Folosirea corectă a mașinilor de tocat rezolvă o bună gestionare și valorificare a tuturor resturilor vegetale.

Materia organică este atât de importantă pentru fertilitatea și sănătatea solului, încât fiecare frunză, tulpină, rădăcină rămasă pe câmp trebuie folosită.

De la fiecare cultură, cu ajutorul mașinii de tocat, se pot recupera următoarele cantități de resturi vegetale:

• de la cerealele păioase 2,3 – 4,4 t/ha, din care rezultă 1.600 kg humus;

• de la porumb 4-5 t/ha, din care rezultă 1.800 kg humus;

• de la sfecla de zahăr 4-5 t/ha, din care rezultă 1.200 kg humus.

Fiecare tonă de resturi vegetale poate aduce în sol: 5 kg azot, 5 kg P₂O₅, 9 kg K₂O, 5,5 kg CaO, 0,3 kg sulf.

Necesitatea acestor măsuri este dictată de previziunile că altfel se poate ajunge la 90% terenuri degradate până în anul 2050.

Solul trebuie refăcut pentru a deveni instrument esențial în atenuarea schimbărilor climatice. Se apreciază că ¾ din terenul agricol suferă de dezechilibre de nutrienți, iar în perioada 2009 – 2018 s-au pierdut 70 de milioane de tone de carbon organic din sol.

Bine refăcute, cu asigurarea materiei organice bine mărunțită și uniform repartizată de mașinile de tocat, cu o activitate microbiologică intensă, solurile ar putea sechestra 27% din carbonul necesar a fi neutralizat pentru a menține încălzirea globală sub 2°C.

Mașinile de tocat se folosesc la:

• tocat miriștea de la cerealele păioase, mazăre, soia;

• tocat tulpinile de rapiță, porumb, floarea-soarelui;

• tocat îngrășămintele verzi, culturile verzi (de acoperire);

• tocat masa de buruieni și samulastră crescută după lucrarea de dezmiriștit și după patru-cinci săptămâni se toacă pentru a nu produce altă sămânță și a asigura materia organică pentru sol.

Resturile vegetale tocate și bine mărunțite:

• se repartizează mai ușor și uniform pe teren;

• se încorporează mai bine și uniform pe terenuri;

• se descompune mai ușor, cu consum redus de energie;

• lucrările solului se pot face ușor;

• se poate semăna direct, nu împiedică mașina de semănat.

Resturile vegetale tocate de la suprafața solului urmează:

• să fie încorporate sub brazdă, până la adâncimea de 12-15 cm, pentru a asigura o descompunere aerobă, în cazul agriculturii clasice;

• să fie încorporate numai pe benzile de semănat la sistemul strip-till, iar pe intervalul dintre rânduri rămâne la suprafață;

• să fie încorporate în stratul superficial al solului, cu grapa cu discuri, în cadrul minimum-till;

• să rămână la suprafața solului în cadrul no-till.

Principalele avantaje ale resturilor vegetale tocate și mărunțite:

• reprezintă o sursă de energie și hrană pentru toate viețuitoarele din sol;

• conțin toate elementele necesare nutriției plantelor;

• prin descompunere asigură formarea de nutrienți și humus;

• protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie, care provoacă distrugerea agregatelor structurale;

• asigură o bună încorporare și conservare a apei din sol, cunoscând că materia organică reține cu 20% apă în plus;

• evită desfășurarea procesului de eroziune a solului;

• protejează solul de temperaturile înalte, favorizând o bună desfășurare a activității microbiologice din sol;

• asigură o bună afânare a solului, cu o corectă porozitate, cu regim aerohidric optim de 2/3 apă și 1/3 aer, cu o elasticitate a solului și prevenirea fenomenelor de tasare-compactare;

• resturile vegetale bine mărunțite nu mai pot fi gazde pentru agenții fitopatogeni, dăunători și rozătoare, reducând necesarul de pesticide, cheltuieli și poluarea mediului.

Humusul rezultat din descompunerea resturilor vegetale:

• asigură acumularea de patru-șase ori mai multă apă în sol, întârziind cu două săptămâni efectele secetei;

• este sursa, depozitul de elemente nutritive pe care le pune la dispoziția plantelor în urma procesului de mineralizare;

• este component al complexului adsorbtiv al solului;

• este principalul component al complexului coloidal argilo-humic, care asigură unirea particulelor de sol (praf, nisip) în agregate structurale.

Sunt cazuri speciale când miriștea de cereale păioase rămâne foarte înaltă. Ne referim la situațiile când se folosesc soiuri de înaltă productivitate și se aplică tehnologii de cultură optime, obținându-se producții de 9-10 t/ha.

La recoltare, pentru o bună separare a boabelor din spic, în procesul de treierat, între tobă și contrabătător trebuie să ajungă masa de spice cu cât mai puține paie. În acest fel se asigură și curățirea prin sită, și vânt mai ușor.

Pentru aceasta, hederul combinei se ridică pentru a tăia cât mai aproape de spice și rămâne o miriște înaltă de 25-30 cm care obligatoriu trebuie tocată.

S-a calculat că 1 cm înălțime a miriștii furnizează 80 kg/ha paie, deci o miriște de 30 cm x 80 = 2.400 kg/ha paie.

Am auzit unii fermieri că nu le plac resturile vegetale deoarece le consumă azotul din sol. În parte este adevărat că, în cazul cerealelor, cu conținut scăzut de proteină, microorganismele consumă azotul din sol, producând așa-numita „foame de azot”. În acest caz, pentru fiecare tonă de cereale se aplică 10-15 kg azot mineral care va ajunge tot în sol, cu materia organică rezultată din resturile vegetale descompuse. Este vorba de raportul C/N din resturile vegetale. Pentru descompunere, microorganismele preferă un raport C/N de 10-15/1. Paiele de cereale ajung la 80/1. Când raportul C/N este mai mic de 8, are loc o descompunere intensă, iar când este mai mare de 25, descompunerea este redusă. Dar, atenție, în fiecare an, în sol se consumă 10 t/ha materie organică. Din resturile vegetale se asigură circa 5 t/ha. Restul trebuie adăugată din alte surse pentru a menține procesul de humificare/mineralizare în echilibru.

Tipuri de mașini de tocat folosite

Se găsesc mașini mari, cu lățimea de lucru de 8-9 m, care sunt acționate de tractoare de 300-400 CP, dar și mașini mici, acționate de tractoare de 30-40 CP folosite în fermele mici. Mașinile se pot monta în fața sau în spatele tractorului.

Suprafețele destinate însămânțărilor de toamnă se toacă până la suprafața solului, iar la cele destinate însămânțărilor de primăvară se lasă o miriște de 12-15 cm, care are rolul de a reține tocătura, să nu fie luată de vânt și depusă în anumite zone, unde îngreunează efectuarea lucrărilor.

Mașina Grizzly asigură tocarea și încorporarea tocăturii în sol la 5-6 cm adâncime; motocultoarele rotative toacă și încorporează în sol; mașina Muthing toacă resturile vegetale uscate deplasându-se cu viteza de 15-16 km/oră, iar în cazul tulpinilor de rapiță, mai verzi, cu 8-10 km/oră.

Consumul de motorină pentru un hectar tocat este de 6-9 l, justificându-se din punct de vedere economic, având în vedere avantajele mărunțite pentru sol.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU