D`ale gurii - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Compania Rodbun a încheiat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea un parteneriat destinat relansării a doi hibrizi de porumb creați de institut în anii 1990 și 1993: „F376” și „Olt”.

Rodbun va gestiona formele parentale ale celor doi hibrizi și îi va produce la nivel național, pe o suprafață totală de 2.000 de hectare. „Piața pentru cei doi hibrizi este în scădere, iar demersul nostru și al partenerilor de la Fundulea este destinat stopării acestui declin. Vorbim de două mărci sută la sută românești, care au o calitate certă, probată în ani mulți de cultură. Noi vindem acești hibrizi de mult, acoperim aproape o jumătate din cota lor de piață. Suntem convinși că hibrizii și soiurile românești au o calitate comparabilă și, uneori, chiar superioară celor vândute de multinaționale. Diferă doar marketingul”, precizează Octavian Petrescu, director comercial al companiei Rodbun.

Până în prezent, INCDA Fundulea a dezvoltat 28 de hibrizi de porumb, însă nu pentru toți se produce, deocamdată, sămânță de cultură. „Ne-am bucura dacă promovarea tuturor hibrizilor de la Fundulea ar face obiectul atenției fermierilor, pentru că acolo se produce bine și de calitate”, a punctat Octavian Petrescu.

În opinia lui Petre Grigore, reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) filiala Galați și administratorul SC Simongrig SRL, exprimată cu ocazia Adunării Generale a Membrilor LAPAR din 19 februarie 2019, producătorul român din sectorul agrozootehnic nu se află în poziția dominantă la masa negocierii cu sectorul de retail, raportul prețului de achiziție de la producător la consumatorul final fiind de 1/3.

„De ce credeți că nu au fost emise normele metodologice pentru Legea Supermarketurilor? Pentru a favoriza importurile acestea. Noi colaborăm cu piața de retail, însă suntem la mâna lor. Noi, cât de mari am fi, nu putem discuta de pe poziție dominantă, ci de pe poziția celui de-al doilea; ei impun regulile. De aceea, este firesc, dacă faci o socoteală, raportul prețului este de 1 la 3, mai exact marfa pleacă de la mine cu 1 și la vânzare, en detail, ajunge cu 3”, a declarat Grigore pentru reporterii emisiunii „România Agricolă”.

În acest context, fermierul gălățean consideră că apariția Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” ar fi de bun augur, astfel încât să susțină o legătură strânsă între furnizor și cumpărător, atât pe piața internă, cât și pe piețele UE și pe cele terțe.

„Ar fi bine să se facă (n.r. - Casa Română de Comerț Agroalimentar «Unirea»), pentru că, după câte țin eu minte, cu câțiva ani în urmă, a mai fost în cadrul Ministerului Agriculturii un secretar de stat care, într-o discuție personală, mi-a spus că urmărește așa ceva. Cu ocazia unei vizite în anumite state arabe, importatorii cereau partide foarte mari de grâu. Ca să faci partide de grâu foarte mari, trebuie să existe un departament la nivelul MADR care să se ocupe, ca să consolideze, să facă legătura dintre cei care caută partide mari și cei care vor să furnizeze”, a mai precizat agricultorul și legumicultorul din Galați.

Lipsă de apă în sol

O altă discuție abordată cu Petre Grigore a fost și cea legată de starea de vegetație a culturilor agricole. El a explicat că anul 2019 pare a fi mai greu decât cel trecut, în condițiile în care lipsa apei din sol persistă.

El crede însă că speranțe sunt pentru fermierii din Ardeal și din partea Banatului, și a Crișanei, cel puțin deocamdată.

„Situația este un pic mai dificilă anul acesta. Adevărul e că urmează un an mai puțin bun, după câțiva ani foarte foarte buni. Rapița, toată, este compromisă. Orzul, nici el, nu dă prea mari speranțe, iar grâul de abia acum răsare și nu este înfrățit. Am primit diverse informații de la colegi că grâul este înfrățit în special în Ardeal și în partea Banatului și a Crișanei”, a mai precizat fermierul. „O altă problemă este aceea a lipsei apei în sol. Deficitul acesta de apă trebuie să ne dea de gândit și să ne determine să găsim soluții, să pregătim instalațiile de irigat (cei care dețin astfel de aparatură), astfel încât să mai diminuăm din pagube, pentru că acestea vor apărea, cu siguranță. La noi, în partea Podișului Covurlui, întotdeauna acolo este o zonă cu secetă endemică și cantitățile de precipitații au fost foarte scăzute. Sperăm ca în zilele următoare să avem parte de precipitații. Însă, conform prognozelor pe care le-am primit, nu prea sunt speranțe”.

