Agricultura europeană mai are nevoie de fermieri?
Agricultura europeană este astăzi, mai mult decât ieri, în fața unor mari provocări de natură existențială, iar unele unde de șoc ale deciziilor din trecut încă se manifestă destul de violent. În același timp, alte cutremure mari se întrevăd la orizont și se pare că nimeni nu știe dacă structura de rezistență a edificiului european, gestionată de Comisia Europeană, va rezista.
Contextul actual, în care societății noastre îi este dat să supraviețuiască, este dificil, pornind de la constatarea realității de azi în care minoritățile de tot felul conduc majoritățile, indiferent de regulile încălcate, și astfel acest fapt devenind principiul călăuzitor și conducător al lumii de azi și de mâine. Iar în aceste condiții, comportamentul bazat pe sistemul de valori verificate prin experiența dată de „istoria trecutului” și gândirea exprimată prin libertatea logicii și a exprimării devin păcatul de netolerat al noilor vremuri și mai ales în viziunea noii caste politice conducătoare, cocoțată pe valul verde al ecologismului.
Noile valori găunoase și contagioase ale societății de astăzi, promovate până la momentul în care devin credință fundamentalistă, sunt larg propovăduite și impuse agresiv de segmentul neomarxist al societății, iar cele vechi, precum meritocrația, devin doar o formă primitivă și perimată de manifestare a omului și care nu își mai găsesc locul în societatea de astăzi.
Locul astfel devenit vacant este ocupat cu sprijinul neprețuit al rețelelor sociale, de corul bocitoarelor fără motiv, al felcerilor apăruți din neantul necunoașterii sau al specialiștilor în tăiatul frunzelor degeaba, la care primordialitatea timpului liber nu poate fi încălcată nici măcar de o eventuală debarcare pe Pământ a omuleților verzi.
Agricultura, ca orice alt sector al societății, are un sistem de valori care a pus umărul la apariția unei întregi structuri de organisme publice, cum sunt agențiile pentru siguranța alimentelor, agențiile sanitar-veterinare și multe altele, dar care acum, ca rezultat al modificărilor menționate mai sus, sunt distruse chiar de politicul care le-a creat.
De exemplu, putem să vedem cum în Europa, dar din păcate fenomenul a început și în SUA, organisme create pentru a efectua și a evalua în numele statului expertizele privind siguranța alimentară, inclusiv a produselor fitosanitare sau a semințelor de cultură, și am aici în vedere EFSA în UE și EPA în SUA, au început să fie subminate ca autoritate tocmai de cei care le-au creat sau de instituțiile care ar trebui să împartă dreptatea pe baza acestor expertize.
Nu mai este de mult un secret că interzicerea neonicotinoidelor în Europa nu s-a bazat pe concluzia științifică a celor care au evaluat în virtutea reglementărilor în vigoare, adică EFSA, ci pe interesul politic al castei conducătoare care „a vândut ecologiștilor” această categorie de pesticide, iar aici am în vedere exemplul cunoscut din Franța, unde guvernul francez a făcut acest troc în schimbul tăcerii asupra poluării realizate de către centralele nucleare, situația evocată chiar de ministrul plenipotențiar al României la reprezentanța UE, Achim Irimescu.
Diferite trocuri au făcut și politicienii altor țări care au sperat că îi vor păcăli pe partenerii de afaceri „politico-economice” de culoare verde și astfel, folosindu-se de principiul derogărilor la neonicotinoide, au crezut că vor reuși să obțină calmul fermierilor în fața compromisului așa-zis verde, doar că lucrurile s-au împotmolit la CJUE, unde s-a spart buboiul.
Aici a fost o primă decizie aberantă, după opinia mea, în procesul Bayer versus Comisie aferent regulamentului prin care se interziceau neonicotinoidele în 2013 și prin care se vorbea de motivul invocării principiului precauției la produse care, culmea, erau omologate de zeci de ani, dar aceeași instanță nu a invocat (nici măcar nu a luat în discuție) același principiu al precauției la vaccinurile anti-Covid, care au fost puse în aplicare pe OAMENI, când nici măcar nu aveau 6 luni de testare. Deci depinde ce și cum se cere.
În schimb, în 2022 aceeași instanță interzicea, după opinia mea, corect din punctul de vedere al textelor legislative invocate, dreptul de acordare a derogărilor pentru utilizarea neonicotinoidelor ca tratament al semințelor și unde cei care au vrut cu adevărat să analizeze decizia au văzut în toată splendoarea „impotența intelectuală și profesională” a departamentelor juridice ale ministerelor agriculturii din cele 27 de țări membre, la care se pot adăuga cele ale Comisiei, respectiv a Parlamentului European.
Acest fapt este dublat de nepăsarea sau de „povara unor interese obscure” a celor care au avut puterea deciziei, iar aici să ne aducem aminte de fostul președinte al Comisiei Europene, Jose Barosso, care a fost în centrul unui scandal deoarece după părăsirea funcției de comisar a fost angajat de banca de investiții Goldman Sachs, pe un salariu ,,mizer cu cinci zerouri”, ca responsabil de lobby, sau de alt președinte al Comisiei, și mă refer la Jean Claude Juncker, care a fost nevoit să demisioneze când era prim-ministru în Luxembourg, fiindcă a lăsat serviciile secrete să își facă de cap (mai știm noi situații), iar el poate era ocupat cu căutatul săpunului prin baie, sau nu mai mult de acum câteva zile, când Parchetul European a anunțat începerea unei anchete legate de achiziția de către UE a vaccinurilor Pfizer, iar ținta anchetei pare să o reprezinte actuala președintă a Comisiei, germana Ursula von der Leyen, care a șters subit toate mesajele cu CEO Pfizer. Situații mai sunt multe, dar ar însemna ca toată revista să fie ocupată doar de astfel de exemple.
În lumina unor astfel de cazuri, altfel se înțeleg situațiile ciudate ale interpretărilor politice care nu sunt singulare și astfel merită amintită ultima decizie de aprobare de către Comisia Europeană, pentru utilizarea în alimentație și furajarea animalelor, a varietății de soia modificată genetic MON 87769 × MON 89788, care în conformitate cu avizul EFSA, unde se arată că ,,a concluzionat că consumul de soia modificată genetic și de produse derivate, în special de ulei rafinat, albit și dezodorizat, nu reprezintă o sursă de îngrijorare în raport cu alimentația la oameni”, iar în legătură cu impactul asupra mediului se arată că „a concluzionat că este puțin probabil ca soia modificată genetic să aibă efecte adverse asupra mediului în contextul cererii”.
Deci opinia autorității de reglementare cu cel mai înalt rang în UE spune că soia este sigură în alimentație și nici nu are impact negativ asupra mediului, adică, să se înțeleagă mai clar, dacă scapă în natură nu este un pericol, iar în situația varietății de soia, Comisia UE ține cont de această evaluare, în schimb atunci când discută de faptul că de peste 15 ani fermierilor europeni le este interzis să cultive astfel de varietăți, acest lucru este refuzat de aceeași Comisie, cu tăcerea complice a majorității statelor membre, mereu fiind invocat argumentul că nu sunt sigure pentru alimentație și mediu.
Nu trebuie uitat de baletul care se face de câțiva ani de Comisia UE și de unele state mai importante (Franța, Germania, Olanda etc.) în legătură cu reautorizarea glifosatului, care se așteaptă a fi tranșată către sfârșitul anului (poate și la noi aude cineva de asta). Dar deja apar diverse situații ciudate, în sensul că în timp ce toată lumea așteaptă ultima evaluare EFSA și care ar trebui să țină cont și de avizul final al Agenției pentru evaluarea produselor chimice, care deja s-a pronunțat că nu există probe legate de suspiciunea că glifosatul ar provoca cancer, președintele francez Macron deja s-a antepronunțat și a anunțat că nu va susține reautorizarea.
În același mod ciudat, agenția germană pentru siguranța alimentară a ajuns la aceeași concluzie legată de glifosat, în sensul că este sigur pentru a fi folosit. Cu toate acestea, Germania a dat lege de interzicere a folosirii acestuia din 2024.
Acum nu trebuie să ai un grad de inteligență foarte ridicat ca să îți dai seama că nicio bază științifică nu poate fi invocată, ci doar te duce cu gândul la existența unor interese politice și financiare care se ascund în spatele unor astfel de decizii, așa cum am arătat mai sus, dar care sunt apărate și mascate de activitatea agresivă a unor ONG de mediu, multe dintre ele finanțate în mod obscur și din regiuni ale globului aflate departe de principiile democratice, doar să justifice pentru opinia publică deciziile adoptate.
Ultimul exercițiu bugetar al PAC, care a început la 1 ianuarie 2023, aduce obligativitatea în spațiul comunitar de a se lăsa pârloagă 4% din terenurile arabile și apoi, de la stat la stat membru, aceste cerințe cresc în funcție de prevederile adoptate. Doar dacă am considera că la nivel comunitar procentul care trebuie lăsat pârloagă ar fi de 5%, am discuta de o suprafață totală de cca 7 milioane de hectare. La o producție medie de 5 t/ha, vorbim de o scădere a producției cu cca 35 de milioane de tone, dar foarte important de menționat, această scădere este suportată doar de fermierii europeni, fiindcă subvențiile nu au crescut.
Vor fi voci care vor susține că nu este așa și că aceste costuri suplimentare vor fi transferate cumpărătorului final, ceea ce într-o economie de piață liberă așa ar fi (asta, pentru cei care nu au înțeles că economia în UE nu este liberă), doar că fermierii europeni au o serie de restricții tehnologice care le ridică costurile de producție, iar aceste costuri nu se regăsesc în cazul produselor similare care vin din țări terțe, deci concurența nu este dată doar de performanța managerială și tehnologică, ci și din cauza deformărilor condițiilor de piață între UE și țările terțe.
Viitorul apropiat aduce, pe lângă dezbaterea legată de reautorizarea glifosatului, și dorința Comisiei de a se adopta regulamentul SUR, care are în vedere reducerea pesticidelor cu diferite procente, cel vehiculat la acest moment pentru România ar fi de 35%, dar și condiții draconice de folosire a substanțelor chimice, și doar după epuizarea măsurilor biologice și agronomice.
Sunt multe alte situații care ridică grave semne de întrebare și am în vedere că vrem să reducem drastic numărul de vaci, dar nu știu cu ce vom fertiliza suprafețele ecologice pe care vrem să le dezvoltăm, sau vrem să reducem aplicarea pesticidelor, dar vom fi nevoiți, printre altele, să ne întoarcem la prășitul mecanic al culturilor, care va distruge conceptul de minimum till și no till și va distruge implicit amprenta de carbon.
Așa ajungem să ne întrebăm: agricultura de mâine mai are nevoie de fermieri sau doar de mari corporații, care să elimine conceptele de azi și să răspundă doar intereselor de castă ale politicienilor de mâine?
Personal cred că UE dorește și pune în aplicare, indiferent ce se propovăduiește oficial, dorința de a schimba fața fermierului de azi în alura corporatistului de mâine, dar schimbare care nu știu dacă ne va aduce ceea ce dorim. Timpul va decide și ne va arăta viitorul. În rest, numai de bine.
Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2023Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.htmlAIPROM, poziție față de propunerea de Regulament privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUR)
Pe 2 martie 2023, în cadrul Comitetului pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară a Parlamentului European a fost prezentat proiectul de Raport asupra Regulamentului privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUR), elaborat de europarlamentarul Sarah Wiener. Publicarea proiectului de raport în acest moment a fost o surpriză, inclusiv pentru raportorii alternativi ai PE implicați în acest dosar legislativ special. Nu există încă un calendar convenit cu privire la momentul în care raportul va fi votat în cadrul Comisiei ENVI, iar Comisia AGRI refuză să discute până când Comisia nu publică rezultatele unui studiu de evaluare a impactului implementării Regulamentului în cauză.
În continuare, unele dintre propunerile cheie ale doamnei europarlamentar Sarah Wiener:
-
Ținte de reducere obligatorii din punct de vedere juridic de cel puțin 50% pentru Ținta de reducere 1 (risc și utilizare) și 80% pentru Ținta de reducere 2 (utilizarea pesticidelor mai periculoase până în 2030);
-
Excluderea zonelor sensibile la nitrați în definiția „Zone sensibile” și permiterea utilizării PPP-urilor autorizate în agricultura ecologică, mărind în același timp zonele-tampon de la 3 la 10 m și stabilirea unor zone-tampon de 50 m pentru „Zonele sensibile” utilizate de grupurile vulnerabile, precum şi pentru utilizarea pesticidelor mai periculoase;
-
Revizuirea indicatorului de risc 1 (hazard risk indicator) HRI 1, astfel încât să se bazeze pe ratele medii de aplicare ponderate în funcție de pericol, în loc de datele de vânzări, modificând în același timp perioada de referință din 2015-2017 în 2018-2020;
-
Stabilirea de fonduri de stat printr-un sistem fiscal bazat pe riscuri similar cu cel din Danemarca pentru a ajuta la acoperirea costurilor de implementare a regulamentului;
-
Modificarea definiției IPM (ierarhie) pentru a se baza în primul rând pe control non-chimic;
-
Interzicerea utilizării pesticidelor chimice pentru utilizatorii neprofesionişti.
În acest context, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) se alătură industriei europene de protecția plantelor și apreciază că promovarea inovării va accelera tranziția către sustenabilitate a agriculturii, contribuind la realizarea obiectivelor SUR. „Sectorul agricol european are nevoie de un cadru politic care să contureze un plan clar pentru a furniza tehnologii inovatoare pentru toate soluțiile disponibile și pentru a crește gradul de utilizare a instrumentelor digitale și de precizie. Metodologia privind obiectivele de reducere a pesticidelor ar trebui să se bazeze în continuare pe gradul de utilizare și pe risc și să țină seama de mediile agricole specifice fiecărei țări, de realizările istorice și de diferitele puncte de plecare pentru fiecare Stat Membru. Integrarea tehnologiilor digitale și de precizie în strategiile de combatere integrată a dăunătorilor (Integrated Pest Management - IPM) va determina o optimizare a utilizării pesticidelor, păstrând în același timp principiile IPM pentru a sprijini flexibilitatea fermierilor în identificare celor mai bune strategii de protecție a plantelor”, arată AIPROM într-un comunicat de presă.
Viitorul în agricultură trebuie să se bazeze pe promovarea soluțiilor digitale și de precizie
„Apreciem că Regulamentul privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUR) sprijină adoptarea de instrumente noi și inovatoare. Tehnologiile agricole digitale și de precizie pot contribui la atenuarea efectelor schimbărilor climatice și la reducerea utilizării generale și a riscului asociat utilizării pesticidelor în Europa. Astăzi, sunt tehnologii digitale care îi pot ajuta pe fermieri să anticipeze și să gestioneze eficient presiunea exercitată de dăunători și boli. Comisia Europeană recunoaște faptul că fermierii din Uniunea Europeană vor avea nevoie de investiții financiare semnificative. Prin urmare, SUR, ca și alte propuneri ale Comisiei Europene care decurg din strategia „De la fermă la consumator”, ar trebui să fie finanțate în mod corespunzător. Nu ar trebui să se aștepte nimeni ca agricultorii europeni și Statele Membre (SM) să suporte singuri povara administrativă și financiară rezultată din costurile de punere în aplicare a Regulamentului SUR”, precizează AIPROM.
Ca parte a tranziției digitale, sectorul industriei de protecție a plantelor continuă să facă parte din proiecte care implică toate părțile interesate, pentru a oferi autorităților naționale de reglementare și de aplicare a legii o mai mare transparență și încredere în ceea ce privește utilizarea pesticidelor și riscurile acestora. Utilizarea pe scară largă a instrumentelor digitale și de precizie în agricultură poate duce la optimizarea aplicării pesticidelor și a biopesticidelor. „Prin urmare, este necesar să existe un cadru legislativ care să stimuleze pe deplin fermierii să includă aceste tehnologii în setul lor de instrumente și să includă aceste elemente în sistemul IPM. Pentru a realiza acest lucru, instrumentele de agricultură digitală și de precizie ar trebui integrate în principiile IPM, iar adoptarea acestora ar trebui promovată în mod activ prin intermediul SUR și al politicilor agricole comune. Tehnologiile digitale nu reprezintă singura soluție care trebuie adăugată la setul de instrumente. De exemplu, noile tehnici genomice au potențialul de a contribui la tranziția către un sistem agroalimentar mai durabil și mai rezistent”, se mai precizează în comunicatul AIPROM.
Obiectivele de reducere a pesticidelor trebuie bine fundamentate și responsabil aplicate
Industria produselor de protecție a plantelor consideră că obiectivele propuse atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivelul Statelor Membre ar trebui să țină seama de realizările istorice, asigurând în același timp securitatea alimentară și viabilitatea sectorului agricol. Metodologia pentru calcularea obiectivelor ar trebui să se bazeze în continuare pe utilizare și pe risc și să includă o perioadă de referință care să ia în considerare eforturile depuse în acest sens. În cele din urmă, obiectivele de reducere trebuie, să țină seama de alți factori, precum: condițiile agronomice și de climă, presiunea exercitată de dăunători, nivelul de pesticide utilizate, de securitatea alimentară și de nevoile de siguranță alimentară.
„Cele mai recente tendințe ale Comisiei Europene demonstrează că actuala Directivă privind utilizarea durabilă își atinge obiectivul principal de a reduce utilizarea și riscurile asociate cu utilizarea pesticidelor în Europa. Industria susține obiectivul CE de a colecta date suplimentare privind utilizarea pesticidelor, ceea ce poate duce la dezvoltarea unor indicatori suplimentari care să permită o reflectare mai exactă a progreselor înregistrate în vederea reducerii riscurilor asociate utilizării pesticidelor în UE. Este esențial să asigurăm disponibilitatea și accesul fermierilor la soluții alternative eficiente și disponibile pe plan comercial, precum și la inovații de ultimă oră în domeniul protecției plantelor, cum ar fi instrumentele digitale și de precizie, biopesticidele. Dacă ne propunem ca fermierii din Uuniunea Europeană să atingă obiectivele de reducere a pesticidelor SUR în cinci ani, este necesar ca termenele actuale de autorizare pentru aprobarea pesticidelor convenționale și a biopesticidelor să fie îmbunătățite în mod semnificativ. SUR nu ar trebui, pe de o parte, să restricționeze capacitatea fermierilor de a utiliza soluții vitale de protecție a culturilor, în timp ce un alt regulament (1107/2009) blochează introducerea de tehnologii noi și îmbunătățite care sunt necesare pentru înlocuirea celor existente”, punctează AIPROM.
Managementul integrat al dăunătorilor, piatra de temelie a propunerii SUR
Industria de protecție a plantelor consideră că IPM trebuie să rămână piatra de temelie a viitorului regulament. „CE subliniază, pe bună dreptate, faptul că o creștere a implementării și adoptării strategiilor IPM va fi vitală pentru atingerea obiectivelor SUR. Disponibilitatea unor instrumente adecvate de prognoză și monitorizare pentru fermieri, pentru a evalua și a ajuta la gestionarea bolilor și a dăunătorilor, ar trebui să fie integrată în continuare în IPM. Sistemele digitale de sprijinire a luării deciziilor pot ajuta fermierii în ceea ce privește previziunile, permițând astfel utilizarea produselor de protecție a plantelor la momentul și locul potrivit. Pornind de la această abordare din cadrul directivei existente, noul cadru ar trebui să promoveze abordări pragmatice și să evite sarcinile administrative sau luarea de decizii inutile și complicate pentru fermieri și SM”, menționează AIPROM în comunicatul de presă.
Industria de protecție a plantelor salută recenta publicare a unei baze de date centralizate a UE care cuprinde aproximativ 1.300 de bune practici IPM existente, inclusiv aproape 300 de orientări specifice fiecărei culturi. IPM nu este o soluție unică, potrivită tuturor fermierilor. Aceste strategii trebuie să fie flexibile și capabile să se adapteze la evoluția rapidă a condițiilor agronomice și de climă locale cu care se confruntă fermierii din întreaga Europă.
Efectivele de porci din rasele Bazna și Mangalița, în creștere
Programul de susţinere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa s-a bucurat de succes, iar rezultatele se văd în evoluția efectivelor de porcine din ultimii ani, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Dacă în anul 2018 era înscris în program un număr de 45 de porci din rasa Bazna, în anul 2023 numărul a ajuns la 662.
În ceea ce privește rasa Mangalița, s-a observat o creștere de la 684 de porci în anul 2018 la 2.749 în anul 2023.
Reamintim că, în Monitorul Oficial, Partea I nr. 178 din 2 martie 2023 a fost publicată Hotărârea nr. 168/2023 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița pentru anul 2023. Astfel, MADR continuă sprijinul acordat crescătorilor de animale din rasele Bazna și/sau Mangalița pentru a-și crește numărul de animale de reproducție cu scopul majorării efectivelor de porci din aceste rase la nivel național.
Actul normativ prevede acordarea unui ajutor de minimis de 1.200 lei/scroafă/an, cu condiția comercializării a minimum patru produși/an/scroafă, la o greutate de minimum 8 kg/cap.
Schema de ajutor de minimis se aplică crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, respectiv: producătorilor agricoli PFA, II și IF; producătorilor agricoli societăţi agricole; producătorilor agricoli persoane juridice.
Cererile de înscriere se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ), până la data de 30 iunie 2023, inclusiv, iar cererile de plată şi documentele justificative se depun până cel târziu la data de 22 decembrie 2023, inclusiv.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Proiect cu finanțare europeană prin care pășunatul poate deveni viabil din punct de vedere economic
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca reprezintă România, în calitate de partener, în cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), care este finanțat de către Uniunea Europeană cu aproximativ trei milioane de euro.
Proiectul susține fermierii prin promovarea unor soluții inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pășunat să devină viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sănătoase și cu un impact mai scăzut asupra mediului.
„România este reprezentată în cadrul proiectului de către universitatea noastră, în calitate de coordonator, iar alături ne sunt fermieri din cadrul AgroTransilvania Cluster, precum și membri ai unor cooperative agricole de succes din Transilvania. Considerăm că astfel de parteneriate stau la baza aplicării unor soluții care și-au dovedit utilitatea în țările partenere. Din păcate, în prezent asistăm la un declin pronunțat al pășunatului în România, ceea ce reprezintă o amenințare serioasă pentru viitorul acestor sisteme fragile de care depinde supraviețuirea unei dintre cele mai importante avuții naționale: biodiversitatea. De aceea, îi așteptăm alături pe toți cei care doresc să contribuie la transformarea pășunatului într-o practică viabilă din punct de vedere economic și prin care să fie susținute mediul și comunitățile rurale”, a declarat prof. dr. Mugurel Jitea, de la Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală, din cadrul USAMV Cluj-Napoca.
Coordonat de Grünlandzentrum (Germania), Proiectul G4AE se derulează pe o perioadă de trei ani și jumătate, până în februarie 2026.
„Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor Pactului Verde European al Uniunii Europene, referitoare la refacerea biodiversității, reducerea poluării solului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Observăm că sistemele agricole bazate pe pășunat dispar cu rapiditate în Europa. Pentru a inversa aceste tendințe negative este necesar să susținem în calitate de consumatori utilizarea unor produse agroalimentare provenite din ferme în care pășunea este utilizată în condiții prietenoase cu mediul”, a precizat coordonatorul proiectului, dr. Arno Krause, Grünlandzentrum.
Din consorțiul acestui proiect fac parte 18 parteneri din opt state membre UE, reprezentative pentru diferite practici de pășunat - Franța, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia, România și Suedia. Rețeaua se bazează pe o abordare „multi-actor”, având în centrul preocupărilor fermierii și grupurile de fermieri reprezentativi, care vor lucra împreună cu mediul academic, consultanți, reprezentanți ai industriei agro-alimentare și ai grupurilor de consumatori, pentru a implementa soluții adaptate nevoilor locale.
Pentru mai multe detalii, accesați link-ul: https://grazing4agroecology.eu/
Reducerea compactării solului, în timp ce crește capacitatea de încărcare
După cum se știe, reducerea compactării solului este benefică pentru recoltare, atât în ceea ce privește calitatea, cât și rezultatele. Acesta este motivul pentru care producătorii de utilaje și anvelope își continuă procesul de îmbunătățire în acest sector, îndreptându-se către o agricultură din ce în ce mai sustenabilă, atât din punctul de vedere al aspectului ecologic, cât și din al celui economic. De la creșterea capacității de încărcare cu până la 55% până la o amprentă mai mare, CFO oferă fermierilor posibilitatea de a-și desfășura activitatea mai profitabil, în timp ce protejează solul.
Astăzi, anvelopele VF (Very-High Flexion – Flexiune foarte mare) și IF (Increased Flexion – Flexiune îmbunătățită) reprezintă cel mai bun răspuns la toate problemele privind compactarea solului, deoarece au o suprafață mai mare a amprentei și necesită o presiune de umflare mai redusă. Aceste caracteristici permit utilajelor agricole să facă față încărcăturilor mai grele.
Totuși, există alte tehnologii care ne permit să mai facem încă un pas înainte? Răspunsul companiei BKT este „da”.
CFO (Cyclic Field Operations – Operațiuni agricole ciclice) este un marcaj special care apare după diametrul nominal al jantei, în cazul anvelopelor IF sau VF pentru roțile motoare. Acesta identifică în mod specific anvelopele proiectate pentru utilajele agricole implicate în operațiuni agricole ciclice. Este vorba de anvelope robuste cu o amprentă mare, implicate în cicluri de transportare a încărcăturilor, care includ și greutăți extreme. Aceasta este, de exemplu, situația combinelor agricole în timpul recoltării sau a remorcilor care transportă cereale. Pentru aceste vehicule, în ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a greutății, în comparație cu alte echipamente.
CFO poate să facă diferența
În mod normal, o anvelopă radială IF este capabilă să susțină o încărcătură cu 20% mai mare în comparație cu o anvelopă radială standard. „Dacă aceste anvelope prezintă și marcajul CFO pentru operațiuni agricole ciclice, pot să susțină chiar și o încărcătură cu peste 55% mai mare, fără creșterea presiunii de umflare”, precizează specialiștii BKT.
În plus, anvelopele cu marcajul CFO sunt potrivite pentru condițiile de teren umed sau noroios din timpul sezonului de recoltare. Datorită unei amprente mai mari pe sol și capacității de flotație suplimentară, adică tehnologiile IF și VF, în combinație cu o planificare ciclică corespunzătoare, fermierii vor avea mai multe posibilități la recoltare. „Aceste trăsături unice ale anvelopelor CFO duc la creșterea eficienței și a productivității în cadrul operațiunilor agricole, precum și la îmbunătățirea performanțelor și a durabilității anvelopelor”, afirmă reprezentanții producătorului indian de anvelope.
Având în vedere avantajele oferite de CFO, BKT a decis să aplice acest marcaj pe mai multe produse. Dintre acestea, se evidențiază AGRIMAX FORCE, unul dintre cele mai de succes produse ale BKT, datorită celor peste 21 de dimensiuni IF cu marcaj CFO. Această anvelopă a fost proiectată special pentru combine agricole sau tractoare de mare putere, pentru operațiuni de recoltare, transport și cultivare a solului.
Alte două produse perfecte pentru operațiunile de recoltare care necesită o tracțiune excelentă pe câmp și o capacitate ridicată de încărcare sunt AGRIMAX TERIS și AGRIMAX RT 600, care, de asemenea, sunt disponibile în șase dimensiuni IF cu marcaj CFO.
În final, alt produs BKT care beneficiază de marcajul CFO este AGRIMAX V-FLECTO, în două dimensiuni VF. Această anvelopă vârf de gamă este concepută pentru a optimiza performanțele tractoarelor de mare putere, de ultimă generație.
„Așa cum CFO este specific operațiunilor ciclice, pentru BKT fiecare aplicație necesită produsul potrivit. Din acest motiv și, de asemenea, prin intermediul unui dialog continuu cu utilizatorii și comunitatea, BKT se angajează să-și extindă și să-și îmbunătățească gama de produse, găsind soluții adecvate numeroaselor nevoi specifice tuturor”, arată specialiștii companiei producătoare.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Agricultura, domeniul care a prins din urmă vestul Europei
2022 a fost un an dificil pentru întreaga agricultură, în care furnizorii de tehnică agricolă s-au confruntat cu întârzieri mari în livrarea utilajelor comandate și cu creșteri substanțiale de preț impuse de producătorii de mașini agricole. „În condițiile date, am fost obligați să căutăm și alte surse de aprovizionare pentru a onora cererile fermierilor. Consider că am gestionat corespunzător aceste neajunsuri, obținând la final de an un rezultat financiar în creștere față de anul precedent. Iar dacă s-a întâmplat ceva bun în toată agitația din 2022, în domeniul agricol, cred că acela este faptul că acum se fac previziuni pe termen lung, adică fermierii încep să se gândească serios la ceea ce le trebuie la anul, nu doar săptămâna viitoare”, punctează Cristian Dănescu, director general al companiei Mewi.
Cu o existență de aproape 30 de ani pe piața utilajelor agricole din țara noastră, compania Mewi continuă să se dezvolte, pentru a fi cât mai aproape de fermieri, pe de o parte prin deschiderea unor noi puncte de lucru, iar pe de altă parte prin creșterea portofoliului de produse. „La începutul anului 2022 ne-am mutat în sediul nou construit din localitatea Kogălniceanu, județul Constanța, iar în luna octombrie a anului trecut ne-am început activitatea la noul punct de lucru de la Brașov. Înființarea departamentului de irigații a reprezentat un pas important în diversificarea produselor și serviciilor oferite de compania noastră, dezvoltarea activității acestuia reprezentând o prioritate în viitorul apropiat”, a arătat Cristian Dănescu, directorul general al companiei Mewi, înființată în anul 1995.
„Societățile agricole fac eforturi majore pentru a supraviețui în următoarea perioadă, investițiile în utilaje agricole fiind aproape imposibile.”
Utilajele de mare capacitate, cele mai căutate
În opinia lui Cristian Dănescu, furnizorii de tehnică agricolă se vor confrunta și în prima jumătate a anului 2023 cu noi scumpiri și probleme în livrările de produse, „dar vom găsi soluții pentru a diminua efectele negative generate de aceste neajunsuri. Pierderile majore la culturile de primăvară din cauza secetei, la care se adaugă toate scumpirile suportate de fermieri, nu permit vânzarea cerealelor stocate la prețurile mici existente la ora actuală pe piața produselor agricole. În condițiile date, societățile agricole fac eforturi majore pentru a supraviețui în următoarea perioadă, investițiile în utilaje agricole fiind aproape imposibile”.
„Criza energetică a afectat numeroase sectoare ale economiei. Cu toate astea, domeniul industriei constructoare de maşini agricole va fi ultimul care va avea de suferit.”
Anul trecut, și Mewi, ca toți comercianții de utilaje agricole, s-a orientat spre piața de utilaje second-hand, pentru a satisface nevoile agricultorilor și, totodată, pentru a nu avea o scădere importantă a cifrei de afaceri. „Stocurile pe plan mondial s-au redus semnificativ, iar prețul acestor utilaje a crescut considerabil, departamentul nostru de utilaje second-hand face zilnic eforturi mari pentru a găsi, în toată Europa, utilaje second-hand la prețuri corecte”, spune directorul general Mewi.
Utilajele agricole de capacitate mare sunt cele mai căutate de fermieri, fie ele noi sau second-hand. „Criza energetică a afectat numeroase sectoare ale economiei. Cu toate acestea, domeniul industriei constructoare de maşini agricole va fi ultimul care va avea de suferit”, apreciază Cristian Dănescu.
Pentru a avea succes în agricultură este nevoie de prezență fizică în câmp, de devotament dublat de tehnologie și cunoștințe mereu actualizate, fără de care nu se mai poate realiza mai nimic în domeniu, este de părere Cristian Dănescu. „Operatorii nu mai sunt reticenți la tehnologie, generațiile din agricultură se schimbă și astfel ne aflăm cumva pe un drum bun. Cred, la fel ca majoritatea fermierilor, că agricultura este domeniul unde am reușit să prindem vestul Europei din urmă și am evoluat într-un mod rapid.”
Fermierii români au acces la noile tractoare Fendt și Valtra
În 2022, producătorii de tehnică agricolă, după o pauză de doi ani cauzată de pandemia de COVID-19, și-au putut lansa produsele în cadrul târgurilor și expozițiilor de specialitate, fermierii având ocazia să vadă pe viu atât noutățile, cât și întreaga ofertă de utilaje disponibilă pe piață.
Despre noutățile din portofoliul Mewi am vrut să aflăm și noi. „De departe marele câștigător al anului ce tocmai s-a încheiat este tractorul Fendt 700 Vario, serie ajunsă la generația a șaptea. Acestuia i s-au decernat titlurile „Farm Machine 2023” la Expoziția Internațională SIMA de la Paris și „Tractorul anului 2023”, la Expoziția EIMA de la Bologna. Să nu uităm însă nici de seria Q de la Valtra, tractoare complet noi, de putere mare, care va fi produs în cinci modele, cu puteri de la 230 CP la 305 CP. Noua serie Q are în echiparea standard binecunoscută consolă și interfață SmartTouch, are motorizare AGCO Power de 7,4 litri, și, foarte important, toate tractoarele din seria Q vor fi echipate doar cu transmisia continuu variabilă AGCO CVT, ceea ce reprezintă un avantaj din punctul de vedere al consumului și al confortului. Seria Valtra Q a primit Premiul juriului la SIMA (Paris)”, a specificat Cristian Dănescu.
Tractorul Valtra Q a fost lansat în România la sfârșit de noiembrie 2022, în cadrul unor demonstrații practice în ferme din țara noastră.
Prezentarea în premieră a noului tractor Fendt 728 Vario a avut loc tot anul trecut, pe 6 decembrie, la sediul central al companiei Mewi din Orțișoara, județul Timiș.
„În următorii ani, fermierul român va face investiții majore în sisteme de irigat, iar cei care nu dispun de condițiile necesare pentru astfel de sisteme se vor îndrepta spre tehnologiile de prelucrare a solului minimum till/no-till.”
Planuri pentru 2023
Directorul general Mewi, Cristian Dănescu, ne-a pomenit și planurile companiei pentru anul în curs. „În 2023 vom realiza două investiții majore, vorbim de două sedii noi, care se vor ridica la standardul impus de producătorii pe care îi reprezentăm. De asemenea, ne propunem să dezvoltăm departamentul nostru de sisteme de irigații, care și-a început activitatea în anul 2021, obținând rezultate foarte bune în această scurtă perioadă. Ne adaptăm la orice situație, poate chiar vom vorbi de o „normalizare”. Echipa noastră crește, însă nu cu orice preț. Vom pune accentul tot pe dezvoltare şi pe încredere şi perspectivă, pe care vrem să le oferim fermierilor. Dacă la finalul anului 2021 compania se apropia de pragul de 200 de angajaţi, la un an distanţă, numărăm deja peste 240 de membri.”
Cristian Dănescu crede că investițiile fermierului român vor viza tehnica, tehnologiile și echipamentele care să-l ajute să fie profitabil în aceste vremuri grele pe care le traversăm. „În următorii ani, fermierul român va face investiții majore în sisteme de irigat, iar cei care nu dispun de condițiile necesare pentru astfel de sisteme se vor îndrepta spre tehnologiile de prelucrare a solului minimum till/no-till, adică fără plug, pentru a menține apa în sol.”
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2023
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Cluj-Napoca, 4 și 5 martie 2023, ediția de primăvară a festivalului RO-Wine
Pentru două zile, Cluj-Napoca devine capitala vinului. Pe 4 și 5 martie, iubitorii licorii bahice și specialiștii HoReCa au ocazia să deguste vinuri premium și superpremium de la crame din România, dar și din afara țării, la RO-Wine | The International Wine Festival of Romania, ediția de primăvară. Conform tradiției, festivalul RO-Wine se desfășoară în incinta Chios Social Lounge.
La ediția din această primăvară, organizatorii anunță prezența în festival a peste 300 de vinuri din România, Republica Moldova, Italia, Franța, Portugalia, Spania, Argentina, SUA și Noua Zeelandă. Un plus pe care îl are ediția din 4 – 5 martie este prezența producătorilor din Asociația Micilor Producători ai Moldovei, pregătiți să-i surprindă pe vizitatori cu vinuri de calitate.
În confortul spațiului de evenimente al Chios Social Lounge, din Parcul Central Simion Bărnuțiu din Cluj-Napoca, vizitatorii vor degusta și o selecție de vinuri spumante și champagne premium de la producători de vin din România și internaționali, importatori și case de champagne.
Carrefour România, partener al festivalului, va lua parte pentru prima dată la această ediție clujeană, unde va prezenta publicului programul Deschidem Vinul Românesc (DVR), un program național pe termen lung, care are misiunea de a sprijini industria vinului românesc și de a pune România pe harta internațională a vinului, precum și cea mai mare selecție de vinuri românești. În premieră pentru o ediție desfășurată la Cluj-Napoca, participanții vor putea achiziționa vinuri la prețuri speciale.
Nu va lipsi patiseria fină franțuzească și untul topit pe pâinea caldă, oferită de Nicolai Tand, la standul L’Univers de Nicolai, iar cafeaua de specialitate Constantin Coffee va încânta vizitatorii curioși cu aromele și poveștile din spatele celei mai consumate băuturi din lume.
„Este un lucru extraordinar faptul că putem să aducem în același loc profesioniști, pasionați și specialiști HoReCa, dar și studenți, curioși să descopere vinuri premium și superpremium din toată lumea. Cluj-Napoca este un oraș efervescent, iar oamenii de aici apreciază evenimentele de top, așa cum este și RO-Wine”, au declarat Marinela Ardelean și Liviu Popescu, organizatorii RO-Wine.
Invitatul special al ediției de primăvară este Mihai Morar, un pasionat și iubitor al vinului de excepție, care așteaptă cu nerăbdare să descopere cât mai multe etichete și poveștile spectaculoase din spatele acestora.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
S-a lansat un fungicid inovator pentru controlul manei în cultura viței-de-vie, Zorvec Vinabel
Pe 2 martie 2023, în prezența a peste 250 de viticultori, Corteva Agriscience a lansat o soluție revoluționară în controlul manei la vița-de-vie. În cadrul evenimentului de la Hotel Internațional din Sinaia, viticultorii au aflat totul despre Zorvec Vinabel, fungicidul care combate cea mai păgubitoare boală, Plasmopara viticola.
Specialiștii Corteva Agriscience au prezentat noul fungicid revoluționar Zorvec Vinabel, care oferă o combinație de neegalat datorită caracteristicilor unice în controlul manei viței-de-vie (Plasmopara viticola), recomandat a fi utilizat în fiecare sezon pentru a menține și maximiza sănătatea culturii de viță-de-vie, chiar și în condiții cu presiune ridicată de mană. Produsul Zorvec Vinabel este înregistrat pentru a fi utilizat pentru struguri de vin și struguri de masă.
„Zorvec Vinabel este absorbit rapid pe și în interiorul stratului epicuticular de ceară al plantei pentru a oferi o rezistență la spălare superioară la doar 20 de minute după aplicare. Acest lucru ajută cultivatorii să reducă nevoia de aplicări repetate din cauza precipitațiilor, astfel încât suprafețe mai mari să fie acoperite. De asemenea, viticultorii pot profita de ferestre de aplicare mai lungi atunci când vremea este nepotrivită, atunci când este imposibilă aplicarea tratamentelor fitosanitare din cauza condițiilor meteo. Zorvec Vinabel controlează Plasmopara viticola cu o doză unică mică de 0,5 – 0,6 litri/ha. Tratamentele cu acest fungicid revoluționar se fac de la începutul înfloririi până la compactarea ciorchinelui. Se redistribuie chiar și în zonele netratate pentru a proteja frunzele și inflorescențele. Această redistribuire asigură cea mai bună acoperire și cea mai bună protecție în etapele critice ale dezvoltării viței-de-vie. Translaminaritatea, mișcarea fungicidului Zorvec Vinabel protejează partea inferioară a frunzelor. Translaminaritatea sa și mișcarea sistemică prin xilem permite acoperirea uniformă a frunzelor pulverizate și protecția împotriva spălării. Zorvec Vinabel a demonstrat un control excepțional la mană comparativ cu produsele existente în acest moment pe piață”, a punctat Adrian Teban, Field Scientist Corteva Agriscience.
Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România & Republica Moldova, a arătat câteva avantaje ale noului fungicid: „Asigură o mai bună eficacitate și o perioadă mai lungă de protecție. Totodată, Zorvec Vinabel oferă o protecție ridicată a noilor creșteri, cât și o mișcare sistemică spre noile frunze în curs de dezvoltare. Este esențial pentru protejarea recoltei și creșterea eficacității tratamentelor”.
Noul fungicid lansat de Corteva conține Zorvec® și Zoxamid, substanțe active cu ajutorul cărora viticultorii pot îmbunătăți controlul manei la vița-de-vie atingând cele mai ridicate standarde calitative.
„Redistribuirea substanței active oferă mai multă liniște cultivatorilor pentru a face față altor activități necesare unei ferme. Zorvec® are un mod de acțiune biochimic nou asupra celulei patogenului și nu are rezistență încrucișată cu fungicidele existente. Are efecte multiple asupra ciclului de viață al agentului patogen. Zorvec® protejează frunzele tratate pe măsură ce acestea cresc și se extind, inclusiv frunzele care sunt mai mici de 20% din dimensiunea lor finală, cât și frunzele care nu sunt apărute la momentul aplicării produsului. Zoxamid acționează asupra creșterii filamentului micelian după ce infecția s-a produs, prin urmare modul său de acțiune este unul sinergic cu Zorvec® și responsabil de efectul eradicant și curativ al produsului, împiedicând diviziunea nucleului celulei fungice. Substanța activă Zoxamid este utilizată în această combinație și datorită modului de acțiune secundară și pentru putregaiul cenușiu Botrytis cinerea”, a precizat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România & Republica Moldova.
Pentru că evenimentul a fost dedicat viticultorilor, la final a fost organizată o degustare de vinuri, al cărei amfitrion a fost Cătălin Păduraru, Wine Ambassador și CEO al Concursului Internațional de Vinuri de la București – VINARIUM, concurs în care Corteva Agriscience este partener principal.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Fermierul Bogdan Furfurică, noul președinte al APA Brăila
Joi, 2 martie 2023, Asociația Producătorilor Agricoli (APA) din județul Brăila a organizat alegeri pentru funcția de președinte, la care au candidat doi fermieri, Nina Gheorghiță (vicepreședinte LAPAR) și Bogdan Furfurică. Acesta din urmă a fost ales președinte, la o diferență de zece voturi față de contracandidata sa. De remarcat că, fermierii brăileni au fost prezenți în număr mare la Adunarea Generală a asociației.
Bogdan Furfurică administrează o fermă vegetală de 1.100 ha, la Silistraru, comuna Traian, județul Brăila. Este inginer agronom și lucrează în agricultură din anul 1995, în luna mai va împlini 47 de ani. Noul președinte al APA Brăila are doi băieți despre care susține cu tărie că vor prelua și continua afacerea agricolă a familiei. „N-am moștenit de la nimeni nimic. Am început agricultura de la zero, cu șapte hectare luate în arendă. Am terminat liceul, am intrat la facultate și în același timp am lucrat la ferma mea”, își amintește Bogdan Furfurică.
Președintele APA Brăila a afirmat că nu-și amintește să mai fi fost așa o Adunare Generală la asociație, cu mulți fermieri prezenți și o competiție strânsă pentru funcția de președinte. Totodată, și-a arătat aprecierea pentru doamna Nina Gheorghiță și susținerea tuturor proiectelor care sunt în interesul asociației și al fermierilor.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Nina Gheorghiță: „Puterea unei organizații stă în puterea membrilor și determinarea liderului”
Luna martie vestește venirea primăverii. Schimbarea anotimpului aduce schimbări în Asociația Producătorilor Agricoli (APA) din județul Brăila, pentru că joi, pe 2 martie 2023, fermierii membri ai acestei organizații profesionale aleg o nouă conducere. Martie este și luna în care se sărbătorește femeia, iar una din doamnele vocale din agricultura românească și-a depus candidatura la președinția APA Brăila, județ în care deține o fermă vegetală pe care o manageriază împreună cu soțul. Nina Gheorghiță, căci despre ea e vorba, își dorește să preia frâiele asociației brăilene membră a Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), organizație în care îndeplinește funcția de vicepreședinte. În cursa pentru președinția APA Brăila s-a mai înscris un fermier, Bogdan Furfurică, iar actualul președinte, inginerul Vasile Datcu nu și-a mai depus candidatura, dorindu-și să-și dedice mai mult timp fermei și pasiunilor sale.
Și pentru că suntem în „luna femeii”, să amintim că femeia zilelor noastre este tot mai prezentă în activități care până nu demult erau considerate a fi pentru bărbați. Întâlnim femei care conduc tractoare, femei care fac vin, tot mai multe femei conduc mari afaceri. Azi, agricultura nu mai este o lume doar a bărbaților, iar femeile demonstrează de multe ori că sunt mai puternice, mai determinate, mai organizate și poate de aici succesul activității desfășurate.
Să revenim la vicepreședintele LAPAR, Nina Gheorghiță. Este femeie, este mamă, soție, prietenă și, fapt dovedit, un bun manager. Domana Nina Gheorghiță a devenit mai cunoscută publicului larg prin ieșirile publice legate, de obicei, de problemele agriculturii și fermierilor. De fiecare dată a oferit și soluții, și argumente, iar părerile, pertinente de altfel, și le-a susținut cu nonșalanță.
Acum, vrea funcția de președinte al asociației din care face parte ca fermier. De ce? Pentru că: „Puterea unei organizații stă în puterea membrilor și determinarea liderului. Mi-am depus dosarul de candidat pentru funcția de președinte APA Brăila având în minte următoarea misiune, să-mi cresc forța organizației de la bază spre vârf. Dacă-mi va reuși asta, obiectivele pe care le vom valida împreună, începând de-a doua zi, în cazul în care voi fi aleasă președinte, nu vor avea cum să nu fie atinse într-o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, în funcție și de miza obiectivului. Sigur, nu mă puteam prezenta în fața colegilor din organizație fără să pun pe hartie niște obiective măsurabile, numai că sunt cumva ca o agendă a mea, care sunt sigură că e și agenda colegilor, dar va trebui validată, întrucât suntem cu toții fermieri în cultură vegetală, în special. Validarea se va face la Adunarea Generală, când mai putem adăuga împreună obiective sau putem șterge dintre cele setate de mine”.
Nina Gheorghiță este activă în APA Brăila din decembrie 2019, iar din 2021 face parte din Consiliul Director al asociației brăilene. „M-am decis destul de târziu să mă înscriu în această cursă, în urma experienței trăite toamna trecută după ce a apărut Ordonanța cu despăgubirile la seceta pentru culturile de toamnă. Atunci am realizat că eu determinare am, ca lider, dar n-am puterea membrilor alături. Faptul că membrii APA Brăila nu mă cunosc personal, în sensul că nu am stat de vorbă cu fiecare dintre dumnealor, poate fi un dezavantaj, dar și un avantaj, depinde din ce unghi privesc lucrurile”, povestește Nina Gheorghiță, care își va prezenta programul în Adunarea Generală din data de 2 martie 2023.
Programul dumneaei se sprijină pe trei piloni: dezvoltarea organizației APA Brăila; consolidarea poziției asociației județene ca partener de dialog în elaborarea strategiilor de dezvoltare locală/regională și națională; apărarea intereselor membrilor în raport cu legislația și cadrul financiar elaborate de organele statului, cu strategia de dezvoltare a agriculturii românești care să permită dezvoltarea tuturor sectoarelor agricole, tipurilor și mărimilor de ferme ținându-se cont de cadrul natural și condițiile socio-economice ale României.
„Activez de aproape un an ca vicepreședinte LAPAR, ceea ce mi-a oferit posibilitatea să particip în diferite grupuri de lucru la nivelul Ministerului Agriculturii și să reprezint interesele noastre ca fermieri. În tot acest timp am constatat, cu mare regret, că toate așa-zisele consultări nu sunt nimic altceva decât niște întâlniri, în format online sau fizic, de luare la cunoștință despre intențiile autorităților cu privire la implementarea unor măsuri legislative sau financiare. Am convingerea că documentele de poziție transmise nu sunt niciodată analizate, întrucât nu primim un feedback ca să știm de ce nu s-a ținut cont de recomandările și sugestiile noastre. Această abordare a Ministerului Agriculturii trebuie schimbată, iar vocea noastră trebuie luată în considerare.
Ca lider, pot susține cauza noastră întrucât consider că am competențele necesare, energie și voință, dar n-am să reușesc să mă pot impune dacă n-am în spate puterea membrilor. Astăzi, ministerul, așa cum ne manifestăm, ne percepe că suntem slab organizați, ca mediu asociativ, liderii nu sunt cu adevărat conectați la membrii organizațiilor, motiv pentru care decidenții politici, dar și funcționarii statului, nu simt nici o presiune din partea noastră și de aceea își văd de propriile interese și nu de interesul agriculturii, așa cum ar fi normal.
Cred cu tărie că este obligația morală a generației mele să preia de la seniorii noștri ștafeta organizației, să ducă mai departe tot ce s-a făcut bun, să învețe din greșelile trecutului organizației și s-o propulseze la nivelul următor. Brăila este un județ cu agricultură performantă, un județ care a contribuit substanțial la dezvoltarea mediului asociativ agricol, motiv pentru care trebuie să rămână un model de urmat. Asta îmi doresc să construiesc, o organizație puternică, animată de același spirit, de apărător al drepturilor fermierilor, ca acum mai bine de 15 ani, așa cum mi-a povestit domnul Vasile Datcu, actualul președinte, care a decis să se retragă și să-și dedice timpul fermei, cărților și scrisului. Va rămâne în organizație și-i va fi mentor, cu siguranță, celui care-i va urma în funcția de președinte.
Mărturisesc, deschis și sincer, că și în cazul în care nu voi fi aleasă să conduc organizația din care fac parte, determinarea mea pentru apărarea drepturilor noastre, ale fermierilor, va rămâne aceeași. Îmi propun să mă străduiesc mai mult să conving la următoarele alegeri. Mi-am setat zece ani, în 2020, pentru a încerca să aduc o schimbare, în bine, la nivelul mediului asociativ. Altă miză nu am. Doi ani s-au dus, mai am opt ani, exact cât două mandate la APA Brăila, conform statutului”, explică Nina Gheorghiță decizia de a candida la funcția de președinte al APA Brăila.
La final, îi urează succes contracandidatului ei, Bogdan Furfurică, pe care îl asigură de toată susținerea dacă va fi ales președinte.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Citeşte mai mult ...
IPSO Agricultură este mai aproape de fermieri printr-un număr unic de contact
Pentru a fi și mai aproape de clienți, IPSO Agricultură anunță lansarea, sub conceptul Service 360, a unui un număr unic de telefon la nivel național: 0373.800.222, apelabil din toate rețelele de telefonie fixă și mobilă.
Proximitatea față de parteneri este un atu pe care pune mare preț IPSO Agricultură, în calitate de lider pe piața românească a serviciilor și utilajelor agricole. Oferirea de soluții adaptate, în mod rapid și eficient, este cheia unui parteneriat de succes. IPSO înglobează această idee sub conceptul Service 360, numărul unic de contact fiind unul dintre pilonii care îl susțin.
Ce oferă numărul unic de contact?
-
Informații despre piese de schimb;
-
Programări pentru intervenții service și mentenanță;
-
Informații despre Agricultura de Precizie și servicii Farmsight;
-
Informații cu privire la toate serviciile și produsele IPSO.
Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul agriculturii, IPSO pune în serviciul clienților săi toate resursele necesare: peste 500 de angajați în cele 22 puncte de lucru din toată țara, probabil cel mai mare stoc de piese de schimb din domeniul agricol din România, 130 de echipe mobile de service, peste 150 tehnicieni service certificați și multe altele.
De-a lungul timpului, IPSO Agricultură și-a îmbunătățit permanent serviciile, adoptând sisteme performante și folosind tehnologia dezvoltată de parteneri pentru a oferi soluții în timp real pentru problemele fermierilor. Acest lucru contribuie la creșterea performanței, la reducerea costurilor și la evitarea apariției defectelor. Mai mult, proactivitatea serviciilor de mentenanță și a campaniilor dedicate reprezintă un real beneficiu pentru parteneri.
Pe lângă numărul unic de telefon 0373.800.222, echipa IPSO Agricultură este disponibilă și pe www.ipso.ro, unde se regăsesc informații despre utilaje, servicii oferite, cât și ultimele noutăți și campanii disponibile.
USAMV Cluj-Napoca lansează vinul Madrigal din noua gamă Excelentia
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca își anunță contribuția la un moment aniversar din cultura românească, prin lansarea vinului Madrigal, primul cupaj al Colecției Excelentia, un vin din cinci soiuri provenite de la Stațiunea Viticolă a universității – Vinea Apoldia Maior.
Vinul Madrigal din noua gamă Excelentia este dedicat Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” într-un moment de sărbătoare, la aniversarea a 60 de ani de activitate artistică neîntreruptă. Soiurile Traminer Roz, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Riesling Italian și Muscat Ottonel au fost armonizate, asemeni tonalităților perfecte, într-un vin menit să încânte simțurile și să celebreze excelența în muzică.
„În anul 2023, universitatea noastră a creat o nouă gamă, Excelentia, pentru a marca prin vinurile sale excelența în diverse domenii de activitate. Prima etichetă din această gamă este Madrigal, un cupaj aniversar care reflectă în notele sale bucuria, frumusețea, pasiunea, istoria, dar și căutarea continuă a perfecțiunii, trăsături care definesc întreaga activitate a Corului Madrigal. Suntem onorați să marcăm aniversarea unui reper al muzicii românești prin lansarea acestui vin nobil, însoțit de admirația și felicitările noastre”, a declarat prof. dr. Cornel Cătoi, rectorul USAMV Cluj-Napoca.
Vinul Madrigal din Colecția Excelentia va fi degustat, în premieră, la spectacolul extraordinar „Madrigal 60”, dirijat de Anna Ungureanu, pe 28 februarie 2023, de la ora 19.00, la Teatrul Național „I.L.Caragiale” București (TNB).
„Corul Madrigal împlinește anul acesta 60 de ani de activitate neîntreruptă, o vârstă respectabilă pentru care inovația și curajul artistic devin din ce în ce mai importante. Sărbătorim alături de public și de toți membrii familiei Madrigal cu un spectacol extraordinar și un pahar de vin aniversar, creat cu mare pricepere de partenerii noștri de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Muzica și vinul sunt deopotrivă elemente culturale străvechi, care își împletesc istoria de-a lungul veacurilor. Mulțumim prietenilor de la USAMV Cluj-Napoca pentru surpriza pe care ne-au pregătit-o în acest an aniversar, dedicând sărbătorii Madrigal primul cupaj al Colecției Excelentia”, transmite managerul Corului Național de Cameră, Emil Pantelimon.
USAMV Cluj-Napoca este fondată în anul 1869 și este cotată ca una dintre cele mai prestigioase universități în domeniul Științelor Vieții, la nivel național și internațional, datorită educației de înaltă calitate, cercetării și inovării, a relației profund implicate cu mediul economic, social și cultural, precum și al internaționalizării activității sale.
Din anul 2020, USAMV Cluj-Napoca coordonează Stațiunea Viticolă Vinea Apoldia Maior (Apoldu de Sus, județul Sibiu), care este dedicată învățământului și cercetării universitare. Profesorii și studenții sunt implicați în dezvoltarea de tehnologii moderne de cultivare a viței-de-vie, de producție a vinurilor, de valorificare superioară a subproduselor vitivinicole și în dezvoltarea agroturismului.
Vinurile sub marca Vinea Apoldia Maior (DOC Sebeș-Apold) au fost împărțite în Colecția Academicum (cupajele Docentus, Laureatus, Eruditus), Colecția Aurum Terras (monosepaje din soiuri nobile, dar și cupajele Amlas, Secas, Orange Optimus), cărora li se alătură, din 2023, Colecția Excelentia, cu prima etichetă – Madrigal.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
APIA plătește subvenția pentru motorina folosită în trimestrul IV din 2022
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță că plătește ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2022 (trimestrul IV/2022).
Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 141.581.159 lei și se acordă unui număr de 16.465 beneficiari, pentru cantitatea de 86.859.574,448 litri de motorină determinată.
Cantitățile de motorină pentru trimestrul IV/2022 care beneficiază de ajutor de stat sunt aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 62/15.02.2023.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici:https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Starea fitosanitară a culturilor de toamnă la ieșirea din iarnă. Să ne îngrijorăm sau nu?
Multe s-au scris în această iarnă despre starea fitosanitară a culturilor de toamnă. Prea puține s-au adeverit. Iată că, toamna blândă și începutul iernii la fel de blând au fost urmate de perioade foarte reci care au stopat infecțiile unor patogeni și activitatea unor dăunători. Culturile de toamnă au suferit pe alocuri din cauza frigului și a variațiilor de temperatură, dar nu sunt în pericol la acest moment. Există și excepții pe care le voi puncta în acest material. Începutul primăverii 2023 pare a fi și el capricios, cel puțin în vestul țării unde în acest moment avem zăpadă. Se anunță un martie rece și umed? Vom vedea.
În cazul unei primăveri umede recomand fermierilor să fie atenți la atacul de Septoria tritici. Ciuperca este prezentă în culturile de grâu verificate, cu frecvențe și intensități diferite, funcție de soi, zonă climatică și tehnologiile aplicate.
La orz și orzoaică, Pyrenophora teres (pătarea reticulată) s-ar putea să pună probleme în unele sole unde am constatat că plantele erau atacate în procent de 100%. În caz de vreme răcoroasă trebuie să fim atenți și la atacul fungului Rhynchosporium secalis care produce infecții doar în zonele reci și umede, iar în cazul țării noastre în primăverile reci și umede. Patogenul se recunoaște după petele neregulate de culoare cenușie cu chenar brun care apar în vecinătatea urechiușelor frunzelor bazale. Dacă condițiile permit, patogenul poate urca și pe frunzele superioare. La controlul efectuat în culturile de orz nu l-am observat (încă).
Cultură de grâu Anapurna la CAI Curtici. Prin amabilitatea domnului director general Dimitrie Muscă am efectuat un control fitosanitar
În decada a doua a lunii februarie 2023 am făcut câteva controale fitosanitare la culturile de toamnă de pe teritoriul CAI Curtici (prin amabilitatea domnului ing. Dimitrie Muscă, director general) și în câteva locații din județul Timiș (prin amabilitatea domnului ing. Marian Horgoș).
În Timiș au fost controlate culturi de grâu, orz, rapiță din ferme situate în localitățile Jimbolia, Orțișoara, Seceani, Șuștra. La aceste localități se adaugă evident și Lovrinul unde au fost controlate culturile de pe teritoriul stațiunii de cercetare. Culturile controlate au fost de grâu, orz, rapiță, ovăz, lolium. Scopul acestui control fitosanitar a fost de a nota comportarea culturilor la variațiile de temperatură din lunile ianuarie și februarie 2023 și starea de sănătate a acestora (notarea patogenilor prezenți, cât și a eventualilor dăunători). Frecvența și intensitatea patogenilor a fost calculată cu formulele și scările de notare clasice utilizate în fitopatologie. Astfel, frecvenţa atacului s-a stabilit cu ajutorul ramei metrice (50 x 50 cm), luând în calcul valoarea relativă a numărului de plante atacate, în raport cu numărul total de plante sau organe analizate. Intensitatea atacului s-a notat după scara Saari - Prescott (0 - 9, Double digit 00 - 99). S-au efectuat câte cinci sondaje pe diagonala parcelei verificate.
Foarte pe scurt, în cele ce urmează voi prezenta caracterizarea climatică a lunilor decembrie 2022, ianuarie și februarie 2023 la Lovrin, pentru o mai bună înțelegere a stării fitosanitare a culturilor de toamnă din județele Timiș și Arad (unde am efectuat controale fitosanitare). Datele meteorologice au fost preluate de la Stația Meteorologică a SCDA Lovrin.
În luna decembrie 2022, temperaturile minime înregistrate s-au încadrat în intervalul minus 50C și 9,30C, maximele între 1,7 și 14,50C, iar temperaturile medii, între minus 1,7 și 10,80C. Temperatura medie lunară calculată a fost de 3,90C. Abaterea față de media multianuală (1,10C) a fost de +2,80C. Umiditatea relativă medie în această lună s-a situat între 88 - 100%.
Cantitatea totală de precipitații căzută în luna decembrie a fost de 79 mm, înregistrându-se excedent de 39,3 mm față de media multianuală a lunii care este de 39,7 mm.
Grâu Anapurna CAI Curtici. Cultura arată foarte bine, ușor vârfurile frunzelor suferă din cauza frigului
În luna ianuarie 2023, temperaturile minime au fost cuprinse între - 1,4 (31 ianuarie) și 8,20C, iar cele maxime între -1,5 și 17,90C (01.01.2023). Temperatura medie a fost cuprinsă între 00C și 9,70C. Temperatura medie lunară înregistrată a fost de 3,40C. Abaterea înregistrată a fost pozitivă și a depășit media multianuală a lunii (care este de -1,10C) cu 4,50C. Umiditatea relativă medie în luna ianuarie a fost cuprinsă între 82 - 100%. Precipitațiile căzute au fost de 59 mm, înregistrându-se excedent de 26,3 mm față de media multianuală a lunii care este de 32,7 mm.
În luna februarie 2023 (până în data de 20), temperaturile minime au fost cuprinse între minus 10,1 (11 februarie) și 4,60C, iar cele maxime între 0 și 15,10C (17 februarie). Temperatura medie a fost cuprinsă între minus 3,70C și 8,80C. Umiditatea relativă medie înregistrată până la 20 februarie a fost cuprinsă între 65 - 90%. Precipitațiile căzute până în data de 27 februarie au fost de 39,2 mm, înregistrându-se excedent de 9,6 mm față de media multianuală a lunii februarie care este de 29,6 mm. Cantitatea totală de precipitații căzută la Lovrin în perioada septembrie 2022 - februarie 2023 a fost de 376 mm. Pe teritoriul CAI Curtici, cantitatea de precipitații măsurată de fermier a fost de aproximativ 300 mm în aceeași perioadă.
Influența temperaturilor mai ridicate din timpul lunilor decembrie și ianuarie asupra organismelor dăunătoare din culturile agricole de toamnă
În prima parte a iernii, temperaturile medii înregistrate au fost mai ridicate decât mediile multianuale lunare. Acest aspect reiese foarte clar din datele înregistrate la Lovrin. Temperaturile medii lunare au fost mai ridicate decât normala cu peste 20C în decembrie și 4,5 în ianuarie. Temperaturile înregistrate coroborate cu precipitațiile căzute și umiditatea relativă a aerului au favorizat pozitiv patogenii dar și dăunătorii din culturile agricole de toamnă. Nu am analizat în acest material lunile de toamnă din punct de vedere climatic, dar pot afirma că acestea au fost călduroase (pe baza datelor de la Lovrin). Așadar, patogenii și dăunătorii au fost activi încă din toamnă și și-au continuat dezvoltarea și în ferestrele calde din timpul iernii. Patogenii care se dezvoltă într-un interval mai larg de temperatură (5 - 350C) au avut condiții favorabile pentru realizarea infecțiilor. Patogenii prezenți în culturile de toamnă sunt: Septoria tritici (septorioza frunzelor), Blumeria graminis (făinarea cerealelor), Puccinia recondita (rugina brună), Puccinia striiformis (rugina galbenă), Pyrenophora teres (pătarea reticulată a frunzelor de orz), Phoma lingam (putregaiul negru al tulpinilor de rapiță). Acești patogeni au realizat infecții care nu au depășit intensitatea de 30% pe frunze. Frecvența plantelor atacate a fost și ea scăzută în general, cu excepția unor culturi de orz unde atacul de Pyrenophora teres era generalizat. Chiar și așa, plantele nu sunt în pericol. Temperaturile scăzute din ultima perioadă au oprit infecțiile.
Făinare la cereale la data de 16 februarie 2023
Ce se întâmplă în astfel de situații? Infecțiile din timpul toamnei și al iernii duc la creșterea sursei de inocul din sol și de la suprafața solului care se adaugă la cea existentă. În cazul unei primăveri care debutează cu multă umiditate (precipitații) ne putem aștepta la infecții masive a unor patogeni cum sunt Septoria tritici și Drechslera tritici repentis la grâu sau Pyrenophora teres la orz. Fermierii trebuie să își controleze culturile și să ia decizia de efectuare a unui tratament fitosanitar în intervalul „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard”, adică BBCH 30 - 39. Cu amănunte despre tratamentele fitosanitare voi reveni în perioada următoare.
Septoria tritici la grâul de la Lovrin. Foto: ACS ing. Klaudia Kincel
Temperaturile blânde din timpul toamnei și iernii au favorizat și câțiva dăunători, cum ar fi: Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos) ale cărui larve au fost prezente în unele culturi de grâu, rozătoarele (cereale și rapiță), adulții de Ceutorhynchus napi și C. pallydactilus (gărgărițele tulpinilor de rapiță) care au fost observați prin culturile de rapiță în zilele însorite, afidele și muștele cerealelor etc. Probleme deosebite nu au fost înregistrate în zonele verificate din județul Timiș și Arad.
Efectul variațiilor de temperatură și al frigului asupra culturilor de toamnă la ieșirea din iarnă
Condițiile climatice înregistrate în cea de-a doua decadă a lunii februarie 2023 au dus la apariția fenomenelor de îngălbenire respectiv învinețire (acumulări de antociani) a frunzelor cerealelor păioase. Fenomene de înroșire și albire a frunzelor s-au înregistrat și la rapiță.
Combinațiile de temperaturi negative și pozitive, variațiile de temperatură, umiditatea relativă ridicată, precipitațiile excedentare din lunile decembrie și ianuarie, au fost nefavorabile culturilor de orz, orzoaică, grâu, ovăz. Dintre aceste culturi, cele mai afectate de frig au fost cele de orz, urmate de orzoaică, grâu, ovăz.
Daunele produse de îngheț la cerealele cu talie mică depind de mai mulți factori: stadiul de vegetație al plantelor; temperaturile scăzute (mai ales cele de sub punctul de îngheț); durata temperaturilor scăzute; condițiile climatice de dinainte de îngheț, lipsa zăpezii.
Lolium afectat de frig. Foto: ACS ing. Klaudia Kincel
Cunoaștem cu toții că, în primele stadii de dezvoltare ale cerealelor, punctul de creștere se află sub nivelul solului. Din acest motiv el este protejat de frig, iar primele afectate vor fi frunzele supraterane care se vor pierde, dar planta nu va muri. Pe măsură ce plantele se dezvoltă, punctul de creștere va fi deasupra solului fiind predispus la îngheț. Trebuie să știm că temperaturile scăzute sau foarte scăzute care se întind pe o perioadă mai mare de timp pot distruge punctul de creștere al plantelor chiar și atunci când acesta se află sub nivelul solului. De asemenea, gerurile severe, cu temperaturi sub minus 70C pot duce la apariția daunelor mari.
Cele mai des întâlnite simptome produse de frig în etapele timpurii de vegetație la cereale sunt: îngălbenirea și necrozarea frunzelor (aspect de arsură), frunze transparente ale căror țesuturi par a fi îmbibate cu apă (astfel de frunze mor), arsuri ale vârfurilor frunzelor, punct de creștere maroniu sau cu aspect apos, frunze cârlionțate de la punctul unde au fost afectate de frig. În cazurile grave apare și un miros de siloz în vetrele afectate de frig.
Rapiță cu frunze bazale albite și uscate
Uneori, arsurile produse de frig se limitează doar la vârfurile frunzelor sau alternativ, frunzele mai mari, orizontale, pot suferi arsuri la punctul de expunere (pierd căldura mai repede decât frunzele erecte). În zonele mai joase, plantele pot fi afectate mai grav de frig deoarece aerul rece este mai greu decât cel cald. La fel se întâmplă și în cazul temperaturii și umidității din sol. Temperaturile se schimbă mai lent în solurile umede comparativ cu cele uscate. De aceea, riscul ca plantele să fie lezate în solurile uscate crește.
Frunzele afectate de îngheț se vor îngălbeni inițial, iar în câteva zile se vor brunifica. Dacă punctul de creștere nu este afectat, în 3 - 5 zile de vreme caldă ar trebui să vedem creșteri noi. Efectul asupra producției viitoare va fi redus.
Grâu din soiul Biharia, creat la Lovrin. S-a comportat foarte bine la condițiile climatice din această iarnă
Concluzii
În urma condițiilor climatice din această iarnă aș spune că cel mai mult suferă plantele de orz și orzoiacă, dar nu sunt încă în pericol. Grâul și ovăzul suferă și ele dar mai puțin decât orzul. Frunzele sunt atinse de frig. De la punctul unde frunzele au fost afectate de frig, țesutul s-a albit, căpătând aspect de foiță de pergament, uneori cu aspect apos. De la acel punct, frunza se gâtuie și se rupe în cele din urmă. Fenomenul de cârlionțare a frunzei nu era prezent. Nu sunt afectate vârfurile de creștere ale cerealelor controlate în zona Lovrin, Jimbolia, Seceani, Șuștra, Orțișoara și Curtici. Plantele își vor reveni dacă nu vor apărea alte episoade de frig.
Cel mai bine s-au comportat la frig grâul și orzul care au fost semănate mai târziu. De asemenea, se observă că soiurile se comportă diferit la frig. Aș aduce în atenția fermierilor, soiurile noi de grâu create la Lovrin (Biharia și Dacic) care s-au comportat foarte bine atât la frig, cât și la atacul patogenilor specifici.
Grâu, la Jimbolia. O solă fertilizată excesiv cu NPK și dejecții de la animale care este foarte afectată de frig. Se observă vetre cu plante căzute. Din cauza fertilizării excesive plantele sunt foarte dezvoltate, tulpina are două noduri
O situație nedorită am întâlnit la o fermă din Jimbolia la o parcelă de grâu de aproximativ 15 ha. Grâul din această solă a fost semănat în ultima decadă a lunii septembrie. În urma controlului fitosanitar efectuat am constatat că plantele erau albite și căzute în vetre. Talia plantelor de grâu la data efectuării controlului (17 februarie 2023) era de aproximativ 50 cm, iar tulpina avea două noduri formate. Astfel de situație nu am întâlnit până acum. Din spusele fermierului, grâul a fost fertilizat în exces cu îngrășăminte complexe și cu dejecții de la animale. Iată cum, fertilizarea exagerată în toamnă poate duce la creșterea luxuriantă a plantelor. Este cunoscut că, în astfel de situații plantele pot fi afectate de temperaturile scăzute din timpul iernii. Această cultură este în pericol în acest moment, multe plante mamă fiind moarte deja. Evaluarea daunelor se va face imediat ce temperaturile cresc.
Puccinia striiformis și Pyrenophora teres la orzul din Orțișoara
Despre patogenii prezenți în culturile de cereale, apreciez că nu pun probleme în acest moment. Patogeni precum Septoria tritici, Blumeria graminis, Puccinia recondita, Pyrenophora teres activează și produc infecții în toamnele și iernile blânde. În special, Septoria tritici și Pyrenophora teres sunt patogeni ce se pot dezvolta într-un interval larg de temperatură, cuprins între 5 și 350C. De aceea, în perioadele calde din iarnă ei pot realiza mici infecții care se adaugă ca sursă de inocul la cea preexistentă. Faptul că acești patogeni reușesc să producă infecții în perioada de iarnă se datorează condițiilor climatice în primul rând. La condițiile climatice favorabile pot adăuga monocultura, lucrările minimale ale solului, rotațiile scurte practicate de către fermieri și lipsa diversității plantelor cultivate în fermele agricole (unele cultivă doar două plante - Cum să faci atunci rotație, cu ce?). Așadar, nu doar clima este de vină. În timp, nerespectarea unor verigi tehnologice a dus la acumularea în sol a unor cantități mari de inocul. Este valabil și în cazul dăunătorilor. În prezent, asistăm la creșterea populațiilor de organisme dăunătoare din culturi. O altă problemă este sămânța de proastă calitate, infectată cu patogeni. Se vede cel mai bine la orz și orzoaică care răsar cu „Pyrenophora teres în nas”. Se știe că, sămânța de orz este infectată cu patogeni care pot supraviețui în sămânță (Pyrenophora teres în special).
Phoma lingam pe frunzele bazale de rapiță
Culturile de rapiță verificate nu sunt în pericol deocamdată. Odată cu creșterea temperaturilor frunzele vor reveni la colorația normală.
Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicitate
Revista
