BORELIOZA (boala de Lyme)
Borelioza este o afecţiune produsă de o bacterie spirochetomorfă Borellia burgdorferi, transmisă prin intermediul unor specii de căpuşe (Ixodidae). Boala a fost diagnosticată la majoritatea speciilor de animale domestice şi sălbatice.
În circuitul boreliilor în natură, un rol important revine micilor rozătoare (şoareci, şobolani) şi a unor ierbivore sălbatice care odată infectate pot conseva germenii un timp îndelungat devenind un rezervor de germeni. Boala este o zoonoză importantă, adică se transmite de la animale la om, prin muşcătura de căpuşe care inoculează o dată cu saliva spirocheta. Sensibilitatea omului la infecţia cu Borellia burgdorferi este mai mare decât a oricărui alt mamifer.
Tablou clinic
La animale principalele manifestări clinice sunt , tulburări meningoencefalice, cardiace, renale, articulare, dermatite si tulburări generale, cu predominanţa unora sau altora în funcţie de specie şi individ.
La câini şi pisici se constată febră, alterarea stării generale, manifestată prin lipsa poftei de mâncare, adinamie. Limfonodurile explorabile şi articulaţiile membrelor sunt mărite în volum.Deplasarea este anevoioasă, apar şchiopături, tulburări renale şi eventual simptome nervoase sau aritmii cardiace.
La bovine se constată eritem al tegumentului interdigital şi mamar, iar la unele animale febră, poliartrite, şchiopături, slăbirea progresivă cu scăderea producţiei de lapte.
La cai febră moderată, dar persistentă, conjunctivite, poliartrite, tendinite, şchiopături, slăbire, avorturi etc.
La om incidenţa boalii de Lyme este în creştere fiind semnalată în numeroase ţări de pe toate continentele, mai frecventă în zonele cu climă umedă şi caldă şi vegetaţie bogată, favorabile căpuşelor.
Boala mai este numită şi ” boala cu o mie de feţe “, deoarece afectând întregul organism simptomele ei mimează simptomele altor boli precum gripa, scleroza multiplă, Parkison, Alzheimer, reumatism sau alte afecţiuni.
Diagnosticul
Se suspicionează pe baza manifestărilor clinice corelate cu existenţa parazitismului cu căpuşe precum şi în urma diagnosticului terapeutic (rezultatul favorabil rapid după tratamentul antimicrobian).Diagnosticul de certitudine se pune în laborator.
Profilaxia generală
Este greu de realizat având în vedere că boala are focalitate naturală iar între rezervorul natural (şoareci, şobolani, ierbivore sălbatice) şi victime (oameni şi animale domestice) se interpun căpuşele. Acestea parazitează în fiecare stadiu de evoluţie (larvă, nimfă, adult) pe alt animal din aceeaşi specie sau din specii diferite, rezultând un lanţ fără sfârşit.
Ce se poate face practic este:
o deparazitare (dezinsecţie) periodică, susţinută a animalelor din imediata apropiere a oamenilor:
câinii şi pisicile care stau în preajma omului se pot infecta cu borelii si pot transporta căpuşe infectate, aceştia se deparazitează cu PARAKILL;
bovinele,ovinele, caprinele cu ROMIVERMECTIN;
caii cu ECVIROM sau ECVIROM I. dezinsecţia adăposturilor, curţilor şi grădinilor cu soluţii de ROMPARASECT 5%, ROMPARASECT FORTE
Tratamentul
Se face cu antibiotice, în special în formele incipiente ale bolii, cu antibiotice ca: AMOXYLROM, OXITETRACICLINĂ, DOXICICLINĂ, ERITROMICINĂ etc., combinate cu un antiparazitar ( ROMETRONIDAZOL, ENTEROGUARD M ), care distruge formele vegetative ale spirochetei.
Dr. Viorica Chiurciu, Medic veterinar, Doctor în Științe medicale
VIN spre VEST
Într-o ţară cu multe probleme, viticultura este unul dintre domeniile cu o dinamică pozitivă. Cu un procent declarat de 99% la absorbţia fondurilor europene, industria vinului din România este un model pentru celelalte domenii ale agriculturii. La închiderea Salonului de Vinuri VinVest de la Timişoara, ministrul Agriculturii Valeriu Tabără a anunţat că România, împreună cu alte 8 state europene, a semnat o înţeleger, prin care se cere prelungirea plantărilor cu viţă nobilă pe bani europeni, pentru perioada 2014-2018. Vestea a stârnit bucurie printre viticultorii prezenţi, cu atât mai mult cu cât eforturile din ultimii ani au început să-şi arate roadele. De curând, vinul Solo Quinta 2010 de la Cramele Recaş a primit unul dintre cele mai importante premii din industrie - Marele Premiu pentru cel mai bun vin alb sec la Vinalies Internationales, Paris 2011.
De la vinul ghiurghiuliu din cântecele populare la sticlele cu etichete sofisticate în care se află vinuri medaliate la concursuri internaţionale este ceva drum, parcurs în paşi vioi de podgoriile româneşti. De opt ani încoace, producătorii de vin se adună la Salonul Internaţional de Vinuri VinVest de la Timişoara. De la podgoriile deja celebre, precum Recaş, Cotnari sau Jidvei, până la cele noi, de la Sâmbureşti, Boieru sau Anastasia, toţi vin să-şi etaleze cele mai bune şi noi realizări. Este o atmosferă prietenoasă, dar şi concurenţială. Fiecare ştie ce-a făcut acasă, dar e bine să vezi cu cine intri în competiţie. La salon se organizează şi un concurs, la care Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România acordă medalii de aur şi de argint. Pe lângă producătorii de vin, la VinVest expun şi furnizorii de input-uri pentru viticultură şi vinificaţie. Există standuri cu utilaje adresate plantaţiilor viticole, cu echipamente pentru complexele de vinificaţie, cu vase şi rezervoare de inox, cu dopuri, sticle şi pahare.
Lucia Pîrvu, director VinVest ne-a spus că în acest an, la a VIII-a ediţie a salonului de Vinuri de la Timişoara au fost prezenţi 25 de producători de vin, 5 importatori şi peste 25 de firme pentru servicii conexe. “Noutatea e reprezentată de International Wine Brokerage Event, unde fiecare a venit cu cerere şi ofertă. Tot noutate este eticheta cu coduri bidimensionale, care poate să fie citită cu un telefon mobil şi care oferă foarte multe informaţii despre vinul respectiv. Suntem în ajun de Paşte, aşa că am adus un maestru bucătar italian, Antonio Passarelli şi un somelier, Doru Dumitrescu, pentru a face demonstraţii, pentru a-i învăţa pe oameni cum să asorteze mâncarea cu vinul. Avem în preajma tâgului şi o expoziţie cu produse tradiţionale din carne marca Alpin de la Brad (Hunedoara) şi produse tradiţionale de la Asociaţia Arădeanca de la Pecica.
Încă de la prima ediţie, am vrut să aducem podgorii noi, care îşi caută distribuitori, care stabilesc relaţii comerciale. An de an ne gândim ce utilaje să aducem, ce servicii conexe sunt necesare.
Am avut un feed back de la Georgel Costache, director general Vincon Vrancea, care a avut vizitatori din zona HoReCa, pe care i-am invitat să cunoască vinuri. Cei de la HoReCa aşteaptă, de obicei, ca producătorii de vinuri să facă oferte. În alte ţări, reprezentanţii HoReCa vin la târguri pentru a şti ce e nou în materie de vinuri. E păcat că la noi nu există dinamica necesară pentru a diversifica gama de vinuri din restaurante şi ne străduim să facem această legătură prin VinVest.
Vinurile noastre fac impresie foarte bună în străinătate, iau medalii de aur la concursuri, dar nu ajung în resturantele noastre. Concursurile de aici vor să evidenţieze tocmai calitatea deosebită a vinurilor româneşti. E important ca un vin să aibă o medalie pe etichetă”, spune Lucia Pîrvu.
Orice eveniment important din viaţă e însoţit de vin
Georgel Costache, vicepreşedinte al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România, director general Vincon Vrancea:
“Vinul, când e la maturitate şi are deplinătatea gustului, ajunge pe masa noastră şi transmite mesajul bucuriei de a fi. Orice eveniment important din viaţa noastră e însoţit de vin. Am văzut aici la VinVest o schimbare în bine. Participanţii au nişte standuri mai moderne, mai adaptate la cerinţele pieţii, dar păstrând tradiţia. Noi am venit cu vinuri consacrate, ca Beciul Domnesc. Vinul nostru evoluează în timp, buchetul se duce la arome pe care nu le găseşti la vinurile tinere. Am venit şi cu vinuri noi, autohtone, ca Viţă Românească, care e o Tămâioasă românească din 2006, de la podgoria Huşi, care a obţinut recent Grande Menzione la Vinitaly 2011. L-am lansat de Paşte, pentru că se leagă foarte bine cu cozonacul.
În afară de experienţa oenologilor noştri, e şi multă pasiune. Sunt multe vinuri bune în toată lumea, dar vinurile româneşti au un gust special.
Vreau să vă mai spun câteva cuvinte despre Şarba din Beciul Domnesc, care are o aromă specială de trandafir de dulceaţă, delicat. Este un vin uşor, care merge cu carnea de miel sau de curcan. Feteasca neagră este un vin aparte, care a început să cucerească mulţi iubitori din întreaga lume. Ca degustător la multe concursuri, particip şi la Concours Mondial de Bruxelles. Mulţi degustători experţi mă întreabă de feteasca noastră neagră, care a început să fie cunoscută. Feteasca de la Vincon a primit medalia de aur, acum 2 ani. E foarte bună lângă o carne roşie.
Şi brânzeturile fermentate, cum e caşcavalul, merg foarte bine cu vinul roşu. Vincon a primit aici, la VinVest, medalia de aur cu Jade, un vinars care e minunat la aperitiv. Învechit de 32 de ani, în butoaie de stejar. A evoluat excepţional, are o culoare de roşu închis, are un gust de mirodenii, de scorţişoară şi cuişoare. E un produs de mare rafinament.”
Solo Quinta medaliat la Paris, Sauvignon blanc medaliat la VinVest
Ciprian Roşca, director comercial Cramele Recaş:
“Anul acesta am primit cinci medalii, dintre care Marea medalie de aur pentru Sauvignon blanc. De 2-3 ani n-am mai participat la concursurile din România. Am luat trei medalii de aur pentru vinuri albe, una pentru roze şi una pentru vinul roşu. N-am făcut vinurile special pentru acest concurs, sunt vinuri pe care le avem în magazine. Dacă ne raportăm la concursurile internaţionale, mai avem mult de învăţat.
Nivelul pieţei a crescut foarte mult. Noi am avut o perioadă de reconversie intensă, dar se vede creşterea calităţii vinului nostru în fiecare an.
Marele Premiu pentru cel mai bun vin alb sec, Solo Quinta, la Vinalies Internationales - Paris 2011 este o recunoaştere importantă şi suntem mândri de ea.”
Grasa şi Frâncuşa n-au rivali, vinurile roşii de Cotnari în 2012
Cătălin Grecu, manager marketing Cotnari:
“Anul acesta am lansat o Fetească albă, un vin demisec, un soi pur. Noi aveam deja un demisec de pe dealurile Cătălina, care e un cupaj, dar acum avem şi un soi pur. Am început deja să facem distribuţie către clienţi cu acest vin. De altfel, vinul a apărut la cererea clienţilor din HoReCa. Cu vinul roşu mai avem de aşteptat până la anul. Avem 100 ha de plantaţie şi vinul este acum la maturat. În acelaşi timp, vom ieşi şi cu o busuioacă, plantată pe 50 ha. Vom face un pachet cu vinuri roze şi roşii. Vrem să întregim gama de vinuri Cotnari.
În ceea ce priveşte piaţa, anul acesta se observă o înviorare a vânzărilor. Tendinţa este acum spre gamele de vinuri ieftine, din cauza crizei, dar există vânzare. Noi, la Cotnari, avem un export mai mare în SUA, Canada, Europa. Grasa de Cotnari, medaliată ani la rând, este vârful nostru de lance. Acum avem o distribuţie nouă în Cipru, dar şi în Italia, Spania, Anglia, Germania.
Dat fiind că sunt soiuri autohtone, nu avem concurenţă cu Grasa şi cu Frâncuşa. Luptăm doar cu noi înşine, pentru că vrem să fim mai buni.
Am început un proiect nou pe piaţa Rusiei, cu fonduri europene. Avem un milion de euro pe o perioadă de trei ani pentru promovarea vinurilor comunitare. Avem organism de execuţie acolo a programului, dar şi importatori. Când ai bani pentru promovare, apar şi rezultatele. A apărut prima comandă, începem livrările din luna mai. Avem programe de promovare şi distribuţie profesional făcută în mai multe ţări europene, cu target, participare la evenimente, tot ce trebuie. Este o piaţă în continuă formare şi dezvoltare.”
250 ha cu viţă de vie bio
Alexandru Păstrăv, manager vânzări Senator Prodimpex:
“Este a doua noastră participare la VinVest. Avem o gamă variată şi mai multe branduri. Suntem singurul producător de pe piaţă cu o gamă de vinuri bio, Omnia. Senator Prodimpex are în exploatare 850 ha cu viţă de vie, din care 250 ha sunt cultivate cu soiuri ecologice, fiind cea mai mare cultură de acest fel din Europa. Avem patru podgorii - în Banat, la Viile Caraşului, comuna Tirol, la Însurăţei-Brăila, la Huşi şi în Vrancea, ceea ce ne permite ca, din fiecare podgorie şi areal să obţinem cea mai bună varietate de struguri.
La VinVest am venit cu şase branduri. Monşer este un brand cu mottoul “Soiuri pure româneşti pentru boieri şi obraze subţiri”, în care avem 10 soiuri. Varius este o gamă de soiuri internaţionale vechi, ca Merlot, Cabernet sauvignon şi Sauvignon blanc, obţinute prin metode noi. Pe sticlă avem picturi rupestre vechi de 2500 de ani, care fac contrast cu metodele noastre noi de vinificaţie.
Al treilea brand este Senator Private Collection, adică două cupaje, unul alb şi unul roşu, cu Merlot, Cabernet Sauvignon şi Fetească neagră.
Avem şi trei vinuri noi - Suav, pentru doamne, cu vinuri mai dulci, un Muscat Ottonel şi o Tămâioasă românească. Omnia are vinuri bio, iar Glia este versiunea baricată a vinurilor Monşer.
Există o tendinţă crescătoare către alimentele bio. Vinurile bio produse de noi au în plus faptul că terenul este tratat cu îngrăşăminte naturale, iar stropitul se face cu piatră vânătă şi sulf, fără alte produse chimice. Strugurii sunt culeşi manual, iar stroarcerea se face prin cădere naturală. Podgoria ecologică este la Însurăţei în judeţul Brăila”.
Domeniile Anastasia, un nume nou pe piaţa vinului
Marin Constantin, administrator Domeniile Anastasia:
“Suntem o podgorie tânără, ne facem botezul aici, la Vinvest 2011. Vrem să ştie lumea că ne-am născut. Ne-am propus să facem vinuri de calitate. Avem o plantaţie mică, de numai 7 ha şi jumătate, în Valea Călugărească şi la Urlaţi, dar vrem să ne facem un nume bun. Soiurile noastre sunt Merlot, Cabernet, ca vin roşu, iar pentru vin alb avem Chardonnay şi Muscat ottonel. La Vinvest am venit doar cu vinuri roşii deoarece vinurile albe vor fi gata în 2012.
Domeniile Anastasia reprezintă brandul familiei noastre şi ne dorim numai calitate, să creăm tradiţie. Doar nişte vinuri bune, cu personalitate, pot să câştige pe piaţă.
Vrem să facem din Domeniile Anastasia un brand uşor de recunoscut. Vrem să păstrăm tradiţia vinului, dar cu tehnologii moderne. Facem viticultură modernă, dar cu vinificaţie tradiţională, cu fermentare pe boască, în cisterne, cu cât mai puţine tratamente. Vrem să păstrăm fructuozitatea, calitatea naturală a strugurilor. Dealu Mare are o tradiţie foarte bună pentru vinurile roşii şi vrem să producem vinuri cu denumire de origine controlată, cu producţie de 8-10 tone la hectar.”
Noi vinuri vor fi lansate în toamnă
Laurian Olărescu, manager vânzări Domeniile Sâmbureşti:
“Suntem pentru prima dată aici, la VinVest. Am fost impresionat de faptul că oamenii care vin în târg ştiu ce reprezintă Cabernetul nostru de Sâmbureşti.
Suntem o societate a Grupului Valvis Holding. Podgoria este situată în judeţul Olt şi are 500 ha, din care 277 replantate cu viţă nouă, din Franţa. Sâmbureştiul este renumit deja pentru Cabernet Sauvignon. Pregătim nişte soiuri noi pentru ediţia de toamnă a târgului, de exemplu un Chardonnay în variantă sec. Acum avem trei branduri, care sunt deja pe piaţă - Chateau Valvis, un superpremium, Domeniile Sâmbureşti, un brand premium şi Sâmburel de Olt, un vin corect, foarte popular. În toamnă vom scoate vinuri Cabernet Sauvignon, premiate cu aur anul trecut la concursul de la Jidvei, vinuri din 2008 şi 2009.”
Vinuri din podgoriile Ciumbrud de la Domeniile Boieru
Gabriel Ciulea, manager vânzări Domeniile Boieru:
“Podgoria noastră este în judeţul Alba, la Ciumbrud, aproape de Aiud. Plantaţia este veche, dar firma este din 2005. Din cele 130 ha cu viţă de vie, 70 ha sunt replantate. Intenţionăm să plantăm cu viţă nobilă încă 30 ha în acest an. Mai avem 20 ha lângă Sebeş, tot cu viţă de vie nouă. Până acum am vândut vin vrac la restaurante, care îl vând la carafe. Anul acesta am cumpărat o linie de îmbuteliere, aşa că vom avea mai multe variante de prezentare. Ca soiuri, avem Traminer, Chardonnay, Pinot gris, Muscat, toată gama de vinuri albe. Zona noastră este foarte bună pentru vinuri albe.
La VinVest am venit cu două vinuri îmbuteliate, Episcopal şi Cardinal, din 2009, care au luat medalii de aur. Ne-am găsit distribuitori în multe judeţe din jurul nostru, iar faptul că avem şi o linie de îmbuteliere ne va ajuta în distribuţie.”
Totul despre vin, cu telefonul şi codul 2D de pe etichetă
Daniela Chrzanovski, director Institutul Multimedia Româno-Elveţian:
“Institutul derulează un proiect de cercetare, finanţat prin fonduri structurale, cu etichetele cu coduri de bare 2D. Este o invenţie japoneză, adusă şi în Europa. Prin proiectul nostru, o lansăm în domeniul vinurilor. Am trecut la codurile 2D, un instrument foarte puternic de promovare. Cu ajutorul unui telefon inteligent, cu o aplicaţie care se descarcă gratuit de pe internet, se citeşte codul de pe eticheta sticlei de vin şi astfel se pot afla rapid foarte multe informaţii despre vinul respectiv, de la podgoria în care a fost făcut până la sfatul specialistului în legătură cu mâncarea portivită. Avem text, imagine, filme.
De un an am început proiectul acesta cu vinurile. Anul viitor va fi lansat şi în alte domenii ca de pildă, imobiliare, retail, muzeografic, oriunde este nevoie de marketing. Vinurile româneşti sunt promovate deja cu ajutorul acestui cod 2D.”
Pahare special concepute pentru vinuri
Attila Ferencz, director vânzări în compania Gastrotech, Divizia HoReCa:
“Avem pahare de toate dimensiunile, pentru orice băutură. Un vin bun trebuie băut dintr-un pahar cu pereţi subţiri, cu gura şlefuită. În acest mod se pot vedea calităţile vinului, de la culoare până la arome. Fiecare dimensiune de pahar este recomandată pentru un anumit vin. Paharele mici sunt bune pentru vinurile licoroase, mai dulci, iar paharele mari sunt bune pentru vinurile roşii, care trebuie aerisite cam 10 minute, pentru a-şi elibera aromele. Paharele mijlocii, cu gura deschisă în formă de lalea, sunt recomandate pentru vinurile tinere. Pentru Chardonnay, este bun un pahar cu gura închisă, să păstreze aromele. Coniacul este mai bun când e băut dintr-un pahar mare, chiar dacă bem puţin. Aroma este mai bine percepută, mai ales dacă paharul este încălzit, dar trebuie încălzit în exterior, nu în interior, cu abur de la aparatele de cafea, cum am văzut în anumite restaurante.”
În butoaie de stejar românesc se fac cele mai bune vinuri
Mihaela Czipczer, manager vânzări Unicom Wood Production:
“Producem butoaie din stejar românesc, şi vreau să accentuez asta. Stejarul românesc are aceleaşi calităţi ca stejarul francez, pentru că a crescut în aceleaşi condiţii climatice. Este un stejar special, pentru că, dacă e recoltat într-o anumită perioadă, dezvoltă calităţi aromatice deosebite. În funcţie de nivelul de prăjire, putem întâlni arome de brutărie, de pâine caldă, dacă prăjirea este uşoară, sau arome de patiserie, vanilie, zahăr ars, alună, dacă prăjirea este medie. Celor care fac vinuri roşii sau distilate, le recomandăm prăjirea forte.
Gradul de prăjire este ales de vinificator, în funcţie de vinul pe care vrea să-l facă. Vinurile albe au nevoie de o prăjire uşoară, de o transmitere mai lentă a aromelor, iar celelalte sunt bune pentru vinuri roşii.
Avem clienţi mai ales din afara ţării, din Africa de Sud, Spania, Italia, Chile, Argentina. În Africa de Sud, vinificatorul mult medaliat Răzvan Macici, de la Nederburg, promovează butoaiele din stejar românesc. A luat multe medalii cu vinurile maturate în butoaiele noastre. Am fost notificaţi şi de colaboratori din Spania că au câştigat medalii cu vinurile lor. Şi Alexandrion a câştigat o medalie de aur la Paris, pentru vinarsul maturat în butoaiele noastre. Din păcate, podgorenii din România îşi aleg butoaiele după criteriile cost sau numele franţuzesc de pe capac. Trebuie să vă spun că majoritatea cramelor din România are totuşi butoaie cu marca noastră, Valahia.”
Trebuie simplificată accesarea fondurilor europene
Cristian Mihalcea, reprezentant Ampelos Intervin:
“Compania Ampelos Intervin comercializează echipamente şi utilaje pentru viticultură şi vinificaţie. Reprezentăm branduri de renume mondial. Spre exemplu, la VinVest promovăm produsele firmei Scharfenberger Maschinenbau din Germania, foarte cunoscută ca producător de utilaje pentru vinificaţie. De asemenea, Ampelos Intervin realizează plantaţii de viţă de vie la cheie. La ora actuală sunt multe programe europene pentru realizarea unor crame, a plantaţiilor viticole, dar consider că trebuie mai multă implicare din partea statului. Prin accesarea banilor europeni podgoriile pot să se doteze cu utilaje moderne. Pe reconversie s-ar putea să se prelungească perioada de accesare. Ar trebui însă ca statul român să simplifice acccesarea fondurilor europene.
În opinia mea, mai avem mult de muncit. Trebuie să fim convinşi că poate peste 10 ani vom avea o cota bună a vinurilor româneşti. Se merge mult pe cantitate, în loc să fie mai mare interes pentru calitate. Consumatorul român vrea mai multă bere decât vin, de aceea trebuie să se facă mai multă educaţie în acest sens.”
Butoaie din stejar francez, american şi românesc şi dopuri din silicon
Anita Roz, reprezentant Bordeaux Tonneaux Franţa:
“Suntem pentru prima dată la o expoziţie în România, vrem să testăm piaţa. Suntem prezenţi pe alte pieţe, din Spania, Chile, Italia, Franţa. De altfel, firma a fost înfiinţată în 1903, este la a patra generaţie de meseriaşi. Butoaiele sunt făcute din stejar franţuzesc, american şi românesc, iar dopurile sunt din silicon, care este mult mai igienic şi izolează mai bine. Avem încredere în piaţa românească şi credem că e loc pentru toată lumea. Concurenţa creşte calitatea. Am găsit, aici, la Vinvest, un reprezentant exclusiv al produselor noastre pentru piaţa românească, firma Lantec Industries. Managerul companiei Bordeaux Tonneaux din Franţa, Benjamin Lasserre caută în România podgorii care vor să crească, prin butoaie bine făcute, calitatea vinului.”
România nu are producători de dimensiuni medii
Michele Tramontan, reprezentant Emmeti Inox:
“În această companie avem cinci firme din Italia, care s-au asociat pentru a aduce vase şi recipiente de inox pentru piaţa românească. Suntem pentru prima dată la VinVest, pentru că ne interesează industria alimentară, mai ales industria vinului. Ne adresăm producătorilor medii şi mici. Aici, în România, am văzut producători mici de vin, dar nu producători medii, de care e nevoie pentru creşterea calităţii. Sunt destule vinuri bune, e potenţial de dezvoltare. Totul depinde de potenţialul de cumpărare.”
DANA MEDAR, FOTO: DELIA CIOHODARU
AXION 900 – tehnologie de top pentru tractoare
Gamei de tractoare mari CLAAS i se alătură din 2012 un nou model de tractor. CLAAS a oferit o antepremieră a acestui nou tractor AXION 900 la standul său de la SIMA, prima dată când maşina a fost expusă. Cu patru modele de la 280 la 400 CP, noile maşini de înaltă performanţă completează atât gama modernă de tractoare CLAAS, cât şi seriile deja de succes: AXION 800 (164–260-cp) şi XERION 3300 până la 5000 (330–530-cp).
Primele tractoare AXION 900 din preserie au fost puse în utilizare în primăvara anului 2010. Din acel moment, noul tractor a fost testat pe câmpiile Europei, utilizatorii finali fiind consultaţi în mod direct. Cu toate că tractorul încă nu este disponibil spre comercializare, la momentul de faţă primind ultimele retuşuri, totuşi CLAAS a optat să dezvăluie acest modelul de preserie la SIMA.
AXION 900 se încadrează perfect în gama de tractoare CLAAS, atât ca design, cât şi ca filosofie de dezvoltare a întregii game de tractoare CLAAS. Maşinile se fac remarcate printr-un ampatamentul mare (în acest caz 3.15 m), având însă o construcţie compactă. Împreună cu o distribuţie egală a greutăţii, aceste maşini ating un maximum de tracţiune şi de eficienţă.
Tehnologie modernă de tracţiune
AXION 900 reprezintă un design complet nou adaptat cerinţelor clienţilor, precum şi condiţiilor de mediu şi controlul emisiilor. De exemplu, noile maşini au SCR (selective catalytic reduction) integrat. Convertorul catalitic de reducere a emisiilor de gaze SCR este poziţionat sub capotă.
Rezervorul de combustibil are un compartiment separat pentru uree, astfel încât ambele filtre sunt poziţionate unul lângă celălalt, pentru o mentenanţă uşoară. Aici intră în acţiune CLAAS POWER SYSTEMS (CPS). CPS promovează combinaţia optimă dintre componentele nou dezvoltate şi tehnologiile din cadrul trenului de rulare. La AXION 900 se utilizează pentru prima dată o tehnologie Common Rail FPT Cursor 9 cu şase cilindri şi cu patru valve pe cilindru, cu o capacitate cilindrică de 8.7 l. AXION 900 este primul model de tractor CLAAS care îndeplineşte cerinţele ridicate ale standardului TIER 4 cu privire la emisii. Cutia de viteze Eccom, infinit variabilă, a companiei ZF (CMATIC) constituie un alt element al CLAAS POWER SYSTEMS. La transmisia de forţă cele patru game de mers au un element mecanic, crescut. Acest lucru permite economisirea de combustibil la oricare gamă de mers, având un consum scăzut de combustibil. AXION 900 este disponibil în variante cu 40-km/h şi 50-km/h. Sunt de asemenea disponibile anvelope pentru roţile spate, cu un diametru de 2.15 m, pentru a converti în mod eficient puterea motorului în putere de tracţiune. Anvelopele faţă au un diametru de până la 1.7 m. AXION-ul mai poate fi echipat de asemenea şi cu roţi duble, atât la axa faţă, cât şi la axa spate.
Cabina ergonomică
Când vine vorba de tehnologia agricolă, actuală tendinţa este ca suprafeţe cât mai largi să fie prelucrate de cât mai puţine maşini. Acest lucru continuă să crească ştacheta cu privire la importanţa confortului în cabină cât şi a ergonomiei acesteia. Noua cabină cu patru stâlpi a AXION-ului 900 a fost elaborată în strânsă cooperare cu fermierii din Europa şi îmbunătăţeşte în continuare standardele cu privire la lux şi ergonomie, stabilite de către CLAAS în acest domeniu.
Mai mult, CLAAS a implementat un desighnul excelent a unui institut bine cunoscut în cadrul industriei automobilelor. Acest institut a identificat cerinţele utilizatorilor cu privire la ergonomia cabinei şi asupra confortului şi a încorporat descoperirile sale în cadrul unui nou concept ergonomic. Cerinţele includ o perspectivă frontală optimă, cât şi o perspectivă perfectă către partea spate spre implementele ataşate. La noul AXION 900, poziţia optimă a scaunului operatorului şi designul curbat al geamului din spate ajută la menţinerea unei vizibilităţi remarcabile asupra implementelor late, fără ca suporţii geamului să obtureze câmpul vizual. Standardul ridicat de confort oferit de către cabina modificată şi de către suspensia axei faţă nu este rezervată doar pentru câmp, ci garantează un mers excelent şi confortabil şi pe şosea. Cu privire la toate aspectele operării, tractoarele CLAAS sunt concepute în vederea unei operări confortabile pe o durată lungă de timp.
Noua manetă extrem de manevrabilă
Noua manetă CMOTION extrem de manevrabilă, aşa cum s-a putut observa şi la XERION 5000/4500, a fost concepută în special pentru o ergonomie crescută la nivelul mâinii drepte. Designul inovator permite un control intuitiv a diverselor funcţii de operare fără a mai fi nevoie să se ajusteze maneta. Terminalul CEBIS, color, uşor de operat, este integrat în noua cotieră. Principiile uşoare de operare ale CEBIS-ului permit aproape oricărui operator să înţeleagă şi să înceapă imediat lucrul cu sistemul. Accesul direct către toate funcţiile cheie este astfel garantat. Având până la 20 de faruri inclusiv cele cu Xenon asigură o iluminare de 360 de grade, asigurând utilizatorului o vizibilitate excelentă pe timpul nopţii.
Semănătorile de cereale Gaspardo cuceresc piaţa din România
Pentru semănatul cerealelor păioase, renumitul grup italian Maschio Gaspardo construieşte şi modernizează în fiecare an o gamă destul de mare de semănători
Maschio Gaspardo vine, în acest an, în întâmpinarea fermierilor din România şi cu super oferte la următoarele trei modele:
Semănătoarea pneumatică “PINTA”
Funcţionează pe principiul distribuţiei pneumatice, seminţele fiind distribuite uniform, chiar şi în zonele de deal, indiferent de tipul seminţei. Sunt disponibile 18 versiuni, se pot realiza 3 lăţimi de lucru şi este dotată cu un distribuitor central. Este recomandată pentru fermierii care au suprafeţe mari de lucru. Pentru deplasarea pe drumurile publice ea se rabate, ajungând la lăţimea de 2,5 m, indiferent de model. La variantele 400 şi 450, numărul de rânduri pe care se seamănă este 29-32, respectiv 32-40 la varianta 500. Capacitatea buncărului la toate cele 3 variante este de 1000 l. Având autonomie în funcţionarea îndelungată, construcţie robustă, siguranţă în lucru şi în transport, precum şi o curăţire facilă, acest tip de semănătoare poate fi utilizată cu eficienţă sporită şi profit remarcabil pentru semănatul cerealelor păioase.
Modelul PINTA PLUS este disponibil la ora actuală în 3 variante, şi anume: Pinta Plus 400 (29-32 secţii de lucru, putere tractor 80 – 90 CP), Pinta Plus 450 (29-32 secţii de lucru, putere tractor 80 – 90 CP) şi Pinta Plus 500 (32-40 secţii de lucru, putere tractor 80 – 90 CP). Semănătoarea Pinta este dotată cu noul sistem BY-PASS, care are rolul de a garanta o distribuţie uniformă a unei cantităţi mari de seminţe în timp, pe un teren în pantă. Totodată dispune şi de o mare capacitate operativă, ceea ce conduce la o productivitate ridicată. Pentru semănatul pe terenuri prelucrate cu metodele tradiţionale, acest model oferă un ritm de muncă economic şi o bună calitate a semănatului, respectiv o distribuţie uniformă. Aceasta este dotată cu un sistem electronic de control şi reglaj, care simplifică foarte mult munca operatorului. Semănătorile grupului italian sunt dotate, la ora actuală, cu un sistem electronic de control şi reglaj, care simplifică foarte mult munca operatorului.
Semănătoarea „NINA”
Este caracterizată printr-o distribuţie clasică a seminţelor prin fenomenul de gravitaţie, prin simplitate în utilizare, siguranţă, robusteţe şi întreţineri minime în exploatare. Este disponibilă în 27 de versiuni şi are 3 tipuri diferite de brazdare. Aceasta poate fi dotată cu 3 sisteme de reglare diferite a adâncimii de semănat. Este realizată în variantele de 2,5 m (Nina 250 + Tractor de 60 CP, numărul de rânduri 21), 3 m (Nina 300 + Tractor de 70 CP, numărul de rânduri 25 sau 29) şi 4 m (Nina 400 + Tractor de 90 CP, numărul de rânduri 31 sau 33) lăţime de lucru. Capacitatea buncărului la varianta de 2,5 m este de 410 l, la cea de 3 m este de 500 l şi la cea de 4 m este de 650 l. Numărul de rânduri pe care se seamănă diferă de la variantă la variantă, în funcţie şi de tipul brăzdarului disc folosit (disc simplu, disc Corex). La varianta Nina 250, indiferent de tipul brăzdarului disc, numărul de rânduri este 21. Buncărul este dotat cu un indicator de nivel care permite operatorului să observe din timp scăderea cantităţii de seminţe din interiorul acestuia. Sunt disponibile trei varainte de secţii de semănat pentru o mai bună adaptare la diversele condiţii de semănat. Există 2 variante de roţi de presare a seminţelor, de dimensiuni diferite. Este dotată cu 2 role distribuitor de secţiuni diferite. Acestea pot fi dotate şi cu set de lumini.
Semănătoarea „GIGANTE”
Este o semănătoare utilizată pentru semănatul direct în mirişte (adică pe un teren neprelucrat) a cerealelor, soiei, rapiţei, plantelor medicinale şi a plantelor furajere. Aceasta dispune de o capacitate de lucru operativă, ceea ce conduce la o productivitate foarte bună. Cadrul este modulat şi se poate rabata pentru trecerea din poziţia de lucru în poziţia de transport şi invers.
Sorin-Tiberiu Bungescu
Opera ne-a adus un spor de producţie şi un profit substanţial în 2010.
În 2011 îl vom folosi din nou pe toată suprafaţa cultivată cu porumb.
Insula Mare a Brăilei este cea mai mare exploatare agricolă din România, cu o suprafaţă totală de 56.132 ha, dintre care 40.000 ha irigate. Potenţialul agricol uriaş al acestei zone înseamnă, însă, şi o responsabilitate foarte mare pentru protecţia culturilor. Obiectivul nostru principal este maximizarea randamentelor pe hectar şi, în acest scop, utilizarea unor produse performante pentru protecţia plantelor este un element estenţial în stabilirea strategiei de management al culturilor.
Atunci când reprezentanţii BASF ne-au prezentat tehnologia AgCelence am hotărât că merită să testăm aceste produse inovative care, pe lângă efectul fungicid, au şi efecte benefice asupra stării generale de sănătate a plantelor, conducând, în final la recolte sporite şi profitabilitate mărită. Am folosit produsul Opera pentru cultura de porumb, iar rezultatele medii obţinute în primii 2 ani pe loturile de testare ne-au convins de eficacitatea acestei noi tehnologii.
Mai mult decât un plus de recoltă
Anul 2010 a fost, aşadar, primul an în care am utilizat pe scară largă produsul Opera pentru cultura de porumb, obţinând un spor de producţie substanţial. Rezultatele obţinute pe suprafeţele tratate cu Opera au fost net superioare rezultatelor obţinute pe loturile netratate. Plusul de recoltă nu a fost, însă, singurul beneficiu obţinut. Opera a contribuit la îmbunătăţirea stării de sănătate a plantelor, asigurând, totodată, şi o toleranţă excelentă la factorii de stres (secetă, temperaturi extreme, dăunători). După cum se ştie, sănătatea tulpinilor şi stabilitatea plantelor de porumb este o problemă cu consecinţe directe asupra recoltelor obţinute.
Cu Opera tulpinile porumbului au rămas perfect drepte, fapt ce ne-a oferit mari avantaje la recoltare: a crescut viteza de recoltare şi a scăzut consumul de combustibil, ceea ce a însemnat, în final, o economie de timp şi de resurse şi obţinerea unui profit net superior. În plus, pe suprafeţele tratate cu Opera s-a observat un număr mai mare de boabe şi de rânduri pe ştiulete, precum şi un conţinut redus de micotoxine, ceea ce a dus la sporirea calităţii vandabile.
Sunt mulţumit de Opera
În concluzie, consider că această gamă a produselor AgCelence oferă plantelor posibilitatea să îşi exprime întreg potenţialul genetic de producţie. Sunt foarte mulţumit de produsul Opera din gama AgCelence, pe care l-am contractat deja pentru a fi utilizat pe toată suprafaţa de porumb şi în anul 2011 şi recomand celor interesaţi în sporirea producţiei de porumb boabe să îl utilizeze cu încredere.
Opera, prin efectele AgCelence, reduce pierderile cauzate de factorii de stres
Opera este un produs revoluţionar din gama AgCelence care, pe lângă efectul fungicid, are efecte fiziologice dovedite ce contribuie la sporuri de producţie şi la creşterea profitului.
Efectele obţinute prin utilizarea produsului Opera la culturile de porumb sunt:
Creşterea suprafeţei foliare
Creşterea masei verzi
Dezvoltarea mai bună a rădăcinilor
Îmbunătăţirea stării de sănătate a tulpinilor
Creşterea rezistenţei la secetă
Stabilitatea plantelor
Număr crescut de rânduri pe ştiulete, număr mai mare de boabe
Creşterea vitezei de recoltare, reducerea consumului de combustibil
Reducerea conţinutului de micotoxine
Substanţe active: 50 g/l epoxiconazol + 133 g/l piraclostrobin
Spectrul de combatere: Helminthosporium triticum
Doza omologată: postemergent, 1 -1,5 l/ha
Aplicare: Opera se poate aplica la cultura porumbului în două faze, în funcţie de echipamentul de aplicare disponibil:
aplicare timpurie (în doză de 1l/ha) în stadiul BBCH 34-37 (când porumbul are 1-1,2m), până la ultima posibilitate de intrare în cultură cu tractor şi echipament normal de stropit
aplicare târzie (în doză de 1,5 l/ha) la înflorit, în stadiul BBCH 51-65, în cazul în care se pot folosi echipamente cu lumină mărită la sol
Ing. Lucian Buzdugan, Director General - TCE 3 Brazi
COSTREIUL – buruiana problemă din culturile de porumb şi floarea-soarelui
Pentru agricultorii din România COSTREIUL (Sorghum halepense) ca specie, intră în categoria “buruiană problemă” şi prin urmare, trebuie tratată ca atare. Deşi fermierii fac eforturi mari pentru controlarea costreiului, datorită sistemelor de lucru eterogene şi chiar neprofesioniste în anumite situaţii, această buruiană produce pagube însemnate, mai ales în culturile de porumb.
Dimensiunile pagubelor provocate culturilor de floarea-soarelui şi mai ales porumb sunt foarte eterogene, iar ceea ce este cel mai important este faptul că aceste pagube sunt irecuperabile pentru anul de cultură la care se face referinţă.
Condiţiile climatice particulare fiecarui an, precum şi lucrările solului, crează diferite premise de manifestare a îmburuienării cu costrei, astfel încât trebuie să interpretăm în mod durabil combaterea sa.
Costreiul în cultura porumbului
Porumbul, dintre toate culturile de primavară, este cel mai sensibil la îmburuienarea cu costrei.
După cum este binecunoscut, sensibilitatea maximă a porumbului la îmburuienare se manifestă în primele faze de vegetaţie, când după răsărire porumbul are o creştere a organelor aeriene mai încetinită, datorită formării sistemului radicular, situaţie care permite buruienilor să se dezvolte excesiv.
În acest an, datorită rezervelor de apă din sol acumulate în timpul iernii şi a temperaturilor ridicate din primavară, costreiul are premise foarte bune de manifestare, aşa că presiunea produsă de această buruiană este deosebit de mare.
În aceste condiţii, este foarte important ca evoluţia culturii să fie urmarită îndeaproape şi să se stabilească pentru fiecare solă în parte gradul de infestare şi momentul optim de intervenţie.
Pentru cultura porumbului, singura modalitate cu adevărat eficientă în vederea controlării costreiului, este utilizarea erbicidelor cu grad ridicat de selectivitate pentru porumb şi cu acţiune agresivă asupra costreiului. Aceste erbicide fac parte din grupa sulfonilurea – erbicide sistemice care asigură un grad ridicat de combatere şi toleranţă ridicată asupra culturii. Compania Procera Agrochemicals România, produce şi comercializează erbicidul SPRINT, erbicid antigramineic pe bază de nicosulfuron, omologat pentru cultura porumbului în doză de 45 – 80 g/ha.
Pentru controlul eficient al costreiului, vă oferim câteva recomandări de aplicare a erbicidului SPRINT:
condiţiile climatice: NU se efectuează tratamentul în condiţii de stres hidric şi termic!
cultura de porumb: tratamentul se poate aplica numai până în faza în care porumbul are 7-8 frunze!
costreiul: înălţimea plantelor de costrei trebuie să fie de 10-20 cm!
adjuvant: pentru a îmbunătăţi absorbţia erbicidului, se recomandă aplicarea împreună cu adjuvantul KINETIC (50 ml/ha) – adjuvantul este oferit GRATUIT la achiziționarea erbicidului!
tank mix: se poate aplica împreună cu alte produse fitosanitare, dar numai cu respectarea recomandărilor şi numai după efectuarea testelor de compatibilitate!
lucrări mecanice: NU se intervine asupra culturii cu lucrări de prăşit decât după 14 – 20 de zile de la tratament!
Costreiul în cultura de floarea-soarelui
Deşi floarea-soarelui este o cultură care luptă bine cu buruienile, datorită caracteristicilor morfologice şi fiziologice, în ceea ce priveşte costreiul, cultura poate suferi daune importante, chiar cu pierderi de peste 50% din recoltă.
Aşa cum am menţionat şi la cultura porumbului, combaterea costreiului trebuie făcută cu produse sistemice agresive pentru buruiană şi selective pentru cultrura de floarea-soarelui.
Contextul actual de infestare cu costrei a culturilor de floarea-soarelui poate fi uşor defavorabil culturii de floarea‑soarelui în comparaţie cu porumbul, deoarece se poate interpreta că floarea‑soarelui urmează într-un asolament normal, în principiu după porumb, şi ca atare există premisa de a avea un grad mai ridicat de infestare cu costrei.
Compania Procera Agrochemicals România produce şi comercializează erbicidul PROSPER, erbicid sistemic pe bază de quizalofop-P-etil, cu acţiune sigură în combaterea costreiului din culturile de floarea-soarelui.
Pentru controlul eficient al costreiului din cultura de floarea-soarelui, erbicidul PROSPER trebuie aplicat având în vedere următoarele recomandări:
condiţiile climatice: NU se efectuează tratamentul în condiţii de stres hidric şi termic!
doza: 0,7 – 0,9 l/ha funcţie de gradul de îmburuienare şi stadiul de dezvoltare a costreiului!
cultura de floarea-soarelui: se poate aplica tratamentul până în momentul când floarea-soarelui are 6-8 frunze!
costreiul: înălţimea plantelor de costrei trebuie să fie de 10-20 cm!
tank mix: se poate aplica împreună cu alte produse fitosanitare, dar numai cu respectarea recomandărilor şi numai după efectuarea testelor de compatibilitate!
lucrări mecanice: NU se intervine asupra culturii cu lucrări de prăşit decât după 14 – 20 de zile de la tratament!
Mihai Radu, Director Tehnic - Procera
Recomandări de sezon de la DuPont (2)
Tehnologia „Only post" - Combaterea buruienilor din cultura de porumb numai în postemergenţă
Tehnologia "Only post" în combaterea buruienilor la porumb răspunde problemelor specifice din primele faze de vegetaţie a porumbului, asigurând un start bun culturii prin combaterea buruienilor imediat după răsărire.
Avantajele tehnologiei "Only Post" sunt:
Elimină erbicidarea preemergentă care în condiţii de secetă este ineficientă;
Nu necesită încorporare;
Reduce numărul de tratamente şi costuri/ha;
Asigură flexibilitate în aplicare în funcţie de gradul şi spectrul buruienilor prezente în cultură;
Reduce gradul de rezidualitate al erbicidelor prin aplicarea postemergentă.
În lipsa erbicidării preemergente în zonele secetoase sau când erbicidarea preemergentă nu dă rezultatele aşteptate, Basis® aplicat 20 gr/ha asigură combaterea eficientă a buruienilor atunci când primul val de buruieni răsare, de regulă la sfârşitul lunii aprilie - începutul lunii mai. Basis® acoperă tot spectrul de buruieni anuale, graminee şi cu frunză lată, în primele faze ale dezvoltării porumbului, până la 5 frunze formate.
Pe parcelele îmburuienate cu buruieni cu frunză lată perene, precum pălămida, volbura, susai, când acestea au 2-6 frunze în rozetă, se aplică Titus® Plus, un flacon pe hectar (307 gr/ha). Acest erbicid combate tot spectrul de buruieni specifice culturii de porumb în primăvară. După Titus® Plus terenul rămâne curat.
Împotriva costreiului şi pirului, când buruienile au 10-15 cm înălţime, se recomandă Principal® în doză de 90 gr/ha. Principal® reduce îmburuienările cu buruieni graminee perene şi anuale fiind o investiţie în viitor. Nu există astăzi în piaţă un erbicid antigramineic mai performant decât Principal". Numai cine nu 1-a folosit nu-i cunoaşte puterea.
Asocierea erbicidelor Basis®, Titus® Plus, Titus® 25 DF şi Principal®, cu surfactantul Trend® în doze de 200-300 ml/ha asigură o mai bună translocare şi penetrare a erbicidelor sulfo-nilureice cu efecte deosebite în special la culturile afectate de stres hidric.
Avaunt® 150 SC
insecticid pentru combaterea insectelor dăunătoare din cultura de porumb
Există câţiva dăunători care trebuie combătuţi în vegetaţie cu insecticide. Dintre aceştia viermele vestic al rădăcinilor -Diabrotica virgifera - apare în culturi fără rotaţie, acolo unde mai mulţi ani se cultivă numai porumb, afectată fiind jumătatea vestică a ţării. Viermele (larva) consumă rădăcinile tinere şi ca urmare, planta rămâne „în aer, cade şi apoi se ridică” formând o tulpină curbată. Nu mai este nimic de făcut în vegetaţie, trebuie schimbată cultura, câţiva ani şi practicată o rotaţie minimă. Adultul atacă partea aeriană consumând în special polenul, fără pagube foarte importante dar, pentru a limita atacul şi populaţia viitoare de larve şi adulţi se recomandă efectuarea tratamentelor în vegetaţie.
După 15 iunie, sfredelitorul tulpinilor de porumb (Ostrinia nubilalis) poate crea probleme grele mai ales la hibrizi sensibili. Plantele se frâng şi producţia se reduce considerabil în funcţie de cât de puternic a fost atacul. Omida fructificaţiilor (Helicoverpa armigera) completează gama de dăunători. Atacă şi ea puternic ştiuleţii formaţi şi consumă mătasea şi boabele în curs de formare. în zona atacată se instalează boli care depreciază producţia care uneori devine nevandabilă sau chiar toxică.
Toţi aceşti dăunători pot fi controlaţi uşor, folosind Avaunt® 150 SC (250 ml/ha) când dăunătorii sunt prezenţi în cultură peste pragul economic de dăunare. Avaunt® este un produs performant şi de generaţie nouă, care poate fi aplicat la temperaturi ridicate de până la 33-34°C, când nu lucrează alte produse, de real ajutor în combaterea dăunătorilor enumeraţi la culturile de porumb.
Dr. Ing. Ion Săvulescu, Director tehnic, DuPont Romania SRL
Iunie în cultura mare
Luna iunie este cunoscută în popor ca luna cireşelor sau sub denumirea de Cireşar sau Cireşel. Practic, cu luna iunie trecem calendaristic în sezonul de vară, dar totodată trecem şi la strânsul primelor roade ale câmpului. Lucrările prezentate mai jos constituie repere orientative pentru cititorii noştri şi nu exclud posibilitatea efectuării de alte lucrări în cadrul acestor culturi. Fiecare agricultor, în funcţie de cultura pe care o are, de suprafeţele pe care le deţine şi în funcţie de condiţiile climatice, profitând mai ales de faptul că ştie bine terenul pe care îl lucrează, va decide ce este mai corect de făcut pentru ferma sa.
Înainte de a trece la lucrările din prima lună a sezonului cald, facem câteva precizări cu referire la perioada de primăvară parcursă până la publicarea materialului de faţă.
Majoritatea culturilor agricole din toamnă sunt întârziate din punct de vedere vegetativ cu aproximativ 10 - 14 zile faţă de perioada normală de vegetaţie. Întârzierea este în primul rând din cauza temperaturilor mai scăzute întâlnite pe parcursul lunilor aprilie şi mai. Spre exemplu, la cultura rapiţei, declanşarea înfloritului a fost întârziată, plantele au avut în primăvară o creştere încetinită, ramificaţiile florifere au apărut mai târziu, iar distanţa dintre flori (dintre silicve) este mai mică decât de obicei. Toate acestea sunt consecinţe ale temperaturilor mai scăzute decât în mod normal întâlnite în lunile de primăvară.
În ce priveşte culturile de primăvară, semănatul s-a încheiat mai târziu în anumite zone, decât epoca optimă recomandată, datorită în principal ploilor survenite în lunile aprilie şi mai. Aceste ploi, pe de o parte, au decalat efectuarea semănatului culturilor de porumb şi floarea-soarelui mai târziu, iar pe de altă parte, pe anumite suprafeţe ploile au determinat formarea crustei care a dus în unele cazuri la compromiterea culturilor şi la un cost suplimentar de reînsămânţare a acestora. De pildă, la grâu, persistenţa acestor ploi a determinat creşterea agresivităţii agenţilor patogeni şi în special a făinării.
Intervenţiile pentru protejarea culturilor agricole (tratamente şi erbicidare la grâu; erbicidare la porumb şi floarea-soarelui etc) au fost făcute în anumite zone cu întârziere de peste 10 zile.
Toate aceste fenomene meteorologice au determinat în general efectuarea unor lucrări agricole cu întârziere şi chiar au generat creşterea preţului de execuţie al acestora.
Revenind la calendarul agricol al lunii iunie, trebuie să precizăm că agricultorii trebuie să pregătească combinele pentru recoltare. Se vor verifica spaţiile de depozitare (acolo unde este cazul), mijloacele de transport şi se vor face primele tranzacţii de vânzare a recoltei. Dacă pentru orz marea majoritate a fermierilor pregătesc spaţiile de depozitare în ferme sau silozuri, pentru sămânţa de rapiţă, de cele mai multe ori se încheie contracte directe de livrare. Practic, rapiţa, datorită seminţelor cu un conţinut mai mare de ulei se va vinde imediat după recoltare.
Luna iunie deschide sezonul campaniei de vară, campanie prin care se trece la recoltarea orzului şi rapiţei, se pregăteşte recoltarea grâului şi se continuă celelalte activităţi specifice plantelor prăşitoare. În prezentarea de mai jos încercăm să atingem câteva lucrări esenţiale care se vor desfăşura în cadrul acestei luni, la următoarele culturi: rapiţă, orz, grâu, porumb şi floarea-soarelui.
Rapiţa
Pentru rapiţă, iunie (a doua jumătate a lui iunie) reprezintă luna în care această cultură se recoltează. Pregătirea recoltării culturii de rapiţă este prioritatea principală a fermierilor. În vederea desfăşurării în bune condiţii a recoltării trebuie luate în considerare următoarele aspecte:
- Verificarea combinelor din punct de vedere tehnic (montarea echipamentului de recoltare, pregătirea şi montarea cuţitelor laterale, verificarea reglajelor care se pot face înainte de intrarea în lan, verificarea etanşeităţii combinei etc);
- Verificarea utilajelor cu care se va transporta producţia din câmp la siloz. Având în vedere că gradul de curgere al seminţelor de rapiţă este ridicat, trebuie precizat că orice îmbinare necorespunzătoare la mijloacele de transport reprezintă o pierdere de producţie pe durata transportului. De asemenea, camioanele de transport trebuie dotate cu prelată pentru acoperirea producţiei pe durata deplasării. În caz contrar, vântul puternic sau viteza mai mare de deplasare poate să diminueze producţia din maşină;
- Fermierii care au în cultură soiuri, în vederea reducerii gradului de scuturare până în momentul recoltării, este bine să aplice un adjuvant de protecţie al silicvelor cu aproximativ trei săptămâni înainte de începerea efectivă a lucrării. Acest adjuvant formează o pelicula de protecţie în jurul silicvelor şi menţine silicva închisă. Important de ştiut la aplicarea acestor produse este faptul că ele trebuie să îmbrace complet silicva. Altfel, acolo unde pe silicve avem întreruperi de produs, acestea vor crăpa. Adjuvanţii se pot aplica fără probleme şi în cazul hibrizilor, dar la majoritatea hibrizilor silicvele sunt mai puţin dehiscente decât în cazul soiurilor;
- Recoltarea culturii se poate începe de la umiditatea de 11-12%, dar depinde foarte mult de condiţiile climatice din perioada respectivă, precum şi de modul în care arată cultura, cât şi de dotarea tehnică a fermierului. Dacă se întârzie recoltatul peste perioada optimă şi plantele de rapiţă ajung la supracoacere, pierderile de producţie prin scuturare vor fi mult mai mari;
- Sămânţa de rapiţă cu umiditate mai mare de 11% trebuie trimisă după recoltare imediat la siloz, unde se poate asigura o ventilaţie corespunzătoare (în unele cazuri chiar o uscare) şi o condiţionare pentru eliminarea resturilor vegetale. De multe ori aceste resturi vegetale cresc umiditatea seminţelor. Dacă totuşi se intenţionează ţinerea seminţei în fermă, este bine ca aceasta să se depoziteze sub şoproane care au o ventilaţie naturală bună, în strat subţire de aproximativ 15 – 20 cm. Sămânţa trebuie lopătată manual sau mecanic până când umiditatea scade sub 10%.
Orz
În aceasta lună, înainte sau după recoltarea rapiţei se va efectua şi recoltarea orzului.
După felul în care arată culturile de orz la această dată, cred că practic vom avea o suprapunere la recoltare. Atât rapiţa, cât şi orzul vor fi recoltate în paralel.
Pentru cultura orzului, alegerea momentului optim de recoltare trebuie să aibă în vedere două aspecte importante:
- Recoltarea cu pierderi cât mai mici de producţie. Aceste pierderi pot fi datorate atât scuturării (o recoltare târzie), cât şi treieratului incomplet (o recoltare timpurie).
- Umiditatea de recoltare. În mod normal când avem suprafeţe mici de orz şi orzoaică putem foarte bine recolta la umiditatea de 14% (bineînţeles trebuie luată în calcul şi evoluţia climatică din perioada de recoltare). La această umiditate sămânţa se păstrează fără probleme. În schimb, dacă avem suprafeţe mai mari de orz, recoltatul poate începe mai devreme, atunci când umiditatea în boabe a ajuns la 16-17%. Este ştiut faptul că dacă umiditatea orzului scade în lan sub 11%, creşte puternic riscul de a avea pierderi de recoltă prin scuturare.
Grâu
În perioada următoare, culturile de grâu vor trece prin mai multe etape: de înspicare, de înflorire şi de formare a boabelor. Dar, aceste etape variază foarte mult de la un soi la altul şi de la o zonă la alta.
În iunie, la cultura grâului se va continua (acolo unde este nevoie) cu efectuarea tratamentelor foliare pentru combaterea bolilor. Normal în această perioadă se aplică şi ultimul tratament de combatere a bolilor, în special al bolilor spicului (fuzarioza, înegrirea spicelor). Tratamentul are rolul şi de a menţine frunza stindard verde pe o perioadă cât mai lungă de timp. Această frunză are un rol important în obţinerea unor boabe cu greutate mai mare (MMB-ul mare) şi de bună calitate. Pentru protejarea cu eficienţă sporită a culturilor de grâu, în vederea alegerii celor mai bune produse de tratare este bine a se consulta cataloagele firmelor distribuitoare de pesticide din zonă.
Odată cu aplicarea fungicidelor se pot aplica şi o serie de insecticide, în special pentru combaterea adulţilor şi a larvelor de ploşniţa cerealelor, a viermelui roşu al paielor, a cărăbuşeilor şi a altor tipuri de insecte. Dintre acestea cel mai puternic atac în perioada de înflorire şi formare a boabelor este dat de ploşniţa cerealelor. În cazul în care atacul apare şi se manifestă după apariţia spicului, atacul se va putea observa la baza spicului sau chiar la baza spiculeţelor. În acest caz, spicul în totalitatea lui sau spiculeţele atacate se usucă forţat şi fenomenul se observă în lan ca o albire a spicelor sau spiculeţelor. Datorită pierderilor importante produse de această insectă, se recomandă ca tratamentele să se efectueze în mod obligatoriu atunci când avem 5 exemplare/m2 (PED = 5 exemplare/m2). În funcţie de dăunătorul pe care vrem să-l controlăm şi de perioada de aplicare se vor utiliza numai insecticide avizate recomandate de firmele de specialitate.
Porumb
În iunie, fermierii vor continua cu întreţinerea culturilor de porumb şi numai unde este cazul se va interveni şi cu alte lucrări mai deosebite (poate o lucrare de rărire a plantelor - pentru fermierii mici, poate o lucrare de combatere a excesului de umiditate etc).
Principala lucrare de întreţinere a culturii porumbului este dată de combaterea buruienilor. Această lucrare se poate face atât pe cale chimică, cât şi mecanică, caz în care odată cu combaterea buruienilor se face şi o afânare superficială a solului şi eventual (acolo unde este posibil) o aplicare de îngrăşăminte chimice. În mod normal, aplicarea în vegetaţie a erbicidelor se poate realiza atunci când plantele de porumb au între 2 şi 6 frunze adevărate, dar momentul aplicării depinde foarte mult de substanţa activă utilizată (erbicidul folosit) şi de stadiul de dezvoltare al buruienilor.
Având în vedere condiţiile climatice din acest an, buruienile au avut o dezvoltare explozivă. În funcţie de momentul aplicării, de gradul de îmburuienare, de frecvenţa buruienilor şi de spectrul de buruieni dominante, se va alege erbicidul care va avea cel mai bun control asupra buruienilor. În cazul combaterii buruienilor dicotile din cultura de porumb, fermierul are la alegere o gamă variată de produse. În cazul buruienilor monocotiledonate, numărul produselor omologate la cultura porumbului, cu aplicare în vegetaţie, este mai mic şi majoritatea au ca substanţe active produse ca: fluroxipir, nicosulfuron, rimsulfuron, tropramezon etc (a se consulta lista produselor omologate). Pentru hibrizii de porumb de tipul “CTM” cu rezistenţă la cicloxidim se pot aplica aceste erbicide până la stadiul de 6 frunze. Aplicate şi în faza mai avansată a culturii de porumb (6 - 8 frunze) de obicei nu produce efecte de fitotoxicitate, dar datorită foliajului mai mare, gradul de combatere a buruienilor monocotile este mai redus.
Floarea-soarelui
Fermierii vor continua efectuarea lucrărilor de întreţinere la culturile de floarea-soarelui. Pe primul plan rămâne combaterea buruienilor atât pe cale chimică, dar şi mecanică.
Referitor la combaterea buruienilor pe cale chimică, aceasta se face diferenţiat în funcţie de sistemul de cultură. Astfel: la hibrizii normali, clasici, combaterea buruienilor monocotile este relativ simplă şi fără costuri prea mari şi se efectuează cu erbicide pe bază de cicloxidim, cletodim, fenoxaprop-p-etil, fluazifop-p-butil, quizalofop-p-ethyl, quizalofop-p-tefuril, propaquizafop etc. O problemă deosebită este dată de controlul buruienilor dicotile. În cazul unui asolament corespunzător şi al unei tehnologii de cultură adecvate cu erbicidare la pregătirea patului germinativ sau în preemergenţă, buruienile dicotile pot fi ţinute sub control.
La floarea-soarelui semănată în cele două sisteme noi de cultură, sistemul clearfield şi sistemul expres - cu hibrizi recomandaţi în aceste sisteme - contribuie la controlul în mare măsură a buruienilor dicotiledonate. De fapt, scopul principal pentru care fermierii noştri s-au orientat spre aceste sisteme noi de cultură a fost necesitatea combaterii buruienilor problemă din cultura de floarea-soarelui. În acest caz, important este să se ţină cont de perioada de aplicare a erbicidului. Normal, aceste erbicide se aplică atunci când planta de cultură are între 4 şi 6 frunze adevărate. La hibrizii cu rezistenţă la imazamox, aplicarea acestui erbicid în faza de 6 - 8 frunze ale plantei de floarea-soarelui controlează foarte bine şi toate speciile de orobanche (Orobanche spp) din România.
Din punct de vedere al combaterii buruienilor pe cale mecanică, fermierii, în funcţie de gradul de îmburuienare a culturii, pot face una până la două praşile mecanice. Pe lângă combaterea buruienilor, praşila mecanică are şi rolul de afânare superficială a solului. Concomitent cu lucrarea de afânare a solului pot fi aplicate şi unele îngrăşăminte chimice.
Mihai M.
Un milion de euro în propriul sediu
Compania Sartorom a inaugurat recent propriul sediu, situat pe Şoseaua Bucureşti-Măgurele din Capitală, investiţie care s-a ridicat la un milion de euro. Noul sediu are o suprafaţă totală de 1.000 de metri pătraţi şi dispune de spaţii de birouri, de laboratoare, un show-room, săli de şedinţă, precum şi de locuri de parcare.
Sartorom a devenit în cei 20 de ani de la înfiinţare unul dintre principalii furnizori locali de aparatură pentru controlul calităţii pentru cercetare, industrie şi agricultură.
Compania Sartorom a intrat pe piaţa locală în 1991 ca reprezentanţă a firmei Sartorius AG din Germania. În următorii ani portofoliul de produse şi servicii a fost lărgit. Astfel, compania a devenit partener al altor firme germane, precum Fritsch, IKA, WTW, Toni Technik, Zwick Roell sau Pfeuffer. Din 2002 Sartorom este partener al ANAMOB, iar din 2005, al ROMPAN.
Lărgirea gamei de produse şi implicit a activităţii a impus şi mutarea într-un sediu corespunzător. „Încă din 2004 am decis să investim într-un sediu propriu în Bucureşti şi am achiziţionat în acest sens un teren. Această hotărâre a fost luată deoarece nicio clădire vizionată de noi în vederea cumpărării nu a corespuns tuturor necesităţilor noastre”, a declarat Carmen Bittenbinder, director general al Sartorom.
În prezent, compania are sediul central în Bucureşti, dar şi sedii zonale în Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Craiova, Brăila şi Iaşi. Numărul angajaţilor a ajuns la 25 în 2011.
Dintre principalii clienţi ai Sartorom pe piaţa locală amintim: Cargill, Agricover, 7 Spice/Vel Pitar, Intercereal SA Feteşti, Automobile Dacia, Mittal Steel, Continental, Holcim, Carpatcement, Lafarge, teraplast, Coca-Cola, Romaqua Borsec, European Drinks, Bere Ursus.
Aparatură modernă în sprijinul agricultorilor
Sartorom a lansat pe piaţa românească un nou aparat marca Pfeuffer - automatul de divizare, curăţare şi sortare a cerealelor şi seminţelor oleaginoase. Utilizarea aparatului aduce agricultorilor economii anuale de minimum 5% din cifra de afaceri a bazei agricole. „Noul aparat se pliază pe cerinţele clienţilor din domeniul agricol şi al depozitării cerealelor de a elimina factorul uman din procesul de prelevare de probe şi de a nivela performanţele laboratoarelor proprii amplasate la bazele de recepţie a mărfurilor sau la silozuri. Aparatul poate fi utilizat pentru determinarea conţinutului de impurităţi şi al celui de spărturi dintr-o probă de cereale, astfel încât calitatea lotului primit putând fi gradată rapid direct la recepţia mărfii”, arată directorul general Carmen Bittenbinder.
Pentru domeniul agricol, al morăritului şi panificaţiei, Sartorom are un catalog special, unde sunt prezentate detaliat mai multe aparate. “În mare, filosofia catalogului constă în plasarea aparaturii performante în toate punctele critice din procesul de recepţie a cerealelor şi seminţelor oleaginoase”, precizează Carmen Bittenbinder.
Compania comercializează pe piaţa noastră sisteme de monitorizare a temperaturii din silozuri şi depozite plane, pentru a asigura parametrii constanţi şi pentru a evita astfel germinarea cerealelor sau seminţelor oleaginoase sau chiar pericolul exploziei silozului.
“Agricultura şi morăritul reprezintă un segment de piaţă care nu a fost atât de afectat de criză, cel puţin din punctul nostru de vedere, cel al aparaturii de laborator, dar şi în alte branşe. În 2009 şi 2010, când economia a fost la pământ, noi am avut cifre de afaceri rezonabile. Cel mai bine au mers aparatura pentru controlul calităţii la recepţie, prelevatoarele de probe, instalaţiile de monitorizare a temperaturii în silozuri”, afirmă Carmen Bittenbinder, pentru care una dintre cele mai importante realizări este faptul că Sartorom a reuşit acreditarea laboratorului de etalonări. “Dorim să ne extindem şi în alte domenii. Deocamdată suntem acreditaţi pe balanţe, maşini de încercare şi extensometre, dar vrem să ne extindem gama pentru industria prelucratoare de metale”, a mai spus directorul general Sartorom.
Alte domenii în care activează Sartorom pe piaţa locală
Un alt domeniu de activitate important al Sartorom este filtrarea industrială, compania oferind instalaţii de filtrare pentru industria alimentară (soft drinks, ape minerale, vin, bere) şi pentru industria farmaceutică (filtrare apă, lichide orale şi parenterale, producţie vaccinuri).
De asemenea, Sartorom oferă echipamente complete pentru biotehnologii (fermentatoare, instalaţii de filtrare tangenţială), dar şi mobilier industrial.
În plus, departamentul tehnic al firmei vine în ajutorul clienţilor pentru proiecte speciale, ca de exemplu pentru aplicatii de cântariri industriale şi în flux, pentru modernizări de prese, de încercări mecanice şi pentru probleme de service (reparaţii, contracte de întreţinere periodică, calibrări prese, balanţe, validări balanţe, nişe, autoclave).
Delia Ciohodaru
Zilele porţilor deschise la MEWI
„MEWI pune agricultura pe roate!” este sloganul pe care l-a adoptat în acest an compania Mewi Import Export Agrar Industrietechnik din Orţişoara, judeţul Timiş. “În cei 16 ani de existenţă, Mewi şi-a câştigat încrederea şi recunoaşterea clienţilor săi, fiind, în prezent, un partener de încredere şi un actor cheie în <punerea pe roate a agriculturii> din România”, afirmă Cristian Dănescu, director general al companiei Mewi este importator exclusiv al tractoarelor Fendt şi Valtra. Totodată, Mewi este un furnizor consacrat pe piaţa utilajelor şi maşinilor agricole din ţara noastră, care comercializează o gamă diversificată de produse destinate prelucrării solului, combine, semănători, pluguri, distribuitoare de îngrăşăminte, recoltatoare, grape, cositoare etc.
Timp de două zile, 13 şi 14 mai, de dimineaţă şi până seara, zeci de agricultori au trecut pragul sediului din Orţişoara al firmei Mewi. Asta deoarece reprezentanta renumitelor mărci de tractoare Fendt şi Valtra a organizat la început de weekend „Zilele Porţilor Deschise”. Toţi participanţii la eveniment au vizitat birourile, magazia cu piese de schimb şi consumabile, hala de service.
„Creşterea accentuată a interesului pentru potenţialul agricol de la noi şi atenţia crescută acordată de fermierii români utilajelor de cea mai bună calitate ne fac să credem că aceste două zile constituie o bună oportunitate pentru vizitatori să cunoască îndeaproape cele mai noi echipamente şi tehnologii existente pe piaţă”, a spus directorul general Mewi, Cristian Dănescu.
Prezent la eveniment a fost şi Volker Schröder, administratorul firmei, care a prezentat istoria Mewi, dar şi istoria firmei mamă Heinrich Schröder Landmaschinen cu o tradiţie de 200 de ani în tehnica agricolă.
Unii dintre cei care au trecut porţile Mewi au venit însoţiţi de familie. Copiii au fost cei mai fericiţi deoarece s-au plimbat ore în şir cu tractoarele Fendt în miniatură. Nici adulţii nu au avut timp să se plictisească. Pentru ei organizatorii au pregătit un drive-test cu tractorul Fendt 936 Vario de 360 CP.
Spectacolul porţilor deschise a fost condimentat cu tractoarele Fendt care mergeau singure printre vizitatori, fiind conduse prin GPS.
Sâmbătă, 14 mai, au venit la sediul Mewi 20 de copii de la şcoala generală din Orţişoara. Şcolăreii şi-au arătat priceperea într-ale desenatului, iar cele mai frumoase lucrări au fost premiate. Se ştie că de ani buni Mewi s-a implicat în comunitatea din Orţişoara prin sprijinirea programelor educaţionale, protecţia mediului şi nu în ultimul rând prin ajutor substanţial acordat copiilor defavorizaţi.
Cele două zile ale porţilor deschise au fost presărate cu muzică, mâncare şi voie bună.
Tehnică agricolă pentru o agricultură prosperă
În curtea sediului, vizitatorii au avut surpriza unei veritabile expoziţii de tractoare, combine şi maşini agricole. A fost plăcut să vezi tractoarele Fendt, din toate clasele de putere, aliniate frumos, între care trona combina cu rotor axial Fendt 9460R de 459 CP. Au mai fost admirate tractoarele Valtra, care nu puteau trece neobservate, mai ales că un Valtra S292 de 320 CP era chiar în faţa clădirii, la intrarea principală. Au mai fost expuse utilaje pentru pregătit solul, semănători de la Horsch, pluguri, utilaje pentru pregătit solul, semănători de la Rabe, utilaje pentru pregătit solul/mirişte şi terenul pentru semănat marca Knoche, culegătoare pentru porumb şi floarea soarelui, hedere universale pentru recoltat cereale-rapiţă-soia de la Geringhoff, utilaje pentru recoltat furaje marca Fella, tocători resturi vegetale, întreţinere pajişti şi şanţuri de la Spearhead, utilaje pentru protecţia plantelor de la Agrio şi Bargam, distribuitoare pentru îngrăşăminte Rauch, utilaje pentru recoltat furaje Mascar, recoltatoare furaje Kemper, remorci transport produse agricole Hawe, remorci tehnologice Strautmann, vidanje Kotte, încărcătoare telescopice Merlo, încărcătoare frontale pentru zootehnie, gospodărie comunală de la Thaler.
În cele două zile agricultorii au aflat de la reprezentanţi ai Deutsche Leasing România IFN modalităţile de accesare a fondurilor pentru cumpărarea unui utilaj agricol. La standurile special amenajate, reprezentanţii Mewi au prezentat caracteristicile, performanţele şi beneficiile tractoarelor Fendt şi Valtra, precum şi ale echipamentelor agricole care pot fi ataşate acestora.
În prima zi a evenimentului „Zilele Porţilor Deschise” s-a desfăşurat seminarul „Sisteme menite să reducă poluarea mediului – tehnologia SCR”, la care au participat studenţi de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, din Timişoara. Prezentarea a fost susţinută de directorul tehnic al Mewi, Daniel Mayer.
200 de ani de tradiţie în tehnica agricolă
Mewi s-a înfiinţat în 1995 ca filială a companiei germane Heinrich Schröder Landmaschinen, firmă cu renume vechi în Germania. În 2010, Grupul Schröder a împlinit 200 de ani de existenţă. Este o afacere familială care s-a transmis din generaţie în generaţie. În prezent, trei din cei patru fraţi Schröder sunt implicaţi în companie, iar copiii lor vor duce mai departe tradiţia. Administratorul Mewi, Volker Schröder are 53 de ani şi doi copii, o fată şi un băiat.
În ultimii 25 de ani, Schröder Landmaschinen s-a extins masiv în Germania, dar şi în afara ei. Are 20 de filiale numai în Germania, una în România (Mewi), puncte de lucru în Rusia, Lituania şi un birou de vânzări în Ucraina. În tot grupul sunt peste 500 de angajaţi, iar la Mewi numărul angajaţilor depăşeşte cifra 50.
În opinia lui Volker Schröder, importanţa agriculturii va creşte, având în vedere că, pe plan mondial, suprafeţele destinate agriculturii se reduc de la an la an, iar populaţia este în continuă creştere. „Avem utilaje cu care agricultorii să lucreze eficient pământul”, a ţinut să precizeze Volker Schröder la „Zilele Porţilor Deschise” organizate de Mewi.
Două noi filiale pentru Mewi
“2011 este anul în care Mewi investeşte în înfiinţarea a două noi filiale, la Bolintin (Giurgiu), în apropierea Capitalei şi Drajna (Călăraşi)”, a anunţat directorul general Cristian Dănescu. Cele două filiale, Mewi Tehnic (Bolintin) şi Mewi Service (Drajna) vor avea clădiri complet noi, în care, până la sfârşitul lui 2012 vor exista hale pentru produse şi reparaţii, magazii pentru piese de schimb.
De la an la an, spune Cristian Dănescu, nivelul vânzărilor a crescut considerabil. “Mewi şi-a adus o contribuţie majoră la sporirea parcului naţional de tractoare şi maşini agricole”, punctează Dănescu.
Potrivit datelor companiei, în 2005 Mewi a vândut 23 de tractoare şi 176 de maşini şi echipamente agricole, iar în 2010 au fost vândute 113 tractoare şi 614 maşini şi echipamente agricole. “Cifrele din 2010 demonstrează că vindem în medie 3 unităţi în fiecare zi lucrătoare”, arată Cristian Dănescu.
În perioada campaniilor agricole, Mewi asigură asistenţă mobilă direct pe teren, cu maşini foarte bine echipate. “În magazia noastră se găsesc constant peste 8000 de repere, ce pot fi livrate în mai puţin de 24 de ore oriunde în România” menţionează directorul general al Mewi.
MIHAELA PREVENDA
Citeşte mai mult ...
AGRARIA, un brand transilvănean
Ajuns la a 17-a ediţie, Târgul Internaţional pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Ambalaje - AGRARIA 2011 s-a desfăşurat între 4 şi 8 mai la Cluj-Napoca, în Complexul Expo Transilvania. Agraria 2011 a reunit circa 250 de expozanţi din domeniile maşini şi echipamente agricole, producerea de seminţe, protecţia plantelor, zootehnie, horticultură, finanţare pentru agricultură, consultanţă, industrie alimentară etc, proveniţi din 10 ţări, între care Germania, Austria - stand colectiv, Italia, Olanda, Marea Britanie, Polonia, Ungaria, Franţa etc. Suprafaţa expoziţională ocupată în interior şi în aer liber a atins maximum posibil fizic în locaţie, de 20.000 mp brut.
Cu toate că vremea nu a fost un aliat al organizatorilor, a fost rece şi a plouat, numărul vizitatorilor a ajuns la aproximativ 20.000 de persoane. Mai mare decât anul trecut când s-au înregistrat 18.000 de vizitatori. Organizator al Târgului Agraria este DLG InterMarketing, subsidiara din România a DLG Germania (Societatea Germană pentru Agricultură), care organizează cea mai mare expoziţie agricolă din lume – Agritechnica de la Hanovra, Germania. Agraria este un târg auditat de CENTREX - International Exhibition Statistics Union (Uniunea Internaţională pentru Statistica Expoziţiilor).
Corina Mareş, director general DLG InterMarketing, spune că Agraria este cel mai mare târg agricol al Transilvaniei. “Până acum am fost pe al doilea loc în ţară, după Indagra de la Bucureşti. Nu ştim cum o să fie în perioada următoare, poate reuşim să creştem. Acoperim toată gama de input-uri pentru agricultură, de la maşini, utilaje agricole până la consultanţă. Am promovat destul de mult evenimentul, în presă, dar şi prin organizarea unor întâlniri cu asociaţiile de fermieri. De multe ori constatăm că unele informaţii nu ajung acolo unde trebuie, aşa că ne-am străduit în acest sens. Am învăţat mereu câte ceva. Întotdeauna este însă loc de mai bine.
În prezent, spaţiul de la Expo Transilvania este destul de mic, de la spaţiul propriu-zis expoziţional până la logistică-parcări, depozitare, acces. Noi vrem să rămânem cu târgul la Cluj, vom organiza în continuare acest eveniment, dar firma-mamă din Germania, DLG, care organizează Agritechnica la Hanovra, cel mai mare târg agricol din lume, are nişte reguli de organizare, care presupun mai mult spaţiu, pentru o expunere corespunzătoare. Noi suntem un brand de Cluj, aşa că rămânem aici şi sperăm să avem condiţii mai bune în anii următori.
Ne-am propus şi ne-am străduit să creăm o mentalitate a vizitatorilor asemănătoare cu a celor din alte ţări. Indiferent cum e vremea, oamenii se pregătesc şi vin la târg, pentru că vor să fie informaţi, să vadă cu ochii lor cum sunt exponatele. Până acum, românii se gândeau că, dacă n-ai bani, nu te duci la târg. Acum începe să se schimbe această atitudine, ceea ce ne bucură foarte tare, pentru că am acţionat în acest sens.
Am reuşit, după mulţi ani, să ne atingem targetul în privinţa vizitatorilor, ceea ce e destul de greu în România. Acum, fermierii vin ţintit, au deja informaţii şi se duc la standurile care îi interesează, ştiu cum să negocieze, să facă un contract. Au deja un alt comportament faţă de furnizor. Este mai bine şi pentru firme, care discută cu un cumpărător avizat.
Am avut vizite cu autocarul, organizate prin direcţia agricolă, am avut cinci consilii judeţene care au colaborat cu noi şi au sponsorizat vizite de informare pentru fermieri. Totodată, avem o colaborare foarte bună cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, care a organizat multe acţiuni de calitate, cu invitaţi din mai multe ţări, în aceeaşi perioadă cu expoziţia.
Avem tot felul de evenimente, menite să-i atragă pe oameni către târg. Departamentul nostru specializat pe astfel de evenimente ne ajută să ne adaptăm la evoluţia nivelului de informare a publicului. Vrem o comunicare directă pe tot parcursul anului, nu numai în timpul târgului”, punctează Corina Mareş.
Cinci zile de sărbătoare
Agraria 2011 a reuşit, în ciuda crizei economice, să îşi reconfirme poziţia ca eveniment emblematic pentru Transilvania, dedicat fermierilor şi companiilor din domeniul agricol din România, susţin organizatorii. “Desfăşurată, nu întâmplător, în aceeaşi perioadă cu Conferinţa Consorţiului Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din România, Agraria 2011 s-a bucurat de prezenţa unui număr foarte mare de personalităţi dintre cele mai importante pentru agricultura Europei, şi în special a României”, a completat directorul general DLG InterMarketing, Corina Mareş.
La deschiderea oficială din ziua de 4 mai au luat cuvântul o serie de oficialităţi străine şi române, printre care: Valeriu Steriu – preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii; Szilagy Matyas - Consulul General al Ungariei la Cluj Napoca; Rudolf Lukavsky - consilier comercial al Ambasadei Austriei în România; prof. dr. Doru Pamfil - rectorul USAMV Cluj-Napoca; Octavian Ciprian Alic - director general adjunct al APDRP; Jochen Kockler - directorul general al Departamentului Expoziţii al DLG Germania; Călin Fărgaciu - preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine Cluj.
În după-amiaza primei zile a expoziţiei, în sala de conferinţe, s-au întâlnit reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii cu reprezentanţii Federaţiei Crescătorilor de Bovine şi ai companiilor care reprezintă la noi în ţară mari producători de genetică bovină. În jur de trei ore s-au dezbătut problemele existente pe piaţa materialului seminal congelat, s-a discutat despre însămânţările artificiale şi registrele genealogice. Subiecte de interes atât pentru fermieri, cât şi pentru furnizorii de genetică bovină, însă finalizate fără un rezultat concret. Este totuşi un prim pas în dialogul dintre autorităţi-fermieri-companii. Întâlnirea a fost organizată de Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie şi au participat circa 40 de persoane. Din partea ANARZ au fost prezenţi directorul general Andrei Kocsis şi directorul tehnic Peter Tamas Nagy, iar de la MADR a venit Roger Cătălin Manea, directorul general al nou-înfiinţatei Direcţii Generale de Zootehnie şi Industrie Alimentară. Dintre reprezentanţii crescătorilor amintim pe Mircea Ciurea - preşedintele FCBR, Claudiu Frânc - vicepreşedinte FCBR, Călin Fărgaciu - preşedintele Asociaţiei Fermierilor Crescători de Bovine Cluj, Costel Caraş - Asociaţia Holstein RO. I-am remarcat, din partea companiilor furnizoare de genetică bovină, pe Ioan Ladoşi – ABS/PIC România, Adrian Dina – Cow Genetics, Janos Sultesz – Schontal Schul Impex.
O premieră în rândul expoziţiilor agricole din ţara noastră a constituit-o prezenţa la Agraria 2011 a Comisarului European pentru Agricultură, Dacian Cioloş. El a vizitat târgul în data de 6 mai, împreună cu ministrul Agriculturii Valeriu Tabără. Cei doi oficiali au degustat produse din carne şi lapte de bivoliţă, au vizitat standurile cu animale, unde crescătorii şi-au arătat realizările dar şi nemulţumirile. După ce au văzut aproape toată expoziţia, Cioloş şi Tabără s-au oprit pentru scurte discuţii la câteva standuri: Comisia Europeană - DG AGRI, standul colectiv al Austriei şi Germaniei, precum şi la standurile Direcţiei Agricole Cluj şi ANARZ. La standul Comisiei Europene, comisarul european şi ministrul au fost „provocaţi” la un concurs cu întrebări de cultură generală despre agricultura în UE, pe care l-au acceptat cu plăcere. Pe 7 mai, Comisarul european Dacian Cioloş a vizitat ferma de vaci de lapte de la Viişoara, a lui Ovidiu Onişor.
Ziua Crescătorului de Bivoli s-a desfăşurat pe 6 mai, ocazie cu care a avut loc conferinţa “Actualitate în creşterea bivolului românesc”, organizată de Global Distribution Group şi Asociaţia Crescătorilor de Bivoli din Transilvania. Au fost peste 100 de participanţi.
7 mai, la Agraria, a fost Ziua Crescătorului de Bovine. Fermierii s-au întâlnit cu ministrul Valeriu Tabără. În sală au fost aproape 150 de persoane, în majoritate fermieri. S-au discutat deschis problemele sectorului şi soluţiile rezolvării lor. Probabil că vor rămâne la stadiul de teorie, ca mai mereu în urma unor astfel de întâlniri în teren. Ziua s-a încheiat cu Tombola crescătorului de bovine, premiul - o viţică oferită de Asociaţia Crescătorilor de Bovine Cluj şi Cooperativa Agricolă Someş- Arieş a fost câstigat de Onihie Ricean din Soporul Nou, judeţul Cluj.
Comisia Europeană, prin Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - DG AGRI, a sprijinit fermierii şi companiile prezente în informarea cu privire la oportunităţi de finanţare, dar şi la proiecte de dezvoltare rurală deja implementate cu succes. O atracţie deosebită pentru publicul vizitator a fost concursul Roata Norocului, cu întrebări de cultură generală despre agricultura în UE, adresat copiilor şi adulţilor şi animat de Claudiu Racz. „Demonstraţiile de gătit ale maestrului Petrişor Tănase din 6, 7 şi 8 mai au pus o lumină savuroasă asupra unor produse de calitate din Europa, cu explicaţii şi recomandări de alimentaţie sănătoasă şi creativă”, cred organizatorii.
Prin campania „Fii verde la Agraria” s-au strâns fonduri pentru amenajarea parcului grădiniţei Raza de Soare din Cluj Napoca. Persoane şi companii expozante au donat sume de bani importante.
Agro Expert vrea să le prezinte străinilor o altă faţă a României
Nicoleta Roiban, director executiv Agro Expert Cluj-Napoca:
“Agraria e cel mai bun târg pentru noi. Sunt multe companii străine care vin aici. E nevoie de mai multă grijă pentru spaţiul exterior al expoziţiei şi cred că autorităţile locale ar trebui să se implice mai mult. Este evidentă creşterea interesului fermierilor, sunt mulţi oameni care vin să se intereseze, să vadă, sa compare produsele. Noi ne sfătuim clienţii să vină la târg, unde pot să vadă şi utilajele potrivite.
Ne ocupăm de pesticide de peste 13 ani şi reprezentăm mai multe firme străine, din Danemarca, Franţa, Marea Britanie, SUA. Pentru produsele veterinare, reprezentăm firme din Polonia, Austria, Olanda, Germania.
Am încercat să ne impunem mereu cu produse noi. Suntem tot timpul lângă fermieri şi le găsim cele mai bune soluţii. Ne adresăm în primul rând fermelor mixte, care au animale şi parte vegetală. Avem o zonă mare de acţiune, mai puţin în sudul ţării. Fermierii sunt mulţumiţi, pentru că mereu aducem produse inovative, noi. Ne testăm întotdeauna produsele, avem ferme în care facem loturi demonstrative, unde ne chemăm clienţii. Multe sunt produse bio. Pas cu pas, ajugem să vindem cantităţi însemnate. Dorinţa noastră e să fim prezenţi oricând e nevoie de noi, suntem foarte prompţi. Ne place să-i determinăm pe partenerii străini să-şi schimbe părerile preconcepute, să le prezentăm o altă faţă a României.”
Finanţarea prin credite bancare şi leasing va stabiliza piaţa
Coman Stănică, director vânzări Agrocomerţ Holding:
“Suntem o firmă cu o bogată ofertă de utilaje, începând cu combine de 4 m lăţime, care sunt bune pentru ferme mici şi medii. Avem, bineînţeles, combine pentru ferme foarte mari. Avem şi remorci tehnologice pentru cereale, pluguri şi grape Lemken, cultivatoare şi semănători pentru păioase.
Un fermier poate să-şi ia toate utilajele de la noi, suntem un full liner. Suntem reprezentanţi pentru Amazone, care produce tehnică de semănat păioase, prăşitoare, tehnică de erbicidat şi de prelucrare a solului.
Despre Claas, nu mai trebuie să vorbim, e bine cunoscută. Avem toate utilajele, inclusiv prese pentru baloţi cilindrici sau paralelipipedici, mici şi mari, instalaţii de înfoliere. Din anul 2000, Claas a început să producă şi tractoare. Avem 10% din piaţa de tractoare. În acest an, am adus pe piaţa din România tractorul Axion. Din 2012 vom avea şi tractorul clasa C, care va fi prezentat la târgul Agritechnica 2011 de la Hanovra.
Cred că un producător agricol, care vrea să aibă productivitate, să câştige bani, trebuie să aibă dotările necesare, pentru a face toate lucrările la parametrii performanţi. Una dintre probleme este, într-adevăr, finanţarea. Nu mai există niciun fel de sprijin. Fondurile europene nu sunt folosite cum ar trebui. Este prea multă birocraţie, trece prea mult timp de la depunerea proiectului până la o eventuală aprobare. O problemă este şi punctajul. După ce s-a terminat Sapardul, nu s-a mai cerut o scrisoare de confort, aşa că firmele nu au avut bani de avans. Mulţi au renunţat, chiar dacă erau eligibili.
Noi participăm la toate târgurile, unde trebuie să avem legătura directă cu clienţii. Vânzările încep după târg.
După ce se vor termina banii europeni, în România se va face finanţare prin credite bancare, prin leasing. Aceste forme de finanţare cred că ne vor stabiliza piaţa. Acum nu putem să avem un plan de vânzări, pentru că oamenii nu au certitudinea fondurilor. Târgurile au rolul de a face legătura între clienţi, importatori, finanţatori. Costurile se amortizează în timp. Agraria este importantă pentru partea centrală şi de nord a ţării. În ultimii 3 ani, amploarea a scăzut şi e păcat. E nevoie de o locaţie nouă şi de asigurarea unui teren de demonstraţii.
În ceea ce priveşte forţa de muncă, noi ne pregătim oamenii, avem centre de şcolarizare, nu numai pentru oamenii din vânzări şi marketing, dar şi pentru service.”
Preţuri promoţionale până la sfârşitul lui iunie
Florin Neacşu, director general adjunct NHR Agropartners:
“Suntem importatori oficiali pentru New Holland şi suntem parteneri ai târgului Agraria încă de la început. Venim cu plăcere aici, unde sunt mulţi fermieri, inclusiv prin excursii organizate de consiliile judeţene. Oamenii vin bine informaţi, ştiu ce vor. În anii trecuţi, am vândut utilaje chiar din târg. Am venit acum cu tractoare de 100 şi 200 CP, pentru că în această zonă sunt terenuri mai mici, în pantă. Avem utilaje şi pentru zootehnie, ca greble, cositori, prese de balotat, remorci, dar şi utilaje pentru pregătirea patului germinativ, semănat, întreţinerea culturilor.
Noutatea din acest an este încărcătorul cu braţ telescopic Hydrac. Avem două modele - unul mai mic, ce poate intra în grajduri sau hale mai mici, cu capacitate de ridicare de 1500 kg, cu braţ de 4 m, şi altul mai mare, cu capacitate de 3100 kg şi braţ de 7 m.
Tot ca noutate, avem pachete promoţionale, cu valabilitate până la sfârşitul lunii iunie, în care am inclus un tractor Poettinger de 95 CP cu plug reversibil, la un preţ de 35.900 euro, şi unul mai mare, la 39.000 euro, care are şi remorcă de 10 tone. Este un preţ redus cu 3.500 euro.
Vrem să venim în sprijinul fermierilor care vor să-şi cumpere utilajele de bază. Încercăm să-i punem în acord cu finanţatorii, care asigură creditare sau leasing pe termen de 4-5 ani, chiar fără avans. Se pot găsi soluţii, chiar dacă nu ai bani. Atitudinea fermierilor a evoluat. Majoritatea aştepta, până acum, ca statul să le dea subvenţii. Acum nu mai depun proiecte, mulţi nu au reuşit să acceseze bani europeni, aşa că se descurcă singuri. Procesul e mult mai rapid. Dacă faci un calcul cât te costă aşteptarea, fără să ai certitudinea că vei primi banii, îţi cumperi singur. Preţurile la produsele agricole au crescut şi oamenii sunt mai optimişti.”
Forţa de muncă, o problemă în România
Francis Desbonnets, director Agri Alianţa:
“Sunt în România de 14 ani şi cunosc bine piaţa agricolă. Din 2006, împreună cu un grup de producători, am înfiinţat Agri Alianţa, importator de produse Kubota în România. Avem o gamă largă de utilaje, de la cele pentru fermierii mici până la cele mari, de la utilaje pentru solar până la cele pentru cultura mare. Prioritar pentru noi este să asigurăm service. În România, un tractor lucrează de opt ori mai mult decât în Franţa sau Germania, pentru că suprafeţele sunt mari, iar numărul de utilaje este mic. Vor mai trece mulţi ani până se va ajunge la echilibrul din alte ţări.
La Agraria venim pentru că este un târg foarte important, acoperă o zonă cu viitor în agricultură. Suprafaţa de expunere este subdimensionată, iar accesul până la expo este dificil pentru utilajele mari. Pentru fermieri ar fi important să vadă un tractor în acţiune. Dacă spaţiul expoziţional ar fi la marginea oraşului, ar fi mai bine pentru toată lumea.
Am remarcat interesul în creştere pentru utilaje. E dificil totuşi pentru oamenii cu ferme mici să obţină o finanţare, li se cere să aibă doi ani de activitate, să fie plătitori de TVA. Mai trebuie şi avans de 50%, ceea ce complică lucrurile. Noi lucrăm cu diferite firme de leasing şi gândim modalităţi de plată corespunzătoare mărimii fermei.
Avem relaţii foarte bune cu ferme cu suprafeţe mari, ca Interagro, la care am făcut demonstraţii pentru tehnologii noi, ca sistemele de însămânţare directă sau sistemul de aplicare a îngrăşământului lichid. Avem semănători cu lăţime de 2 m sau mai mari, dar tehnologiile sunt aceleaşi.
O problemă importantă, care trebuie rezolvată în România, este forţa de muncă pregătită pentru vânzări. În SUA, o parte din impozit poate fi direcţionat către o universitate, care pregăteşte studenţi pentru un domeniu agricol. Studenţii fac practică în compania respectivă, după care vor avea un contract de muncă asigurat pentru câţiva ani. Ceea ce funcţionează acolo poate fi bun şi aici. E un proiect care trebuie iniţiat de noi şi susţinut de un organism de stat.”
Preţurile produselor agricole au mişcat piaţa maşinilor
Csiha Sandor, manager Akheron Serv:
“Venim la Agraria de la prima ediţie şi cred că este un târg de succes. De obicei, este organizat într-o perioadă foarte bună, când oamenii şi-au terminat treaba în câmp. Anul ăsta e un pic cam devreme, oamenii nu pot să plece şi să lase lucrările neterminate. E un amănunt care contează.
Comercializăm utilaje noi pentru prelucrat solul şi semănat, utilaje agricole de producţie germană şi austriacă de la firme care prin marca lor garantează o calitate superioară şi o longevitate însemnată. Avem şi utilaje second hand, mai ieftine.
Anul trecut am introdus pe piaţa noastră maşina de semănat cereale şi rapiţă, de mare precizie. Anul acesta avem ca noutate semănătoarea de porumb, fabricată în Slovacia.
La utilajele noi se uită agricultorii care accesează diverse programe pe bani europeni. Cei care nu ajung la fondurile europene sunt interesaţi de utilaje second hand, care sunt la jumătate de preţ. Asigurăm service cu piese de la fabrică, aşa că nu sunt probleme. Avem piese de schimb pentru orice utilaj pe care îl vindem.
Nu sunt mari modificări de preţ la noi, faţă de alţi ani, dar, de când s-au mişcat puţin preţurile în agricultură, oamenii au început să fie interesaţi de maşini agricole. Vin cu mai mult curaj, faţă de acum doi ani.”
Cerere în creştere la utilajele pentru legumicultură
Nicolae Chirciu, director vânzări APH Group:
“Suntem pentru prima dată la Agraria şi vrem să vedem ce impact au produsele noastre aici. Suntem reprezentanţii companiei din Olanda, distribuitori de utilaje pentru legumicultură în România. Avem utilaje pentru toate etapele, de la semănat până la depozitat sau ambalat. Avem semănători performante, de la Agricola Italiana, care seamănă seminţe mici, uniform şi la parametrii necesari. Avem maşini pentru pregătirea terenului, de la Baselier, o firmă olandeză. Preţurile nu s-au modificat, dar s-a modificat cererea, care a crescut foarte mult, mai ales în partea sudică a ţării, Galaţi, Brăila, Constanţa, unde sunt legumicultori cu suprafeţe mari. Utilajele noastre sunt pentru ferme mari. Asigurăm service constant şi consultanţă. Am observat că piaţa se extinde, mai ales în Teleorman şi în Braşov, unde se cultivă cartofi.”
Noi tehnologii pentru fermierii români
Andrei Chis, director marketing Agro Pataki:
“Comercializăm echipamente pentru horticultură, tot ce ţine de sisteme de irigat, toată gama, de la seminţe până la orice fel de folie profesională. Acţionăm în toată ţara, dar cu predilecţie în Ardeal, pentru că avem sediul în Satu Mare. Am mai fost la târg în 2004-2005. Apoi am preferat contactul direct cu fermierii, dar anul ăsta am venit la Agraria. Sunt vizitatori, există interes, dar nu se finalizează la expoziţie contractele. Noi avem contact direct cu diverşi furnizori, aşa că avem preţuri rezonabile.
Aducem noi tehnologii pe piaţa din România, cum ar fi o nouă tehnologie de administrare a îngrăşămintelor solubile în apă pentru plante, o folie antiîngheţ, noi tehnologii de irigaţie.
Piaţa din România evoluează bine, producătorul român se gândeşte mai mult la calitatea produsului. Criza ne-a afectat pe toţi, dar ne străduim să depăşim etapa asta. Noi colaborăm mult cu fermierii, avem contact permanent cu ei, ştim cum evoluează culturile, dacă ceva ar trebui modificat sau înlocuit. Asta ne asigură o promovare bună pe piaţă. Aici, la târg, am venit să ne întâlnim cu clienţi noi, ceea ce s-a şi întâmplat.”:
Legumicultorii autohtoni încearcă să-i copieze pe cei olandezi
Vasile Uţiu, reprezentant Bejo România:
“Compania noastră asigură seminţe fermierilor şi fitofarmaciilor. La Agraria 2011, avem, ca noutăţi, castraveţi, ardei, ţelină de rădăcină, un sortiment mare de varză, de la cea timpurie până la cea pentru depozitare. La fel pentru morcovi şi conopidă. E important ca legumele să aibă şi o formă cât mai frumoasă, aşa cum cere un supermarket. Suntem specialişti la capitolul ceapă şi ridichii. Tradiţia Olandei e importantă, iar fermierii români încearcă să-i copieze pe fermierii olandezi. Ca seminţele noastre să ajungă la performanţa din Olanda, trebuie să pregăteşti foarte bine terenul şi-ţi trebuie utilajele necesare. Totul pleacă de la pregătirea terenului. Noi le prezentăm fermierilor tehnologia, le acordăm consultanţă, dar trebuie să aibă şi utilaje potrivite. Acordăm consultanţă în toate etapele, inclusiv la erbicidat şi colaborăm cu firmele de utilaje. Facem demonstraţii, avem loturi demonstrative la fermierii serioşi. Este în continuă creştere interesul pentru legumicultură. Cauza principală cred că este preţul mai bun din acest an, ceea ce le dă încredere legumicultorilor să investească şi să-şi crească afacerea.”
În Italia, 80% dintre fermieri au GPS-uri, la noi doar 10%
Vasile Arapu, manager vânzări Salvarani Rom:
“Suntem o firmă relativ nouă pe piaţa din România, funcţionăm din 2006. Avem GPS-uri Salvarani, duze, porturi şi tot ce trebuie pentru maşinile de erbicidat, deschiderile-închiderile hidraulice pentru maşinile de erbicidat. Prin ceea ce oferim noi, se elimină jalonierii, se face o economie între 2-5%, se micşorează costurile cu motorina sau cu personalul. Am început să aducem GPS-uri din 2008 şi am vândut peste 75.000 de bucăţi. Mulţi fermieri nu înţeleg de ce le trebuie GPS, încă sunt reticenţi.
În Italia, 80% dintre fermieri au GPS-uri, la noi doar 10%. Cei mai receptivi sunt în Teleorman, Argeş, Olt. E suficient să le arăţi oamenilor ce face acest GPS şi îl cumpără. Aparatul îţi arată suprafaţa lucrată, face măsurători, dă conturul acelei suprafeţe, adică face o hartă. Datele se descarcă într-un computer şi se realizează o bază de date. Măsurătorile se pot raporta la APIA, pentru că sunt foarte corecte.”
Fermierii mici şi mijlocii sunt baza, dar nu sunt ajutaţi
Dervis Mizrak, manager Agrosez:
“Din 2001, participăm la diferite târguri. La Agraria vine direct fermierul şi asta e foarte bine. Comercializăm echipamente pentru zootehnie, utilaje agricole, aparate de muls, tancuri de răcire a laptelui. E mai greu acum, după Sapard, dar oamenii ştiu ce vor şi se străduiesc să facă rost de bani, ceea ce nu e uşor în timp de criză. Noi avem furnizori din Turcia, Grecia, Germania. Asigurăm service pentru clienţii noştri, asigurăm şi piese de schimb. Avem utilaje mai mici, dar acum am adus şi cositori, greble, semănători, remorci. Ne adresăm fermierilor mici şi medii. Pentru utilajele mari, le aducem numai la comandă. Punem la punct o colaborare cu firme de leasing, pentru că oamenii nu au bani prea mulţi. Până în 2005, oamenii nu erau prea interesaţi de tehnologie. După aceea, a crescut interesul, dar a venit criza. Fermierii mici nu au niciun fel de ajutor, chiar dacă ei sunt baza. În Turcia, de exemplu, nu se simte prea mult criza, producţia merge foarte bine. La noi, terenurile sunt mai mici, iar fermierii se asociază, îşi cumpără împreună un tractor sau alte utilaje. Se fac cooperative, care negociază altfel preţurile. E foarte greu pentru un fermier mic să-şi facă loc în piaţă, aşa că asocierea e singura soluţie.
La Agraria mai sunt probleme de logistică, dar e mai bine decât la Indagra.”
E nevoie de tehnologii noi pentru a face o afacere din creşterea animalelor
Sergiu Irimescu, manager Afibanat:
“Am venit la Agraria 2011 cu noutăţi în managementul fermei, începând de la analiza laptelui, cu un senzor special pentru componentele laptelui - lactoză, uree, grăsime - şi cu un pedometru de identificare a animalelor, care analizează şi gradul de confort al animalului, legat de ore de odihnă, de hrană. E nevoie de aşa ceva pe piaţă, pentru că, dacă vrei să ai eficienţă într-o fermă, trebuie să ai anumite dotări. Nu mai merge să faci lucrurile după ureche şi după sfaturile bătrâneşti. Performanţa trebuie făcută cu dotări. Ceea ce promovăm noi sunt utilajele performante, produse în Israel, pe care alţii le folosesc de ani de zile, având producţii duble faţă de noi.
Facem muncă de pionierat, aşa am făcut mereu. Cei care nu se vor alinia la un anumit standard, nu vor face faţă. Subvenţiile nu mai există, aşa că trebuie să scoţi maximum şi pentru asta ai nevoie de tehnologii noi. Noi ne adresăm oamenilor care cresc animale pentru afacere, nu ca hobby. Avantajul nostru este experienţa pe care o avem pe piaţă. AfiMilk a fost prima firmă care a dezvoltat partea electronică prin staţiile de muls, de la măsurarea cantităţilor de lapte până la managementul pe calculator.
În acest an, laboratorul pentru analiza laptelui pe fiecare animal în parte este unicat în lume. Chiar şi pedometrul este cel mai bun, nu avem rival.
Problema la noi este mentalitatea faţă de firmele care produc în România. Firma AfiMilk ne oferă un atuu în promovare. Am fost în multe ţări şi toate îşi încurajează producţia internă. Firmele producătoare de utilaje colaborează cu asociaţiile de fermieri, cu asociaţiile de control al reproducţiei, e un sistem bine pus la punct, pe care am putea să-l împrumutăm şi noi.”
Mircea Belean, director vânzări Sano - Furajare Modernă:
“Suntem la Agraria pentru a patra oară. E important să vii la un târg. Firma noastră produce şi comercializează premixuri, înlocuitori de lapte, concentrate furajere în mai multe ţări. Nu avem noutăţi în acest an, dar trebuie să ne vedem cu clienţii. Produsele noastre sunt de cea mai bună calitate şi oferim consultanţă. Preţul e puţin mai mare la unele produse, dar compensăm prin calitate. După ce intrăm într-o fermă cu produsele noastre, fermierii sunt cei mai buni promoteri, pentru că ei au văzut deja ce calitate au produsele noastre. Vrem să ne extindem încet, ca pata de ulei, pentru că vrem ca oamenii să se convingă de calitatea produselor şi a serviciilor noastre, după care să le spună şi altora. Încet-încet se formează şi la noi o cultură a calităţii. Pentru asta, organizăm demonstraţii şi seminarii pentru fermieri în diferite judeţe.
Un exemplu de colaborare bună cu o fermă mare este cea cu Coremans Zootehnia (peste 600 de vaci, Iratoşu, judeţul Arad), iar cu o fermă mai mică, cu 50-60 vaci, este Lactoland Arad. Tot o fermă mică, cu 25 de vaci, este Alex Genetic Land Arad, unde fermier este un tânăr care abia a terminat liceul, dar e foarte determinat să-şi facă o afacere profitabilă.”
Guvernul ar trebui să garanteze investiţiile
George Babău, director general AXE Consulting Plus:
“Activăm în domeniul energiei verzi, avem echipamente pentru fabricarea peleţilor din lemn şi agromateriale. Aceste echipamente sunt pentru uz individual, gospodăresc, dar şi linii complete, industriale, care ajung la 3600 kg/oră producţie. Avem o linie nouă, care are 9 tone, o noutate în privinţa concepţiei. Aceasta e pentru fermierii mijlocii şi mari. Avem şi utilaje pentru prelucrarea seminţelor oleaginoase, prin presare la cald sau la rece, rafinare, ambalare. Acestea prelucrează şi inul, seminţele de mere, de struguri. Sunt fabricate în Cehia şi sunt puţin mai scumpe, dar mult mai bune. Avem prese de diferite dimensiuni, pentru orice fel de fermă. Sunt garantate să funcţioneze 365 de zile pe an. Sunt perioade când oamenii nu au prea mult de lucru, aşa că pot să facă ulei pentru consum propriu ori pentru localitatea respectivă.
Am venit la Agraria şi cu utilaje de prelucrat legume, de făcut sucuri din mere, pere, dar şi cu maşini de tocat crengi, până la grosimea de 150 mm.
Multe echipamente de-ale nostre sunt în sudul României, la Constanţa, Braşov, dar şi în Republica Moldova. Ofertele noastre au fost prinse în mai multe proiecte cu finanţare europeană. Finanţarea e mereu o problemă. Guvernul ar trebui să garanteze investiţiile. Banca dă credit, dar cu nişte garanţii prea mari, de obicei imobiliare. Ne adresăm micilor fermieri, pentru că ei reprezintă viitorul. În România se cultivă doar 20% din suprafaţa agricolă. Dacă omul e interesat să facă o investiţie, va cultiva pământul.”
DANA MEDAR, MIHAELA PREVENDA, FOTO: ADRIAN NEDELCU
Convorbiri cu ștreangul de gât (mai 2011)
Reporter: Am două întrebări pentru dvs, dle Muscă!
Dr. ing. Dimitrie Muscă: Şi eu trebuie să răspund?
Reporter: Răspunsul ar fi în folosul cititorilor noştri, care au nevoie de un model de reuşită în domeniul agricol. Aşadar prima întrebare se referă la vacile de carne, o specie mai rar întâlnită în ţara noastră sau chiar deloc. Aveţi în momentul de faţă un număr mare de asemenea vaci cumpărate, sunt profitabile?
Dr. ing. Dimitrie Muscă: Combinatul Agroindustrial Curtici are fermă de vaci pentru lapte şi fermă de vaci pentru carne şi amândouă sunt rentabile, că altfel nu le înfiinţam. Nu se poate să nu fie rentabil tot ceea ce înseamnă mâncare. Din toate statisticile pe care eu le am la îndemână, ştiu că la ora actuală Europa este descoperită cu cinci sute de mii de tone de carne de bovină. Este o mare căutare de asemenea carne.
Ca drept dovadă, sunt telefoanele pe care le primesc din toată Europa, în ideea de a le livra carne de bovină sau carcasă de bovină şi chiar animale în viu. În toate calculele făcute, am constatat că este rentabilă şi credeţi-mă că la noi se fac calcule serioase şi bine documentate. Vaca de carne este un animal cu un spor foarte mare. Un viţel la un an în două - trei luni ajunge la 500 de kg şi este bun pentru sacrificare. Repet, nu are cum să nu fie rentabilă această carne, mai ales că are şi un gust plăcut şi trebuie introdusă cât mai mult în consum.
Vaca de carne este animalul care rezistă pe toate păşunile, pe marginea şanţului pe toate potecile şi în zonele de deal. Dacă hrana este puţin stimulată, la care se mai adaugă şi concentrate, atunci animalul devine şi mai rentabil. Eu aş recomanda-o celor care nu-şi mai permit să ţină o vacă pentru lapte, mai pretenţioasă şi care trebuie să dea acel lapte conform, aşa cum se cere în UE. Vreţi să vă spun ceva? Este mult mai la îndemână pentru orice moş şi pentru orice babă, pentru că pot să crească una, două, zece asemenea vaci.
Reporter: Întrebarea a doua se referă la acest sezon când la cereale şi mai ales la grâu, apar bolile foliare. Specialiştii recomandă, în mod constant, tratamentele preventive încă din această fază de dezvoltare a plantelor. Iată, însă, că deja sunt necesare tratamente curative. Revin şi întreb: cât de necesare sunt tratamentele preventive, cu toate că se ştie că este mai uşor să previi decât să vindeci?
Dr. ing. Dimitrie Muscă: La ora actuală sunt două boli foarte importante: una este făinarea, care poate face infecţia încă din toamna trecută şi se manifestă încă din această primăvară. Făinarea este ca un mucegai deasupra unui borcan cu gem sau cu compot şi cam aşa se manifestă şi pe plantă. Planta este suptă de substanţele nutritive şi i se ia toată vlaga, ceea ce duce în final la o reducere a recoltei între 20 şi 25 de procente. Cealaltă boală la care trebuie să ne aşteptăm şi de aceea tratamentele trebuie făcute preventiv, accentuez PREVENTIV, este FUZARIOZA! Există chiar câteva specii de fuzarioză, care sunt deosebit de păgubitoare. Perioada optimă de tratament ar fi când sunt puţine ploi, atunci se fac tratamentele preventive. Când plouă, stropii propagă sporii pe plantă în sus până ajung la spic.
Am mai spus-o şi o mai spun că FUZARIOZA ESTE CANCERIGENĂ. Fuzarioza trebuie eliminată în totalitate. Producţia de grâu cu multă fuzarioză nu este bună nici în hrana animalelor. S-a constatat şi se pune mare accent pe această fuzarioză, la grâu în special, de aceea sunt atât de necesare tratamentele preventive. Dacă vrem să facem producţii mari trebuie să mergem pe culturi intensive. Soirile pe care le avem suportă densităţile optime, dar nu mai au aerisire şi atunci trebuie să intervii de fiecare dată în funcţie de momentul optim, în funcţie de condiţiile atmosferice şi să faci şi tot să faci tratamentele preventive. Odată instalată fuzarioza este greu şi foarte greu de combătut.
Ca şi făinarea, această boală poate să vină uneori din toamna trecută prin bob sau prin solul unde se practică monocultura. Acest obicei este extrem de păgubitor pentru cel care o practică, dar şi pentru vecinii cu grâu pe suprafeţe mai mari, dar care respectă rotaţia culturilor. Noi nu ne permitem asemenea obiceiuri, pentru că ar fi un adevărat dezastru.
Reporter: Să înţeleg că sunteţi împotriva micilor producători?
Dr. ing. Dimitrie Muscă: Nu împotriva lor, ci împotriva celor care practică monocultura şi seamănă grâu după grâu sau porumb după porumb. Ei sunt cei care propagă aceste boli atât de păgubitoare pentru recoltele celorlalţi şi, de ce nu, şi atentează la sănătatea consumatorilor.
M. M. Mihail
În vârful peniţei (mai 2011)
Aş vorbi şi n-aş prea vorbi, în cele ce urmează, despre orez. De orez am spus şi nu de orz, căci acela – se ştie – nu trebuie stricat pe gâşte. Pe cele domestice, se înţelege, că încă mai sunt prin satele şi comunele noastre şi nu se livrează gata ambulate şi refrigerate, de prin alte ţări ale lumii, precum alte orătănii, cărora se pare că nu le mai prieşte prin cele plaiuri carpatine. Dar, ce să-i faci, când ai minte de găină, degeaba o faci pe cocoşul.
Care se urcă pe gard şi strigă cât îl ţine gura – mă rog, pliscul – cât e el de frumos, de mare şi de tare. Tare-n clanţa, se numea parcă un spectacol al unui renumit comic. Să te prăpădeşti de râs nu alta. Că, dacă revenim la oile noastre, te apucă plânsul: zace lâna cu anii, până ce nu mai e bună de nimica, ciobanii dau cu bâta după câini şi vor să-şi schimbe meseria, nu de alta dar nu se mai merită pe cele coclauri cu lunile şi pe frig, şi pe ceaţă, şi pe arşiţă, şi să nu te alegi cu un ce câştig, mioarele se simt cuprinse şi ele de o melanholie mioritică, altfel cum, o fi carnea de oaie bună la gătit diverse – să fie la ei, la musulmani acolo – dar pilaful pilaf se face cu cea de batal. Şi musai cu orez. Care orez? De unde atâta orez, când orezăriile au dispărut aproape cu totul – Unde sunt zăpezile de altădată – din cele 80.000 ha existente acum vreo două decenii, din care 60.000 ha amenajări moderne, acum se mai cultivă doar câteva sute de hectare, dacă or mai fi şi acelea.
Cât despre ziua de mâine?... mâine om trăi şi om vedea doar câteva sute de hectare dacă or mai fi şi acelea. Cât despre ziua de mâine? Mâine om trăi şi om vedea, că nici iarna nu-i ca vara, şi în definitiv şi la urma urmei, pentru colivă, dar nu şi pentru pilaf se poate folosi ca înlocuitor arpacaşul – dacă o mai fi existând – nici nu e prea indicat să mănânci prea mult orez că faci ochii oblici. Şi dacă Doamne fereşte din miei blânzi şi buni de tăiere la cheful orişicui, vom deveni peste noapte tigri asiatici, pericol mare, monşer, de unde atâţia jandarmi? Drepta care, ce să mai stricăm orezul, mă scuzaţi orzul, pe gâşte? Că gâfâie. Şi chiar dacă respectivele orătănii de curte au salvat cândva Troia – ori poate Roma – nu mai reţin exact, mai bine zis fac pe nebunu’ să se mulţumească şi să se sature cu ce li se dă. Altfel, ca nouă tuturor, de vreo 2 ani încoace, ni se taie Porţia şi ni se trânteşte uşa în nas. Care uşă, care nas? Că nici astea n-au rămas!
George Ghidrigan
Citatul ediţiei (mai 2011)
Un ziar arab ce apare în Constantinopole face următoarea descriere:
Funcţionarii din vilaieturile Aleppo şi Damasc se servesc de orice nedreptăţire şi arbitrarietate şi comit toate vexaţiunile posibile faţă cu poporul. Cu fiecare poştă primim plângeri în contra funcţionarilor şi un număr mare de suplici s-au dat Porţii tot asupra acestui obiect. Înalta Poartă să ni permită a o întreba dacă aceste plângeri a unei populaţii întregi se consideră, sau se pun ad acta.
Iar foaia oficială a ministerului de război, ,,La Verite", luând act de acel articol, spune lucruri care par a fi icoana unor stări nu numai turceşti:
De când am început a maimuţi fără îndemânare mincinoasa civilizaţie a Europei, adecă am început de la Z în loc de-a începe de la A B C, s-au prăsit acei linguşitori mizerabili care au înşelat pe monarh asupra adevăratei stări a imperiului şi pentru a-şi ajunge la scop au făcut curte cafegiilor, ciubucciilor, bărbierilor palatului, ba până şi rândaşilor de la grajdi. Drept răsplată a supunerii lor aceşti oameni nobili au esercitat o nemărginită înrâurire asupra înaltei Porţi, favoritismul în întinderea sa cea mai mare a fost buruiana ce s-au prăsit pe această grămadă de gunoi; laşitatea a înlocuit curajul, minciuna, adevărul, hatârul aptitudinea.
Cafegii, ciubuccii, bărbierii celor mari deveniră funcţionari, guvernori de provincii. În loc de a studia în colegiile şi şcoalele noastre bazele administraţiei, legea sfântă (seri), cei mai mulţi preferau de-a deveni sclavii cutărui efendi, pentru că acesta putea mai iute să le procure un post. Funcţionarii numiţi astfel se temeau de destituire, căci ce erau să înceapă, fără post? Cu cunoştinţele câştigate pe această cale puteau să moară de foame.
[...] În faptă starea aceasta de lucruri are multe analogii cu cea socială din România
(Articol publicat în Curierul de Iaşi, la 6 octombrie 1876)
(Mihai Eminescu)
Publicitate
Revista
