APIA plătește motorina utilizată de agricultori în trimestrele III şi IV din 2018
De joi, 11 aprilie 2019, centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) efectuează plăţile aferente ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, pentru cantităţile de motorină utilizate în perioada 1 iulie - 31 septembrie 2018 şi 1 octombrie - 31 decembrie 2018, respectiv trimestrele III şi IV ale anului trecut.
Potrivit unui comunicat al APIA, suma totală care urmează a fi plătită pentru trimestrul III este de peste 274,381 milioane de lei pentru un număr de 17.184 beneficiari şi o cantitate de motorină totală determinată de 157,826 milioane de litri.
Pentru trimestrul IV, suma totală ce urmează a ajunge la cei 11.545 de beneficiari este de 89,32 milioane de lei pentru o cantitate de motorină totală determinată de peste 51,374 milioane de litri.
Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2018 este de 1,7385 lei/litru.
Cantităţile de motorină pentru trimestrul III, determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat, sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 258/02.04.2019, iar cele aferente trimestrului IV, prin Ordinul Ministrului nr. 259/02.04.2019.
Se lucrează la o rețea de centre de depozitare și procesare a produselor locale
Conform precizărilor președintelui partidului de guvernământ, Liviu Dragnea, de miercuri, 10 aprilie 2019, de la Colibași, ministerul condus de favoritul său din Guvernul Dăncilă - Petre Daea - lucrează la o rețea de centre de depozitare și procesare a produselor locale.
Totodată, Dragnea a menționat că programul de subvenții agricole ar putea fi mărit și la alte legume care să fie crescute în spații protejate.
„Programul să fie mărit la toate legumele care se pun în spații acoperite, protejate, solarii, pentru vinete, ardei gras, castraveți, ardei iute, salată, varză, ridichi, orice. Noi trebuie să vă ajutăm pe voi să faceți față la concurență, dacă încep să se facă capacități de procesare a producției care să fie pe lângă niște cooperative. Cred că avem puterea prin casele de comerț să facem magazine unde să puteți să vindeți produsele românești fără să vă fie puse taxe de raft, de publicitate. Trebuie să faci o rețea de centre de colectare. Lucrează ministrul la ea, o rețea de centre de depozitare și de procesare”, a declarat Liviu Dragnea, adăugând totodată că în 2020 ar putea fi deschisă o rețea de magazine cu produse românești.
Șeful PSD a mai spus că programul de subvenționare a producției de roșii este bun, dar că ministrul Petre Daea trebuie să prezinte unul „mult mai agresiv”, adăugând că subvențiile pentru producție ar trebui cel puțin dublate.
„Programul ăsta cu 3.000 euro/ha a fost bun, dar e de început. Trebuie să prezinte ministrul un program mult mai agresiv de sprijin, pentru că nu ne batem cu o armată de copii, ne batem cu armate grele. Până să iasă românii cu roșiile, prețul pe piață este unul. Când ies românii cu roșiile, ăia vin la 1 leu. Înseamnă că este o mare bătaie de joc. Dincolo de faptul că sunt proaste și evaziune fiscală, și contrabandă la greu, or, eu sunt convins că nu are rost să cedăm aici. Ministrul e bun, am încredere în el, e curajos, eu sunt lângă el. Subvențiile trebuie cel puțin dublate și asigurat necesarul pentru condițiile de producție”, a continuat șeful lui Daea pe linie de partid.
Liderul PSD a mai menționat că cinci luni pe an nu sunt crescute tomate de producătorii locali români și ar putea fi stimulați financiar pentru a produce și în lunile reci.
„Mai avem acele luni care nu sunt acoperite. Vorbim de noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie, aprilie și cam jumate din mai, până pe 10 mai, unde, cu toate solarele, nu pot fi roșii românești. Ce putem să facem aici? Să-i stimulăm să-și ia centrale și anume să le dea bani direct să achiziționeze centrale, să le dea bani ca să poată să-și cumpere folie dublă și, eventual să-și modifice suprastructura de la solar ca să poată să o susțină, nu sunt mari modificări de făcut. Să fie o subvenție mai mare pentru cei care-și fac solarii încălzite, pentru că nu poți să-i pui pe oameni să-și facă sere, că și un solar din ăsta e solid, ca să poată să acopere și celelalte luni. Trebuie să mărim producția, pentru că potențialul e foarte mare. Sunt cinci luni pe an în care ar putea să fie o producție în plus. În 2018 am avut 855.000 de tone de roșii. Dacă mai punem cinci luni, ne ducem la 1,5 milioane și încă nu e potențialul României. Gândiți-vă și la celelalte legume”, a conchis Dragnea.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, s-a deplasat miercuri în localitatea Colibași, județul Giurgiu, alături de ministrul Agriculturii, Petre Daea, locul de unde a pornit Programul de Tomate.
Statistici favorabile
Când se află în fața raftului, 51% dintre români aleg frecvent produsele românești, în locul celor din import, iar 29% caută în mod special magazinele care includ în oferta lor produse „Made în Romania”. Produsele românești proaspete, perisabile, cum sunt lactatele, carnea, mezelurile, fructele și legumele sunt alese de peste 9 din 10 consumatori, conform unui studiu din 2018 al celor de la MKOR.
Până la data de 1 aprilie 2019 s-au arătat interesaţi să se înscrie în Programul de sprijin pentru tomate 18.500 de fermieri. Pentru ciclul I s-au primit deja 15.337 de cereri de înscriere în program, numărul acestora fiind în creştere faţă de anul 2017, când au beneficiat de acest sprijin peste 8.000 de fermieri şi faţă de 2018, când numărul total al beneficiarilor a fost de 15.712 pentru ambele cicluri de producţie.
Pentru ciclul al II-lea al anului 2019, se pot depune cereri de înscriere până pe 15 septembrie a.c. pentru perioada de valorificare noiembrie - 20 decembrie.
Producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, printr-un program guvernamental, începând cu anul 2017, să cultive tomate în spaţii protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producţia autohtonă.
Până la ora închiderii ediției, Biroul de presă al Ministerului Agriculturii nu a transmis nicio informație de la evenimentul la care a participat Petre Daea.
Trei motive pentru care sectorul românesc al cărnii de porc are de suferit
Cauza principală a scăderii efectivului total de suine înregistrată în ultimii ani de România nu este nici pe departe pesta porcină africană (PPA), ci volumul mare al abatorizării, respectiv înlocuirea mică a efectivelor, conform spuselor președintei Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine (ACEBOP), Mary Pană, cu ocazia conferinței SIIC ‘19, organizată de Industria Cărnii, miercuri, 10 aprilie 2019.
„Variația de capete, comparativ - 2018-2017, la nivel european, ne-am axat în special pe ce ne interesează, pe scroafe de reproducție și suine total. Bulgaria, din câte știm noi, este singura care și-a mărit efectivul de scroafe de reproducție, Spania și-a mărit numărul total de suine, iar România a ajuns la -8,7 la sută efectiv total”, a mărturisit Pană în deschiderea conferinței. „Efectivele de suine din România au scăzut constant, de la 4,708 milioane capete în 2016, am ajuns în 2018 la 4,024 milioane capete și din toate analizele pe care le-am studiat, scăderea este generată în primul rând de abatorizarea în număr mare, cu înlocuire mică a efectivelor. Ca abatorizare aveam locul II în Uniunea Europeană, după Bulgaria”.
În viziunea șefei ACEBOP, un al doilea motiv pentru care industria porcului din România este în declin este reprezentat de majorarea semnificativă a prețului purceilor, în condițiile în care cererea de porc din partea Chinei a explodat, pe fondul problemelor generate de PPA.
„Marile state ale Uniunii Europene, producătoare de purcei, s-au reorientat. Acestea nu mai vând, deși avem contracte ferme și s-au reorientat spre îngrășarea porcului, abatorizare și vânzare către China în cantități masive. Prețul purceilor este în creștere explozivă, majorându-se cu 25-30 la sută în ultima lună. (...) Avem ferme în conservare care așteaptă să înceapă derularea Legii Reproducției. România este dependentă în continuare de achiziția purceilor din UE”, a mai precizat Mary Pană. Avem nevoie urgentă (...) de Legea Reproducției. O avem deja, dar nu ni se pare deocamdată că este funcțională. (...) De abia pe locul III avem PPA”.
25 la sută, majorare de preț la carcasele de porc
Aceeași Mary Pană a precizat în cadrul conferinței organizate de Industria Carnii.ro că prețurile la carcasa de porc au crescut în ultimele trei săptămâni cu aproximativ 25 la sută și se întrevede o creștere cu 40 la sută după ce, la nivel global, din cauza PPA din Asia, au fost ucise 12 milioane de scroafe.
Ea spune totodată că s-a majorat și prețul la kilogramul de carne de porc în viu la producătorii români, una însă artificială, cauzată de lipsa de piglets (n.r. purcei).
„La fermierul din România, creșterea explozivă a prețului pe kilogram în porc viu, astăzi, a ajuns la 6 lei pe kilogram, de la un dezastru, din luna februarie (n.r. - 2019) când ajunsesem să vindem din zonele fără PPA la 3-3,5 lei pe kilogram. Este o creștere explozivă, dar nu va ține mult pentru că este, practic, o creștere artificială, pe fondul lipsei de purcei. Țările membre s-au reorientat, nu mai vând purcei sau vând în număr mic și la prețuri enorme. Nu avem disponibilitate de piglets și cât de curând, dacă nu ne reorientăm la timp pe reproducție, nu vom mai putea crește porc”, a conchis șefa ACEBOP.
Potrivit statisticilor asociației, țara noastră ocupa locul XV mondial la importul de carne de porc, înainte de criza PPA, sau 1,8 la sută din cantitatea totală la nivel global.
Seminarul Integrat Industria Cărnii (SIIC) 2019 – „Tehnologii moderne pentru industria cărnii din România” a avut loc pe 9 și 10 aprilie 2019, la Ramada Parc, din București. Evenimentul a reunit specialiștii și autoritățile din domeniu pentru a dezbate problemele care afectează sectorul.
ACEBOP se află pe primele locuri pe partea de producţie la carnea de pasăre şi porc, fiind şi principalul exportator de bovine din România. Membrii asociaţiei oferă peste 10.000 de locuri de muncă în sector.
Primele informații privind prețul cărnii de miel în viu, de Paște
Prețul previzionat pentru un kilogram de carne de miel în viu ar urma să varieze în intervalul 12-14 lei în perioada premergătoare Sărbătorilor de Paști, în creștere față de nivelul actual de 9-12 lei/kg, în funcție de zonă, a afirmat Mary Pană, preşedinta Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine (ACEBOP), miercuri, 10 aprilie 2019, în cadrul conferinței SIIC ‘19, organizată de Industria Carnii.ro.
Șefa ACEBOP a adăugat că pentru sectorul ovinelor reprezintă o problemă continuarea exportului de animale vii, iar abatorizarea să cunoască un reviriment.
„Ceea ce este negativ pe acest sector al ovinelor este că se continuă exportul de animale vii, iar abatorizarea a scăzut cu aproximativ 32,8 la sută. Vindem în continuare materie primă, fără să ne gândim că am câștiga mai bine vânzând produse cu valoare adăugată. Avem contracte cu Libia, urmează Iordania și Iranul”, a mai spus Pană.
Pe de altă parte, ea consideră că „nu este normal ca de ani de zile, abatoarele să facă prețul și să joace piața cum vor”.
ACEBOP se află pe primele locuri pe partea de producţie la carnea de pasăre şi porc, fiind şi principalul exportator de bovine din România. Membrii asociaţiei oferă peste 10.000 locuri de muncă în sector.
Seminarul Integrat Industria Cărnii (SIIC) 2019 – „Tehnologii moderne pentru industria cărnii din România” a avut loc pe 9 și 10 aprilie 2019, la Ramada Parc, din București. Evenimentul a reunit specialiștii și autoritățile din domeniu pentru a dezbate problemele care afectează sectorul.
Agricultură eficientă, făcută cu pasiune. Mewi la ediția aniversară a Târgului Agraria
Târgul Agraria, de la Jucu, județul Cluj, ajuns la ediția cu numărul 25 (11-14 aprilie 2019), oferă ocazia perfectă pentru a discuta despre pasiunea comună a tuturor celor prezenți – agricultura. „Sigur, doar pasiunea nu este de ajuns pentru rezultate excepționale, consideră Cristian Dănescu, director general Mewi. De aceea, e musai, cum ar spune ardelenii, să fie completată de eficiență. Adică tehnică de vârf și echipamente agricole perfect adaptate nevoilor fiecărui fermier”.
Ca de fiecare dată, vizitatorii vor găsi la standul Mewi utilaje agricole cu specific regional, potrivite zonei și tipurilor de ferme existente în Ardeal. Sunt produse consacrate, dar și cele mai recente inovații, special gândite și create pentru a economisi timp, forță de muncă, bani, energie etc. „Printre acestea, tractoare Fendt și Valtra (de diverse puteri), utilaje și semănători Horsch, distribuitoare de îngrășăminte, încărcătorul multifuncțional Merlo Turbofarmer și nu numai”, punctează Leontin Coca, director vânzări.
Fendt „Full Line”
Dacă până acum, la expoziții, Mewi a prezentat în principal mașini agricole, precum autopropulsate, tractoare și combine, de data aceasta va prezenta elemente din „full line”, concept al producătorului german Fendt, pe care îl reprezintă în România. Pe lângă bine-cunoscutele tractoare din seria 300, 700 și mai noul 1000, fermierii vor putea vedea și un tractor cu totul special, care poate fi folosit atât la viticultură, cât și la pomicultură, Fendt 211 F Vario. „Fendt 211 F Vario face parte din tractoarele specializate din gama Fendt, din seria 200, unde regăsim variantele V, F, P și S. Acest model poate fi folosit atât pentru viticultură, cât și pentru pomicultură, datorită ecartamentului, tractorul având o lățime totală de până la 1,3 metri”, precizează Radu Tălpan, brand manager Mewi.
Acestora li se adaugă două modele de utilaje pentru zootehnie, o cositoare cu discuri Fendt Slicer, cu lățime de lucru de 2,50 m, și o greblă Fendt Former, două implemente potrivite pentru tractorul din seria 300.
Tractorul 1000 care va însoți echipa Mewi la târg are motor MAN și transmisie VarioDrive. „La acest tractor, o caracteristică importantă este partea de plajă de lucru a turației motorului, de la 650 rpm până la 1.700-1.800 de ture, unde la 1.200 avem deja palier de cuplu maxim. Ca exemplu, dacă la un tractor din seria 900, 950 rpm e turația de ralanti, un tractor din seria 1000, la 950 rpm poate atinge 40 km/ oră”, adaugă Radu Tălpan.
Un alt produs apreciat marca Fendt este combina 6275 L. „E o combină recunoscută pentru randament și pentru fiabilitate. Are motor Agco Power, 360 cp, grătarul la toba de batere e reglabil electric, independent față-spate, și foarte important e că dispunem de o a treia tobă de batere, iar în condiții dificile de recoltat contrabătătorul poate fi dat la o parte electric. Buncărul are o capacitate de 8.600 de litri, capacitate de descărcare 105 litri/secundă”, a mai spus reprezentantul companiei cu sediul central în județul Timiș, la Orțișoara.
Valtra Red Bull, tractorul emblematic al producătorului finlandez
Valtra T 234 Direct, tractorul-stindard al producătorului finlandez, va fi, de asemenea, prezentat la Agraria 2019. „Vom prezenta modelul de top al producătorului din Finlanda, cu transmisie cu variație continuă CVT, cu mult premiatul Smart Touch. E un tractor care nu mai are nevoie de prezentare, a câștigat la Hanovra, la Agritechnica, foarte multe premii. Tractorul are o echipare de top, cu suspensie pneumatică la cabină, suspensie care se găsește la tractoare de peste 300 de cai, pentru ca vizitatorii să vadă că și tractoarele mai mici pot fi astfel echipate. Prezentarea este cu totul și cu totul deosebită, designul fiind conceput în parteneriat cu Red Bull, în studioul Unlimited”, arată George Tănase, brand manager Mewi.
Utilaje Horsch perfect adaptate specificului zonei
Horsch va completa lista de produse perfect adaptate specificului regiunii cu utilaje care să răspundă întocmai nevoilor fermierilor ardeleni. Poate cel mai mare plus al producătorului german este fiabilitatea, un aspect extrem de important în cazul condițiilor de climă și de relief din această zonă a țării. „Și cei care fac pâini mici, și cei care fac cozonaci tot brutari se numesc. Diferența dintre agricultura din Ardeal și cea din restul țării, după părerea mea, constă în faptul că, deși Ardealul produce și grâu, și porumb, și alte cereale, condițiile de sol și climă (de cele mai multe ori, extreme), dar și formele de relief accentuate (dealurile) fac ca întregul proces de producție să fie mai greu. Fermierii de aici au un necesar de cai-putere pe metru de lățime de lucru cu cel puțin 30-35% mai ridicat decât fermierii din sudul țării (din Bărăgan, de exemplu). Cu toate acestea, ei lucrează cu utilaje de lățimi mai mici, cu tractoare și mai puternice, cu consumuri și mai mari. Succesul nostru în zonă se bazează pe faptul că, lucrând în condiții mai grele, fermierii din Transilvania au nevoie de utilaje mai bune. Încetul cu încetul, Horsch a pătruns și pe această piață – desigur, vorbim de lățimi de lucru mai mici și nu visăm la lățimi de 12 m, dar utilajele noastre sunt construite să poată rezista în astfel de condiții și, într-un final, să aducă plusvaloare exploatațiilor”, apreciază Constantin Curcă, reprezentant Horsch România.
IPSO Agricultură, la cea mai dinamică expoziție în câmp din Transilvania - Agraria 2019
Compania IPSO Agricultură participă la ediția 25 a Târgului internațional pentru agricultură, industrie alimentară și zootehnie Agraria, care are loc în perioada 11-14 aprilie 2019, în Parcul Industrial Tetarom III din Jucu (județul Cluj). Din standul nr. E29 nu vor lipsi utilajele consacrate: John Deere, Kuhn, Manitou și Bednar. De asemenea, echipa IPSO Agricultură este pregătită să ofere fermierilor cele mai bune soluții, adaptate nevoilor lor.
Tur complet de stand, o experiență unică pentru fermierii din Ardeal
Anul trecut, în cadrul expoziției AgriPlanta-RomAgroTec, IPSO Agricultură a implementat pentru prima data un tur de stand cu tematica „Reducerea consumului de combustibil”. Urmare a interesului acordat de fermieri pentru acest concept, în acest an, compania duce turul de stand și la Agraria. „Pentru prima dată, le vom oferi fermierilor din Ardeal o experiență unică în ceea ce privește prezentarea utilajelor și echipamentelor expuse. Așa cum se întâmplă la marile expoziții din Europa, echipa IPSO Agricultură va organiza un tur complet de stand, organizat, cu aparatura potrivită, în așa fel încât, fiecare fermier să beneficieze de toate explicațiile specialiștilor companiei. De joi și până duminică, începând cu ora 14:30, am pregătit un tur complet, dar și o prezentare inedită a utilajelor și echipamentelor expuse. Vă invit să urmăriți pagina de Facebook a companiei, pentru a afla mai multe detalii despre turul de stand, dar și cum vă puteți înscrie pentru a participa la aceste prezentări. Vă așteptăm, de joi și până duminică, la standul nostru, între orele 10:00-18:00. Ne vedem la Jucu în perioada 11-14 Aprilie 2019, la cea mai dinamică expoziție în câmp din Transilvania!”, au transmis reprezentanții companiei.
Utilaje expuse
Printre utilajele IPSO Agricultură care vor fi expuse la Jucu, în județul Cluj se numără: o combină John Deere W440 prevăzută cu header 618R, un tractor John Deere 5075E prevăzut cu un încărcător frontal H240, un tractor John Deere 7230R, un tractor John Deere 5100M, un tractor John Deere 6120M prevăzut cu un încărcător frontal 623R și o cupă de cereale, un tractor John Deere 8400R, un tractor John Deere 6195M presa de balotat John Deere F440E, încărcătorul frontal Manitou MLT 635 130 PS+ Premium, plugul Kuhn MM123 4T, semănătoarea Kuhn Premia 4000, semănătoarea Kuhn Maxima 3TS, cositoarea Kuhn GMD 24, distribuitorul de îngrășăminte Kuhn Axis M 30.2, precum și utilajele pentru prelucrat solul de la Bednar FMT: combinatorul SWIFTER SN 3000 și scarificatorul Terraland TN 3000.
De asemenea, la standul IPSO Agricultură, specialiștii vor oferi informațiile necesare privind beneficiile oferite de serviciile integrate FarmSight.
De la târgul din Transilvania nu vor lipsi nici utilajele destinate întreținerii spațiilor verzi din fermă sau de acasă, așa cum este mașina de tuns gazonul John Deere RUN51, tractorașul John Deere de tuns iarba X350R sau Gatorul John Deere XUV 590i. Pentru fermierii ce își doresc un sistem propriu pentru a-și iriga culturile, la standul IPSO Agricultură poate fi văzut și tamburul Rainstar A1 de la Bauer.
În zona demonstrațiilor, compania va participa cu tractorul John Deere 6215R. Programul de demo din cadrul Agraria se desfășoară zilnic, între orele 10:00 – 18:00.
În cele patru zile producătorii agricoli din zonă, dar și cei care doresc să se pună la curent, la începutul anului, cu cele mai atractive oferte ale companiei sunt așteptați la evenimentul din câmp. Acolo, fermierii pot obține detalii tehnice prețioase pentru achizițiile specifice. Totodată, pentru cumpărarea utilajelor și echipamentelor agricole prin credit sau leasing, compania pune la dispoziție fermierilor un departament de finanțare ce gestionează întregul proces de la întocmirea dosarului și până la finanțarea achiziției.
Oferte speciale
Pe perioada târgului sunt active o serie de campanii de promovare, așa cum este campania ¾ cilindri, ce include zece modele de tractoare John Deere, cu puteri cuprinse între 38 CP și 130 CP la prețuri speciale. Astfel John Deere, un brand premium devine accesibil pentru fermierii români prin intermediul IPSO Agricultură.
De asemenea, achiziționând unul din modele de tractoare John Deere 6155M și 6195M, până la 31 Iulie 2019, fermierul beneficiază de un avantaj client de 9.700 € (fără TVA la modelul 6155M), respectiv 15.450 € (fără TVA la modelul 6195M).
Cu seriile de tractoare John Deere 5R și 6M cu AutoTrac fermierii pot crește productivitatea în fermele lor. Profitând de oferta specială, aceștia beneficiază de un avantaj client de 5.300 euro pentru pachetul complet AutoTrac ce include și Monitorul Universal 4240 Generația 4. Discountul este valabil până la data de 30 noiembrie 2019.
Printre principalele beneficii ale AutoTrac se numără:
- calibrarea automată a setărilor de lucru cu ajutorul unui software performant;
- menținerea liniei de ghidaj în teren;
- recuperarea rapidă a liniei de ghidaj;
- diagnosticare îmbunătățită;
- ușor de folosit pentru o configurare mai rapidă.
Prezentă în România încă din 1996, IPSO Agricultură este parte a grupului francez Monnoyeur, cu o rețea de birouri extinsă în 9 țări din lume, cele mai multe din Europa.
Agraria, un sfert de secol în slujba agriculturii românești
11-14 aprilie 2019, târgul din inima Transilvaniei atinge 25 de ediții
Târgul Internațional pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Zootehnie Agraria aniversează anul acesta un sfert de veac. La evenimentul din perioada 11-14 aprilie 2019, în localitatea Jucu, județul Cluj (Parc Industrial Tetarom III) sunt așteptate peste 300 de companii care-și vor expune produsele în cadrul uneia dintre cele mai mari expoziții agricole din țara noastră. În 2018, Agraria a înregistrat un număr de peste 23.000 de vizitatori și mai mult de 300 de firme expozante, furnizori de utilaje agricole, de semințe, de produse pentru protecția plantelor, de furaje, de ambalaje, companii care activează în zootehnie, consultanță, industrie alimentară, bănci etc.
În fiecare primăvară, de 25 de ani, Agraria este platforma de comunicare a tendințelor și inovațiilor din domeniul tehnicii și tehnologiilor agricole, fermieri din toată țara dându-și întâlnire la Cluj pentru a se informa asupra soluțiilor propuse de specialiști. „Oportunitățile de întâlnire, schimbul de informații și încheierea de noi parteneriate pentru fermierii și specialiștii din agribusiness sunt prezente pe tot parcursul celor patru zile de eveniment (11-14 aprilie 2019), peste 300 de firme expozante din zece țări propunând soluții inovatoare, adaptate agriculturii românești. Fermierii sunt invitați să consulte din timp Catalogul Expozanților, afișat pe website-ul evenimentului, www.agraria-dlg.ro, pentru a cunoaște și a-și stabili lista standurilor pe care doresc să le viziteze”, a precizat Corina Mareș, director general DLG InterMarketing, organizatorul târgurilor în câmp Agraria și AgriPlanta - RomAgroTec.
Companiile expozante au pregătit pentru perioada târgului lansări de produse, informări asupra noutăților din portofoliu, soluții de finanțare, discounturi, precum și oferte avantajoase.
De la fermă la consumator
La ediția aniversară, DG AGRI (Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) din cadrul Comisiei Europene va fi prezentă cu un stand având ca temă „De la fermă la consumator, alimente durabile pentru un stil de viață sănătos”. Astfel, prin acțiuni de divertisment și un birou de informare, fermierii și publicul larg pot descoperi ce înseamnă asigurarea unei cantități suficiente de produse alimentare sigure și de calitate pentru toți cetățenii Uniunii Europene.
Ca în fiecare an, o amplă suprafață este alocată demonstrațiilor practice cu tractoare și mașini agricole. „Fermierii vor avea posibilitatea să participe la demonstrații comentate cu mașini agricole, precum și să își testeze abilitățile în manevrarea tractoarelor, în secțiunea „Tractor și Tractorist”. Digitalizarea fermei zootehnice reprezintă tema acestei ediții a salonului Zootehnica Show. Zootehnia mondială, din ce în ce mai conectată digital, aduce în atenție posibilitățile de îmbinare optimă a productivității cu bunăstarea animalelor și sustenabilitatea resurselor. Adoptarea digitalizării în sectorul zootehnic românesc reprezintă un subiect important de dezbatere, noile aspecte legate de digitalizare putând aduce valoare adăugată agriculturii românești. Împreună cu partenerii din sector, mediul academic și experți în agribusiness, vom prezenta fermierilor la Agraria 2019 importanța digitalizării pentru zootehnia românească, exemplificând aceasta în cadrul Zootehnica Show și al evenimentelor din secțiunea de forum. Conceptul Zootehnica Show, introdus încă din 2017 la Agraria, a devenit în scurt timp mai mult decât o expoziție, a devenit un parteneriat. Fermierii vor putea lua parte la prezentări de animale de rasă, precum și la dezbateri cu accent pe tehnologie și inovație în zootehnie, plusvaloare prin rasă, sisteme de bonitare la bovine și ovine. Secțiunile dedicate din cadrul forumului vor analiza conceptele de eficiență și eficacitate, în contextul orientării către piață”, a punctat Raluca Mareș, director Expoziții în cadrul DLG InterMarketing.
În pavilionul de zootehnie, vor expune și la cea de-a 25-a ediție companii reprezentative de producători, distribuitori și furnizori de tehnologii și instalații pentru creșterea și îngrijirea animalelor, inginerie genetică, produse de uz veterinar, furaje și nutrețuri combinate.
Fermierii interesați de tehnologii moderne pentru sectorul horticol se pot informa la standurile firmelor expozante din domeniu, standurile cu utilaje, echipamente și input-uri pentru horticultură fiind semnalizate distinct.
DLG Club România, comunitatea profesioniștilor din agribusiness-ul românesc, premiază și la această ediție fermierii care fac agricultură performantă în Transilvania. DLG Club România, lansat în 2018, reprezintă organismul conceput de DLG InterMarketing pentru a aduce plusvaloare fermierilor români, informându-i asupra noilor tendințe și inovații din domeniul agribusiness-ului mondial și care vizează sporirea încrederii lor în șansa României de a obține o agricultură performantă.
Cum ajungi la Agraria
Pentru a înlesni accesul vizitatorilor, a fost lansată procedura de înscriere online, prin care vizitatorii pot evita astfel așteptarea la porțile de intrare. Vizitatorii care doresc să primească pe e-mail tichetul de acces gratuit se pot înscrie pe website-ul evenimentului, www.agraria-dlg.ro.
Ca modalități de acces în expoziție, vor mai fi valabile: invitația de vizitare, primită din partea expozanților/partenerilor/organizatorului, sau bilet de intrare achiziționat la casa de bilete din cadrul expoziției, în valoare de 10 lei/persoană/zi.
Accesul vizitatorilor în expoziție este permis de joi (11 aprilie) până duminică (14 aprilie), între orele 10.00 și 18.00.
Ca în fiecare an, organizatorul DLG InterMarketing pune la dispoziție gratuit microbuze inscripționate cu însemnele Agraria, în perioada 11-14 aprilie 2019. Acestea circulă cu o frecvență de 30 de minute, în intervalul orar 9:30 – 16:30 (ultima plecare este la 16:30) și pot fi preluate de la stația de plecare IRA (Leroy Merlin) – str. Aurel Vlaicu nr. 182, Cluj-Napoca.
Agraria beneficiază și în acest an de parteneriatele tradiționale cu NHR Agropartners – Partener Oficial, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca – Partener, Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ), Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Cluj și Direcția pentru Agricultură a Județului Cluj – Parteneri Tehnici.
Cea de-a 25-a ediție este organizată cu sprijinul AgroTransilvaniaCluster, LAPAR, Federația Pro Agro, având alături Consiliul Județean Cluj și Primăria Jucu – Parteneri Instituționali și Parc Industrial Tetarom III – Partener Logistic.
A treia ediție a Zootehnica Show are alături ca Partener principal Cargill, precum și Asociația Aberdeen Angus, Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțata Românească de tip Simmental, Cooperativa Agricolă Someș Arieș – Parteneri.
Centru regional al ANZM, în Vaideeni
Primul dintre cele şapte centre regionale ale recent-înfiinţatei Agenţii Naţionale a Zonei Montane (ANZM) a fost lansat, marţi, 9 aprilie 2019, la Vâlcea, de directorul instituţiei, Dănuţ Gîţan, şi de consilierul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Tiberiu Ştef.
Acest centru va avea sediul în comuna Vaideeni şi va acoperi judeţele Vâlcea, Sibiu şi Argeş, fiecare dintre aceste judeţe urmând să aibă şi câte un oficiu de dezvoltare a zonelor montane.
„Activităţile privind lansarea centrelor regionale şi a oficiilor pentru zona montană se întâmplă la Vâlcea, lucru care îmi aminteşte şi că acum un an şi jumătate, prima întâlnire am avut-o la Consiliul Judeţean Vâlcea, unde am încercat, împreună cu preşedintele Rădulescu (n.r. - preşedintele CJ Vâlcea) şi cu prefectul judeţului Vâlcea, să expunem ideile şi principiile pe care ar trebui să le atingă Legea muntelui. Astăzi, discutăm de o lege a muntelui pe care, cel puţin din punctul meu de vedere, o putem socoti constituţia muntelui românesc, pentru că articolele prevăzute în această lege, atât de necesară, încearcă şi deja produc efecte în a corecta şi îndrepta unele nedreptăţi pentru locuitorii din zona montană a României”, a declarat Tiberiu Ştef, citat de Agerpres.
În paralel cu lansarea primului centru regional de dezvoltare a zonelor montane româneşti, ANZM a demarat o campanie naţională de informare asupra rolului şi importanţei acestor structuri, dar şi de prezentare a noutăţilor şi facilităţilor pe care le aduce Legea nr. 197/2018 a muntelui pentru locuitorii acestor areale.
Agenția citată a fost înfiinţată în luna ianuarie 2019, prin restructurarea Agenţiei Zonei Montane. Entitatea se află în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi are sediul la Vatra Dornei.
Sparanghelul, cultura de milioane de euro, și în Băneasa
Cu o tradiție de 70 de ani în spate, Josef Jakobs, renumit cultivator de sparanghel din Germania, a avut curajul să investească aproape două milioane de euro în dezvoltarea acestei culturi și în comuna giurgiuveană Băneasa, alături de partenerul său de afaceri din România, tânărul Adrian Rusu.
Fermier român, reprezentant și acționar al GPDC Joki SRL, firma care gestionează această activitate pe teritoriul țării, se mândrește cu faptul că el și partenerul său german au dispus de fondurile necesare plantării cu sparanghel verde și alb a circa 170 de hectare (35 ha sparanghel alb, iar restul, sparanghel verde), nefiind nevoie pentru activitatea specifică de niciun contract de împrumut semnat cu băncile. Mai ales că ferma din comuna Băneasa este singura de acest nivel din România.
Loturile de teren pe care se cultivă sparanghelul în comuna Băneasa sunt lucrate în totalitate în sistem de arendă. Potrivit declarațiilor lui Rusu, arendașii sunt la rândul lor mulțumiți, în condițiile în care arenda este puțin mai mare decât dacă suprafețele respective ar fi fost însămânțate în sistem de cultură mare.
Totul a început acum trei ani
Andrei Rusu povestește că activitatea premergătoare plantării sparanghelului a demarat în 2016, trei ani mai târziu fiind nevoie de un număr important de zilieri pentru recoltat.
„În 2016 am pregătit terenurile, un an mai târziu am început plantarea, în 2018 s-a plantat din nou, iar anul acesta vom recolta. Perioada de recoltat este martie, aprilie și mai; cam două luni de zile. Plantele au fost aduse din Germania, iar costurile cu înființarea unui hectar cu sparanghel ating un total de aproximativ 10.000 de euro”, a precizat pentru Revista Fermierului, Adrian Rusu. „La deschiderea sezonului de sparanghel, vom avea nevoie de aproximativ 200-400 de zilieri în câmp, în afară de hală”.
Acționarul român a adăugat că sparanghelul se plantează o singură dată și produce apoi 15 ani, iar recoltatul se face pentru prima dată după trei ani.
Întrebat fiind de prețul mediu cu care marfa pleacă din ferma sa, Rusu a precizat că distribuitorii sau retailerii îl cumpără de la firma sa cu circa 20 de lei pe kilogram.
Sparanghel cu mămăligă
Prezent la evenimentul de lansare oficială în România, ambasadorul Cord Meier-Klodt (fan al sparanghelul de Beelitz), a recunoscut că pentru Excelența sa, primăvara începe cu sparanghel, șuncă, cartofi și unt topit (favoritul său).
„În România, acest meniu ar putea consta însă din sparanghel alb cu mămăligă!”, a declarat amuzat ambasadorul german.
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a precizat la rândul său că actuala guvernare nu a considerat prioritară subvenționarea sparanghelului, dar susține plata pe suprafață, indiferent de tipul de cultură.
„Aceasta este singura zonă unde se cultivă (n.r. - sparanghelul), din cele cunoscute de mine. Sunt, evident, anumite suprafețe mici, insignifiante, care sunt doar încercări de cultură. (...) Financiar, nu avem susținere pentru cultură. Sparanghelul nu prezintă pentru noi, la această dată, un obiectiv de susținere bugetară, însă noi am susținut fiecare palmă de pământ care se lucrează. (...) Eu vă asigur că sparanghelul produs în România va fi cel mai bun”, le-a transmis Daea jurnaliștilor prezenți în câmp.
Sparanghelul este o legumă proaspătă cultivată în câmp. Potrivit precizărilor făcute de Adrian Rusu, sparanghelul verde este cel mai căutat de consumatori atât la nivel național, cât și la nivel european. Ca piață autohtonă de desfacere, CPDC Joki are solicitări de livrare din partea Selgros România, Metro România, Profi România, Carrefour România, dar și de la diferite restaurante franțuzești de una și două stele, precum și pe piețele din Germania (cantități mici de sparanghel alb).
Tot el a spus că sparanghelul alb se gătește doar la aburi, fiert, în timp ce sparanghelul verde se poate prepara la grătar, grill etc.
Josef Jakobs mai deține în Germania o suprafață totală de aproximativ 300 ha cultivate cu sparanghel și alte 50 de hectare plantate cu afin.
MDRAP și MFP vor să amâne aplicarea facilităților membrilor cooperativelor agricole
Cooperativa Agricolă Fermierul Nădlăcan trage un semnal de alarmă prin care condamnă Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) și Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pentru încercarea de a amâna aplicabilitatea scutirii facilităților fiscale pentru membrii cooperatori pentru anul 2020 prin ordinul comun pentru stabilirea criteriilor potrivit cărora membrii cooperatori vor beneficia de scutirile prevăzute la art. 76 alin. 1). lit. e din Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004.
„O lege publicată în 29 iulie 2016 a fost aplicată abia în 2018, doar după ce a apărut circulara ANAF 700 din 26 martie 2018, dar nu în totalitate”, se precizează într-un comunicat al formei asociative primit la redacție. „MDRAP recunoaște aplicabilitatea facilităților din 2016 prin radiograma 51.471 din 4 iunie 2018, dar vine printr-o atitudine de disimulare și propune amânarea aplicării pentru 2020”.
Prin Legea 164/2016 este introdusa această facilitate doar pentru membrii cooperatori care valorifică minimum 50% din toată producția comercializată prin/către cooperativă, beneficiind de scutire doar pentru terenurile aflate în proprietate, lucru întărit și de circulara ANAF 700 din 26 martie 2018.
„Având în vedere faptul că Legea cooperației agricole 566/2004 are un caracter special în raport cu prevederile Legii 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, această normă specială se aplică prioritar în raport cu Codul Fiscal. De asemenea, Legea 164/2016 fiind ulterioară în raport cu Codul Fiscal, în cazul unui conflict între cele două acte normative, legea mai recentă primează față de legea mai veche.
Aplicarea de către cooperativele agricole/membri a facilităților fiscale prevăzute de legea specială, respectiv de Legea 566/2004, nu este condiționată de corespondența cu prevederile Legii 227/2015 privind Codul Fiscal și, pe cale de consecință, facilitățile fiscale respective sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a prevederilor din legea specială care a instituit aceste facilități și Radiograma MDRAP 51.471/DPFBL-20.923/4 iunie 2018”, precizează ing. Milan Kelo, președintele Cooperativei Agricole Fermierul Nădlăcan. „Considerăm că membrii cooperatori pot beneficia de scutirea de la plata impozitului pe proprietate a bunurilor imobile aflate în proprietatea lor, aferente producției valorificate prin cooperativa agricolă, de la data intrării în vigoare a prevederilor din legea specială care le-a instituit (29.07.2016), nefiind condiționați de corespondența cu Codul Fiscal”.
Trimiterea la art. 4, alin. 2 din Codul Fiscal, care oricum nu primează în relația cu legea specială, lucru susținut de ANAF/MFP și MDRAP prin actele amintite anterior, nu este valabilă în cazul de față pentru că nu au intervenit modificări la facilitățile existente, doar anumite clarificări privind operaționalizarea celor existente, care trebuia aplicate începând chiar și cu acest principiu, de la 1 ianuarie 2017.
S-a popularizat în teritoriu, în mod eronat, ca fiind o scutire de la plata impozitelor de la bugetele locale pentru toate terenurile exploatate de membri cooperatori, ceea ce este absurd pentru că toți știm că plătești impozit doar pentru ce deții în proprietate. Această confuzie probabil se datorează propunerii de scutire de la plata impozitului pe teren, anunțată în programul de guvernare ca facilitate pentru fermieri începând cu 2018.
Având în vedere că membrii cooperativelor agricole din România exploatează aproximativ 200.000 ha, dar numai acei membri care valorifică minimum 50% din producție prin cooperativă sunt eligibili, rămân aproximativ 70.000 ha exploatate. Din acestea, o medie de 10% sunt în proprietate, respectiv ar fi echivalentul impozitului a 7.000 ha la nivel național (aproximativ 350.000 de lei), dacă vor solicita toți și vor anexa documentația prevăzută în ordinul comun. Termenul scadent de achitare era de 31 martie, iar marea majoritate a acestora au achitat deja impozitele.
Aceste facilități sunt importante pentru stimularea asocierii, mai ales pentru fermierii mici și mijlocii din cooperativa noastră care se confruntă cu seceta atmosferică, cu pagubele cauzate de animale sălbatice, pagube care nu sunt despăgubite, și cu alte aspecte importante care îi frânează în desfășurarea activității.
Legea este în vigoare de la 29 iulie 2016 și scutirea de la plata impozitului pe proprietate trebuia aplicată de la 1 ianuarie 2017.
Nu poți veni ulterior, chiar și ca Minister al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, sau Minister al Finanțelor Publice, după ce ai recunoscut circulara ANAF și ai transmis în teritoriu Radiograma în iunie 2018, să soliciți prin ordin, act subsecvent legii, amânarea aplicării până la 1 ianuarie 2020.
„Facem apel public la Domnul Ministru Vasile Daniel Suciu și la Domnul Ministru Eugen Teodorovici să clarifice cu personalul juridic din subordine amânarea aplicabilității pentru 2020 și să dispună urgentarea aprobării ordinului comun cu aplicare din 2019, care trebuia, conform legii, să fie publicat în Monitorul Oficial la 10 martie 2019”, a conchis șeful cooperativei.
Citeşte mai mult ...
Unitate în diversitate și pentru sectorul apicol
Maestra din spatele produselor apicole realizate și comercializate de Stupina Diaconescu, Rodica Diaconescu, admite importanța asocierii în sectorul apicol, însă recunoaște că desfacerea trebuie făcută la nivel individual, unei clientele formate în timp, conform cererii pieței.
Se spune că mai toți militarii de carieră, pensionați, fie se apucă de agricultură, fie de apicultură. Afirmația este valabilă și în cazul familiei Diaconescu. Soțul, fost ofițer, Cristi Diaconescu, este cel care merge în pastoral, cel care duce greul pe drumurile țării, care petrece majoritatea timpului alături de albinele sale dragi, în câmp, însă creierul din spatele business-ului și interfața cu clienții și partenerii de afaceri este soția, Rodica Diaconescu, tehnician apicol și colaborator apropiat al ICDApicultură.
Într-un interviu acordat publicației noastre, cu ocazia celei de-a XX-a ediții a Târgului Național al Mierii, Rodica Diaconescu ne-a mărturisit că 2018 a fost un an „bunicel” pentru stupina pe care o conduce alături de soțul său.
În ceea ce privește discuția privind valoarea de comercializare a mierii, domnia sa recunoaște că prețul de cost s-a majorat constant, în timp ce prețul produsului finit nu a crescut de aproape șapte ani.
Diaconescu recunoaște totodată că apicultura este un business profitabil pentru familia sa, însă doar cât să aibă un standard de viață puțin mai ridicat.
Revista Fermierului: Ce a însemnat anul 2018 pentru familia de apicultori Diaconescu?
Rodica Diaconescu: Anul trecut a fost unul ca toți ceilalți pentru noi. An de an plecăm în pastoral, în luna aprilie, la rapiță, mergem la primul salcâm, la șes, apoi ne întoarcem la Vâlcea la al doilea salcâm. Stupina Diaconescu are sediul în București, însă vatra stupinei se află în Nicolae Bălcescu de Vâlcea. Pe Valea Topologului am descoperit o zonă bună cu salcâmi, o zonă foarte bună pentru mană, bună de polen, fâneață foarte multă, dar suntem nevoiți să facem și alte sortimente, astfel încât să ieșim pe piață cu produse diversificate.
Dar ca să vă răspund, 2018 a fost un an bunicel pentru afacerea noastră. În primăvara lui 2018, salcâmul a mers binișor. Doar puțin, așa, la tei, a fost ceva mai slab. Poliflora a mers și ea binișor. Nu a fost un an rău, ci unul bunicel.
R.F.: Ne-ați vorbit pe scurt despre cules, nu și despre prețul mierii. Din acest punct de vedere, ce ne puteți spune?
R.D.: Făcând pastoral, pentru a produce, un apicultor cheltuie cu carburanții, cu forța de muncă, cu transportul, procesarea, ambalarea, promovarea, participarea la târguri etc. Toate costurile de producție s-au majorat, dar prețurile mierii și ale celorlalte produse apicole le-am păstrat aceleași în ultimii 5-7 ani. N-am modificat niciun preț, chiar dacă avem cheltuieli mai mari.
R.F.: Pe cât de importante sunt pentru viața pe pământ, pe atât de sensibile la boli sunt albinele. În ultima perioadă, ați întâmpinat probleme la acest capitol? Loca americană, varroa ș.a. decimează familii întregi de albine din România.
R.D.: Noi am căutat să evităm locurile famate. Am mers în locuri mai nepoluate, în locuri mai nepopulate de familii de albine, astfel încât să nu ne căptușim cu vreo boală. Le hrănim pe mierea lor, pe păstura lor, pe polenul lor, pe tot ce aduc ele și ce este natural și, atunci, chiar nu am avut niciodată probleme.
R.F.: Ați încercat să intrați cu produsele dumneavoastră în magazinele locale, în rețelele de discount, super sau hipermarketuri?
R.D.: Noi nu producem atât de mult și nu avem atâta putere de muncă, astfel încât să ajungem să livrăm cantități mari. Noi mergem pe la târguri și reușim să vindem ceea ce producem cu ocazia acestor evenimente. Urmașii noștri nu vor să mai facă așa ceva, iar atunci noi încercăm să trăim puțin mai bine și ne vindem singuri produsele.
R.F.: Sunt stupăritul și activitățile adiacente un business profitabil?
R.D.: În cazul nostru da, dar doar cât să trăim un pic mai bine, atât, nu să ne îmbogățim.
R.F.: Cu privire la cantitatea de miere polifloră, cât ați obținut anul trecut?
R.D.: Miere polifloră am obținut în jur de 20 de kilograme pe stup, dar în condițiile în care facem pastoral, alergăm cu ele, nu stând pe loc. Dacă staționăm, obținem în jur de 8-10 kilograme de miere pe stup.
Per total, în medie am obținut în jur de 35 de kilograme de miere pe stup, iar pe familie, în jur de 20 de kilograme. Noi nu ne facem niciodată un calcul total al mierii obținute. Mai înmulțim din familii de albine... Avem un stup, îl punem pe cântar și știm cât a produs, nu stăm însă să calculăm cât am obținut în total pe toată stupina.
R.F.: Optați pentru Apis Melifera sau Buckfast?
R.D.: Pe noi nu ne interesează nimic din afară. Am ales doar genetică autohtonă.
R.F.: Anul acesta, cu câte familii de albine ați rămas?
R.D.: Deținem în jur de 100 de familii de care avem mare grijă.
R.F.: Sunteți pentru asociere, pentru a vă dezvolta la comun sau individual?
R.D.: Suntem și pentru asociere, pentru că dacă nu era Asociația Crescătorilor de Albine (ACA), nu eram nici noi. Suntem pentru așa ceva pentru că au un istoric consolidat și de aceea suntem cu ei. Avem însă clienți formați și ne vindem singuri produsele.
R.F.: Valorificați miere și prin asociație?
R.D.: Ne valorificăm singuri produsele, pentru că noi nu facem numai miere, ci și polen. Polenul trebuie să-l comercializăm singuri, să-l păstrăm în anumite condiții pentru că-l vindem crud. Valorificăm și păstura, lăptișorul de matcă; aceste produse nu pot fi comercializate decât individual.
R.F.: Efectul neonicotinoidelor asupra albinelor este bine-cunoscut. Ați identificat probleme de acest fel și în stupina dumneavoastră?
R.D.: Anul trecut, am avut o mică problemă - albinele rămâneau pe floarea-soarelui și acolo înțepeneau, dar dacă ai familii puternice nu este așa de mare necazul.
R.F.: Pericolul reprezentat de neonicotinoide unde credeți că a fost mai mare? La rapiță? La alte culturi?
R.D.: La rapiță, la floarea-soarelui, dar încercăm să evităm pericolele. Ni s-a întâmplat o dată, a doua oară, nu ne mai ducem acolo. Preferăm să ne ducem la o floră spontană, sălbatică și păstrăm stupii în stare bună.
Statul speră să rezolve blocajul generat Programului „Miere în școli” de OUG 114/2018
Fără prea multe explicații ulterioare, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Valentin Țachianu, a declarat vineri, 29 martie 2019, într-o conferință de presă care a avut loc la Târgul Național de Miere, că blocarea Programului „Miere în școli” a fost „în contextul Ordonanței 114” (n.r. OUG 114/2018), problemă pe care „speră” ca statul pe care îl reprezintă s-o rezolve.
„Programul «Mierea în școli» o să încercăm să-l demarăm cât putem de repede. N-aș putea să dau un termen, acum. Cunoaștem foarte bine problema și încercăm s-o rezolvăm. A fost în contextul Ordonanței 114 pe care sperăm s-o rezolvăm. Nu banii au fost o problemă”, sunt declarațiile oficialului guvernamental.
Apicultorii, pe de altă parte, consideră că și dacă ar fi fost activ programul în cauză, ei nu ar fi fost pregătiți să facă față cererii de produs românesc. Și asta, în ciuda faptului că absorbția de miere autohtonă de către zona preșcolară și școlară ar fi însemnat o diminuare drastică a exportului de materie primă de calitate, la un preț infim, miere cupajată ulterior de către state puternice, cum este și cazul Germaniei (care importă miere ieftină din state terțe și o amestecă cu produs de calitate din România).
„Acel program, «Mierea în școli», ar fi o gură de oxigen pentru apicultură. Ar fi fost nemaipomenit. Problema este că noi nu suntem pregătiți, noi, sectorul apicol. Trebuie să recunosc că nu suntem pregătiți, astăzi, cu acele stații de procesare care să asigure valorificarea produselor românești. Altfel, firmele de procesare, care aduc din Ucraina, din China, ș.a.m.d., imediat vor face infuzie în toate școlile cu miere adusă din altă parte. Nu acesta este interesul, ci de a promova produsele românești”, a mărturisit Ioan Fetea, președintele în exercițiu al Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA). „În prezent, în România sunt peste 20 de procesatori. Ei pot asigura procesarea, dar ei nu prelucrează doar miere românească, procesează tot ce este permis de lege. Nimeni nu-i acuză pentru ceea ce fac. Este păcat însă ca acele 3.000 – 3.500 de tone care ar putea intra în consumul românilor să nu provină din România, ci din Ucraina, China sau de unde provine, din piața europeană (...) Noi, dacă am consuma în loc de 0,6 – 0,7 kg de miere pe cap de locuitor, să zicem 1,4 kilograme, cât anticipa domnul ministru (n.r. - SS MADR A.V. Țachianu), nu mai exportam miere”.
Cu surle și trâmbițe
Programul „Mierea în şcoli” va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, ceea ce înseamnă că 1,4 milioane de copii vor primi un borcan de 350 de grame de miere polifloră din producţie internă, anunţa sus și tare Daniel Dumitru Botănoiu, secretar de stat în Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la începutul lunii septembrie 2018.
„Programul «Mierea în şcoli» este lege deja, dar mai trebuie făcute câteva amendamente. Ea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, odată cu noul buget. Este vorba de o alocare de 16 milioane de euro anual. Acel borcan de 350 de grame de miere polifloră din producţie românească internă va merge către 1,4 milioane de copii, care vor avea astfel acces la miere. Vă mărturisesc că am văzut în teritoriu copii care, poate, nu au gustat niciodată, şi aici toţi suntem datori să facem ceva, pentru că acel borcan de miere nu este numai al lui, ci și al familiei. Imaginaţi-vă ce se întâmplă astăzi în România din punctul de vedere al sănătăţii: zeci de kilograme de zahăr se consumă în România şi doar zeci de grame se consumă de miere. Cred că trebuie să schimbam această paradigmă, să mergem cu programe de informare şi programe care să stimuleze consumul”, susţinea Daniel Botănoiu, la evenimentul organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, cu ocazia marcării a 60 de ani de existenţă.
Secretarul de stat mai preciza atunci că se lucrează la introducerea unui sistem de holograme pe borcanele de miere, pentru a dovedi calitatea şi trasabilitatea produselor româneşti, la fel ca în cazul vinurilor.
„Dorim să introducem acel sistem de holograme, la fel ca în cazul vinurilor, să ştim la orice moment cine este producătorul, când a produs, locul, zona. Astfel, dovedim calitatea produselor româneşti, trasabilitatea lor. L-am rugat pe domnul Fetea (n.r. - preşedintele ACA, Ioan Fetea) să ne dea o mână de ajutor ca să putem duce produse de calitate ridicată copiilor noştri”, mărturisea reprezentantul MADR.
Decizie bulversantă
Pe final de an 2018, Executivul Dăncilă avea însă să decidă suspendarea timp de un an a aplicării Programului „Mierea în școli” prin intermediul OUG 114/2018, fără însă a explica de ce anume s-a luat această măsură. Actul normativ care reglementa programul în cauză fusese aprobat în formă nouă anul trecut și ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2019, oferind elevilor câte un borcan de miere naturală polifloră.
„În perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional, cu modificările ulterioare”, se menționa în art. 49 al OUG 114/2018, apărută în Monitorul Oficial în data de 29 decembrie.
Programul „Mierea în școli” ar fi reprezentat un sprijin consistent pentru producătorii români de miere. Măsura, în formă actualizată, era adoptată în Parlamentul României la data de 21 noiembrie 2018, iar actul normativ era spre promulgare Președintelui României Klaus Iohannis pe data de 4 decembrie a anului trecut. Actul normativ prevede distribuirea către elevi a mierii poliflore provenind din stupine românești autorizate și verificate. Contractarea furnizorilor de miere ambalată la borcane de 250 de grame și purtând hologramă specială ar fi urmat să fie făcută la nivel de autorități locale.
În data de 29 decembrie 2018, s-a publicat Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene.
Potrivit specialiștilor, multe dintre modificările aduse de OUG 114/2018 necesită clarificări suplimentare în ceea ce privește modalitatea de implementare preconizată pentru fiecare dintre acestea, precum și o analiză aprofundată în ceea ce privește măsura în care respectivele modificări corespund în mod complet reglementarilor europene în materie și/sau principiilor statuate la nivel jurisprudențial de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Statisticile oficiale, combinate precum mierea cupajată
Bazându-se pe cifrele Eurostat, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Valentin Țachianu, a declarat în deschiderea celei de-a XX-a ediții a Târgului Național al Mierii că un român a consumat 1,4 kilograme de miere în 2018 (cifră revizuită ulterior în scădere, de același oficial guvernamental, la 1,16 kilograme).
„Apicultura, din fericire, stă mult mai bine decât altele. Este unul dintre puținele sectoare unde balanța comercială este pe plus, unde suntem pe plus și la export. Avem o producție bună. Putem asigura consumul intern, putem da și la export. Din păcate, consumul pe cap de locuitor este mic încă. Avem undeva la 1,4 kilograme de miere”, a afirmat Țachianu vineri, 29 martie 2019, la Târgul Național al Mierii.
Ulterior, într-o conferință de presă, acesta a revizuit cifra prezentată în deschiderea evenimentului și a spus că românii au consumat doar 1,16 kg de miere pe cap de locuitor în anul 2018.
„Oricum, consumul este mic”, a mai precizat el.
Afirmația pare a fi în contradicție flagrantă cu statisticile Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), organizație profesională și autonomă a apicultorilor de la noi din țară, cu reprezentativitate la nivel de ramură de circa 60 la sută, date care spun că, anual, consumăm între 0,55 – 0,6 kilograme de miere, situându-ne astfel la coada clasamentului la nivel european.
„Din punctul meu de vedere, consumul este sub un kilogram. Sigur, Eurostat este o entitate care face aprecieri pe baza unor date pe care le recepționează de la unitățile noastre care fac statistici. Oricum, suntem în coada Europei la consumul de miere, indiferent că este 0,6 kg sau un kilogram”, a replicat Fetea. „Noi, dacă am consuma în loc de 0,6 – 0,7 kg de miere pe cap de locuitor, să zicem 1,4 kilograme cât anticipa domnul ministru (n.r. - SS MADR A.V. Țachianu), nu mai exportam miere”.
30.875 de tone!
O altă cifră care a ridicat sprâncenele jurnaliștilor aflați la conferința de presă organizată de ACA a fost și aceea potrivit căreia România ar fi produs anul trecut un total de 30.875 de tone de miere, sursa fiind aceeași Eurostat. Și asta, în condițiile în care ministerul de resort deține propria unitate specializată de statistică
Și de această dată, albinarii români, reprezentați și de această dată tot de Ioan Fetea, au răspuns că producția totală ar fi cu mai bine de 3.000 de tone mai mică decât ceea ce afirmă statul.
„Din aprecierea noastră și din datele noastre, neoficiale, sigur că da, nu contrazicem noi datele oficiale, media este de aproximativ 70 la sută (n.r. - din totalul prezentat de Țachianu), adică undeva cu vreo 3.000 de tone mai puțin decât datele oficiale, adică vreo 26.000-27.000 de tone. Vorbim de anul trecut, unul mai bun decât 2017”, a adăugat șeful ACA. „ Probabil, dacă se pune toate mierea, avem o producţie de 30.000 de tone de miere, dar pe piaţă apar doar 20.000 - 22.000 de tone, restul se vinde la negru şi dacă am aduna şi această miere care se vinde la negru - vedeţi, dacă mergeţi spre Braşov, toată şoseaua este ocupată de brânzeturi, de ţuică, de siropuri şi miere. Din păcate, nu o consumam noi, pentru că nu avem această educaţie de a consuma produse naturale şi sănătoase”.
România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa. În 2015, efectivele de albine atingeau un vârf de 1,47 milioane de familii. La nivelul lunii septembrie 2018, existau 1,450 milioane de familii de albine, creşterea anuală fiind de doar 3-5%.
Potrivit ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă şi în aceste condiţii România se află tot în sfârşitul clasamentului, la nivel european. Datele statistice arată că românii consumă de 3-4 ori mai puţin, comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia. Din păcate, tot din cifrele statistice se vede că românii consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr şi doar trei grame de miere.
În coada Europei, acolo ne duce miștocăreala
Bunăstarea unei societăți vine din însumarea tuturor acțiunilor constructive pe care membrii acesteia le fac, așa mi se pare firesc. Cu cât sunt mai mulți cei care lucrează, cu atât nivelul de trai este mai mare. Împotriva acestui algoritm stau leneșii și hoții, găurile negre ale societății. Într-o astfel de schemă ar trebui să adăugăm și starea de spirit, care sporește puterea, și numărul celor pozitivi sau al celor negativi.
Din păcate, în societatea noastră și-a făcut loc o confuzie care are efect dăunător asupra stării generale. Impresia că miștocăreala este similară cu satira sau cu hazul de necaz.
Spre deosebire de acestea, care au un efect pozitiv, pentru că satira folosește umorul pentru a-l îndrepta pe cel ironizat, iar hazul de necaz îl relaxează pe cel prins într-o situație dificilă, miștoul este o acțiune agresivă, vătămătoare, un comportament ostil de excludere prin înjosire a cuiva, prin umilire și batjocură. Miștocarii nu vor îndreptarea celui care a greșit sau a celui care a fost stângaci în acțiunea lui, ci vor să se amuze pe seama lui, bucurându-se de reacțiile pe care acela le va avea. Din păcate, rețelele de socializare abundă de astfel de atitudini, iar presa preia fără cenzură trendul. Agresorii se justifică pe considerentul că victimele merită agresiunea, fiind, la rându-le, persoane negative. Ok, dar dacă sunt așa, în gena lor intră și imunitatea la tratamentul aplicat, iar efectul nefast se va răsfrânge asupra celorlalți. Pe infractor chiar îl ajută, pentru că se așterne o ceață a derizoriului, sub care poate opera mai bine.
Nu îmi este cunoscut ca miștoul să fi rezolvat vreo problemă în țara asta, dar sunt foarte multe situații în care inițiative onorabile au fost anihilate pe această cale.
Miștocăreala parcă e din ce în ce mai prezentă peste tot, în presă, în politică, în economie, a trecut granițele țării, că ne râd și curcile de prin Franța sau Germania. Adevărul e că singuri ne facem de râs. Și, totuși, continuăm să ne mințim că, vezi Doamne, facem haz de necaz…
Să vedem un exemplu concret și recent. Daea și cormoranul. Deja zâmbiți, așa-i? Nu-i de râs. Țara piere și toți (ziariști, politicieni) stau cu cormoranu-n bot. Unde-i fericirea? La frații noștri europeni, care-și râd de noi, mai ales că ei și-au făcut legile în așa fel încât să nu le ajungă cormoranii în piscine.
Un slogan publicitar zice: „Suntem cu toții diferiți. Din fericire!”. Pentru români, asta nu e nicio fericire. Din momentul în care am început aderarea la UE și după ce am intrat în marea familie europeană, n-am făcut altceva decât să luăm și să aplicăm mot a mot directivele de la Bruxelles. Asta, în loc să le adaptăm realităților noastre. În loc să ne fi „bătut” pentru nevoile noastre, rezultate din specificul local, sau să fi arătat cu demnitate și cu tărie, în fața celorlalte state, greutățile cu care ne confruntăm și cum considerăm că se pot rezolva, pentru că nimeni nu poate ști, mai bine decât noi, bunele și relele noastre. Fiecare și le știe pe ale sale.
Piscicultorii români au o reală problemă cu păsările care mănâncă pește, ihtiofage le zice. Iar cormoranul este campion, consumă zilnic vreo 400-600 grame de pește, ceea ce echivalează cu circa 150 kg pește pe an, consumat de fiecare cormoran. După ani, merge un ministru la Bruxelles, expune o realitate care i-a dus pe mulți piscicultori la faliment și cere sprijin de la Comisia Europeană. Nimeni, absolut nimeni dintre români nu și-a pus problema de fond ridicată de ministrul agriculturii de la noi, nu s-a interesat de acvacultura românească, ci s-au pus pe miștocăreală pe seama acestuia. Apropo, poate că ar fi cazul ca Petre Daea să-și ia niște consilieri pe imagine și, personal, îi recomand să lase exprimările plastice, să renunțe la poezie când se duce undeva în calitate oficială. După cum se vede, nu face bine nimănui, nici măcar lui. În calitate oficială, ministrul trebuie să fie tehnic, să aibă un discurs clar, coerent, fără „floricele”.
Întreb, câți ziariști, câți politicieni (parlamentari de aici, ori din cei care ne reprezintă în Europa), înainte să batjocorească problemele piscicultorilor, au mers la ei ori le-au dat acestora un telefon ca să afle ce se întâmplă? De cealaltă parte, s-au îndreptat fermierii spre presă, pentru a spune adevărul lor dureros? Doar când le-a ajuns cuțitul la os.
Din toată povestea, am rămas cu atât: Daea, cormoranii și piscinele.
Dacă le-ar fi păsat de fondul problemei și nu de stângăcia în exprimare a celui care a pus problema, cei la care mă refer ar fi aflat că păsările ihtiofage mănâncă anual 25.000 - 30.000 de tone de pește pe an, în condițiile în care producția națională se cifrează la 12.000 de tone. Las` să mănânce cormoranul, că românul mănâncă pește din import.
România deține, conform organizațiilor piscicultorilor, 25% din suprafața piscicolă a Europei și importă 90% din peștele de apă dulce. Trebuie spus că în cazul cormoranului nu există prădători naturali.
Cine vrea să cunoască situația reală din acvacultură se poate îndrepta către Patronatul Peștelui, către fermele piscicole, e simplu, dacă vrei.
Să mergem și noi, scurt, în istorie. În 1979, Comunitatea Economică Europeană a stabilit ca o serie de specii de păsări să fie protejată special, printre care și cormoranul, care la acea vreme număra 5.000-6.000 de exemplare în Europa. Când au apărut măsurile de protecție pentru cele două specii de cormoran, cormoranul mare și cormoranul mic, nu a mai fost voie să se ia nicio o măsură asupra lor. În directivă scria clar că se interzice deranjul păsărilor. La ora actuală, în Europa sunt 1,8 milioane, iar în România, după un inventar, incomplet, se pare, doar în zona Dunării și Deltei sunt în jur de 70.000 de cormorani.
Problema acestor păsări nu este doar una românească, ci una cu care se confruntă și fermierii piscicoli din celelalte state europene. Diferența e că în România cormoranii au protecție totală, în timp ce prin alte părți, ca Germania, Polonia, Ungaria, Cehia, Franța, este voie să se împuște un număr de cormorani. La noi, niciunul! Ce se poate face? Sigur că sunt soluții și oameni competenți să le găsească. Noi nu ne băgăm peste ei, doar presupunem că s-ar putea da o derogare și pentru țara noastră sau că piscicultorii ar putea să primească compensații anuale pe hectar care să acopere pierderile, precum și subvenții, așa cum sunt în celelalte sectoare ale agriculturii, și s-ar putea găsi soluții de simplificare a accesului la fondurile europene.
În fapt, asta voia Daea să arate la Bruxelles. Numai că... poezia nu e pentru toată lumea…
Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 martie 2019
Publicitate
Revista
