Ameliorarea genetică realizată de fermieri, cu eforturi financiare substanţiale, a putut fi văzută la „Zilele Crescătorului de Taurine”, manifestare desfăşurată, în perioada 20-22 mai, la Râşnov (Braşov). Evenimentul, ajuns la a V-a ediţie, a adus la Râşnov unii dintre cei mai mari crescători de vaci, companii furnizoare de input-uri pentru fermele zootehnice, dar şi reprezentanţi ai instituţiilor statului implicate în agricultură. În zile diferite au trecut pe la Râşnov ministrul Valeriu Tabără, secretarul de stat Adrian Rădulescu şi Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură.
Organizatori au fost Asociaţia Crescătorilor de Taurine Holstein RO şi revista BOVISmagazin.

“Zilele Crescătorului de Taurine se doreşte a fi primului trade show dedicat exclusiv crescătorilor de vaci din România, eveniment care reuneşte principalii jucători din piaţa autohtonă (fermieri şi procesatori), factori de decizie, reprezentanţi ai companiilor care oferă produse şi servicii specializate. Această a cincea ediţie a avut trei componente majore: partea de jurizare a animalelor, partea de BovisInfo - secţiune de seminarii şi mese rotunde în care s-au abordat, de pildă, subiecte ca strategiile de eradicare ale IBR şi BVD în ferme, determinarea ureei din lapte, confortul animalelor, probleme în reproducţie etc - şi partea de expoziţie. La acest tip de evenimente nu ne vom lăuda cu numere mari de fermieri prezenţi cu animale, pentru că nu acest lucru ne interesează, ci, vrem să arătăm calitatea atât a vacilor pe care le cresc, cât şi seriozitatea fermierilor noştri”, a declarat Ionuţ Lupu, editor revista BOVISmagazin.

Au fost expuse în jur de 80 de animale, iar în concurs, pentru titlul de Miss Holstein România, s-au „bătut” 70 de animale. Acestea au fost bonitate de un expert internaţional, John Gribbon - preşedintele Şcolii de Arbitraj Holstein din Marea Britanie.
Animalele, pe perioada celor trei zile de expoziţie, au stat într-un loc special amenajat într-un cort în care erau şi standurile de prezentare ale firmelor furnizoare de genetică bovină, de furaje, premixuri, vaccinuri, medicamente veterinare, dezinfectanţi. Afară au expus furnizorii de utilaje şi echipamente pentru fermele de taurine.

Spre deosebire de ceilalţi ani, ringul în care au defilat animalele înscrise în concurs nu a mai fost sub cerul liber, ci a fost amenajat într-un cort, ca şi expoziţia, în caz că ar fi plouat. Dar, nu s-a întâmplat, aşa că cei vreo 200 de participanţi la premierea animalelor, desfăşurată în a treia zi a evenimentului, s-au putut bucura în voie de spectacolul oferit de frumoasele exemplare de vaci din rasele Bălţată cu Negru Românească (populaţie care aparţine rasei Holstein Friză) şi Bălţată Românească.

Un amplu foto-reportaj am publicat în revista trimestrială Smart Agrimagazin nr. 2/2011.

E nevoie de ferme comerciale
Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii:
„După ce am văzut aici, cred că, în câţiva ani, sectorul de creştere a vacilor va fi unul performant. Dacă nu suntem performanţi, va fi foarte greu din 2015, când nu vor mai fi bani europeni. Azi am vorbit mult despre produsele de origine, despre omologarea produselor, despre nevoia de a exporta produse româneşti. În ultimii ani, se observă o tendinţă de a exporta produse lactate. Am vorbit de cota de lapte, de laptele conform şi despre cel neconform. Ministerul Agriculturii se implică în creşterea cantităţilor de lapte conform, pentru că ne interesează siguranţa alimentară. Asta înseamnă să
introducem cât mai multe ferme în circuitul economic”.

Există şi genetică de vârf în fermele autohtone

Adrian Rădulescu, secretar de stat MADR:
„Sunt impresionat de felul în care evoluează creşterea taurinelor. Aici, la Râşnov am găsit un mod occidental de prezentare şi am văzut animale care pot fi în orice mare fermă europeană. În pachetul pe care îl avem pentru crescătorii de animale, există subvenţia care se dă pentru păşuni, subvenţia pentru motorină şi cea pe cap de animal. Recent, am adăugat o subvenţie pentru conservare, având în vedere rasele pe cale de dispariţie.”

Fermierii menţin un echilibru în economie

Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură:
„O zi petrecută aici, în târg, face cât o săptămână la minister. Politicile agricole trebuie să vină de
la oamenii care lucrează direct în agricultură. Sigur că problemele trebuie organizate, sincronizate cu ceea ce putem face din punct de vedere european, dar e clar că trebuie să avem grijă ca banul public să ajungă acolo unde trebuie şi să fie folosit în mod corect. Oamenii care sunt aici au investit în propria afacere, sunt cei care au menţinut un echilibru în economie. Expoziţia de la Râşnov poate fi un exemplu şi pentru alte ramuri ale agriculturii.”

Rasele mixte sunt pentru gospodărie, nu pentru ferme performante

Gheorghe Dan Neaţă, profesor, specialist în reproducţie şi selecţie animală:
„Am văzut la expoziţia de la Râşnov rasele Holstein şi Bălţată Românească. Ceea ce am văzut aici ar trebui să vedem în mai multe locuri din ţară. Sunt vaci de lapte, iar Holstein e “regina laptelui” oriunde în lume. Sunt animale care ne pot scoate din criză. Cei care elaborează programe naţionale ar trebui să se gândească la faptul că subvenţiile pentru crescători ar trebui clar direcţionate, nu să dăm bani peste tot şi să nu-i găsim nicăieri. Eu susţin specializarea, pentru că sunt animale performante pe lapte, altele pe carne. Rasele mixte sunt pentru gospodărie, nu pentru fermele performante. Ar trebui făcute baze de date, pe care să le consulte oricine, iar fermierii să ia decizii în cunoştinţă de cauză.”

Ferma de vaci e rentabilă, la un anumit nivel de performanţă

Aurel Placinschi, fermier, comuna Ţigănaşi (Iaşi):
“Am adus în expoziţie două vaci şi o viţică, animale performante. În ferma mea obţin 9000 litri de lapte pe vacă pe an. O producţie bună, dar pe care vreau să o mai creştem. Per total fermă, avem 27-28 litri de lapte pe cap de vacă mulsă, dar intenţia este să ajung la peste 30 de litri. Efortul nostru este totuşi în funcţie de cererea şi preţul laptelui pe piaţă.
Tot ce am câştigat în ferma vegetală am investit în animale şi cred că am făcut un lucru bun, pentru că la un anumit nivel de performanţă şi ferma de vaci devine rentabilă. Am investit mult, bani şi timp, iar rezultatele încep să apară. Până în 2009 am avut sprijinul statului, care a dispărut în 2010 şi se vede. Faptul că am ajuns la un anumit nivel de performanţă ne ajută să supravieţuim, chiar să creştem puţin. Sperăm să creăm un echilibru între cele două ferme, vegetală şi animală, atfel încât să evoluăm ca societate comercială.”

Crescătorii nu mai caută ce e ieftin, ci produse de calitate

Mihai Bălăşescu, director general Vitfoss România:
“Reprezint compania Vitfoss din Danemarca. Vitfoss produce premixuri, vitamine, minerale şi aditivi. Acoperim şi toată partea de consultanţă, adică reţete, sfaturi, vizite în străinătate la ferme model. Organizăm şi seminarii de interes pentru crescătorii de animale.
Consultanţa e prioritară, pentru că ne interesează ca fermierul să aibă rezultate bune, ceea ce este un câştig pentru noi, reprezintă profesionalizarea agriculturii.

În ziua de azi, fermierii nu se mai uită la lucruri ieftine, ci la produsele care le pot aduce beneficii. Datorită geneticii superioare care a intrat în ţară în ultimii ani, se vor pune la punct şi tehnologiile adecvate.”

Preţuri bune pentru fermierii din cooperativele agricole

Mircea Ciurea, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine (FCBR):
“Noi suntem mulţumiţi dacă avem nişte animale bune, cărora putem să le oferim condiţii bune de întreţinere şi exploatare. Bineînţeles că ne interesează profitul şi nu putem să rezistăm pe piaţă dacă nu suntem asociaţi, pentru că numai aşa putem să ne valorificăm produsele la un preţ convenabil.

De curând a luat fiinţă, pe baza Legii 566/2004, Cooperativa Agricolă Someş-Arieş şi deja am început colectarea laptelui din fermele cooperativei. Din estimările noastre, vom colecta pe lună cam 500.000 litri de lapte şi, pentru că le oferim procesatorilor o cantitate mare de lapte de bună calitate, preţul trebuie să fie adecvat. Este o diferenţă în plus de 0,3 lei pe litru de lapte, ceea ce n-am fi putut obţine ca furnizori individuali.

Federaţia a depus o cerere la Ministerul Agriculturii pentru subvenţia pe cap de animal. Am realizat şi un draft de act normativ pentru însămânţarea artifcială a animalelor. Sunt asociaţii de crescători care iniţial au fost de acord cu organizarea Controlului oficial al performanţelor, dar n-au fost capabile să gestioneze această activitate la nivel de judeţ. FCBR a stabilit un protocol de colaboare pentru gestionarea Registrului genealogic şi pentru COP, în care vor fi cuprinse 20.000 de animale. În timp, mulţi fermieri îşi vor da seama de necesitatea acestei activităţi şi se vor înscrie în registru.
Majoritatea crescătorilor şi-au pierdut încrederea pentru că această activitate s-a derulat doar formal. A venit momentul să facem corect acest lucru, care să determine obţinerea de reproducători autohtoni, pe care să-i difuzăm apoi în ţară. Dacă nu există o rigurozitate a datelor, riscăm să obţinem un regres în ameliorarea animalelor, care să ne conducă la pierderi în ferme.”

Înlocuitor de lapte, mai ieftin decât laptele de la vacă

George Daciu, director general Biotur Exim:
„Firma noastră importă înlocuitor de lapte şi suplimente nutritive pentru viţei. Costul hranei pentru viţei este mai mic decât preţul laptelui de la vacă, aşa că este profitabil pentru crescătorul de vaci. Avem înlocuitori de lapte pentru diferitele vârste ale viţelului, pe etape de creştere. Totodată, portofoliul nostru cuprinde produse pentru igiena din sălile de muls. Din cauza crizei economice, a scăzut numărul de animale, iar crescătorii nu sunt suficient încurajaţi şi susţinuţi financiar. Toată lumea face eforturi şi sperăm ca lucrurile să evolueze în bine. Oamenii acum îşi doresc produse de calitate, chiar dacă sunt mai scumpe, pentru că au înţeles că sunt mai eficiente.

Vaca Holstein - afacere, dar şi investiţie mare

Mihai Tatu, fermier (Braşov):
„Dacă vrei să produci lapte, trebuie să ai vaci Holstein. Eu am cumpărat 150 de juninci gestante, de câteva luni au intrat în producţie şi sunt mulţumit. Problemele sunt legate de preţurile mari la input-uri, mai ales la hrană. Asta şi din cauza crizei şi a creşterii preţurilor la cereale. Însă, preţul pentru lapte a rămas acelaşi. Creşterea vacilor e mult mai dificilă decât la alte specii. Investeşti 4 ani într-un animal şi după aceea constaţi că 30% sunt neperformante. O junincă costă 2000 de euro şi multe mor, din cauza transportului, a stresului generat de adaptare. Ar trebui să primim un ajutor de la stat, mai ales pentru vaca de lapte. Pentru a obţine calitatea care se cere pentru lapte, trebuie să investeşti minimum 500.000 de euro, pentru că trebuie să ai o sală de muls dotată corespunzător şi nu este la îndemâna oricui să facă un asemenea proiect.”

Cele mai noi vaccinuri pentru stimularea sistemului imunitar
Stelian Marinescu, reprezentant Intervet SP România:
„Reprezint o companie care le aduce crescătorilor de animale medicamente şi vaccinuri importante pentru menţinerea stării de sănătate. Cu cât genetica este mai bună, cu atât animalele sunt mai sensibile, trebuie îngrijite mai bine. Animalele cumpărate din alte ţări trec printr-o perioadă de adaptare, pentru că schimbă flora bacteriană şi trebuie să fie izolate, să intre în carantină. Li se fac tratamente cu vaccinuri, cu antibiotice, pentru a deveni imune la noile tipuri de microbi cu care vin în contact. Avem cele mai noi vaccinuri care stimulează sistemul imunitar. Multe vaci vin din ţări în care sunt eradicate boli ca IBR sau PVD şi trebuie pregătite pentru mediul de aici. Altfel, pot să apară mortalităţi sau întârzieri în dezvoltare, care sunt greu de recuperat şi generează pierderi economice. Aici, la Râşnov, am văzut animale foarte frumoase, cu genetică foarte bună şi productivitate mare. Ca să avem o genetică bună, suntem nevoiţi să aducem animale din alte ţări, ceea ce înseamnă o mare grijă pentru adaptarea animalelor, pentru perioada de tranziţie.”

Pe covoare de cauciuc, vacile nu au probleme cu producţia şi cu bolile

Simona Ehmann, reprezentant Kraiburg:
„Vacile trebuie să se odihnească minimum 12 ore pe zi, pentru că de asta depinde producţia de lapte. Compania germană Kraiburg produce nişte paturi create special pentru vaci, la care materia primă este cauciucul. Pardoselile elastice din cauciuc sunt foarte utile pentru odihna vacilor, dar şi pentru evitarea bolilor de piele, care apar din cauza murdăriei. Am făcut multe prezentări ale acestor sisteme de întreţinere în grajd, le-am explicat fermierilor care sunt avantajele şi multe ferme s-au dotat cu pardoseli de cauciuc. Reacţiile, în general, sunt pozitive. De altfel, beneficiul este de lungă durată, căci garanţia pe care o acordă producătorul este de 10 ani la sistemele de odihnă din cuşete şi de 5 ani la sistemele de mişcare. Timpul de folosinţă este mult mai lung, chiar de zeci de ani. În urmă cu 4 ani am pardosit, cu covoarele noastre de cauciuc, o sală de muls la o mare fermă. Rezultatele extraordinare de acolo sunt cea mai bună promovare pentru noi.”

Încărcătoare şi remorci tehnologice pentru profitul fermelor de animale

Diya Shoucair, administrator Farm Tech:
„Portofoliul firmei noastre cuprinde încărcătoare frontale multifuncţionale, fabricate în Germania, marca Schäffer, utile în orice fermă de animale. Pot fi dotate cu 50 de accesorii diferite. Sunt utile pentru muncile grele, pentru curăţenie, pentru orice. Vindem şi remorci tehnologice Strautmann, fabricate tot în Germania, în care se pot amesteca furajele, astfel încât toate animalele primesc aceeaşi mâncare şi nu se mai aruncă nimic. Acum e competiţie serioasă pe piaţa utilajelor, aşa că trebuie să vii cu produse foarte bune. Firma Farm Tech oferă fermierilor finanţare, leasing. Vin mulţi fermieri care au proiecte şi au accesat fonduri europene, care vor să-şi facă grajduri modern utilate. Aproape 50% din comenzi apar ca rezultat al accesării fondurilor europene. Tehnologia e necesară, dacă vrei să ai profit.”

MIHAELA PREVENDA