Născut la Mărăcineni în 1953, Petre Grigore a absolvit o facultate de specialitate la Bucureşti. Devenit inginer agronom, a fost repartizat la Galaţi. A lucrat ca şef de fermă la IAS Iveşti, iar la IAS Şendreni a ajuns director tehnic. A mai fost director la Agrogal, dar şi la Direcţia Agricolă. I s-a conferit, prin decret prezidenţial, Meritul Agricol în Grad de Cavaler, în anul 2007. A fondat SC Simongrig SRL şi activează acum doar în mediul de afaceri.

Conform anunțului postat luni, 25 februarie 2019, pe un site de socializare, de însuși primarul orașului-stațiune Sângeorz-Băi, Traian Ogâgău, din această lună, județul se poate mândri cu un nou produs tradiţional, atestat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), și anume „Brânza frământată de Sângeorz-Băi”.

Vorbim practic de un produs realizat de Cooperativa Agricolă de gradul 1 „Grupul de producători Sângeorz-Băi”.

„Au înţeles de la bun început că acesta este viitorul şi au investit din subvenţii în dezvoltare! Ţin să felicit Cooperativa Agricolă din oraşul Sângeorz-Băi pentru acest atestat! Iată că după doi ani de muncă, investiţie, drumuri şi nervi de oţel, avem primul atestat «Produs tradiţional». În curând, veţi putea achiziţiona prima brânză etichetată şi produsă în condiţii optime! Felicitări şi vă îndemn să mergeţi mai departe şi cu alte produse. Împreună cu membrii cooperativei, veţi dezvolta acest sector, dezvoltare care într-un final se va simţi în buzunarul fiecărui membru”, a scris Ogâgău pe pagina sa de Facebook.

„Brânza frământată de Sângeorz-Băi” este un produs montan din lapte de vacă obţinut la o stână din locul numit Putredu Moară, situat la o altitudine de peste 1.600 de metri, în munţii Suhard.

Acesta este cel de-al treilea produs tradiţional certificat la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, după cele două atestate obţinute în anul 2013 de către AFI Pro Familia pentru „Povila de Bârgău” şi „Pita cu crumpiri”.

La finele anului trecut, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) lansa Catalogul Produselor Alimentare Certificate, o aplicaţie pentru telefoane mobile care găseşte „drumul” către 850 de produse agroalimentare atestate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Aplicaţia îl ajută pe consumator să se ferească de falsuri, pentru că tot ceea ce certifică MADR pe hârtie va fi introdus automat şi în această aplicaţie, iar toate înscrierile viitoare se vor face exclusiv online.

Potrivit datelor AFIR, Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC) este o aplicaţie care facilitează accesul la informaţiile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu privire la produsele agroalimentare înregistrate pe scheme naţionale şi europene de calitate.

Unul dintre coordonatorii Asociației Camera Agricolă Călărași, fermierul Virgil Gheorghe Arpășanu, a dezvăluit reporterilor emisiunii „România Agricolă” (un produs Profesional Agromedia, difuzat de Agro TV) când anume se va finaliza coacerea grâului în județul în care el activează, totul depinzând însă de căderile de precipitații atât de așteptate de orice agricultor.

Potrivit observațiilor din teren și calculelor efectuate după căderile de precipitații, tot Arpășanu a declarat că, în această perioadă, culturile agricole de toamnă au început să plece în vegetație.

„În cazul grâului, densitatea va fi un pic mai mică față de ceilalți ani, ca urmare a faptului că o parte din soiurile pe care le-am folosit vor avea o înfrățire mai slabă în perioada de primăvară. Mai sunt și soiuri care au o pondere (n.r. - semnificativă) de înfrățire în primăvară și sperăm ca producția să se apropie la final de 4-6 tone la hectar. Acest rezultat potențial va fi însă influențat de cantitatea de îngrășăminte aplicată, plus de precipitațiile care ar trebui să mai cadă”, a mărturisit Arpășanu în pauza Adunării Generale a membrilor LAPAR din data de 19 februarie 2019. „Până în prezent, în zona agricolă Călărași s-au înregistrat căderi de precipitații de circa 150 l/mp, însă am mai avea nevoie de încă pe atât, până la final, astfel încât să obținem o producție bună de grâu. În cazul în care vom avea parte de ploaie, chiar și până în data de 20 iunie a.c., având în vedere că vegetația a pornit mult mai târziu față de alți ani, finalizarea coacerii grâului se va prelungi chiar spre 1 iulie, chiar până la jumătatea sa, astfel încât să ajungem la o cantitate optimă pe care să o putem recolta”.

Curioși din fire, reporterii au „săpat” mai adânc și au aflat de la fermierul călărășean că secretul unei bune recolte de grâu este să nu te „zgârcești” la materialul semincer însămânțat.

„Apropo de sintagma «un bob și-un spic» - asta înseamnă că, în momentul în care semeni, în toamnă, stabilești o cantitate mai ridicată la hectar, nu te plafonezi. Sunt anumite soiuri de grâu care au ca recomandare 150 kg de sămânță/ha, însă ca să ai o garanție că vei avea o producție mai bună, ar trebui să mai mărești cu 20 la sută cantitatea de sămânță la hectar. Sunt soiurile noastre, cele românești, pe care eu, prin ceea ce practic de câțiva ani buni, am mers pe o densitate de 650-700 de boabe germinabile pe metru pătrat. Asta îmi asigură o garanție a producției, având un spic principal care se dezvoltă bine și viguros. Vorbim practic de un minimum de 6-7 tone de grâu recoltat la hectar, care însă depinde și de masa hectolitrică și de masa a 1.000 de boabe. Mereu spun că dacă avem o greutate mai mare pe masa de 1.000 de boabe, cu atât producția crește, și acesta este adevărul”, a mai mărturisit agricultorul.

Cu o suprafață lucrată de circa 850 de hectare pe raza comunei Dragalina, județul Călărași, Arpășanu a încercat să comaseze și suprafețele, astfel încât să se poată lucra în condiții mai bune și cu utilajele pe care le deține în prezent.

Anul 2018 a însemnat pentru Virgil Arpășanu o producție de grâu „destul de bună”.

„Am ajuns la o cantitate medie pe suprafața pe care am cultivat-o cu grâu la 8.900 kg/ha, dar din punct de vedere calitativ am avut o deficiență vizavi de masa hectolitrică. Și asta deoarece, în momentul în care au venit precipitațiile în faza de coacere deplină, automat diminuează și greutatea hectolitrică a grâului”, a mai precizat fermierul. „Dacă ai posibilitatea să dai îngrășăminte și nu ai apă, iar este grav. Dacă vin însă precipitații mai abundente în perioada de lapte-ceară spre coacere, atunci se diminuează producția. Prin culcare și prin furtunile care vin, plantele își încetează activitatea, bobul șiștăvește și, automat, scade și producția la hectar”.

Locul 7 din 10 top producții de grâu pe județe

După un an agricol 2017-2018 greu, cu fenomene extreme, fermierii din Bărăgan au răsuflat uşuraţi la finele recoltatului. Judeţul Călăraşi sa aflat în top 10 al ţării, la recolta de grâu. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în Bărăgan a fost obţinută o producţie de 5.300 kg/ha.

Statisticile ministerului au relevat că recolta de grâu din 2018 a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de 2017, atunci când s-a cifrat la 10 milioane de tone. Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş, cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha). În judeţul Călăraşi, producătorii agricoli au estimat, înainte de cules, recolte medii undeva la 6 tone pe hectar.

În 2017, țara noastră avea 62.489 hectare acoperite de pomi fructiferi, din care 55.100 hectare cu meri, 3.231 hectare cu peri şi 1.846 hectare cu piersici, față de 2012 România majorând totalul cu 3.400 hectare sau șase procente, a anunțat, joi, 21 februarie 2019, Oficiul European de Statistică (Eurostat).

De asemenea, la nivelul Uniunii Europene (UE), aceeași statistică spune că aproximativ o treime din suprafeţele acoperite cu livezi de meri erau în Polonia (160.800 de hectare sau 34%), în Italia (55.800 de hectare sau 12%) şi în România (55.100 de hectare sau 12%).

Pe de altă parte, două treimi din suprafeţele cultivate cu pomi fructiferi din UE sunt în Spania, Italia şi Polonia. Spania este liderul UE în ceea ce priveşte terenul alocat livezilor (422.800 de hectare sau 33% din totalul UE), urmată de Italia (279.300 de hectare sau 22% din totalul UE) şi Polonia (167.300 de hectare sau 13% din totalul UE).

Comparativ cu 2012, suprafaţa cultivată cu pomi fructiferi în UE a crescut cu 0,4%. În perioada 2012–2017, cele mai mari creşteri s-au înregistrat în Polonia (plus 16.300 de hectare sau 11%), Grecia (plus 5.300 de hectare sau 6%), România (plus 3.400 de hectare sau 6%) şi Portugalia (plus 2.500 de hectare sau 7%). Acestea au compensat declinul din Spania (minus 9.800 de hectare sau 2%), Italia (minus 6.300 de hectare sau 2%), Cehia (minus 4.100 de hectare sau 29%) şi Croaţia (minus 1.900 de hectare sau 24%).

Aproximativ 1,3 milioane de hectare de teren din Uniunea Europeană erau cultivate în 2017 de pomi fructiferi, reprezentând aproximativ 1% din suprafaţa utilizată în agricultură.

Peste o treime din totalul suprafeţelor cultivate cu pomi fructiferi erau livezi de meri (37%), o cincime erau portocali (20%), piersici (15%), mandarini (11%), peri (8%), caişi (6%) şi lămâi (5%).

Intrarea pomilor în starea de repaus fiziologic profund cu un stoc redus de substanțe de rezervă, cauzat de seceta pedologică prelungită din toamnă, a diminuat rezistența pomilor la gerurile din iarnă, la oscilațiile mari de temperatură (decălirea prin temperaturi ridicate - maxime >15ºC, urmată de apariția bruscă a unor valori minime sub -20ºC) și la înghețurile târzii din primăvară, au anunțat, joi, 21 februarie 2019, specialiștii ASAS în periodicul lor.

Cu privire la aspectul fenologic, speciile pomicole măr, păr, prun, cireș și vișin se află în repausul facultativ.

La capitolul pornire în vegetație, s-a constatat începutul umflării mugurilor de rod la cais, la soiul de migdal Sandi și la soiurile de piersic Springold și Springcrest de la SCDP Constanța, precum și la speciile de arbuști fructiferi agriș, trandafir de dulceață, coacăz roșu și afin.

Totodată, a fost observat debutul dezmuguririi la speciile lonicera (Lonicera caerulea var. edulis – kamchiatika), soc (Sambucus nigra L.), corn (Cornus mas), scorușul negru (Aronia melanocarpa) și murul cu ghimpi de la ICDP Pitești, Mărăcineni. De asemenea, la alun se desfășoară fenofaza de înflorire.

Are loc, în continuare, acumularea „orelor de frig” - temperaturile orare cuprinse între 0 și 7 grade Celsius având efect maxim. În zona Subcarpaților sudici și a Podișului Getic, s-au acumulat de la 1 noiembrie până în prezent aproximativ 1.250 ore de frig între 0 și 7 grade Celsius și 960 de ore după modelul UTAH (0-10 grade Celsius).

Iată și temperaturile înregistrate în zonele pomicole (minimele zilei, obținute în adăpostul meteorologic la doi metri de la nivelul solului, față de maximele zilei anterioare): Pitești -0,2 grade Celsius față de 16,9 grade Celsius; SCDP Băneasa -1,0 grade Celsius față de 15,2 grade Celsius; Bistrița -1,8 grade Celsius față de 8,0 grade Celsius; SCDP Constanța 4,4 grade Celsius față de 16,0 grade Celsius; SCDCPN Dăbuleni 0,3 grade Celsius față de 17,2 grade Celsius; SCDP Geoagiu -3,8 grade Celsius față de 13,2 grade Celsius; SCDP Iași -0,3 grade Celsius față de 10,5 grade Celsius; SCDH Târgu Jiu -2,5 grade Celsius față de 17,9 grade Celsius, respectiv SCDP Voinești -2,8 grade Celsius față de 16,8 grade Celsius.

Șeful Asociației Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana”, Nicolae Cioranu, a declarat pentru emisiunea „România Agricolă” că se va afilia LAPAR, chiar dacă organizația pe care o conduce este membră Romovis, la rândul ei membră cu drepturi depline a Ligii conduse de longevivul agricultor băcăuan Laurențiu Baciu.

„Am în plan să mă afiliez la LAPAR și cu Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” din Arad, aceasta fiind o asociație care este acreditată să conducă Registrul Genealogic la rasa Țurcană. Cu această ocazie, am înaintat o solicitare. Dacă colegii din LAPAR sunt de acord să punem umărul împreună pe tot segmentul de oierit, am fi foarte bucuroși”, a precizat Cioranu marți, 19 februarie 2019, cu ocazia Adunării Generale a membrilor LAPAR. „De când «am deschis ochii» pe anumite forme de organizare, cu toate că reușitele noastre nu au fost întotdeauna pe așteptări, pași înainte am făcut, așa, mai mici, mai greu de recunoscut, dar asta este situația. Ne punem speranțe ca reușitele noastre să fie mult mai concrete dacă facem parte dintr-o familie a agricultorilor din România. (...) Nu așteptăm ca organizația să ne coboare luna de pe cer, dar prima dată, o ambianță între noi, ca lideri din agricultură, cultură mare, zootehnie, așază foarte mult lucrurile”.

În 2017, aderarea Romovis la LAPAR se făcea tot sub bagheta lui Cioranu

romovis laparDupă o lungă perioadă de tatonări, în care unii dintre marii fermieri ai României nu o dată au afirmat că LAPAR reprezintă exclusiv sectorul vegetal, joi, 17 martie 2017, Federația Romovis devenea membră asociată a Ligii conduse de Laurențiu Baciu, alături de organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba și Sibiu.

Conform afirmațiilor liderului LAPAR, acțiunile de întărire a Ligii ar urma să continue cu afilierea organizațiilor din județele Bihor, Maramureș și Cluj pentru ca, „poate peste vreo trei luni”, federația condusă cu mână forte de băcăuanul Baciu să fie prezentă în toate cele 42 de județe ale țării.

„Astăzi a avut loc Consiliul Director LAPAR; (...) unul mai special. Și când spun mai special, mă refer la faptul că este și o dare de seamă a activității LAPAR din ultimele două luni, a reușitelor și a nereușitelor, dar astăzi putem spune că este un moment deosebit al organizației LAPAR, când a avut loc aderarea ca membru asociat a unei federații destul de cunoscute în România, mai ales în sectorul ovin – Romovis. Începând de astăzi, pe lângă structura cunoscută, Romovis este și membru LAPAR și, totodată, prin LAPAR, membru ELO”, a afirmat Laurențiu Baciu. „Tot de astăzi, au devenit membri LAPAR organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba, Sibiu, urmând ca în perioada imediat următoare să se afilieze la LAPAR și organizații din județele Bihor, Maramureș și Cluj”.

Potrivit spuselor liderului Ligii, prin această asociere cu Federația Romovis, condusă la acea vreme chiar de către Nicolae Cioranu, atât această formă asociativă, cât și LAPAR aveau să devină mai puternice.

„Sperăm ca într-un viitor foarte apropiat să fie și alte organizații reprezentative la nivel național care să adere la LAPAR”, adăuga Baciu.

Întrebat fiind atunci care urma să fie „șeful” oierilor din Romovis începând de joi, 17 martie 2017, Baciu a replicat: „Noi am stabilit care sunt condițiile de colaborare și nu știu dacă are importanță cine anume va conduce. Cred că important este ca toată activitatea noastră să aibă un numitor comun și, normal, ca în orice organizație, toate deciziile, marile decizii sunt luate la nivel de consiliu director, din care face parte și Romovis, iar președintele trebuie doar să pună în aplicare hotărârea consiliului director. Conducătorul este consiliul director”.

Potrivit propriului document de poziție, LAPAR promite pentru 2019 să susțină exportul de ovine către țările arabe, să discute despre transparență cu ANSVSA, să abordeze modul de atribuire a pășunilor, să susțină financiar prin minimis fermele de elită, să modifice criteriile aferente Măsurii 10, Pachetul 8, respectiv să promoveze HG privind finanțarea programului pentru scrapie.

Anul acesta, cererea de seminţe şi răsaduri de legume din soiurile tradiţionale româneşti s-a majorat cu peste 20 la sută, a anunţat, miercuri, 13 februarie 2019, șefia Staţiunii de cercetări legumicole Buzău.

Astfel, unele dintre cele mai solicitate soiuri în acest an sunt tomatele „Inimă de bou” şi „Andrad”a, precum şi cele tip cherry „Flaviola”, recent omologate şi introduse în cultură.

Conform spuselor directorului Staţiunii de cercetări legumicole Buzău, Constantin Vlad, ca urmare a creșterii cererii, vor fi plantate răsaduri cu circa 20-30% mai multe, întrucât anul trecut nu s-a reuşit să se onoreze toate solicitările.

În aceeași ordine de idei, şeful laboratorului Genetică, ameliorare şi conservarea biodiversităţii, cercetătorul Costel Vânătoru, a precizat că, în 2019, se va înregistra un adevărat record de produse tradiţionale româneşti în pieţe şi supermarketuri.

„Pe de o parte, este meritul specialiştilor din cadrul ministerului de resort care au decis să acorde un punctaj superior la acordarea de subvenţii în cazul cultivării de soiuri româneşti, pe de altă parte, este meritul consumatorilor care refuză produsele din import, fără gustul şi aroma inconfundabile ale celor româneşti”, a conchis acesta, citat de presa centrală.

Specialiștii furnizorilor de material semincer din piață consideră că, din punctul de vedere al producătorului, cel mai important este ca soiul sa fie timpuriu și productiv. A fi primul pe piață înseamnă automat câștig mai mare, chiar dacă această prioritate nu coincide neapărat și cu așteptările calitative sau de gust ale consumatorului. Există însă o tendință tot mai accentuată de a consuma legume cu gust tradițional, de a ne hrăni cât mai sănătos.

Măsurile scăzute de biosecuritate din sistemul de creştere a suinelor în gospodăriile populaţiei şi controlul insuficient al mişcării animalelor au fost printre cei mai importanţi factori de risc identificaţi de experţii europeni care şi-au încheiat misiunea în România miercuri, 13 februarie a.c.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a anunțat că misiunea experţilor europeni a avut drept scop analizarea posibilităţilor de modificare a Anexei Deciziei 709/2014, respectiv, flexibilizarea criteriilor de stabilire a zonelor de restricţie impuse de evoluţia pestei porcine africane (PPA).

În cadrul vizitei, au avut loc atât discuţii cu reprezentanţi ai ANSVSA de la nivel central şi teritorial, cât şi vizite la o exploataţie comercială de creştere a porcilor, la două gospodării ale populaţiei şi la sediul unei Direcţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţeană.

„Printre factorii de risc identificaţi, cei mai importanţi au fost cei referitori la măsurile scăzute de biosecuritate din sistemul de creştere a porcilor în gospodăriile populaţiei şi controlul insuficient al mişcării animalelor (comerţul şi transportul porcilor fără respectarea legislaţiei sanitare veterinare)”, se arată într-un comunicat al ANSVSA.

La finalul întâlnirii, experţii europeni au transmis că vor analiza situaţia prezentată şi, pe baza informaţiilor obţinute cu privire la evoluţia bolii, se va întocmi un raport care va include şi recomandări referitoare la măsurile necesare a fi aplicate în vederea modificării Anexei Deciziei 709/2014.

Potrivit datelor ANSVSA din 8 februarie 2019, pesta porcină africană evolua în 298 de localităţi din 19 judeţe, cu un număr de 1.127 de focare (dintre care 18 în exploataţii comerciale), iar în alte trei judeţe există doar cazuri la mistreţi.

Conform sursei citate, în total au fost eliminaţi 365.172 de porci afectaţi de boală şi există 916 cazuri la mistreţi.

Prezenţa virusului PPA în România a fost semnalată prima oară în 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Pe 27 februarie 2019, la București (World Trade Center), are loc a treia ediție a forumului „Agricultura de Precizie”, eveniment organizat de TMT PR și la care sunt invitați să participe toți fermierii din România interesați să descopere ultimele inovații și noutăți în domeniul tehnologiilor agricole. Invitat special este Jacob Van Den Borne, unul dintre pionierii agriculturii de precizie din Olanda, prezent pentru prima dată în țara noastră. Vizionar, deschis spre nou și dornic să împărtășească din experiența sa, fermierul olandez este și membru activ în grupul de lucru dedicat agriculturii de precizie din cadrul Comisiei Europene (EIP-AGRI).

Evenimentul propune o agendă completă, care va include conferință (vor fi dezbătute beneficiile aplicării tehnologiei în agricultură, oferind totodată exemple practice din sectorul vegetal, horticol și zootehnic); AgTech Show (expoziția va reuni furnizori de soluții și servicii dedicate tehnologizării și dezvoltării fermelor) și Business Cocktail (seara se va încheia cu socializare între cei peste 150 de participanți și o festivitate de premiere a unor fermieri români vizionari, care aplică tehnologiile de precizie).

newsletter rf

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

aisr

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista