Convorbiri cu ştreangul de gât - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Prin platforma FITS, Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) organizează cursuri de instruire și certificare, necesare pentru a lucra corect, legal și în siguranță în domeniul protecției plantelor.

Cursurile organizate de ANF sunt obligatorii pentru cei care aplică, comercializează, distribuie produse de protecție a plantelor sau oferă consiliere tehnică fermierilor, în conformitate cu OUG nr. 34/2012 privind utilizarea durabilă a pesticidelor. La final, participanții obțin certificatul cerut de legislația europeană și națională, condiție esențială pentru a lucra corect, legal și în siguranță.

Structura cursului este gândită astfel încât să acopere atât formarea inițială, cât și actualizarea periodică a cunoștințelor, respectiv instruire inițială pentru dobândirea cunoștințelor necesare utilizării durabile a produselor de protecție a plantelor; instruire suplimentară o dată la cinci ani, pentru reînnoirea certificatului de formare profesională.

Costul unui curs este de 193 lei de persoană, iar durata este de trei zile de pregătire și o zi de evaluare, cu test grilă, promovarea făcându-se cu minimum 70 de puncte din 100.

Potrivit ANF, prin aceste cursuri, participanții înțeleg mai bine legislația actuală și responsabilitățile legate de utilizarea produselor de protecție a plantelor; își actualizează informațiile privind siguranța operatorilor, protecția mediului și a consumatorilor; află detalii clare despre documente, trasabilitate, condiții de depozitare și utilizare. De asemenea, își consolidează baza tehnică pentru decizii mai bune în fermă.

Cei interesați se pot înscrie aici: https://fits.anfdf.ro.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În Ședința de Guvern din 30 ianuarie 2026 a fost aprobată Ordonanța de Urgență care modifică Legea nr. 195/2018 (Programul de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie) și Legea nr. 227/2018 (Programul de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol) pentru a prelungi termenul maxim de realizare a investițiilor finanțate prin aceste programe.

Potrivit legislației, termenul maxim de realizare a investițiilor era de 18 luni de la acordarea primei plăți, cu posibilitatea unei prelungiri de maximum 18 luni. Prin modificările aduse de actul normativ aprobat, termenul maxim inițial de 18 luni se menține, cu posibilitatea de prelungire a acestuia, la solicitarea beneficiarului, cu maximum 30 de luni.

Măsura este necesară pentru a evita riscul ca beneficiarii să nu poată finaliza proiectele, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra situației economice și ar putea compromite atingerea obiectivelor programelor. „Această măsură urgentă răspunde solicitărilor din partea beneficiarilor și vine ca urmare a dificultăților majore întâmpinate de aceștia, cauzate de contextul economic internațional, criza forței de muncă și incapacitatea furnizorilor de a onora la timp contractele de echipamente”, arată MADR.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale precizează că un număr de 25 de contracte sunt încheiate pentru sectorul de suine, iar pentru sectorul avicol au fost încheiate 38 de contracte. Investițiile contractate însumează un potențial de:

  • Sectorul Suin: 46.599 de locuri de cazare pentru reproducție, care ar genera circa 1,5 milioane de purcei anual;

  • Sectorul Avicol: 8,7 milioane de locuri de cazare pentru activitatea de creștere, reproducție și incubație.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Există momente rare în istoria unei țări când infrastructura încetează să mai fie doar un ansamblu tehnic – o înșiruire de kilometri, betoane, pasaje și noduri rutiere – și devine un instrument de reconstrucție culturală, socială și economică. România se află acum într-un asemenea moment.

Autostrada A7, proiectată să lege Moldova de Muntenia, este mai mult decât o șosea strategică, este o șansă de repoziționare identitară, un traseu care atinge comunități, tradiții, economii locale și bazine viticole ce definesc un întreg filon al ființei românești. De aceea, tot mai mulți specialiști și lideri culturali vorbesc despre Autostrada Podgoriilor. Nu ca despre un nume de marketing, ci ca despre o realitate care exprimă ceea ce A7 poate – și trebuie – să fie: un drum spre binele colectiv, o rută a coeziunii, o vitrină bine luminată a unui nou tip de turism și coloana vertebrală a unei dezvoltări programate. Pentru că nimic nu reflectă mai bine bogăția, dar și subtilitatea României rurale decât podgoriile sale, așezate ca o galerie de artă vie, de la Cotnari, Iași, Strunga, Bucium, Bohotin, Averești, Vrancea toată, Dealu Mare de Buzău și Dealu Mare de Prahova.

 

Un traseu cu valoare simbolică: Santiago de Compostela, Via Transilvanica și Autostrada Podgoriilor

 

Marile rute culturale ale lumii au pornit, fără excepție, de la infrastructură: un drum, o potecă, o cărare. Camino de Santiago nu este doar o direcție pentru pelerini, ci și o cheie pentru regenerarea a zeci de comunități spaniole. Via Transilvanica a pornit ca un proiect de suflet și a devenit firul Ariadnei al turismului pedestru și etnocultural în România. Ambele exemple arată același lucru: un traseu devine important atunci când relevă poveștile locurilor și când (re)conectează energiile risipite ale unei societăți.

Autostrada Podgoriilor are potențialul unui astfel de traseu. Este, în fond, o călătorie prin cultură. Într-o Europă în care identitatea rurală se estompează, România păstrează încă lanțul viu al activității tradiționale, care poate deveni un argument pentru turism matur, pentru economie locală sănătoasă și pentru brand național, mai ales dacă se adaugă vitivinicultura modernă și turismul... anticipativ în concept.

Drumul nu este doar asfalt. Drumul este forța care trage mai aproape trecutul și prezentul de viitor. Și viitorul merită privit cu atenție.

 

De la simplu transport la o nouă geopoezică a Moldovei

 

A7 reprezintă mai mult decât doar trecerea de la drumuri aglomerate și anacronice la o infrastructură modernă; reprezintă trecerea spre o paradigmă în care Moldova devine cu adevărat conectată – logistic, economic și cultural. Pentru prima dată după decenii, regiunea își poate depăși izolarea primită „cadou” de la puterea centrală.

Iar podgoriile, așezate ca un șir de muzee naturale, oferă exact ceea ce Europa caută astăzi: autenticitate, natură, gastronomie, patrimoniu viu. Autostrada Podgoriilor nu înseamnă doar viteza cu care ajungi, ci și calitatea lumii în care ajungi. Deși este o arteră de mare debit, A7 va stimula – paradoxal? – turismul capilar.

paduraru site

 

Turismul cu autorulote, oportunitatea pe care România nu are voie să o rateze

 

Europa occidentală este dominată de un fenomen stabil: turismul cu autorulote, caravaningul și traseele tematice. Spania, Portugalia, Italia, Franța, Germania – toate au dezvoltat în ultimele două decenii o infrastructură dedicată unui nou tip de călător, caracterizat prin:

  • autonomie financiară mare,

  • dorință de explorare în zone nonurbane,

  • consum constant de produse locale,

  • interes pentru cultură și gastronomie.

A7 este, din punct de vedere geografic, singura autostradă românească ce poate susține un asemenea flux: nord-sud, paralel cu munții, traversând podgorii și spații rurale cu atractivitate naturală.

Dacă comunitățile de pe traseu ar instala zone de popas specializate, marcate coerent, ar putea deveni, în cinci-șapte ani, un pol major de caravaning în Estul Europei. Podgoriile care ar face același lucru ar câștiga vizitatori (cumpărători!), comunitățile ar câștiga bani, iar brandul de țară ar câștiga relevanță.

 

Autostrada Podgoriilor, mai mult decât o axă rutieră: un proiect cultural

 

Pentru prima dată, România are șansa să creeze un concept care să o diferențieze în Europa. Dacă A7 rămâne doar un drum, va fi utilă – dar nu memorabilă. Dacă însă A7 devine Autostrada Podgoriilor, atunci va spune o poveste: povestea celei mai vechi culturi viticole din acest spațiu. Va și scrie o nouă poveste: succesul unei zone marginale a Europei care devine centrul atenției.

Un brand național nu se construiește prin lozinci, ci prin infrastructuri inteligente.

Autostrada Podgoriilor este, în sine, un act de cultură.

Este modul prin care România spune Europei: „Aici avem tradiție, aici avem terroir, acum avem cea mai nouă tehnologie, avem personalitate. Aici avem comunități care cresc, nu doar supraviețuiesc. Și, la toate acestea, aveți acces în cel mai modern mod cu putință: avion, autostradă”. (Și București, și Iași sunt huburi pentru transport aerian.)

Beneficii pentru comunități și pentru binele colectiv:

  • creștere economică locală – micii producători pot intra în circuite turistice stabile; marii producători pot juca global;

  • stoparea depopulării – zonele rurale devin atractive pentru investiții și locuire;

  • migrație inversă – atragerea diasporei într-un mediu atractiv de trai și business;

  • educație și cultură – rutele tematice invită la cunoaștere, nu doar la consum;

  • coerență teritorială – Moldova devine o regiune integrată și vizibilă;

  • brand național – România capătă un reper unic în Europa Centrală și de Est.

În cele din urmă, drumul care poate schimba mentalități, Autostrada Podgoriilor este o invitație la normalitate, la bucurie, la echilibrul care vine din bine făcut împreună. Nu este doar un proiect tehnic, ci și unul identitar. E șansa României de a transforma infrastructura în cultură, transportul în experiență, mobilitatea în prosperitate.

A7 este cifră. Autostrada Podgoriilor este sens.

 

Oportunități ocupaționale generate de Autostrada Podgoriilor

 

O infrastructură de asemenea anvergură nu înseamnă doar tranzit; înseamnă ecosisteme de muncă. De la servicii turistice la agricultură modernizată, de la restaurare de patrimoniu la transport logistic, A7 creează zeci de ramificații profesionale. Zonele rurale pot absorbi forță de muncă în noi forme: ghizi specializați pe turism viticol, lucrători în hospitality, operatori de centre-camper, artizani, tehnicieni, somelieri, inspectori de calitate, organizatori de evenimente culturale.

Într-o regiune în care emigrația a fost norma, Autostrada Podgoriilor poate deveni echilibrul care aduce oamenii înapoi, singura șansă pentru creștere demografică.

Oportunități de business: un lanț valoric complet

A7 – Autostrada Podgoriilor activează întregul lanț economic asociat vinului și turismului:

  • microcrame și proiecte de vinuri artizanale;

  • crame mari cu etalarea calității constante;

  • spații de degustare și horeca rurală;

  • retail local cu produse specifice;

  • zone de servicii pentru autorulote;

  • dezvoltări imobiliare controlate și integrate cultural;

  • centre de formare profesională în vitivinicultură și enoturism;

  • ecologie de mediu.

Nu în ultimul rând, fiecare localitate a traseului poate dezvolta propriul cluster economic, legat fie de vin, fie de gastronomie, horticultură, meșteșuguri, artă, sport sau wellness.

Entertainment: experiențe care dau viață drumului

Autostrada Podgoriilor nu înseamnă doar vizitare, ci și trăire. De-a lungul noii rute pot apărea:

  • festivaluri gastronomice;

  • piețe volante tematice;

  • concerte în aer liber;

  • trasee de biciclete și drumeție;

  • seri de film în spații neconvenționale;

  • evenimente sub brand unic, coeziv, recognoscibil internațional.

Entertainmentul rural nu înseamnă zgomot; înseamnă energie distribuită inteligent, care aduce vizitatori și vitalizează comunitățile. Înseamnă ecologie culturală.

Arta populară – ADN-ul cultural al traseului

Nicio rută tematică nu este completă fără expresia artistică vernaculară. De-a lungul A7 - Autostrada Podgoriilor, zonele străbătute pot deveni laboratoare de artă tradițională și redeveni rampe de afirmare:

  • ceramică (inclusiv filonul Cucuteni);

  • lemnărit;

  • țesături;

  • podoabe tradiționale;

  • sculptură în piatră.

Fiecare localitate poate propune propriul obiect-simbol, creând un fir cultural recognoscibil, așa cum Camino de Santiago are scoica, iar Via Transilvanica are bornele sculptate.

Arta cultă: tabere, rezidențe, sculptură monumentală

O autostradă tematică este și un muzeu linear.

România poate integra de-a lungul A7 – Autostrada Podgoriilor:

  • tabere de sculptură în aer liber;

  • rezidențe pentru artiști;

  • instalații monumentale;

  • galerii rurale;

  • spații culturale create în foste conace, școli sau clădiri industriale.

Astfel, A7 se poate transforma într-un coridor artistic european, nu doar într-o rută utilitară.

Avantaj pentru localități fără tradiție vitivinicolă

Nu toate localitățile de pe traseu sunt podgorii – și tocmai aici stă oportunitatea. Fiecare localitate își poate genera propriul marker identitar, fie că este:

  • gastronomic,

  • folcloric,

  • sportiv,

  • natural,

  • istoric,

  • artizanal

  • sau chiar tehnologic!

... și poate pune în vânzare vinuri de pe întregul traseu vitivinicol atins de A7.

Cheia este integrarea într-o narațiune unitară: Autostrada Podgoriilor este drumul patrimoniului viu, nu doar al vinului.

Profilul turistului de autorulote

Turistul european de camper are caracteristici extrem de bine definite:

  • venit mediu peste media UE;

  • interes pentru natură, cultură și gastronomie;

  • consum constant de produse locale;

  • călătorie în familie sau în cuplu;

  • ședere de 1-3 zile în aceeași zonă și multe zile pe întregul traseu (până la luni);

  • respect ridicat pentru mediu și reguli comportamentale neinvazive.

Este turistul ideal pentru reactivarea economiilor rurale.

Nu cere malluri, ci spațiu, autenticitate și infrastructură minimală, dar bine organizată. Va aprecia traseele de drumeții, pistele de bicicletă sau rutele mountain bike (inclusiv cele prin plantații), terenuri de tenis, golf sau iazurile pentru pescuit.

 

Capetele A7: două huburi aeriene majore – București și Iași

 

O rută tematică este cu atât mai valoroasă, cu cât este conectată internațional.

A7 are avantajul unic că începe și se termină în două orașe cu aeroporturi relevante:

  • București – Henri Coandă, cel mai mare aeroport al României, poartă de intrare pentru turiștii europeni și din întreaga lume;

  • Iași – aeroport aflat în plină dezvoltare, al doilea din țară, cu flux crescut de turiști din Vest și români din diaspora. O nouă poartă către Est.

Această facilitate de transport aerian transformă A7 – Autostrada Podgoriilor într-un coridor nu doar național, ci și european.

Puncte de atracție majore pe traseu

Stânca-Costești - A doua mare acumulare de apă a României după Porțile de Fier. Peisaj spectaculos, oportunități pentru sporturi nautice și ecoturism.

Cotnari - Un nume emblematic pentru tradiția vitivinicolă românească. Istorie, soiuri autohtone, potențial uriaș pentru enoturism.

Cucuteni - Una dintre cele mai vechi civilizații neolitice din Europa. Muzeele și siturile arheologice pot transforma zona într-un reper cultural continental.

Iași - Capitală culturală, universitară, istorică. Teatru, muzee, evenimente, artă. Un pol care poate genera satisfacții intelectuale și emoționale.

Bârlad - Pavilionul muzeal Marcel Guguianu – cea mai mare expoziție de artă în bronz din România.

Vrancea - Cea mai mare suprafață viticolă compactă a României. Regiune de excelență în vin, cu potențial turistic enorm. Panciu, Odobești, Cotești – trei dintre starurile zonei.

Focșani - Oraș cu o poziție strategică, în mijlocul podgoriilor vrâncene și la răscrucea unor drumuri importante către toate punctele cardinale.

Buzău - Una dintre cele mai valoroase exploatări viticole ale României: Dealu Mare de Buzău. Vulcanii noroioși și Focurile vii – atracții naturale spectaculoase.

Prahova - Dealu Mare de Prahova, unde găsim unele dintre cele mai cunoscute crame din țară. „Drumul vinului din Prahova” - Salină, stațiuni montane, castele și domenii regale, straturi de  cultură urbană în Ploiești. O completare perfectă pentru traseul oenoturistic.

București - Punct final (sau început) de traseu, metropolă, centru de cultură, business și atracții turistice și de entertainment.

 

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

paduraru

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – decembrie 2025

Abonamente, AICI!

Joi, 29 Ianuarie 2026 18:44

O lume condusă de emoție

Este cunoscut efectul negativ pe care social media îl are asupra felului în care trăim și gândim. Trăim mai repede decât putem înțelege ceea ce trăim. Informația circulă mai repede decât suntem capabili să o procesăm. Nu este prima oară când spun că, din când în când, ar fi bine să ne ferim din calea ei. Să ne luăm timp să mai și gândim, să socotim cu mintea noastră ce și cum. Altfel, emoția ajunge să fie singura care ne determină acțiunile și opiniile.

Dar despre ce opinie poate fi vorba atunci când, de fapt, preiei opinia altuia? Fără niciun filtru personal, fără nicio analiză, doar fiindcă ți-a provocat o emoție puternică. Chiar dacă nu se poate spune că este cu adevărat a ta, odată ce te asociezi cu ea, devine și a ta, fără să fi pornit din capul tău. Din păcate, astăzi tot mai mulți se asociază unor idei care sunt construite special pentru a provoca emoțional și nu pentru a fi înțelese sau cântărite.

Imaginați-vă că ați privi insectele care vă distrug recolta prin ochii lui Emil Gârleanu, autorul ciclului Din lumea celor care nu cuvântă. Nu doar că n-ați mai încerca să le distrugeți, dar poate le-ați mai și hrăni. Nu vreau să spun că a fi rațional înseamnă să privim lumea fără empatie. Rațiunea nu exclude empatia, dar e nevoie de limite. Privită exclusiv prin emoție, lumea devine imposibil de gestionat.

Trebuie să înțelegem o realitate simplă a naturii fizice din care facem parte: tot ce interacționează afectează și este afectat. Nu există interacțiune fără consecințe. Iar natura este alcătuită dintr-o infinitate de interacțiuni, care vor avea tot atâtea efecte. Evident că ne dorim ca acestea să fie mai degrabă bune pentru noi toți, să fie cât mai puțin nocive. Dacă suntem câtuși de puțin atenți și responsabili, chiar așa se va întâmpla. Dar nu există perfecțiune. „Poate bătaia aripilor unui fluture în Brazilia să declanșeze o tornadă în Texas?”, se întreba în anii ’70 Edward Lorenz, meteorolog și matematician american. Poate da, poate nu, dar sigur un efect, mai mic sau mai mare, tot va avea. Unul bun? Unul rău? Cel care resimte va decide.

O ploaie căzută la un moment dat pe o oarecare suprafață poate fi de folos unei culturi și dăunătoare alteia, a fost bună sau rea acea ploaie? La modul cum se pun azi problemele, răspunsul final ar fi „rea”, pentru că mâhnirea este o emoție cu un impact mai mare (nu am o explicație pentru asta, e doar impresia pe care o resimt). În realitate nu e așa. Orice acțiune are un efect pozitiv și unul negativ. Rațiunea ne ajută să le punem în balanță, nu să ne lăsăm conduși de lamentațiile celor care văd doar partea negativă și se dau de ceasul morții, precum personajele din Prostia omenească a lui Creangă. Cred că marele povestitor ar fi prins și acest fenomen care a dus ecologia la o extremă demnă de o adevărată religie.

Sunt atâtea voci care văd dezastru în fiecare îmbucătură, încât, dacă le-am asculta pe toate, nu ne-ar rămâne decât să murim de foame. E prea mult. Nu așa funcționează lucrurile. Nu putem să nu ne asumăm că unele lucruri au și părți negative, dar trebuie să privim spre ceea ce predomină. Dacă balanța înclină spre negativ, atunci ne oprim. Dar dacă înclină spre pozitiv, nu înțeleg de ce ar trebui să renunțăm doar pentru că ni se pare că „drobul de sare ar putea cădea în capul copilului”. Am ajuns într-un impas tocmai pentru că ne lăsăm conduși de frica pericolului iminent. Faptul că ceva a eșuat într-un anumit context istoric nu înseamnă că va eșua mereu.

Populația lumii crește, suprafețele agricole nu, iar soluția nu poate fi stagnarea. Avem nevoie de inovație și avem capacitatea intelectuală să o producem. Din păcate stau „speriații” de-a curmezișul: aia nu, aia ne face rău, cealaltă nu știm dacă nu ne face și ea rău, pentru că n-am avut timp să aflăm. Și n-ar fi nimic dacă aceste păreri alarmiste n-ar ajunge în poziții de decizie. Dar ajung. Nu sunt un radical care să ceară dispariția acestor voci – e nevoie și de ele –, însă cei care decid direcția ar trebui să fie echilibrați, să asculte toate părțile și să dea crezare științei, nu emoției.

Cei care citiți constant această revistă știți că, de-a lungul timpului, mesajele mele au avut adesea o dimensiune spirituală. Nu întâmplător colegii mă însărcinau cu scrierea editorialelor din perioada sărbătorilor. Emoția face parte din firea spirituală a omului, dar nu putem gândi emoțional. Hristos ne-a îndemnat să fim nevinovați ca porumbeii și înțelepți ca șerpii, pentru că – așa cum spune Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii – creștinului i se cere să fie bun, nu prost. Am ajuns să confundăm valorile și să punem detaliul mai presus de esență.

Sunt medicamente care, deși salvează viața cuiva, provoacă o mulțime de efecte adverse. Evident că ne dorim un medicament care să nu aibă niciun efect dăunător, dar viața nu ne așteaptă să îl aflăm. Ea trebuie salvată acum. Ne dorim soluții perfecte, poate le vom afla cândva, dar acum trebuie să trăim așa cum putem, pentru că viața nu e ceva ce poți pune pe hold. Nu putem trăi cu presupuneri, dorinți incerte și regretul lui „dacă”.

Dacă primii oameni l-ar fi ascultat pe Dumnezeu, Hristos n-ar mai fi fost nevoie să se întrupeze și să parcurgă viața omului, de la naștere la moarte. Dar acest „dacă” este o iluzie, viața este cea care este, un parcurs de alegeri făcute de-a lungul timpului, unele bune, altele rele. Important este ce avem acum, ce facem cu asta? Cum și ce îmbunătățim? Cum și ce reparăm din ce am stricat din neștință sau necumpătare.

Și dacă tot am spus că ar fi bine să ne dăm puțin la o parte din calea «zgomotului», poate că în acea clipă de luciditate vom vedea limpede că sărbătoarea rânduită la finalul fiecărui an este pentru Hristos, nu pentru Moș Crăciun și mese îmbelșugate.

 

Editorial de: ADRIAN NEDELCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – decembrie 2025
Abonamente, AICI!

ADAMA anunță că Gabriela Vila își încheie mandatul de director general pentru România, Republica Moldova și Bulgaria, în contextul unui proces amplu de reorganizare la nivelul grupului. Această etapă marchează o tranziție firească, menită să susțină direcțiile strategice de dezvoltare ale companiei atât la nivel regional, cât și global.

Gabriela Vila s-a alăturat echipei ADAMA România în anul 2015, ocupând de-a lungul timpului mai multe poziții-cheie. Din 2021, în calitate de director general, a coordonat cu succes activitatea companiei în România și Republica Moldova, având o contribuție importantă la implementarea strategiei comerciale, dezvoltarea echipelor locale și adaptarea organizației la un mediu de business dinamic și competitiv. A contribuit semnificativ la dezvoltarea relațiilor cu fermierii și partenerii de business, construind colaborări solide, bazate pe răbdare, empatie, inteligență emoțională și comunicare.

Cu o experiență de peste 25 de ani în agribusiness și în sectorul financiar, Gabriela Vila a avut un rol esențial în consolidarea și dezvoltarea operațiunilor ADAMA în România și Republica Moldova, coordonând cu succes o echipă de peste 50 de profesioniști și contribuind semnificativ la creșterea business-ului și la întărirea relațiilor cu partenerii și clienții companiei.

De-a lungul mandatului său, a demonstrat constant un stil de leadership aliniat valorilor ADAMA – „Listen, Learn, Deliver” – punând accent pe colaborare, implicare și dezvoltarea oamenilor. A dat dovadă de perseverență și de o puternică dorință de a transforma planurile în rezultate concrete, fiind adepta acțiunii, a muncii susținute și a focusului pe obiective, alături de echipa sa.

Compania ADAMA îi mulțumește Gabrielei Vila pentru profesionalismul, dedicarea și impactul pozitiv avut asupra organizației și îi adresează sincere aprecieri pentru contribuția adusă la dezvoltarea business-ului și a echipelor pe care le-a coordonat. În calitate de director general, Gabriela Vila a susținut constant dezvoltarea unei agriculturi moderne și sustenabile în România, printr-un dialog deschis cu fermierii și partenerii săi și prin promovarea unor soluții adaptate nevoilor reale din teren. Întreaga echipă îi transmite mulțumiri pentru leadershipul, energia și exemplul oferit de-a lungul anilor.

ADAMA va comunica în perioada următoare detalii suplimentare privind structura de coordonare a echipei din România, Republica Moldova și Bulgaria.

„ADAMA rămâne fidelă misiunii sale de a fi un partener de încredere pentru fermieri și colaboratorii săi, oferind produse inovatoare și soluții tehnologice adaptate nevoilor reale și provocărilor concrete din agricultură”, se precizează în finalul comunicatului de presă.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Prin intermediul unei scrisori deschise, Sindicatul Fermierilor Patrioți solicită autorităților noastre excluderea sectorului agricol din iTA - acordul comercial interimar.

„Vă adresăm această scrisoare deschisă în contextul deciziilor europene privind acordul UE - Mercosur și, în mod particular, al posibilității aplicării sale provizorii prin acordul comercial interimar (Interim Trade Agreement – iTA). Obiectul solicitării noastre este unul precis și limitat: excluderea sectorului agricol din acordul comercial interimar și din orice formă de aplicare provizorie a acordului UE – Mercosur”, precizează Sindicatul Fermierilor Patrioți, care-și argumentează solicitările după cum veți vedea mai jos.

Aplicarea provizorie este o opțiune politică, nu este o obligație juridică. „În dreptul Uniunii Europene, aplicarea provizorie a acordurilor comerciale este o decizie discreționară a Consiliului, limitată la domeniile aflate în competența exclusivă a UE. Tratatele nu impun aplicarea automată și integrală a tuturor capitolelor eligibile. Prin urmare, Consiliul poate decide în mod legitim ca anumite sectoare să fie excluse din aplicarea provizorie, atunci când acestea prezintă: riscuri economice disproporționate; impact social major; sensibilitate politică ridicată. Agricultura îndeplinește cumulativ toate aceste criterii.”

Agricultura produce efecte structurale, ireversibile în faza provizorie. Spre deosebire de alte sectoare economice, agricultura nu dispune de mecanisme rapide de ajustare. Aplicarea provizorie a concesiilor agricole generează: presiune imediată asupra prețurilor la poarta fermei; pierdere accelerată a cotei de piață pentru producătorii locali; falimente și efecte sociale în mediul rural. „Aceste efecte apar înainte ca statele membre să fi ratificat acordul și sunt dificil sau imposibil de corectat ulterior, chiar dacă acordul final ar fi modificat sau respins”, se menționează în scrisoarea deschisă a Sindicatului Fermierilor Patrioți.  

Precedentul CETA demonstrează riscul „provizoriului prelungit”. Experiența acordului UE - Canada (CETA) arată că aplicarea provizorie poate dura ani de zile. În acest interval, efectele comerciale sunt depline, iar marja de intervenție politică a statelor membre este minimă. „Repetarea acestui model în cazul Mercosur, într-un sector mult mai sensibil precum agricultura, ar amplifica riscurile economice și sociale.”

Contextul juridic impune prudență. „Decizia Parlamentului European de a solicita un aviz al Curții de Justiție a Uniunii Europene privind compatibilitatea acordului UE -Mercosur cu tratatele UE indică existența unor îndoieli juridice serioase. Aplicarea provizorie a capitolelor agricole înainte de clarificarea acestui cadru subminează principiul cooperării loiale între instituțiile UE; reduce legitimitatea democratică a acordului și, totodată expune statele membre la efecte ireversibile în lipsa certitudinii juridice.”

Mecanismele de salvgardare nu oferă protecție efectivă în faza provizorie. Instrumentele de salvgardare prevăzute în acorduri comerciale sunt reactive, nu preventive; lente în raport cu dinamica pieței agricole și dificil de activat politic în faza de aplicare provizorie. „Protecția reală a fermierilor nu poate fi construită pe mecanisme post-impact, ci pe prevenirea expunerii premature.”

Ștefan Muscă, președintele Sindicatului Fermierilor Patrioți, subliniază: „Solicitarea noastră este proporțională și temporară. Nu solicităm excluderea definitivă a agriculturii din acordul UE – Mercosur, ci solicităm excluderea sectorului agricol din iTA și din aplicarea provizorie, menținerea agriculturii pentru faza de ratificare completă, precum și includerea ulterioară doar în condițiile unor garanții funcționale și verificabile. Această abordare este proporțională, reversibilă și compatibilă cu dreptul UE și cu practica instituțională”.

Florin Platon, vicepreședintele Sindicatului Fermierilor, conchide: „Solicităm autorităților să susțină oficial, în cadrul Consiliului Uniunii Europene, excluderea sectorului agricol din acordul comercial interimar (iTA) și să comunice public această poziție. Considerăm că protejarea agriculturii în faza provizorie este o condiție esențială pentru stabilitatea economică, socială și politică a României și pentru legitimitatea pe termen lung a oricărui acord comercial”.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” îi solicită ministrului Agriculturii majorarea cu 1 euro/mp a sprijinului acordat cultivatorilor de legume în spații protejate. Astfel, valoarea totală a sprijinului pentru anul 2026 să ajungă la 2,5 euro/mp. De asemenea, Uniunea dorește o întâlnire de urgență la MADR, pentru a-și prezenta și argumenta solicitările.

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” arată problemele și situațiile care generează nevoia de majorare a subvenției pentru producătorii de legume în spații protejate:

  1. Creșterea prețului la energia electrică cu minimum de 70% începând cu luna iunie 2025;

  2. Creșterea cu procente cu prinse între 70% și 300% a impozitelor pe terenurile agricole, clădiri, case, mașini și utilaje agricole de la 1 ianuarie 2026 .

  3. Creșterea prețului la inputuri, cu procente cuprinse între 20% și 35% față de aceeași perioadă a anului trecut;

  4. Eliminarea facilităților fiscale pentru angajatorii care activează în domeniul agricol;

  5. Lipsa acută a forței de muncă și creșterea onorariului zilnic oferit zilierilor, de la 100 - 120 lei/zi în 2024 la 170 - 250 lei/zi în 2025/2026;

  6. Preconizata eliminare a facilităților fiscale pentru cooperativele agricole;

  7. Creșterea prețului la combustibilul solid, cu procente cuprinse între 25% și 45% față de anul 2025;

  8. Introducerea din acest an a taxei pe carbon pentru îngrășămintele chimice folosite în procesul de nutriție a plantelor, situație care va genera costuri suplimentare pentru fermieri, de 200 - 500 euro/tonă, adică minimum 30% față de anul 2025;

  9. Creșterea prețurilor cu minimum 20% la RCA pentru mașini și utilaje pe anul 2026;

  10. Plata obligatorie de minimum 2.600 lei/an, începând cu luna octombrie 2025, pentru contribuția la Sistemul de Asigurări de Sănătate;

  11. Impactul acordului UE - Mercosur.

  12. Noua Politică Agricolă Comună 2028 - 2032 etc.

„Toate acestea și multe altele vor genera costuri de producție și cheltuieli suplimentare față de anul 2025, cu procente minime cuprinse între 35% - 45% și maxime de 60% - 70%. Pentru a evita abandonarea fermelor legumicole, falimentarea acestora, exodul tinerilor și a locuitorilor din spațiul rural românesc la muncă în străinătate, precum și pentru a dezvolta și consolida poziția fermelor de familie, a gospodăriilor țărănești, a fermelor medii și de mici dimensiuni, cât și pentru repopularea satelor românești, avem nevoie ca ministrul Agriculturii să ne susțină solicitările în cadrul MADR, în fața președintelui României, premierului țării și a celor două Comisii de Agricultură din Senat și Camera Deputaților”, transmite Uniunea „Salvăm Țăranul Român”.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

IPSO, lider în distribuția utilajelor și serviciilor pentru industria agricolă, cu 30 de ani de parteneriat cu John Deere și prezență în România, Croația și Turcia, anunță încheierea achiziției REBO Landmaschinen GmbH și B+S Landtechnik, un distribuitor consacrat care operează în regiunile de nord și est ale Germaniei. Ambele companii au în spate decenii de experiență John Deere în cele 17 locații și se numără printre cei mai importanți dealeri John Deere din Germania.

Prin această achiziție de referință, IPSO își continuă drumul către viziunea sa de a dezvolta „agricultura de mâine” prin furnizarea de soluții integrate fermierilor, relevându-și în același timp poziția de una din cele mai mari organizații de dealeri John Deere din Europa, cu peste 1.100 de angajați care lucrează în peste 45 de locații din cinci țări.

Arnaud Van Strien, Chief Executive Officer al IPSO, a declarat: „Această achiziție reprezintă o referință în strategia noastră de creștere, poziționând IPSO ca un jucător european pe piața de mașini agricole. Împreună vom continua să dezvoltăm companiile în slujba clienților și partenerilor noștri. Acest pas important vine cu responsabilități suplimentare: să reprezentăm referința pe piața noastră în ceea ce privește performanța comercială și serviciile pentru clienți. Asigurarea satisfacției, eficienței și profitabilității fermierilor rămâne misiunea noastră principală”.

IPSO l-a numit pe Dirk Hassel în funcția de director general al operațiunilor din Germania. Dirk Hassel este recunoscut pentru expertiza sa în managementul rețelelor de dealeri, vânzări de echipamente și servicii post-vânzare, precum și pentru capacitatea de a naviga procese complexe de schimbare, cum ar fi integrările post-fuziune și transformările organizaționale. „Viziunea sa strategică și abordarea practică sunt competențe care se potrivesc perfect culturii și ambițiilor IPSO și vor fi cruciale în consolidarea IPSO ca pilon de bază al operațiunilor noastre din Germania”, a subliniat Arnaud Van Strien.

Sven Seibt, John Deere Dealer Development Manager Germania, a completat: „Prin extinderea teritoriului, IPSO își poate augmenta prezența profesională pe piață în această nouă regiune pentru a răspunde cerințelor în creștere ale clienților în materie de noi tehnologii, valorificând sinergii suplimentare și îmbunătățind în continuare profesionalizarea și specializarea în cadrul companiei. De asemenea, dorim să le mulțumim partenerilor noștri de distribuție de lungă durată, REBO Landmaschinen GmbH și B+S Landtechnik GmbH, pentru angajamentul lor remarcabil și colaborarea de succes”.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish) de la Bruxelles, din 26 ianuarie 2026, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a susținut poziția României privind necesitatea protejării fermierilor europeni în contextul aplicării Mecanismului de Ajustare la Frontieră a Carbonului (CBAM), cu impact direct asupra prețurilor la îngrășăminte.

România a sprijinit propunerea Austriei referitoare la suspendarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte și extinderea acestei suspendări pentru toate tipurile de fertilizanți utilizați în agricultură, nu doar pentru amoniac și uree, având în vedere creșterea semnificativă a costurilor de producție și pierderea de competitivitate a fermierilor europeni.

Ministrul Florin Barbu a subliniat că politicile climatice trebuie să fie însoțite de măsuri concrete de sprijin, astfel încât tranziția verde să nu se transforme într-o povară insuportabilă pentru agricultori și pentru securitatea alimentară a Uniunii Europene.

„Fermierii nu pot fi puși în situația de a plăti singuri costul tranziției verzi. Creșterea prețurilor la îngrășăminte, generată de aplicarea CBAM, lovește direct în competitivitatea agriculturii europene și, implicit, în siguranța alimentară. România susține o abordare echilibrată, protecția mediului trebuie să meargă mână în mână cu protecția fermierilor și cu menținerea capacității de producție în Uniunea Europeană”, a declarat Florin Barbu.

În acest context, România a solicitat identificarea unor mecanisme europene de compensare și sprijin, care să permită fermierilor să facă față creșterii costurilor și să continue investițiile necesare pentru modernizarea și decarbonizarea agriculturii.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a realizat o analiză din punct de vedere fitosanitar, a cărei concluzie e că, deși precipitațiile din acest început de an oferă o bază bună pentru rezervele de apă, ele obligă la o vigilență sporită. „Buletinele de avertizare emise de Oficiile fitosanitare rămân instrumentul principal pentru a anticipa riscurile și a planifica intervențiile fitosanitare în ferestrele de vreme favorabilă.”

Debutul anului 2026 marcat de episoade de temperaturi pozitive și precipitații sub formă de ploaie, urmate de episoade de precipitații sub formă de zăpadă, pune agricultorii în fața unei dileme climatice. „În timp ce stratul de zăpadă oferă mult râvnitul scut termic împotriva gerului, aceeași umiditate, combinată cu solul neînghețat, riscă să transforme baza culturilor într-un incubator pentru patogeni tăcuți”, arată ANF.

Într-un an marcat de restricții la tratamentul semințelor, vigilența în fața bolilor și a dăunătorilor hibernanți devine singura garanție a recoltei. „Dacă umiditatea este vitală pentru rezerva de apă din sol, modul în care aceasta interacționează cu temperaturile dictează presiunea bolilor și supraviețuirea dăunătorilor.”

 

Precipitațiile și excesul de umiditate

 

Ploile și lapovița care alternează cu ninsorile în această perioadă influențează direct sănătatea rădăcinilor și dispersia sporilor.

⁠Precipitațiile abundente pe soluri grele duc la fenomenul de băltire. „Lipsa oxigenului (anoxia) slăbește sistemul radicular, facilitând atacul fungilor de sol precum Pythium sau Rhizoctonia. Plantele asfixiate în această perioadă vor prezenta în primăvară o rezistență scăzută la stresul termic. Precipitațiile pot spăla sporii de pe resturile vegetale infectate (ex. Septoria spp. sau Helminthosporium spp.) și îi pot transporta în zonele joase ale parcelei, creând focare de infecție ce vor exploda la primele temperaturi de peste 10-12°C. În același timp, umiditatea ridicată și temperaturile pozitive pot favoriza apariția unor boli criptogamice (precum făinarea, septorioza sau rugini), mai ales în culturile cu desime mare”, se arată în analiza ANF.

 

Riscul „capcanei de sub zăpadă”

 

Zăpada este un factor de protecție, dar are și riscuri ascunse. „Zăpada depusă acționează ca un izolator termic excelent. Prezența unui strat de zăpadă consistent oferă protecție termică, dar poate deveni un mediu de incubare pentru boli fungice specifice.”

Autoritatea Națională Fitosanitară descrie „capcanele de sub zăpadă”:

  • Mucegaiul de zăpadă (Microdochium nivale): Riscul cel mai ridicat apare atunci când zăpada se depune pe un sol care nu a înghețat complet sau pe plante cu o masă foliară excesivă (rezultată dintr-o toamnă blândă). Sub stratul de zăpadă se creează un microclimat umed și întunecat, ideal pentru dezvoltarea mucegaiului de zăpadă, care poate distruge integral plantele de grâu și orz pe suprafețe extinse.

  • Fuzarioza coletului și a rădăcinii, provocată de complexul de specii Fusarium spp., reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru cerealele de toamnă. Umiditatea excesivă rezultată din topirea zăpezii pe soluri insuficient drenate creează mediul ideal pentru instalarea acestui patogen. Acestea atacă sistemul radicular, slăbind rezistența plantelor la reluarea vegetației în primăvară.

  • Zăpada protejează nu doar plantele, ci și dăunătorii care iernează în interiorul tulpinii, în sol (superficial), la baza tulpinii, precum muștele cerealelor (Oscinella frit, Delia coarctata, Mayetiola destructor), gărgărița tulpinilor de rapiță (Ceutorhynchus napi), gândacul roșu al rapiței (Entomoscelis adonidis), gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides). Stratul de zăpadă, dacă se menține, oferă o izolație termică vitală pentru ouăle, adulții și larvele acestor specii, prevenind înghețarea solului la adâncimea lor de adăpostire și îi protejează de temperaturile letale. Gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides) iernează în stadiul de larvă în sol, la adâncimi de 10-20 cm, dar stratul de zăpadă permite să rămână mai aproape de suprafață, fiind gata să reia atacul imediat ce zăpada se topește.

 

Recomandări pentru fermieri (ianuarie - februarie 2026)

 

Pentru a limita pierderile cauzate de acești factori climatici, ANF recomandă următoarea strategie:

1.⁠ ⁠Monitorizarea zonelor cu risc. Imediat după topirea zăpezii trebuie verificate parcelele pentru semne de mucegai sau decolorări ale nodului de înfrățire. Dacă densitatea plantelor a scăzut sub pragul critic, fermierii trebuie să pregătească un plan de fertilizare rapidă pentru a stimula refacerea foliară.

2.⁠ ⁠Drenajul excesului de apă. Acolo unde relieful permite, asigurați canale de scurgere pentru a elimina băltirile rezultate din topirea rapidă a zăpezii, prevenind astfel asfixierea plantelor și instalarea putregaiurilor de colet.

3.⁠ ⁠Tratamentele „în ferestrele iernii” în livezi. Dacă oscilațiile termice permit atingerea pragului de 5°C, intervenția cu fungicide cuprice devine prioritară. Aceste tratamente acționează ca un scut asupra rănilor mecanice, a rănilor provocate de fenomenul de îngheț-dezgheț (gelivurilor) etc, stopând infecțiile cu formele de rezistență ale rapănului sau moniliozei ce pot compromite sănătatea pomilor în sezonul 2026.

4. ⁠Verificarea rezervelor de dăunători. Trebuie făcute sondaje pentru a evalua viabilitatea ouălor, larvelor și adulților de gândac ghebos, viermi sârmă (Zabrus tenebrioides, Agriotes spp), muștele cerealelor, gărgărița tulpinilor de rapiță (Ceutorhynchus napi), gândacul roșu al rapiței (Entomoscelis adonidis), precum și a altor dăunători care ar putea apărea în condiții de temperatură favorabilă. Contextul climatic din toamna anului 2025 – începutul anului 2026 și lipsa tratamentului la sămânța de cereale sunt factori agravanți în ceea ce privește posibila apariție a gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) în culturile de cereale.

⁠Ploile și zăpada mențin solul umed, permițând larvelor să rămână aproape de suprafață și să se hrănească intens înainte de intrarea în repaus. Fermierii trebuie să inspecteze culturile imediat ce se poate intra în câmp, în special pe solele unde grâul a urmat după grâu (monocultură). Larvele de Zabrus tenebrioides ies din galerii chiar și sub zăpadă sau imediat ce temperatura depășește 0 - 3°C pentru a consuma frunzele de cereale. Prezența micilor galerii lângă plante este semnul clar al activității acestora. Spre deosebire de alți dăunători, atacul de Zabrus apare sub formă de vetre (zone goale în cultură) care se extind rapid dacă nu se intervine.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

newsletter rf

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

aisr

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista