În condițiile în care se dorește susținerea producătorilor autohtoni de miere inclusiv prin programe școlare, procesatorii de materie primă românească se plâng că retailerii încearcă să le impună un discont care ajunge uneori chiar și la 50 de procente din prețul la raft, a declarat vineri, 14 septembrie 2018, Răzvan Coman, directorul fostului Combinat Apicol Băneasa, actual Complex Apicol „Veceslav Harnaj”.

„În momentul în care noi venim doar cu miere românească, una care nu-i amestecată cu altceva, astfel încât să-i putem scădea prețul, (...) hipermarketurile (...) ne cer disconturi extraordinar de mari, unele care nu sunt concurențiale și care ajung chiar și la 45-50 de procente”, a răspuns Coman unei întrebări cu privire la absența aproape totală de pe rafturile marilor magazine ale produselor Asociației Crescătorilor de Albine din România.

În cadrul unei conferințe de presă ocazionată de deschiderea oficială a celei de-a XIX-a ediţii a Târgului Naţional al Mierii, eveniment care se desfăşoară pe Platforma apicolă Băneasa în perioada 14-16 septembrie 2018, șeful combinatului apicol a explicat cum anume își permit unii furnizori să livreze „miere” la 8,5 lei kilogramul, iar la raft aceasta să se vândă cu doar 9 lei (disconturi și alte taxe incluse).

„Un borcan de 900 ml înseamnă un kilogram de miere. Imaginați-vă prețul unui kilogram de miere la en-gros de 8,5 lei. Găsiți acum în magazine, la raft, de vreun an de zile încoace, produs la 9 lei kilogramul. Cum poate fi aceea miere? Cu TVA cu tot și cu discont?”, se întreabă retoric Răzvan Coman. „Imaginați-vă că avem transport de probe, pentru a le face analizele să vedem dacă sunt bune. Apoi, analizele interne, uzinale, efectuate la un laborator acreditat. Mergem mai departe, pentru că, în România, nu există laboratoare care să ne facă analize pe modificat genetic, pe o gamă întreagă de pesticide, ca să nu mai vorbesc de neonicotinoide. După, mierea fiind bună, intră în procesul de achiziție și se transportă către procesator. Produsul se filtrează primar, pentru a scoate din ea diverse impurități. Urmează îmbutelierea, etichetarea, transportul către distribuitor și distribuitorul. Cum ne putem explica că un borcan de 900 ml cu miere pe care l-am achiziționat cu 8,5 lei să zicem, să-l punem la vânzare cu 9 lei? Vă spun eu cum: - iau kilogramul de miere și mai cumpăr încă cinci kilograme de miere din China, care sosește la jumătate de preț, chiar și mai jos, le amestec în proporție 10-20 la sută miere din România, iar restul din China și, astfel, pot pune la raft cu 9 lei. (...) În afară de faptul că mințim consumatorul, situația în sine mai are o implicare majoră, și anume va duce, dacă nu va fi reglementată, la stoparea producției autohtone de miere sau diminuarea ei extraordinară. Și asta, pentru că-l sufocă pe producător”, a mai precizat oficialul Complexului Apicol „Veceslav Harnaj”.

Ne învârtim în jurul cozii cu modificarea Legii 383/2013

Modificarea Legii Apiculturii nr. 383/2013, prin proiectul de act normativ PL-x nr. 221/2017, se află încă în discuție la Camera Deputaților, una dintre principalele reglementări fiind și aceea potrivit căreia producătorii, procesatorii și comercianții au obligația de a afișa vizibil pe etichetă țara de origine pentru mierea de albine și țara de origine sau locul de proveniență pentru produsele apicole.

De asemenea, se are în vedere obligația producătorilor, procesatorilor și comercianților de a afișa vizibil pe etichetă țara de origine și procentul de participare la amestec pentru mierea, produsele apicole și amestecurile acestora din comunitatea europeană și/sau țări terțe, respectiv amestec de miere provenită din Uniunea Europeană, amestec de miere provenită din afara UE, amestec de miere provenită din UE și din afara UE.

Conform spuselor șefului Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, situația din rețelele de retail, cu „miere” ieftină la raft, se întâmplă și din cauza slabei informări a clientului privind proporția amestecului de materie primă. În prezent, pe fondul amendării PL-x nr. 221/2017, producătorii români de miere nu pot cere împiedicarea cupajării, proces care permite comercializarea uneori a unor produse de calitate îndoielnică la raft (cel puțin în ceea ce privește „mierea” amestecată), ci măcar etichetarea corespunzătoare, astfel încât clientul final să aleagă în cunoștință de cauză.

„Legat de această cupajare, vreau să-i informez pe apicultori și pe consumatori că există astăzi în dezbatere, în Parlamentul României, Legea Apiculturii, în care noi am solicitat să nu se mai facă această cupajare. Cum însă nu este posibil să nu se mai facă cupajare pentru că Directiva Europeană 2001 permite astăzi acest amestec – miere UE cu non-UE sau amestec non-UE – am solicitat măcar să existe obligativitatea de a trece pe etichetă proveniența mierii și procentul de participare în acest amestec, încât consumatorul să poate alege ce dorește să consume. Astăzi, consumatorul nu știe ce consumă pentru că pe etichetă nu sunt trecute țările de origine și nici procentul de participare la acest amestec”, a afirmat Fetea, vineri, 14 septembrie 2018, în deschiderea Târgului Național al Mierii, ediția de toamnă. „Am participat la acea discuție. A fost prima ședință a Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților aferentă acestei sesiuni parlamentare. Problema este că nu au fost încă lucrurile lămurite, legate de a trece procentul de participare în amestec. Deputații au fost de acord și am văzut că și forma care a ieșit de la Senat a fost una favorabilă pentru apicultură, să treacă acest procent. Directiva 2001 nu prevede așa ceva. (...) Eu cred că va ieși sub forma pe care o dorim noi, dar că va mai trebui să ne întâlnim de vreo două-trei ori”.

Bucureştenii sunt aşteptaţi în acest weekend la cea de-a XIX-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii, care se desfăşoară pe Platforma apicolă Băneasa

Potrivit Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), ediţia de toamnă a târgului reprezintă cel mai important eveniment de profil din Capitală şi este deja un eveniment tradiţional care se bucură de o foarte bună participare, atât din partea consumatorilor de produse apicole, cât şi din partea apicultorilor, ca participanţi sau expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.

La actuala ediţie participă 123 de producători, deşi solicitările de participare au fost mult mai mari, iar organizatorii iau în calcul extinderea acestei suprafeţe pentru viitoarele târguri.

„Ne gândim să extindem această suprafaţă, având în vedere interesul bucureştenilor pentru acest eveniment. Aşteptăm bucureştenii an de an cu produse proaspete şi la preţuri accesibile, dar mai ales cu produse româneşti, pentru că în marile lanţuri de magazine, la raft, nu mai găsim miere curată, ci doar miere amestec din UE sau ţări non-UE. Cred că ACA, prin procesatorul nostru, Combinatul Apicol, este singura care nu importă şi nu procesează decât miere românească. Tot ceea ce este expus la standuri provine de la apicultori care au venit cu buletin de analiză, produsele lor sunt certificate şi vin cu buletin de analiza. Din acest punct de vedere, nu va fi niciun risc”, a adăugat Ioan Fetea.

Potrivit datelor ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 500-600 de grame pe locuitor pe an, însă de trei-patru ori mai puţin comparativ cu 1,5 kilograme de miere consumate în Olanda şi Belgia sau cele două kilograme în Germania şi chiar trei kilograme în ţările nordice.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membri ACA, având un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Producţia totală de miere din acest an se ridică la 17.000 - 18.000 de tone, fiind uşor mai bună decât cea de anul trecut. Mierea de salcâm este cea care a salvat sectorul în 2018, a spus același preşedinte al ACA.

„Anul 2018 este un an mai bun decât 2017. Dacă în 2017 producţia de floarea-soarelui a salvat sectorul într-o mare măsură, în 2018 ne-a salvat salcâmul, care a dat producţii deosebite, de calitate, pentru că floarea-soarelui, care acoperă 40% din producţia de miere, nu a asigurat nici 20% anul acesta, pentru că nu a durat culesul decât cinci-șapte zile anul acesta”, a conchis Fetea.

Joi, 13 septembrie 2018, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inaugurat „Punctul Frăției Neamului Românesc”, un obiectiv ridicat de silvicultori în comuna Gura Teghii din județul Buzău, la punctul de întâlnire al celor trei mari provincii românești, pentru a marca Centenarul Marii Uniri din 1918.

La eveniment au participat Ilie Covrig, secretar de stat pentru Păduri în Ministerul Apelor și Pădurilor, Ciprian Dragoș Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, directorii direcțiilor silvice Buzău, Covasna și Vrancea, reprezentanți ai prefecturilor, consiliilor județene și ai autorităților locale din județele Buzău, Covasna și Vrancea, silvicultori, reprezentanți ai mediului academic și membri ai comunităților locale.

„Punctul Frăției Neamului Românesc” este un observator – refugiu construit din lemn, cu înălțimea de opt metri, ce oferă vizitatorilor o panoramă asupra celor trei provincii istorice locuite de români, Transilvania, Țara Românească și Moldova, în punctul de confluență a acestora, locul fiind ales simbolic, pentru a marca 100 de ani de la Unirea tuturor provinciilor românești într-un singur stat.
În jurul obiectivului sunt amenajate panouri în care sunt prezentate personalitățile ce au contribuit la Unirea tuturor provinciilor românești, precum și personalități ale culturii și științei din Transilvania, Moldova și Țara Românească.

Obiectivul este deschis permanent turiștilor, pentru accesul la observator fiind amenajate și marcate trei trasee turistice, dinspre județele Buzău, Vrancea și Covasna.

Sub egida Ministerului Apelor și Pădurilor, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva marchează Centenarul Marii Uniri din 1918 prin mai multe evenimente, de-a lungul acestui an. Astfel, silvicultori din România și Republica Moldova au plantat în aprilie, pe ambele maluri ale Prutului, „Pădurea Centenar”, pentru a marca o sută de ani de la decizia Sfatului Țării de la Chișinău de unire a Republicii Democratice Moldovenești cu Regatul României. De asemenea, la începutul acestei luni, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inaugurat Expoziția Jubiliară „100 de ani de silvicultură în România”, găzduită de Muzeul Cinegetic al Carpaților „Posada”, în care este prezentată, interactiv, în mai multe secțiuni, activitatea silvicultorilor de la Marea Unire din 1918 până în prezent.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de păduri proprietatea publică a statului și 22 de parcuri naționale și naturale cu o suprafață de aproximativ 850 de mii de hectare.

Joi, 13 septembrie 2018, Executivul de la București a adoptat Ordonanța de Urgență privind acordarea unei măsuri de protecție socială persoanelor concediate din cadrul societăților din sectorul suin a căror activitate a fost afectată de virusul pestei porcine africane, potrivit anunțului făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu.

„Guvernul a decis, astăzi, printr-o OUG, acordarea unor compensaţii tuturor salariaţilor din sectorul crescătorilor de suine afectaţi de concedierile colective pentru motive neimputabile acestora. Angajaţii care vor rămâne fără locuri de muncă vor beneficia în completarea indemnizaţiei de şomaj de compensaţii neimpozabile de 500 de lei, ce se vor acorda lunar pentru o perioadă de maximum şase luni, începând cu data încetării contractului individual de muncă”, a precizat reprezentantul Guvernului condus de Viorica Dăncilă.

Acesta a adăugat că actul normativ aprobat stabileşte condiţiile minime pentru acordarea de compensaţii, printre care se numără cea conform căreia angajatul trebuie să aibă o vechime de şase luni la acelaşi angajator.

„Este un principiu din legislaţie respectat în toate situaţiile în care sunt reglementate măsuri de protecţie socială, iar această măsură are ca scop evitarea eventualelor solicitări abuzive de plată a acestor drepturi”, a mai arătat Nelu Barbu.

El a precizat că plata compensaţiilor va fi asigurată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, iar Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă va gestiona şi soluţiona cererile de acordare a acestora.

OUG privind acordarea unei măsuri de protecție socială persoanelor concediate din cadrul societăților din sectorul suin a căror activitate a fost afectată de virusul PPA a fost adoptată la propunerea Ministerului Muncii.

Potrivit anunțului făcut de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) în a doua decadă a lunii iulie a.c., aproximativ 200 din cei aproape 500 de angajaţi ai societăţii Carniprod SA urmau să rămână fără locuri de muncă.

Voci autorizate din cadrul conducerii AJOFM Tulcea precizau la acea dată pentru presa centrală că managerii societăţii comerciale transmiseseră încă de la începutul lunii iulie 2018 agenției o adresă în care se menţiona numărul persoanelor care aveau să fie afectate de concediere colectivă.

La rândul său, AJOFM a solicitat printr-o adresă conducerii societăţii private să menţioneze când s-ar putea trece la măsurile de preconcediere.

Cei din AJOFM au mai precizat că toate persoanele care urmau să rămână fără locuri de muncă în urma deciziei societăţii private afectate de pesta porcină africană aveau să fie luate în evidenţa instituţiei şi să fie reîncadrate în muncă, fie recalificate într-o meserie, pentru a putea fi angajate.

În plus față de sumele alocate deja de Comisia Europeană (CE) pe „partea de ajutor sanitar-veterinar”, aspect prezentat la finele discuțiilor avute joi, 13 septembrie 2018, cu premierul României, Viorica Dăncilă, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Europeană, Phil Hogan, a precizat că are în vedere programul de dezvoltare rurală ca unealtă de sprijin a crescătorilor români de porci pe speța efectelor negative ale pestei porcine africane (PPA).

Totodată, acesta a menționat că lucrează îndeaproape cu autorităţile de la București pentru a face faţă situaţiei dificile în care se află România din cauza PPA, în condiţiile în care 75% din porcii crescuţi în gospodării în Uniunea Europeană sunt în România.

„În ceea ce privește subiectele care vizează pesta porcină africană, practicile comerciale neloiale, reforma PAC şi situaţia bugetară, le-am discutat deja cu domnul ministru al Agriculturii şi cu premierul României. Pe pesta porcină africană, lucrăm îndeaproape pe această problematică dificilă - 75% din porcii crescuţi în gospodării în Uniunea Europeană sunt în România, aşa că noi ne intensificăm eforturile (...) pentru a vedea ce putem face mai mult pe partea de supraveghere veterinară, depistare şi control. Domnul ministru (ministrul Agriculturii, Petre Daea, n.r.) m-a informat recent despre intenţia de a obţine asistenţă de la Comisia Europeană pentru a-i ajuta financiar pe fermieri să facă faţă acestei situaţii foarte dificile, dacă trebuie să stopeze producţia din cauza implementării programului PPA. Am discutat astăzi despre tipul de informații pe care trebuie să mi le furnizeze, dar și despre posibile soluții disponibile prin intermediul programului de dezvoltare rurală, prin care să deblocăm ceva sprijin financiar pentru fermierii noștri și care să fie și eficiente. Cel mai important este să punem capăt răspândirii acestei boli”, a spus Hogan într-o conferinţă de presă care a avut loc la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Comisarul a precizat totodată că cele 800 de focare de pestă detectate în România reprezintă un indicator al rezultatului de detectare a bolii.

„Sigur este o cifră mare de focare de boală într-o perioadă scurtă, dar vom continua să-l susţinem pe ministru, să-i susținem şi pe fermierii noștri din România în ceea ce priveşte măsurile de supraveghere, serviciile veterinare, cercetarea şi vom încerca să oferim şi un vaccin care să funcţioneze în viitor. Avem 10 milioane de euro alocaţi în 2019 pentru cercetare la nivelul UE. Dar, pe termen scurt, trebuie să ajutăm la stoparea răspândirii bolii în România, pentru că are impact şi asupra ţărilor învecinate, asupra comerţului în UE cu carnea de porc, şi să-i susţinem pe fermieri să facă faţă măsurilor de biosecuritate suplimentare care au fost introduse cu ajutorul CE şi al guvernului român”, a mai menționat Hogan.

Întrebat de jurnaliști în cadrul unei conferințe de presă cum consideră că poate fi stopată răspândirea PPA, în condiţiile în care s-au descoperit mai multe ferme clandestine de creştere a porcilor pe raza județului Călărași, şeful de la Agricultură, Petre Daea, a precizat, la rândul său, că „regulile trebuie respectate de toţi, iar acolo unde nu se respectă regula, trebuie să intervină legea”.

„Din nefericire, apar şi aceste situaţii. Tocmai de aceea, activitatea trebuie intensificată şi ţinerea sub control presupune şi acest lucru, de cunoaștere, de cartografiere a fiecărei ferme şi să înţelegem toţi (...) că regulile trebuie respectate de către toţi, iar acolo unde nu se respectă regula, trebuie să intervină legea. (...) Respectarea legii sanitar-veterinare, respectarea condiţiilor de creştere a animalelor este foarte importantă. (...)  Vreau să-l asigur pe domnul comisar că vom merge pe acelaşi drum al încrederii în puterile noastre şi în posibilităţile pe care le avem pentru a stopa acest fenomen extrem de grav care, din nefericire, s-a internaţionalizat. Azi suntem într-un mănunchi, din nefericire, mai mare de ţări care trebuie să lupte în comun şi să găsească soluţia (...) în cercetare. Noi, aici, în România, ne-am hotărât să facem un centru de cercetare pentru pesta porcină africană. Am discutat cu colegii din jurul nostru, am discutat cu prietenul nostru, ministrul (n.r. Agriculturii) din Bulgaria, care este de acord să realizăm împreună ceea ce ne trebuie în viitor, pentru că cercetarea trebuie să ajungă la izvorul acestei boli şi să găsească soluţii, în aşa fel încât costurile să fie reduse, iar reuşita să fie pe deplin”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

De asemenea, în încheierea alocuțiunii sale, chestionat dacă Executivul de la București va interzice creşterea porcilor în gospodării pentru a evita răspândirea PPA din România, ministrul Agriculturii a răspuns: „Sigur că nu interzicem creşterea porcului, Doamne-ferește, dar creşterea se va face în condiţii sanitare pe care trebuie să le respectăm cu toţii, în condiţii de biosecuritate ridicată, în așa fel încât să ne protejăm de această molimă şi de altele”.

Peste 232.000 de porci infestați cu PPA au fost eliminați (ANSVSA)

În aceeași zi, Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) anunța că pesta porcină africană evoluează în 207 localităţi din 12 judeţe, cu un număr total de 898 de focare (dintre care, 13 în exploataţii comerciale industriale, unul în abatorul aparţinând unei ferme şi unul într-o exploataţie comercială de tip A) şi 57 de cazuri la mistreţi.

În total, au fost eliminaţi 232.722 de porci afectaţi de boală, de la data confirmării prezenţei virusului în ţara noastră, pentru prima oară, în 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

În zona de N-V a României, boala evoluează în trei judeţe, Satu-Mare, Sălaj şi Bihor, prezenţa virusului fiind confirmată în 13 localităţi. Au fost ucişi 1.375 de porci domestici şi au fost afectaţi 15 porci mistreţi. În judeţul Satu-Mare, sunt 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi, judeţul Bihor - 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ şi în judeţul Sălaj - 4 cazuri la mistreţi.

În zona de S-E a României, boala a fost confirmată în 194 de localităţi, din judeţele Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Ilfov, Buzău şi Giurgiu. Au fost ucişi 54.296 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 11 exploataţii comerciale de mare capacitate, o exploataţie comercială de tip A şi în abatorul aparţinând unei ferme, au fost ucişi 178.426 de porci. Au fost afectaţi 42 de mistreţi. Cele mai multe focare în gospodării, 551, se înregistrează în judeţul Tulcea, unde mai sunt un focar într-o exploataţie comercială de tip A, 5 focare în exploataţii comerciale industriale, un focar într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale şi 34 de cazuri la mistreţi. În judeţul Brăila, sunt 60 de focare în gospodăriile populaţiei şi 6 în exploataţii comerciale, în judeţul Constanţa - 67 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ, în judeţul Ialomiţa - 111 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi, în judeţul Galaţi - 9 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ, în judeţul Ilfov - 7 focare în gospodăriile populaţiei, în judeţul Călăraşi - 41 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţ, în judeţul Buzău - 3 focare în gospodăriile populaţiei, iar în judeţul Giurgiu - un focar în gospodăriile populaţiei.

În data de 13 august 2018, au fost stinse primele focare de PPA, diagnosticate de la începutul lunii ianuarie a acestui an, în patru gospodării din comuna Micula, iar în data de 24 august a fost stins un focar în localitatea Sărăuad, toate, din judeţul Satu-Mare.