boli, asigurând în același timp producții ridicate cu un număr redus de tratamente”, a mai menționat Jean Ionescu.
În al patrulea rând, avem nevoie să mărim aria în care ne facem simțită prezența și să creăm platforme de colaborare open-source care să faciliteze inovarea și să aducă în față cele mai bune idei, atât din interiorul, cât și din exteriorul industriei.
„Mărcile puternice, așa cum este Corteva Agriscience, au puterea de a reuni cei mai buni și promițători jucători din lanțurile de colaboratori, pornind de la furnizori, comercianți și mergând până la companiile alimentare sau cele producătoare de băuturi alcoolice cu care interacționăm zi de zi”, a punctat, de asemenea, oficialul companiei.
În plus, fiecare dintre noi trebuie să se implice mai activ în relația cu organismele de reglementare și în cea cu ONG-urile care vor avea un cuvânt de spus în transformarea viitorului și creionarea politicilor privind schimbările climatice. Să nu acționezi nu este o opțiune. Asta, pentru că aproape fiecare sector de afaceri va fi influențat, fie că vorbim despre companiile care fac eforturi să reducă amprenta de carbon, fie că vorbim despre companiile care vând produse și servicii pentru a-i ajuta pe alții să facă acest lucru.
„Vestea bună este că avem puterea mentală și imaginația necesară pentru a crea o nouă lume îndrăzneață în domeniul agricol. Trebuie doar să adăugăm la asta dorința de a face aceste lucruri prin intermediul unor investiții strategice și prin multă muncă și mâini murdare”, a conchis Jean Ionescu.
Varianta vegetală a pestei porcine africane generează probleme legumicultorilor
Molia minieră a frunzelor de tomate sau „tuta absoluta” își face deja simțită prezența în trei județe ale țării, conform informațiilor furnizate de secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Dumitru Daniel Botănoiu, miercuri, 29 august 2018, la finalul şedinţei Comisiei pentru agricultură, desfăşurată la Buzău, dăunătorul fiind asociat de cercetătorul Costel Vânătoru de la Staţiunea de cercetări legumicole Buzău pestei porcine africane la nivel vegetal.
„În 2012, acest dăunător a apărut în România adus prin acele importuri de tomate din America Latină sau cu ambalajele aduse din America Latină. Sunt trei judeţe unde dăunătorul îşi face simţită prezenţa şi anume Buzău, Galaţi şi Ialomiţa”, a declarat secretarul de stat, la finalul şedinţei Comisiei pentru agricultură, desfăşurată miercuri la Buzău.
Cu această ocazie, oficialul guvernamental le-a solicitat legumicultorilor să aplice procedura curativă de combatere, altfel existând riscul ca acest dăunător și bolile asociate (în special putregaiurile) să se extindă peste tot, în toate culturile.
„Trebuie să fim foarte atenţi, există măsurile de prevenţie care se aplică, de asemenea există măsurile de combatere cu eficienţa respectivă, pentru că nu au eficienţă sută la sută şi, sigur, cel mai bine este să avem măsurile curative şi procedura curativă foarte bine pusă la punct. Am indicat producătorilor astăzi ca în momentul apariţiei dăunătorului toate acele plante să fie introduse în sac de plastic, legat la gură, dus în locurile indicate de către specialiştii de la Fitosanitar, pentru că altfel riscăm să întindem acest dăunător sau bolile respective peste tot, în toate culturile”, a adăugat secretarul de stat.
Potrivit spuselor lui Botănoiu, pentru combaterea acestui dăunător „trebuie să lucreze nu numai specialiştii din Fitosanitar, dar şi producătorii”.
La rândul său, cercetătorul Costel Vânătoru de la Staţiunea de cercetări legumicole Buzău a precizat că anul în curs a fost unul problematic pentru legumicultură, cel mai greu din ultimele trei decenii, cu extinderea la nivel naţional a dăunătorului imun la toate insecticidele - „tuta absoluta”.
Membru corespondent al Academiei de ştiinţe agricole şi silvice, Costel Vânătoru a precizat că după o iarnă blândă, când s-au conservat bine dăunătorii şi bolile pe sol şi pe resturile vegetale, a urmat o primăvară cu temperaturi scăzute, culturile au fost înfiinţate târziu, după care a venit un val puternic de secetă, urmat de val de ploi care nu a făcut decât să măneze majoritatea culturilor din câmp.
Conform precizărilor lui Vânătoru, în acest an legumicol s-au întâlnit dăunători precum păianjenul, tripsul, omida, gândacul de Colorado şi, mai recent, tuta absoluta, ultimul fiind un dăunător foarte agresiv.
„Tuta absoluta este o molie minusculă, un dăunător imun la toate insecticidele, care anul acesta a fost întâlnit în toate bazinele legumicole principale: Buzău, Vidra, Târgovişte, Matca. Primele semnale cu tuta absoluta au apărut în 2010 la Satu Mare şi uşor-uşor dăunătorul s-a extins în întreaga ţară, fiind adus probabil cu produsele importante”, a precizat cercetătorul. „Tuta absoluta este un fel de pestă porcină la nivel vegetal, atacurile puternice sunt prezente mai ales în spaţiile protejate şi conduce la compromiterea totală a culturilor, în condiţiile în care substanţele chimice nu au capacitatea să-l eradicheze”.
„Tuta absolută” este cunoscută în România ca „Molia minieră a tomatelor” sau – pur și simplu – „Tuta”, așa cum îi spun legumicultorii. Face parte din familia Gelechiidae, ordinul Lepidoptera (fluturi), fiind o molie nocturnă.
Este un dăunător relativ nou în țara noastră, prezența fiindu-i observată începând cu anul 2009. De atunci, s-a răspândit cu repeziciune în toate bazinele legumicole din țară, iar această insectă, în ciudă mărimii reduse, reprezintă motivul pentru care multe culturi de tomate au fost devastate, cu pierderi de până la 100%.
Tuta provine din America de Sud, fiind semnalată în Europa, pentru prima data în 2006, în sudul Spaniei.
Din observații, s-a constatat că răspândirea s-a efectuat prin import, prin intermediul tomatelor recoltate, având în vedere că larva părăsește fructul după ce acesta a fost recoltat, pentru a se impupa.
În ambalajele utilizate pentru transport au fost găsite pupe (stadiu de dezvoltare a insectei), iar în capcanele feromonale amplasate în încăperile de ambalare au fost capturați adulți.
Primul semnal relativ clar dat de guvernanții României privind producția vegetală: „La grâu am făcut mai mult ca anul trecut”, Daea (MADR)
Datele asumate și prezentate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, marți, 28 august 2018, relevă că producția de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de cea de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone.
Și asta, a adăugat membrul Executivului Dăncilă, în ciuda faptului că 2018 a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.
„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari”, a precizat Petre Daea. „Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să și-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru, fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşește 10 milioane de tone de grâu”.
În plus, ministrul Agriculturii a precizat că, în 2018, cea mai dificilă perioadă pentru grâu a fost în perioada de recoltat, în condiţiile în care, dintr-un calcul făcut în cadrul unei exploatații agricole care a furnizat date de specialitate, „în 30 de zile a avut doar patru zile bune de lucru şi acestea adunate, nu de dimineaţa până seara”.
Şeful MADR a mai spus că şi la orz şi orzoaică România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut.
Statisticile ministrului de resort relevă că producția de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone.
Zece judeţe au realizat, în total, peste cinci milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).
Per total, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.
Totodată, recolta de orz s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, cu o medie de 5.204 kg/ha, plus 9,5% faţă de anul trecut (1,271 milioane tone şi o medie de 4.731 kg/ha în 2017).
În aceste condiţii, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha. Anul trecut, s-au raportat 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.598 kg/ha.
În 2017, oficialii au a raportat o producţie totală de cereale de aproape 27 de milioane de tone, cu recorduri istorice la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb.
Producţia de grâu, secară şi triticale a fost de circa 10 milioane de tone, cu un randament de 4,83 tone la hectar, în timp ce la porumb, recolta „a sărit” la 14,5 milioane de tone, cu o medie aproape de 6 tone la hectar. Şi la floarea-soarelui a fost consemnată o producţie-record de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2,72 tone la hectar.
Potrivit statisticilor disponibile, în rândul statelor membre ale blocului comunitar (UE28), anul trecut, țara noastră ocupa primul loc la floarea soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată şi locul doi la producţia realizată, după Franţa.
Nu în ultimul rând, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.
2018: Aproape jumătate din suprafața agricolă, declarată calamitată de fermierii gălățeni
Înaintea verificărilor plănuite de specialiştii Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ), deja circa 50 la sută din suprafaţa agricolă a judeţului Galaţi a fost declarată calamitată de către producătorii agricoli, cea mai mare parte fiind afectată de secetă, a anunțat vineri, 24 august 2018, proaspătul director al instituţiei, Valentin Huciu.
Conform spuselor oficialului DAJ, 136.000 de hectare sunt declarate suprafeţe calamitate, din totalul de aproximativ 300.000 de hectare din judeţul Galaţi.
„Sunt înştiinţări de secetă pe 129.000 de hectare, conform declaraţiilor fermierilor, dar urmează verificările la faţa locului ale DAJ Galaţi. De asemenea, grindina şi inundaţiile au afectat 7.441 de hectare, din care grindina a lovit pe 5.560 de hectare, iar inundaţiile, pe 1.851 de hectare”, a amintat Huciu.
Totodată, directorul DAJ a adăugat că în zona Galaţi căderile de precipitații au fost minime, la jumătate faţă de media ultimilor ani, fapt ce a determinat ca aproape jumătate din suprafaţa agricolă a judeţului să fie afectată de secetă.
„Media multianuală a precipitaţiilor pe ultimii zeci de ani este de 450 de litri pe metru pătrat în judeţul Galaţi. Din situaţia trimisă nouă de către Serviciul de Gospodărire a Apelor, avem la Tecuci 433 litri/mp, dar la Galaţi sunt 279 l/mp. Deci la Galaţi, noi nu avem la această dată nici jumătate din media multianuală pentru această parte de ţară. La Bereşti, avem 399 l/mp. Este extraordinar de puţin şi s-ar putea să ajungem să nu atingem nici măcar media pe ultimii ani. Rezultatul este următorul: devansarea fenofazelor de vegetaţie cu aproximativ două săptămâni. În judeţul Galaţi, viţa-de-vie înfloreşte în jurul datei de 30 mai. Aceste manifestări climatice au determinat ca viţa-de-vie să înflorească, în 2018, la 15 mai”, a explicat directorul DAJ Galaţi.
Suprafaţa însămânţată în toamna anului 2017 la nivelul judeţului Galaţi a fost de 83.505 hectare.
Anul trecut, producţia medie la grâu a fost de 4.510 kg/ha, iar recolta totală, de aproape 232.000 de tone.
O producţie foarte bună s-a obţinut şi la orz, cultivat pe 7.749 de hectare, unde s-a obţinut o producţie de 5.301 kg la hectar, astfel că în final s-a ajuns la o recoltă de 41.074 de tone.
Anul trecut, au fost declarate calamitate 891,59 hectare cu grâu, la orz - 468,66 ha, rapiţă - 4.252,77 ha, mazăre - 147 ha, porumb - 1361,86 ha, floarea- soarelui - 2726,56 ha, soia boabe - 46,01 ha, plante furajere - 94,49 ha, alte culturi - 529,76ha.
De asemenea, au fost calamitate 33 de hectare de legume de câmp, 288,48 ha de plantaţii pomicole, 369,68 ha de viţă-de-vie şi 46,62 ha de culturi în spaţii protejate.
O altă veste proastă: a doua cea mai mare fermă de creștere a porcilor din Europa, suspectă de contaminarea cu pestă porcină africană. De vină ar fi apa din Dunăre!
Autoritățile sanitare veterinare din Brăila au venit cu o altă veste proastă vineri, 24 august 2018, mai exact că a doua fermă ca mărime din Europa, SC TEBU Consult, unde sunt crescuți peste 130.000 de porci, ar fi suspectă că ar fi contaminată cu virusul pestei porcine africane (PPA).
„Avem suspiciune de pestă porcină africană la Tebu Consult Invest, a doua fermă ca mărime din Europa, unde sunt 135.000 - 140.000 de capete, în trei ferme. Am trimis în cursul dimineţii probele la laboratorul naţional de referinţă şi aşteptăm rezultatele. În judeţul Brăila, avem deja confirmat virusul în alte trei ferme de porci”, a declarat Gicu Drăgan, directorul DSVSA Brăila.
Exploatațiile unde a fost confirmat deja virusul PPA sunt Romsoci din Tichileşti, cu 35.000 de porci, unde vineri a venit confirmarea şi a început uciderea animalelor, SC I.I. Ene Larisa Violeta din Berteştii de Jos, care a avut 504 capete, toate ucise săptămâna trecută, şi SC Prichindesa Pig SRL din Victoria, cu 1.451 de capete, de asemenea, ucise.
Oficialul direcției a mărturisit că transmiterea virusului în fermele din Brăila s-ar fi putut face pe calea apei, pe Dunăre.
„Cred că îmbolnăvirea animalelor din aceste zone se datorează apei din Dunăre. Fermele se aprovizionează cu apă din Dunăre. Inclusiv ieri a fost un cadavru de porc pescuit la Plaja Lipovenească, între Brăila şi Galaţi. Sunt cetăţeni inconştienţi, din cauza acestor oameni care au aruncat cadavrele în Dunăre, se întâmplă ce se întâmplă în acest moment, în aceste ferme din judeţul Brăila. Am ucis peste 29.000 de capete, tocmai în ideea de a proteja aceste ferme. Ne-am concentrat pe uscat şi virusul a venit pe apă”, a adăugat Drăgan.
Conform spuselor reprezentantului Guvernului în județul Brăila, prefectul George Paladi, în judeţul Brăila există 34 de focare de pestă porcină africană, în 19 localităţi, inclusiv în municipiul Brăila, şi în trei ferme, până în prezent fiind uciși 29.726 de porci.
Până la această oră, reprezentanții companiei nu au emis niciun punct de vedere cu privire la situația apărută în cele trei exploatații de creștere a suinelor.
Patru noi hibrizi KWS pentru cultivatorii de porumb
Compania KWS Semințe a prezentat joi, 23 august 2018, în comuna Vâlcelele din județul Călărași, performanțele hibrizilor de porumb de ultimă generație.
Concret, specialiștii firmei au descris fermierilor patru noi hibrizi: Belavista din gama Clima Control 3 și alți trei hibrizi de înaltă performanță, respectiv Karpatis, Smaragd și Kashmir.
Hibrizii sunt testați în toate cele trei faze de dezvoltare, în faza vegetativă, până la ploi, apoi în fază de înflorire, respectiv până la faza de formare și umplere a bobului.
Fermierii au avut astfel ocazia să se convingă de performanța geneticii KWS.
Bani destinați producătorilor români din sectorul agroalimentar pentru a-și promova produsele pe piețele interne și internaționale
Ca urmare a solicitărilor nenumărare venite din partea producătorilor români din sectorul agroalimentar pentru a-și face cunoscute produsele pe piețele interne și internaționale, prin participarea la evenimente, târguri, expoziții etc., joi, 23 august 2018, în cadrul ședinței Executivului condus de Viorica Dăncilă a fost aprobată modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acțiuni de informare și promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, pe plan național și internațional.
„Aceasta modificare adusă OUG nr.92/2011 vizează extinderea, diversificarea și clarificarea acțiunilor și activităților ce se doresc a fi derulate în atingerea obiectivelor MADR aferente sferei de promovare, precum și detalierea, mai exactă, a tipurilor de cheltuieli necesare realizării acestor demersuri”, se menționează într-un comunicat de presă remis la redacție.
Prin acțiunile specifice de informare și promovare a politicilor aplicate în domeniul agroalimentar, MADR intenționează să crească gradul de acoperire a consumului de alimente din producția internă și redobândirea statutului de exportator net de produse agroalimentare, în concordanță cu potențialul de producție, luând în considerare cererea crescândă de alimente la nivel mondial.
În anii precedenți, măsurile de relansare a schimburilor comerciale cu produse agroalimentare au vizat acțiuni specifice privind promovarea produselor de calitate și cu valoare adăugată ridicată, cu accent pe adoptarea cadrului legislativ pentru susținerea formelor asociative de producători și operaționalizarea rețelei de atașați agricoli.
Perfecţionarea sistemului de instrumente în vederea promovării produselor agroalimentare românești constituie o direcţie de acţiune prioritară în cadrul MADR, sens în care s-a apreciat ca fiind oportună includerea unor noi instrumente de promovare a produselor agroalimentare.
Resursele financiare necesare implementării modificărilor propuse privind proiectul de act normativ vor fi asigurate în limita prevederilor bugetare aprobate pentru MADR.
De ce consideră Pro Agro că ANSVSA ar trebui trecută în subordinea Ministerului Agriculturii
Federaţia Naţională „Pro Agro” solicită Executivului de la București trecerea de urgenţă a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) în subordinea directă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru coordonarea activităţii instituţiei şi iniţierea procedurii legale de a se discuta în Consiliul Suprem de Apărare ai Ţării (CSAT) despre pesta porcină africană (PPA), o problemă majoră care distruge industria creşterii porcului din România.
Conform unei scrisori deschise transmise premierului României şi tuturor miniştrilor implicaţi în gestionarea PPA de către liderii organizației de fermieri, discuția din CSAT ar putea genera inclusiv declararea stării de urgență în zonele puternic afectate de PPA.
„Se impune, conform Planului de contingenţă al României pentru PPA, declararea stării de urgenţă în zonele afectate, de către Preşedintele României, la solicitarea Guvernului României. Este inadmisibil ca investiţiile efectuate în sectorul de creştere şi îngrăşare a porcului din România să fie împinse în pragul falimentului de modul defectuos în care este gestionată această situaţie de criză”, afirmă vocile autorizate din Pro Agro.
În contextul actual al evoluţiei pestei porcine africane pe teritoriul României, Federaţia Naţională Pro Agro sesizează Executivul de la București cu privire la pericolul pe care PPA îl are asupra fermelor comerciale de creştere şi îngrăşare a porcului din România, entități economice care produc 50% din totalul cărnii de porc destinate consumului intern, cu implicaţii majore în economia naţională.
„Au trecut aproximativ trei luni de la confirmarea virusului PPA în judeţul Tulcea, iar situaţia se prezintă catastrofal din punctul de vedere al gestionării evoluţiei bolii. Numai la nivelul judeţului, sunt confirmate 507 focare de pestă porcină africană în 67 de localităţi, iar în două localităţi există patru suspiciuni cu analize în lucru”, precizează reprezentanţii federaţiei.
Conform afirmațiilor acestora, odată cu transferarea de la nivel central ANSVSA a punctelor de trecere a frontierei către DSVSA judeţene, s-a generat o situaţie prin care gestionarea riscurilor cu implicaţii în scăderea capacităţii de control sanitar-veterinar la frontieră a permis ca România să devină vulnerabilă în ceea ce priveşte PPA.
„Considerăm că această trecere a PIF-urilor, argumentată în nota de fundamentare de modificare a OG 42/2004 şi OG 83/2003 şi justificată tocmai prin întărirea capacităţii administrative a DSVSA-urilor, a fost inoportună, analizând situaţia existentă, şi cerem în regim de urgenţă ca PlF-urile să treacă în subordinea aparatului central al ANSVSA”, se mai menționează în scrisoarea citată.
De asemenea, raportul de audit al CE efectuat de DG (SANTE) 2017-6118, anul trecut în perioada 25 ianuarie - 2 februarie, a reliefat faptul că gestionarea populaţiei de mistreţi şi biosecuritatea din exploataţiile non-profesionale nu sunt aplicate de către România, cu toate că există cadrul legal în acest sens, susţine Pro Agro.
„Ne întrebăm oare cum este posibil ca, într-un răstimp atât de mare, de 16 luni de la acest raport de audit, autorităţile competente - în speţă ANSVSA, împreună cu Ministerul Mediului, Ministerul de Interne şi Ministerul Apelor - nu au luat măsurile necesare pentru uciderea mistreţilor, precum şi inventarierea exactă a porcilor din cadrul gospodăriilor individuale. Faptul că în prima jumătate a anului 2018 nu a existat inventarierea porcilor din gospodăriile populaţiei face ca mişcarea animalelor să nu poată fi controlată, situație ce conduce la propagarea bolii. Este lesne de ştiut că numeroase exploataţii non-profesionale au un nivel foarte redus de biosecuritate şi reprezintă cel mai vulnerabil punct de introducere a infecţiei la porcii domestici (ca să nu mai amintim de acele exploataţii care cresc porcii în semilibertate, precum cantonierii şi stânele)”, mai spun reprezentanţii Pro Agro.
Nu în ultimul rând, contractele existente între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi administratorii terenurilor de vânătoare contribuie la o creştere de la an la an a populaţiei de mistreţi, fără dovada existenţei unor acorduri în vigoare între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi ANSVSA, pentru a inversa această tendinţă. Potrivi sursei citate, această populaţie în creştere va favoriza răspândirea pestei porcine africane şi va crea dificultăţi în eliminarea şi combaterea sa, în cazul în care aceasta ar pătrunde în România.
Reprezentanţii Pro Agro consideră că fermele comerciale afectate trebuie despăgubite printr-un sistem care să ia în calcul pierderile de venit, pentru a-şi putea relua activitatea, altfel simpla despăgubire pe cap de animal nu rezolvă problemele economice generate de PPA.
De asemenea, pentru gospodăriile individuale este nevoie de despăgubirea urgentă a porcilor ucişi în focar, pentru a exista certitudinea din partea crescătorilor că statul român îşi respectă angajamentele asumate atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional.
Pro Agro semnalează o comunicare defectuoasă între Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) şi Unităţile Locale de Decizii (ULD), care nu îndeplinesc cu celeritate măsurile prevăzute în Planul de Contingenţă şi astfel propagarea extinderii virusului este una nemaiîntâlnită în UE.
Din datele Pro Agro, reiese că numărul focarelor de pestă porcină africană la porci domestici şi mistreţi se ridică la 715 în 142 de localităţi din 10 judeţe (Satu-Mare, Bihor, Sălaj, Tulcea, Brăila, Constanţa, Ialomiţa, Galaţi, Ilfov şi Călăraşi).
Mediul rural este perceput de reprezentanții Generației Y ca furnizor de alimente sănătoase
Cohorta demografică „Generația Y” sau așa-zișii mileniali (tinerii cu vârsta între 18 şi 35 de ani) percep mediul rural ca principal furnizor de alimente sănătoase și optează pentru mâncarea realizată din ingrediente a căror provenienţă este cunoscută, se arată într-un studiu calitativ desfăşurat pe o perioadă de doi ani în interiorul comunităţii online create, moderate şi coordonate de Exact Cercetare și Consultanță și WaveTreeZero și remis presei luni, 20 august 2018.
Subiecții au mărturisit că mâncarea sănătoasă este cea în care ştii exact ce pui şi cum o prepari. Mai exact, consumul de mâncare gătită a fost menţionat de fiecare dată când s-a discutat despre alimentaţia sănătoasă, relevă studiul.
Pe de altă parte, milenialii simt că susţin comunitatea prin cumpărarea de alimente de la piaţă ori direct din gospodăriile ţăranilor, acest fapt generând şi un sentiment de apartenenţă la grup.
Atunci când vine vorba de produse cumpărate din magazin, reprezentanții Generației Y verifică eticheta - nutrienţi, E-uri, aditivi, zaharuri, gluten. Ei se opresc asupra produselor care reuşesc să convingă prin informaţia conţinută de etichetă. Această categorie de public alege să consume mai puţin, comparativ cu generaţia anterioară (Generația X), incluzând în meniu produse care par „mai sigure”, comparativ cu altele. Această alegere vine, pe de-o parte, ca urmare a convingerii conform căreia „a mânca mult este o lipsă de control care generează riscuri”. Pe de altă parte, este evitată astfel risipa alimentară.
Milenialii optează pentru meniuri variate, bucătării internaţionale, mâncare experimentală.
„Ei sunt în căutare de ingrediente noi şi posibilităţi noi de a le combina. Totuşi, aceşti mileniali sunt mai degrabă followeri, preferând să mănânce ceea ce mănâncă şi ceilalţi, influenţaţi de preferinţele şi alegerile grupului”, afirmă Lăcrămioara Loghin, managing director Exact Cercetare și Consultanță.
Reprezentanții Generației Y sunt adepţii gătitului, această activitate fiind percepută ca o oportunitate de a învăţa şi exersa abilităţi noi, demonstrând că sunt la curent cu ultimele tendinţe. Înainte de a încerca un aliment sau un preparat nou, ei au nevoie de recomandări ale experţilor sau influencerilor. Informaţiile căutate nu se limitează la reţete şi aprecieri, ei vor să cunoască şi alte detalii precum ustensile folosite, ingrediente, condimente, calorii etc.
Alegerile mai pot fi influenţate de familie şi grup de prieteni. Milenialii au încredere în opiniile celor apropiaţi, ale celor cu care se aseamănă sau cu care rezonează.
Potrivit studiului cantitativ reprezentativ la nivel urban, realizat pe 1.030 de subiecți, 1 din 4 mileniali români ascultă la radio sfaturi despre sănătate şi nutriţie. De remarcat este însă şi dorinţa de a putea beneficia de reţete şi sfaturi culinare prin intermediul aceluiaşi canal, 1 din 10 manifestându-şi dorinţa în acest sens.
Citeşte mai mult ...
Satu - Mare: Patru gospodării din comuna Micula, libere de Pestă Porcină Africană
Primele focare de pestă porcină africană (PPA), diagnosticate la începutul lunii ianuarie a.c. în patru gospodării din comuna Micula, judeţul Satu - Mare, au fost stinse luni, 13 august 2018, a anunţat Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Actul oficial de stingere a bolii a fost semnat şi înregistrat la primăria din comuna Micula şi la DSVSA Satu - Mare, acesta consemnând că în comuna respectivă nu mai există animale bolnave sau animale ţinute sub observaţie clinică pentru PPA, în urma realizării integrale a măsurilor de profilaxie şi combatere.
Conform sursei citate, absenţa virusului bolii a fost demonstrată de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, prin rezultatele de laborator negative, efectuate pe cele 1.780 de probe recoltate de la porcii din zona de protecţie şi din zona de supraveghere (pe o rază de 10 kilometri). În zonele cu risc major, din proximitatea pădurii Noroieni, au fost efectuate dezinfecţii riguroase şi a fost interzis accesul persoanelor în pădure.
„De la confirmarea acestor focare de PPA, autorităţile au intervenit prompt şi au acţionat, în conformitate cu procedurile prevăzute de legislaţie, pentru lichidarea focarelor şi prevenirea răspândirii virusului. Un rol important în închiderea acestor focare l-au avut locuitorii din zonă, crescătorii de animale, care au înţeles să sprijine autorităţile în aplicarea acţiunilor necesare şi vor avea, în continuare, un rol important, prin respectarea măsurilor impuse, astfel încât boala să fie ţinută sub control”, spun specialiștii ANSVSA.
Autoritatea reia apelul către cetăţeni de a sprijini autorităţile în aplicarea şi respectarea măsurilor necesare pentru a preveni răspândirea virusului PPA şi pentru a limita efectele bolii, având în vedere gravitatea acesteia şi consecinţele economice generate de evoluţia acesteia.
Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar, DSVSA judeţeană sau oricărei autorităţi locale.
Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.
Numărul focarelor de pestă porcină africană confirmate pe teritoriul României a ajuns la 645, acestea fiind active în opt judeţe din nord-vestul şi sud-estul ţării, a anunţat autoritatea de resort, vineri, 10 august 2018.
„În perioada 1 ianuarie - 10 august a acestui an au fost confirmate în România 645 de focare de pestă porcină africană (PPA) la porcii domestici, dintre care 640 în gospodăriile populaţiei, una într-o exploataţie de tip A, trei în exploataţii comerciale şi într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale. De asemenea, tot în aceeaşi perioadă, au fost confirmate 30 cazuri de PPA în mediul silvatic, la porci mistreţi”, subliniază ANSVSA.
Focarele de pestă porcină africană activează în România din august 2017, însă numărul lor a crescut foarte mult în luna iunie a acestui an, după ce primele suspiciuni de PPA au fost confirmate în localităţi situate pe braţul Chilia al Dunării.
Potrivit autorităţilor veterinare, Pesta Porcină Africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.
PPA este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.
Anunț Syngenta: reomologare Ortiva și Voliam Targo, respectiv modificarea denumirii comerciale a fungicidului Ortiva în Amistar
Compania Syngenta dorește să-i informeze pe toți utilizatorii de produse de protecția plantelor cu privire la modificările apărute în urma reomologării produselor Ortiva și Voliam Targo și la modificarea denumirii comerciale a fungicidului Ortiva în Amistar.
Astfel, fungicidul Amistar este omologat la un număr larg de culturi, printre care: grâu, orz, secară, triticale, castraveți, tomate, ardei, vinete, varză, ceapă, morcov, cartof, dovlecel, conopidă, căpșun, fasole și mazăre.
Insecticidul Voliam Targo este omologat la: măr, păr, tomate, ardei, vinete, castraveți, pepeni galbeni și verzi, dovlecei, fasole și căpșun.
„Menționăm că acest anunț nu este un act de informare legislativă și nici o opinie legală cu privire la informațiile pe care le conține. Acest document nu înlocuiește și nici nu suplinește obligația terților de a se informa și de a se conforma cu dispozițiile legale aplicabile activităților pe care le desfășoară”, precizează compania Syngenta.
Detallile celor două produse, împreună cu eticheta și fișa de securitate, pot fi accesate pe pagina
https://www.syngenta.ro/product/crop-protection
Din 27 de focare de PPA confirmate în județul Bihor, 26 sunt în gospodăriile populației
Cele mai noi date statistice privind situația prezenței pestei porcine africane în Bihor, valabile până la data de 9 august 2018, indică un număr de 27 de focare, dintre care 26 la porcii domestici şi unul la mistreţi, comparativ cu cele 20 de focare existente la sfârşitul lunii iulie.
Conform unui document de presă dat publicităţii vineri de DSVSA Bihor, focarele au fost diagnosticate pe raza următoarelor localităţi: Crestur, Olosig, Cherechiu, Sânicolaul de Munte, Abrămuţ, Cheşereu, Cubulcut, Albiş, Galoş Petreu şi Făncica - la porcii domestici, respectiv la porcii mistreţi în Cubulcut - Fond vânătoare 9.
În vederea prevenirii răspândirii bolii, au fost uciși atât porcii bolnavi, cât şi cei care au fost în contact cu aceştia şi au fost recoltate probe pentru examene de laborator de la animalele moarte şi sacrificate, fiind afectaţi în total 261 de porci.
Potrivit procedurilor, specialiştii din cadrul DSVSA Bihor au luat imediat măsuri privind punerea sub supraveghere sanitară veterinară a exploataţiilor, impunerea de restricţii de mişcare, efectuarea dezinfecţiei exploataţiilor afectate, a spaţiilor de cazare ale porcilor, a aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potenţial contaminate.
DSVSA Bihor a informat că focarele au fost identificate în baza buletinelor de analiză emise de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti (I.D.S.A.) - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Pestă Porcină Africană.
Porumbul boabe și semințele de floarea-soarelui nu pot fi vectori de transmitere a virusului pestei porcine africane. „Este o greșeală să se afirme acest lucru”, Valeriu Tabără, ASAS
Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), prof. univ. emerit dr. ing. Valeriu Tabără, este stupefiat de turnura pe care au luat-o lucrurile ca urmare a tăvălugului mediatic și social apărut ulterior afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, conform cărora porumbul de pe suprafața imediat apropiată de locul unui mistreț răpus de pestă porcină africană (PPA) ar trebui izolat și neutralizat... prin ardere, dar și de prevederile unui ordin intern semnat de același oficial guvernamental.
În numai două zile de la publicarea informațiilor în cotidianul Libertatea și, apoi, dezmințite pe rând, în aceeași zi, la Antena 3, Agerpres și Realitatea, de același Petre Daea, presa internațională deja trimite solicitări de acreditare pe lângă Agenția Națională Sanitară Veterniară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și sună încontinuu la birourile din România ale exportatorilor de bunuri agricole tranzacționabile (în acest caz, porumb) pentru a-i întreba de situația fitosanitară a materiei prime românești.
Tabără consideră a fi inadmisibilă afirmația potrivit căreia porumbul și floarea-soarelui din România sunt infestate cu virusul PPA, dar și situația în care, în România, au fost aduși specialiști danezi în gestionarea crizei generate, în condițiile marginalizării omologilor români.
Practic, totul a început cu un ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (OMADR), 1295 din 3 august 2018 (un fel de circulară internă, adresată doar Direcțiilor Agricole Județene din țară, curios), care a stârnit controverse la doar câteva zile de la apariția sa și l-a determinat pe ministrul de resort, Petre Daea, să se contrazică în aceeași zi.
Conform unui comunicat de presă al Direcției pentru Agricultură a Județului Bihor, în zonele afectate de pesta porcină africană (PPA), în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți, se interzice dislocarea plantelor, consumate parțial sau neconsumate.
„Plantele vor fi neutralizate la fața locului de către fiecare proprietar/utilizator de teren agricol”, se precizează în documentul de presă, nefiind clară (nici până la această oră) modalitatea de neutralizare. Dacă ar fi însă să luăm drept bune afirmațiile ministrului Daea din cotidianul Libertatea, în cazul porumbului am discuta de ARDERE (distrugere prin incendiere, incinerare etc.)!!!
În contextul unui an agricol greu pentru mai toată Uniunea Europeană, ce fel de mesaje transmitem pieței, până la urmă? Sunt voci care afirmă că anul acesta ar urma să producem circa 12 milioane de tone de porumb, din care, probabil, vreo patru vor fi exportate. Pe de altă parte, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, afirmă că ne-am putea duce inclusiv spre 15 milioane de tone de porumb boabe.
Mai departe, în documentul de presă semnat de dr. ing. Hodișan Nicolae Florian de la DAJ Bihor este inserată chiar precizarea pe seama căreia ministrul Daea a făcut declarațiile incendiare. Practic, în comunicat se menționează că toate suprafețele agricole din zonele cu PPA în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți vor fi verificate, înainte de recoltare, iar zonele afectate de mistreți vor fi izolate prin benzi arate și se va realiza neutralizarea plantelor, la fața locului, de către proprietarul/utilizatorul terenului agricol, fără însă a se specifica cum anume se va face această neutralizare. Inițial, Petre Daea a vorbit de ardere în interviul din Libertatea, pentru ca, ulterior, să dezmintă cele spuse la Antena 3, în după-amiaza de 7 august 2018, respectiv la Agerpres în aceeași zi.
Tot în comunicatul DAJ Bihor, se afirmă că, cităm: „Este interzisă recoltarea plantelor de pe zonele afectate, în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți. În aceste zone, proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor izola plantele, le vor distruge, după care vor dezinfecta zona”. Iată că prima explicație este cât se poate de clară – distrugere – fapt infirmat de Daea în cele pe care le vom prezenta ulterior, dar asimilat arderii în interviul din Libertatea. „Toți proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor avea în dotare dispozitive pentru împrăștierea substanțelor dezinfectante, în toate zonele afectate de virus”.
Despre tot acest haos comunicațional care a generat inclusiv temeri printre cumpărătorii internaționali de porumb românesc, le-a dat practic apă la moară acestora pentru a impune creșteri negative de preț la materie primă și a determinat mass-media mainstream la nivel mondial (Reuters și Bloomberg) să ne ia la întrebări, în cele ce urmează.
Revista Fermierului: Domnule Tabără, nebunia mediatică apărută ulterior afirmațiilor privind neutralizarea plantelor din zona imediat apropiată a unui focar confirmat de PPA (arderea/neutralizarea/dezinfectarea plantelor potențial infestate) și amalgamul de informații ulterioare care se bat cap în cap, cum că virusul PPA ar putea avea drept vector sămânța de porumb și de floarea-soarelui exportate a degenerat. Deja, străinii își pun semne de întrebare și își freacă mâinile în privința unui orizont în care porumbul românesc ar putea fi subevaluat. Manipularea este în toi. Cum vedeți situația asta?
Valeriu Tabără: Este ceva incredibil ce tâmpenie s-a putut face. În privința celor afirmate de dumneavoastră cu presupunerile străinilor, este o mare tâmpenie pentru că virusul nu este un agent patogen pentru ceea ce înseamnă partea vegetală, așa cum la vremea respectivă nici E-coli nu era o bacterie care să pătrundă în interiorul plantelor. Pentru că am amintit de E-coli, transmiterea sa la om provenea din lipsa igienei.
Aici este inadmisibil să se vorbească de faptul că porumbul și floarea-soarelui din România sunt infestate cu virusul pestei porcine africane. Nu este există așa ceva. Și dacă ar fi, prin absurd, o secvență de virus să adere la o plantă, inclusiv roua de dimineață spală frunzele. Dacă mistrețul a trecut prin porumb, roua de dimineață spală planta. Nu este necesar să incinerezi planta respectivă pentru că ar fi purtătoare de virus. Pe tulpină, în afară, virusul nu rezistă, chiar dacă a rămas de la o trecere.
Tot ceea ce înseamnă chestiunea legată de infestarea părții vegetale, copaci și nu știu mai ce este o prostie. Altceva este dacă folosesc produse de proveniență animală pentru hrană sau export. În cazul porumbului însă, nu este nicio problemă legată de infestarea cu PPA.
R.F.: Din punct de vedere tehnic, atunci când este contractat și părăsește teritoriul României, porumbul este însoțit de certificate fitosanitare?
V.T.: Sigur, porumbul pleacă cu un certificat fitosanitar. Sunt vizate anumite boli, anumiți agenți patogeni. De pildă, putem vorbi de fuzarioză, de micotoxine, partea respectivă care aparține de porumb ca plantă, dar nu partea aceasta de virusuri de origine animală. Cel care a lansat treaba aceasta a făcut o foarte mare greșeală. Nu știu cine este respectivul. Am auzit și eu și m-au întrebat foarte mulți oameni. (...) Pe când o măsură să ardem pământul pe unde calcă porcii sau să dăm foc apei prin care au trecut? Este același lucru. În primul rând, nu ai cum să incendiezi porumbul acum, pentru că nu arde. Îți trebuie remorci și tone de substanțe inflamabile. Cine poate face treaba asta?
R.F.: Cine eliberează aceste documente de export la materia primă?
V.T.: Ele sunt certificate de Laboratoarele de Carantină Fitosanitară din țară. Probe pot să fie luate de beneficiari și să fie analizate oriunde în lume. Aceste certificate sunt comune la nivel de comerț internațional, pentru că trebuie să respecte legile OMC.
R.F.: Să ne gândim la un scenariu. Să luăm în calcul că un om obișnuit care are în gospodărie un porc posibil purtător de PPA, acest om devenind vector. Să ne gândim că el poate este arendaș și manevrează și materia primă recoltată, și utilajele aferente necesare. Devin astfel toate aceste obiecte vectori purtători de virus?
V.T.: Acolo este o altă problemă și asta este una dintre cele mai mari greșeli făcute până acum, și anume de a nu verifica ceea ce înseamnă deplasarea oamenilor. Omul a fost principalul vector. Eu am fost acum două săptămâni în Tulcea și am ajuns seara undeva, în drum spre Jurilovca, unde am stat două zile. N-am văzut pe nimeni făcând dezinfecție. Acum vin din Ialomița. Am fost undeva la Țăndărei. Nimic. Rămăsese un fel de plapumă pe drum care nu înseamnă nimic, chiar dacă este cu spumă. Dezinfecția se face altfel – roata automobilului trebuie să treacă cu o treime prin soluție, nu pe pânză de genul respectiv. A fost gestionată în mod neprofesionist această chestiune.
Este un lucru și mai grav. Cum am putut ajunge, când în România sunt specialiști, să-i aduci pe alții din Danemarca? Desconsiderare totală față de sistemul de specialiști din România. Eu o consider o greșeală imensă. Nici cei de la academie, nici universitarii nu au fost consultați, se pare că nici chiar Consiliul Științific al ANSVSA.
Pe de altă parte, nu are absolut nimic porumbul boabe pregătit, ambalat, depozitat ș.a.m.d., nu are absolut nimic. Pot garanta fără probleme. Nu este vector. Este o greșeală să se afirme acest lucru.
O prostie imensă făcută care nu avea ce căuta în spațiul public de dezbatere, pe care alții o speculează fără rușine. Este vorba de câștig și de exploatarea unei resurse fantastice pe care o are România, și anume cea de porumb și de floarea-soarelui.
R.F.: Pentru ce au fost aduși acești experți din Danemarca?
V.T.: Nu știu. Să rezolve problema PPA, de parcă Danemarca este marea purtătoarea de virusuri și au mari specialiști. La noi, condițiile sunt cu totul și cu totul altele.
R.F.: Anul acesta, care sunt previziunile dumneavoastră privind potențialul de dezvoltare și de producție ale culturii de porumb și floarea-soarelui?
V.T.: Producția nu este rea, dimpotrivă. S-ar putea să asistăm la un an-record. Sigur, mai avem până la coacerea porumbului. Însă și acum, pe unde am fost, am văzut un porumb de excepție, la Țăndărei. Am fost chiar în câmp, în lanuri. Arată bine și așa era la fel peste tot. De la 1 iulie 2018, am parcurs mai bine de trei mii de kilometri prin țară. Porumbul, floarea-soarelui și chiar și soia arată excepțional. Din punctul acesta de vedere, în cazul porumbului și al florii-soarelui, ar fi mare păcat dacă se așază o pată nejustificată pe producțiile României. Iese cu consecințe formidabile. Am vorbit chiar ieri (n.r. - miercuri, 8 august 2018) cu fermieri care sunt teribil de îngrijorați de aceste chestiuni scoase aiurea. Asta, când tu ai producția asta atât de mare... Pe de altă parte, este distrus sectorul porcin. Păi, ce fac cu porumbul? Îl vând subevaluat? Și așa noi nu gestionăm cum trebuie piața produselor agricole în România, de câțiva ani buni. Nu știu cine are interesul să nu gestionăm piața corespunzător.
R.F.: Anul acesta, cu cât aproximați că vom ieși la porumb și la floarea-soarelui?
V.T.: După părerea mea, producția medie a țării va fi cu mult peste cea de anul trecut, asta, dacă vremea merge bine, că pot apărea fenomene dure de tot în condițiile în care porumbul este încă în vegetație. Marea majoritate a culturii de porumb a trecut de faza aceea foarte critică de coacere în lapte. El este spre maturitate acum. Chiar este o schimbare de culoare. Revenind, eu cred că ne vom duce spre o producție medie-record la hectar.
Pe alocuri, vom avea producții de peste 10 tone la hectar, iar producția medie pe țară ar putea trece pragul de 5.000 – 6.000 de kilograme porumb boabe la hectar; ar fi un lucru excepțional. Iar ca producție totală, estimez una de aproape 15 milioane de tone. Părerea mea este că va ajunge acolo, dacă vom ști s-o gestionăm.
În fine, la floarea-soarelui ne putem duce fără probleme la peste 2,5 – 3 milioane de tone.
Publicitate
Revista
