Zonele montane în care accesul este mai greu dar cu un potențial atât agricol cât și cultural vor beneficia de un proiect de dezvoltare pus la punct de Ministerul Agriculturii. "E vorba şi de păstrarea patrimoniului pe care îl au satele româneşti, în special cele din zona montană. Din acest punct de vedere, ne gândim şi la un concept integrat de dezvoltare, cu tot cu infrastructură pentru zonele respective. Toate aceste măsuri vor fi cuprinse într-un Program Naţional de Dezvoltare Rurală, la care lucrăm în acest moment. Sper să-l avem spre consultare în lunile septembrie, octombrie, noiembrie. Până în luna ianuarie 2014 trebuie să-l transmitem Comisiei Europene. După aceea se va intra în procedură de negociere până în iulie 2014. Nu vreau să creez aşteptări. Aceste măsuri vor fi disponibile abia din a doua parte a anului 2014", a declarat Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin în cadrul unei mese rotunde organizată la Bistrița, ce a avut ca temă de dezbatere "Agricultura, domeniu forestier, turism, mediu - şanse de dezvoltare economică pentru judeţul Bistriţa-Năsăud".

Statul va finanța proiectele integrate din sectorul laptelui ce includ producție, procesare și distribuție în toate satele românești. Ministrul Agriculturii le-a explicat fermierilor că începând cu anul 2015 după scoaterea cotelor de lapte le va fi mai greu decât acum. "Acest lucru înseamnă că, din 2015, fiecare stat nu va mai fi plafonat din punctul de vedere al producţiei pe care are voie să o obţină. Până acum România, Ungaria, Olanda, Danemarca și multe alte țări din Uniunea Europeană aveau o cotă de lapte diferită dar totuși echilibrată. Tranzacţiile intracomunitare se făceau într-un mod limitat şi controlat. Din 2015, fiecare stat poate să producă fără limită. Trebuie să fim pregătiţi, fiindcă sunt costuri de producţie mai mici în Ungaria, Danemarca, Germania, iar laptele de acolo va avea un cost final mai mic decât cel din România şi există riscul să ne trezim cu lapte pe care îl importăm" a declarat Daniel Constantin. De asemenea statul va finanța aceste proiecte integrate cu scopul de a crește competitivitatea din acest sector agricol. "Pentru dezvoltare rurală în perioada 2014-2020, vrem să punem accent pe un subprogram pentru zona de lapte, pentru că vrem să pregătim competitivitatea sectorului de lapte. Vrem să finanţăm proiectele integrate: producţie, procesare, distribuţie, în toate satele româneşti, să încercăm să finanţăm toate acele proiecte care sunt integrate, fie că vorbim de cooperative agricole, asociaţii de fermieri sau fermieri individuali care au, lângă unitatea de producţie, poate şi o mică unitate de procesare şi un mic centru de colectare, depozitare, deci genul acesta. Vrem să punem accent pe lapte pentru că este un pariu pe care îl avem cu celelalte state şi care va începe din 2015, dar trebuie să începem de pe acum pregătirea, din 2013, 2014" a spus ministrul.

Un consorţiu olandez va investi 60 de milioane de euro pentru construirea a 25 de hectare de sere pentru legume dintre care jumătate vor funcţiona cu lumină naturală iar restul cu lumină artificială. Investiţia cuprinde întregul proces de la însămânţare până la distribuirea produselor. Proiectul ar fi trebuit să includă şi localităţile Lovrin, Jimbolia şi Sânnicolau Mare dar din cauza problemelor de infrastuctură construcţia serelor va mai fi amânată . Din cei 60 de milioane de euro o bună parte din ei se alocă pentru forţa de muncă. "Ei sunt legaţi şi de partea de infrastructură, de canalizare, pentru deversarea apelor uzate, dar şi de apele geotermale. În celelalte trei localităţi sunt probleme cu proprietarii care au terenuri pe unde trece filonul de ape geotermale şi doar la Tomnatic situaţia funciară este clară. De aceea, noi suntem primii beneficiari ai investiţiei, urmând ca din 2014 să putem culege prima recoltă", a spus Vasiu Stoian, primarul comunei Tomnatic. Acesta a mai precizat că s-a început şi un proces de ajutorare a apicultorilor prin plantarea a 20 de hectare de salcâmi.

Programul de reconversie în pomicultură include finanțarea de către statul român a trei centre zonale de cercetare, mai exact la Mărăcineni-Pitești pentru sudul țării, Iași și Bistrița. Acesta a fost dezbătut în cadrul unei conferințe desfășurate la Bistrița cu tema "Agricultura, domeniul forestier, turismul și mediul - şanse de dezvoltare economică pentru judeţul Bistriţa-Năsăud". Rolul centrelor va fi să producă material săditor autohton începând cu anul 2014, fără a mai fi nevoie să se importe din străinătate. "Avem în plan până la finalul anului viitor să începem un program de reconversie la pomicultură după modelul pe care l-am implementat cu succes la viticultură. Vrem să începem şi pe această zonă plecând de la o realitate care există astăzi în România. Peste 50% din plantaţiile pomicole sunt, din păcate, în declin. Din acest motiv, din banii europeni pe care îi avem pentru 2014-2020, se va aloca o sumă importantă pomiculturii. Mi-ar plăcea să fim pregătiţi cu material săditor din România în 2014, când vom avea la dispoziţie aceşti bani, nu cu material săditor pe care îl importăm din străinătate. Nu suntem pregătiţi per ansamblu să facem faţă unei competiţii. Din acest motiv, am luat decizia zilele trecute să avem trei centre de cercetare extrem de importante, pe care să le finanţăm ca să reprezinte un punct de pornire pentru programul de pomicultură. Staţiunea de la Bistriţa poate să deservească toată zona Transilvaniei. Vom face toate eforturile ca, în programul tematic pentru cercetare, în anul 2013 să alocăm sume importante astfel încât staţiunea de la Bistriţa să devină o pepinieră pentru tot ce înseamnă plantaţie pomicolă din Ardeal, aşa cum vom încerca la Mărăcineni-Piteşti pentru sudul României şi la Iaşi pentru zona Moldovei", a declarat ministrul Agriculturii. Totodată Daniel Constantin a spus că este important ca fermierii din domeniul pomicol să fie competitivi cu cei din afara țării. "Pe sectorul de pomicultură vrem să fim pregătiţi. Vom începe programul de reconversie în a doua parte a anului 2014. Vrem să pregătim sectorul de cercetare şi de creare de pepiniere pentru pomicultură pentru competiţia pe care o vom avea. Vom avea bani europeni la dispoziţie, nu puţini, ceea ce va atrage şi investitori străini în această zonă, care vor dori să-şi vândă soiurile lor şi atunci există un pericol vis-a-vis de soiurile româneşti care sunt mult mai bune din punct de vedere calitativ şi mult mai bune din punct de vedere al rezistenţei la această zonă. Cercetarea din România s-a mişcat în această perioadă şi a produs soiuri rezistente şi mult mai competitive decât soiurile din afară", a mai declarat ministrul.